24 DE TRASEE TURISTICE

Ne propunem, prin prezenta broşură, să uşurăm decizia dv. în alegerea unei soluţii agreabile
pentru petrecerea cîtorva zile de vacanţă. Am adoptat în redactarea materialului formula traseelor în
circuit, considerînd-o mai adecvată descrierii unor zone de interes turistic bine individualizate;
modalitatea aceasta înlesneşte totodată şi fixarea unei localităţii de pomire-înapoiere capabilă să
răspundă exigenţelor călătorului contemporan.
Informaţia supusă atenţiei se prezintă succint, sintetizat; ea are calitatea şi scopul unei
minime orientări necesare ce va putea fi completată la faţa locului cu literatură de specialitate şi
intervenţia ghizilor competent.
Parcurgerea unui itinerar ori a altuia, într-o zi, în două zile sau o săptămînă, rămîne, fireşte,
plăcerea şi dreptul de oppune ale fiecăruia; după cum tot dv. vep hotărî dacă mijlocul de transport va
fi autocarul unei agenţi de voiaj, propriul automobil sau, de ce nu, motocicleta sau bicicleta.
Noi vă dorim
DRUM BUN!

Universul publicaţiilor turistice prin ASTRAL MEDIA TRADING

Hărţi, ghiduri, atlase, pliante -rutiere şi turistice -Comenzi prin poştă BUCUREŞTI, CP. 197
Oficiul Poştal 13 Comenzi prin telefon: 210.17.07 ; 644.68.69
 SUMAR
I. BUCUREŞTI - CERNICA - PASĂREA - HERĂŞTI - CĂLUGĂRENI - FLOREŞTI-STOENEŞTI -
POTLOGI -BUFTEA -MOGOŞOAIA-SNAGOV-CĂLDĂRUŞANI- BUCUREŞTI (cca 350 km)

II. PLOIEŞTI - CÎMPINA - SINAIA - PREDEAL - BRAŞOV - POIANA BRAŞOV - VĂLENII DE

MUNTE -SLĂNIC - PLOIEŞTI (cca 300 km)

III. TÎRGOVIŞTE - CÎMPULUNG - BRAN - RÎŞNOV - FĂGĂRAŞ - BÎLEA CASCADĂ - BÎLEA

LAC - VIDRARU -CURTEA DE ARGEŞ- PITEŞTI - TÎRGOVIŞTE (cca 450 km)

IV. RÎMNICU VÎLCEA - CURTEA DE ARGEŞ - VIDRARU - BÎLEA LAC - BÎLEA CASCADĂ -
SIBIU - BREZOI -CĂLIMĂNEŞTI - RÎMNICU VÎLCEA (cca 350 km)

V. BRAŞOV - FĂGĂRAŞ - SIBIU - SĂLIŞTE - SEBEŞ - ALBA IULIA - BLAJ - MEDIAŞ -

SIGHIŞOARA -PREJMER - BRAŞOV (cca 500 km)

VI. SIBIU - CISNĂDIE - RĂŞINARI - PĂLTINIŞ - CRISTIAN - SIBIEL - SĂLIŞTE - TILIŞCA -

POIANA SIBIULUI - CÎLNIC - SEBEŞ - OCNA SIBIULUI - SIBIU (cca 250 km)

VII. CRAIOVA - DROBETA-TURNU SEVERIN - TISMANA - HOBIŢA - TÎRGU JIU - HOREZU -

BĂILE GOVORA-BĂILE OLĂNEŞTI-RÎMNICU VÎLCEA-SLATINA-CRAIOVA (cca 550 km)

VIII. DROBETA-TURNU SEVERIN - ORŞOVA - BĂILE HERCULANE - CARANSEBEŞ -

SARMIZEGETUSA -DENSUŞ - HAŢEG - PETROŞANI - TÎRGU JIU - HOBFŢA - TISMANA -
CERNEŢI - DROBETA-TURNU SEVERIN (cca 500 km)

IX. BĂILE HERCULANE - CARANSEBEŞ - LUGOJ - TIMIŞOARA - REŞIŢA - ORAVIŢA -

BOZOVICI - BĂILE HERCULANE (cca 500 km)

X. TIMIŞOARA - ARAD - LIPOVA - PÎNCOTA - SEBIŞ - MONEASA - GURAHONŢ -

HĂLMAGIU - ŢEBEA - BRAD-DEVA-LUGOJ-TIMIŞOARA (cca 450 km)

XI. DEVA - BRAD - PETRU GROZA - ARIEŞENI - GÎRDA DE SUS - CÎMPENI - AVRAM
IANCU - LUPŞA -BURU - AIUD - ALBA IULIA - GEOAGIU-BĂI - ORĂŞTIE - COSTEŞTI -
GRĂDIŞTEA MUNCELULUI -SIMERIA-CĂLAN-HUNEDOARA-DEVA (cca 500 km)

XII. ORADEA - ŞĂILE FELIX - BEIUŞ - STÎNA DE VALE - PETRU GROZA - ARIEŞENI -
GÎRDA DE SUS -HOREA - FÎNTÎNELE - BELIŞ - TARNIŢA - GILĂU - CLUJ-NAPOCA -
SÎNMIHAIU ALMAŞULUI - ZALĂU -BOGHIŞ-SĂCUIENI-BIHARIA-ORADEA (cca 500 km)

XIII. BAIA MARE - SATU MARE - NEGREŞTI-OAŞ - SĂPÎNŢA - SIGHETU MARMAŢIEI -

MOISEI - BORŞA - BOGDAN VODĂ-VADU IZEI-BAIA MARE (cca 450 km)

XIV. BISTRIŢA - LIVIU REBREANU - NĂSĂUD - COŞBUC - MOISEI - BORŞA - CÎRLIBABA -

CIOCĂNEŞTI -VATRA DORNEI - PIATRA FÎNTÎNELE - PRUNDU BÎRGĂULUI - BISTRIŢA
(cca 350 km)

XV. CLUJ-NAPOCA - GHERLA - REGHIN - TÎRGU MUREŞ - SOVATA - ODORHEIU

SECUIESC -SIGHIŞOARA-MEDIAŞ-TURDA-CLUJ-NAPOCA (cca 500 km)

XVI. TÎRGU MUREŞ - REGHIN - TOPLIŢA - BORSEC - DURĂU - BICAZ - LACU ROŞU -
GHEORGHENI -MIERCUREA CIUC-ODORHEIU SECUIESC-SOVATA-TÎRGU MUREŞ (cca 400
km)

XVII. CÎMPULUNG MOLDOVENESC - VATRA MOLDOVIŢEI - SUCEVIŢA - MARGINEA -

PUTNA - RĂDĂUŢI -ARBORE - PĂTRĂUŢI - DRAGOMIRNA - SUCEAVA - CIPRIAN
PORUMBESCU - GURA HUMORULUI - VORONEŢ-CÎMPULUNG MOLDOVENESC (cca 350
km)

XVIII. SUCEAVA - CIPRIAN PORUMBESCU - GURA HUMORULUI - CÎMPULUNG

MOLDOVENESC - VATRA DORNEI - BROŞTENI - POIANA TEIULUI - MÎNĂSTIREA NEAMŢ
- TÎRGU NEAMŢ - PAŞCANI -RUGINOASA- COTNARI - HÎRLĂU - FLĂMÎNZI - BOTOŞANI
-SUCEAVA (cca 500 km)

XK. IAŞI-MIRCEŞTI-ROMAN-PIATRA NEAMŢ-BACĂU-VASLUI-IAŞI (cca 350 km)

XX. SFÎNTU GHEORGHE - COVASNA - TÎRGU SECUIESC - BREŢCU - OrTUZ - ONEŞTI -

SLĂNIC MOLDOVA - DĂRMĂNEŞTI - PALANCA - MIERCUREA-CIUC - BĂILE TUŞNAD -
BALVANYOS - MALNAŞ-BĂI-VÎLCELE-SFÎNTU GHEORGHE (cca400 km)

XXI. GALAŢI - BRĂILA - RÎMNICU SĂRAT - FOCŞANI - ODOBEŞTI - VIDRA - LEPŞA -

SOVEJA - MOŞ ION ROATA-MĂRĂŞEŞTI-TECUCI-COSTACHE NEGRI-GALAŢI (cca 400 km)

XXII. BUZĂU - URLAŢI - VĂLENII DE MUNTE - SLĂNIC - CHEIA - PREJMER - ÎNTORSURA

BUZĂULUI -SIRIU - NEHOIU - CIUTA - MĂGURA - SĂRATA-MONTEORU - BERCA -
LOPĂTARI - BUZĂU (cca 450 km)

XXIII. TULCEA - NICULIŢEL - ISACCEA - MĂCIN - HÎRŞOVA - TOPALU - CAPIDAVA -

CONSTANŢA -MAMAIA - HISTRIA - UNIREA (JURILOVCA) - BABADAG - INDEPENDENŢA
(MURIGHIOL) - TULCEA (cca 450 km)

XXIV. CONSTANŢA - MAMAIA - BASARABI - MEDGIDIA - CERNAVODĂ - RASOVA -

ADAMCUSI - MANGALIA - SATURN - NEPTUN - EFORIE SUD - EFORIE NORD -
CONSTANŢA (cca 350 km)
 I. BUCUREŞTI - CERNICA - PASĂREA - HERĂŞTI - CĂLUGĂRENI - FLOREŞTI-
STOENEŞTI - POTLOGI - BUFTEA - MOGOŞOAIA - SNAGOV - CĂLDĂRUŞANI
-BUCUREŞTI (cca 350 km).
Traseul oferă posibilitatea cunoaşterii cîtorva dintre cele mai importante obiective de interes
turistic şi zona de agrement din împrejurimile Capitalei.

BUCUREŞTI: oraş situat în Cîmpia Română din sud-estul ţării, pe malurile rîurilor Dîmboviţa
şi Colentina (55 - 90 m alt); capitală a României (peste 2.400.000 de locuitori). Urme de cultură
materială din paleolitic, epoca bronzului, vestigii ale unor fortificaţii geto-dacice, romane (sec. I î.e.n. -
II e.n.), locuinţe ale populaţiei stabile ulterioare (sec. III - XIII); posibilă “Cetate a Dîmboviţei" (sec.
XIV); atestare documentară la 20 septembrie 1459. Cetate de Scaun din 1659, cu rol important în
revoluţiile din 1821, 1848; capitală a Principatelor Unite (1859) şi a României moderne (1918).
Principal centru politic, administrativ, economic şi cultural-artistic. Curtea Veche (fostă reşedinţă
domnească, sec. XV - XVIII; muzeu); monumente istorice şi de arhitectură: bisericile Mihai Vodă
(1591), Plumbuita (1647), Patriarhia (1658), Fundenii Doamnei (1699), Colţea (1702), Antim (1715),
Stavropoleos (1730); Casa Melik (1760), Palatul Ghica-Tei (1822), Palatul Şuţu (1830); cartierele noi:
Pantelimon, Colentina, Drumul Taberei, Balta Albă, Militari, Berceni, Băneasa; Muzeul naţional de
Istorie, Muzeul de artă, Muzeul colecţiilor de artă, Muzeul Satulul, Muzeul ţăranului român, Muzeul
ceramicii şi sticlei, Muzeul de Istoria naturală „Grigore Antipa", Muzeul tehnic „Dimitrie Leonida",
Muzeul de istoria şi de artă al municipiului Bucureşti, Muzeul şi Grădina botanică; teatre lirice şi
dramatice; Grădina Cişmigiu (1850), parcurile Herăstrău, Tineretului, Libertăţii: lacuri şi zone de
agrement. Hoteluri, restaurante, grădini de vară; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: Pădurea
Băneasa (camping; grădină zoo; restaurante, cramă) -10 km.
CERNICA: zonă de agrement situată pe malul lacului cu acelaşi nume de pe valea Colentinei
(DJ 301, la 17 km est de Bucureşti); camping, restaurant, ştrand, ambarcaţiuni de agrement.
ÎMPREJURIMI: mînăstirea Cernica, monument istoric şi de arhitectură (sec. XVII -XIX), printre cele
mai mari ansambluri de acest fel din ţară; muzee (3 km).
PASĂREA: zonă de agrement situată în pădure, pe malul lacului cu acelaşi nume (DN 3 +
abatere, la 20 km est; camping, restaurant; ambarcaţiuni de agrement ÎMPREJURIMI: mînăstirea
Pasărea (sec. XIX); muzeu de artă veche (pe malul opus al lacului).
HERAŞTI: sat aşezat în lunca rîului Argeş (DN 4 + DJ 401, la 40 km sud-est de Bucureşti);
Casa de piatră (1640), valoros monument de arhitectură - muzeu de feronerie.
CĂLUGĂRENI: comună situată pe valea Neajlovului (DN 5, km 28, la 41 km vest de
Horăsti), într-o zonă de mlaştină - locul unde voievodul Mihai Viteazul a învins oştile otomane ale lui
Sinan Paşa la 23 august 1595,.... fapt de cea mal mare admiraţie şi de faimă veşnică" (Th Heneage,
ambasador englez); pe pod - basoreliefuri comemorative, în bronz (C. Baraschi, 1935). FLOREŞTI-
STOENEŞTI: comună situată pe malurile rîului Sabar (DJ 401 A, la 65 km nord-vest de Călugăreni);
palatul Drugănescu (1730)- Muzeul etnografic al Cîmpiei Dunării.
POTLOGI: comună situată între Sabar şi Argeş (DJ 401 A, la 14 km nord-vest de Floreşti-
Stoeneşti); palat construit de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1698), printre cele mal
reprezentative de acest fel din ţară.
BUFTEA: oraş situat pe valea Colentinei (DN 1 A, la 35 km est de Potlogl); zonă de agrement
(camping, restaurant; lac, ştrand); palatul Ştirbei (sec. XIX); “Studiourile cinematografice Bucureşti".
MOGOŞOAIA: comună situată pe malul lacului cu acelaşi nume de pe valea Colentinei (DN
1 A, km 14, la 6 km sud-est de Buftea); palat al voievodului C. Brâncoveanu (1702), cea mai
importantă construcţie de epocă; zonă de agrement (lac, ştrand, restaurant).
SNAGOV: complex turistic situat în vecinătatea comunei şi pe malurile lacului cu acelaşi
nume (DJ 101 B, la 41 km nord-est de Mogoşoaia): hotel, han, campinguri, restaurante; ştranduri,
mijloace de agrement; mtnăstlre - monument istoric şi de arhitectură, vechi centru de culturi
romanească (sec. XIV, 1521); rezervaţia botanici (stejari de peste 100 de ani, vestigii ale codrului
Vlăsia).
CĂLDĂRUŞANI: zonă de agrement situată pe malurile tacului cu acelaşi nume (DJ 101 C, la
14 km sud-est de Snagov); mînăstire - monument istoric şi de arhitectură, vechi centru de cultură
românească (1638); muzeu de artă. ÎMPREJURIMI: Bucureşti (40 km).
 II. PLOIEŞTI - CÎMPINA - SINAIA - PREDEAL - BRAŞOV - POIANA BRAŞOV -
VĂLENII DE MUNTE - SLĂNIC - PLOIEŞTI (cca 300 km)
Este unul din traseele clasice ale turismului românesc - văile rîurilor Prahova şi Timiş -la
care se adaugă mai puţin cutreierată dar la fel de frumoasa vale a rîului Teleajen.

PLOIEŞTI: oraş situat în vecinătatea confluenţei Teleajenului cu Prahova (DN 1, km 60);

reşedinţă a judeţului Prahova. Vatră de vieţuire milenară, aşezare atestată documentar în 1503.
Puternică industrie petrochimică, de utilaj petrolier, textilă. Muzeul de istoria şi arheologia, Colecţia
„Ceasul de-a lungul vremii", muzeul memorial „Ion Luca Caragiale" (c Dobrescu, Sec. XVIII),
Colecţia de etnografie (Hagi Prodan, sec. XVIII), Muzeul de artă, Muzeul de ştiinţe naturale, Muzeul
republican al petrolului.
Hoteluri, restaurante, staţii PECO şi Autoservice.
CÎMPINA: oraş situat în apropierea confluenţei rîului Doftana cu Prahova (DN 1, la 33 km
nord-vest de Ploieşti). Tîrg şi loc de vamă în 1503, se dezvoltă după 1850, cînd iau fiinţă primele
schele de extracţie industrială a ţiţeiului. Muzee memoriale „Nicolae Grigorescu" şi „B. Petriceicu
Haşdeu". Hotel, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: satul Doftana (închisoare
construită în 1897 ; parţial, muzeu) - 4 km; oraşul Breaza; (localitate climaterică; muzeu de artă
populară) 10 km.
SINAIA: oraş situat pe valea Prahovei (DN 1, la 30 km nord de Cîmpina); vestigii din epoca
bronzului; întîia aşezare omenească stabilă din zonă (sec. XVII), dezvoltată după trasarea primei şosele
(1846) şi construirea căii ferate (1878). Staţiune balneoclimaterică (800 -1000 m alt.) şi de practicare a
aporturilor de iarnă (1000 - 2000 m alt.); poteci marcate, pîrtii de schi, pistă artificială de bob;
telecabina, telescaune, babyschilif-turi. Bază de tratament balnear (izvoare de apă minerală). Mînăstlre
- monument istoric şi de arhitectură, vechi centru de cultură românească (1695); Castelul Peleş (1883);
rezervaţii naturale de floră şi faună (Cumpătu, Sf. Ana, Abruptul Bucegilor). Hoteluri, moteluri, vile,
campinguri, cabane; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: Platoul Bucegilor (2000 m alt -
telecabine, 15 minute); oraşul Buşteni (staţiune climaterică, principal centru al activităţii alpiniştilor în
Bucegi) - 8 km.
PREDEAL: oraş situat în cumpăna apelor (Prahova-Timiş), singurul din ţară aflat la peste
1000 de metri înălţime (DN 1, la 16 km nord de Sinaia) - Pasul Predeal, 1032 m ah. În jurul unei
aşezări de schimnici (sec. XVIII), prima casă din lemn se construieşte la 1830. Staţiune climaterică şi
de practicare a aporturilor de iarnă (1040 - 1400 m alt.); terenuri de sport, poteci marcate, pîrtii de schi,
telescaune, teleschiuri, baby-schilifturi. Hoteluri, vile, cabane, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: Staţiunea Pîrîul Rece (960 m alt.) - 8 km; oraşul Rîşnov (cetate ţărănească, sec. XIV -
XVII; ştrand) - 25 km.
BRAŞOV: oraş situat la poalele muntelui Tîmpa (960 m alt.), în nord-estul Carpaţilor
Meridionali (DN 1, la25 km nord de Predeal); reşedinţă a judeţului Braşov. Vestigii antice daco-
romane, veche aşezare românească (Schei, sec. XII) colonizată de cavalerii teutoni după 1200.
Puternică citadelă industrială (avioane, tractoare, autocamioane, produse chimice, textile, încălţăminte),
centru universitar şi artistic. Cetăţi succesive (turnuri, porţi, bastioane, ziduri, sec. XV - XVIII);
Muzeul de istoria (Casa Sfatului, sec. XIV - XVII), Muzeul de artă, Muzeul „Cetatea Braşov"
(Bastionul ţesătorilor, sec. XVI); Muzeul culturii romaneşti din Schei (edificiu, 1760); case memoriale;
monumente istorice şi de arhitectură; bisericile: Sf. Bartolomeu (sec. XIII), Neagră (1477), Schei (sec.
XVI); casa Hirscher (1545). Hoteluri, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: muntele Tîmpa (restaurant, belvedere) -10 minute, cu telecabina; comuna Sînpetru
(cetate ţărănească, sec. XIV - XV) - 6 km.
POIANA BRAŞOV: staţiune climaterică şi de practicare a sporturilor de iarnă (1020 - 1700 m
alt), situată într-un larg amfiteatru natural pe muntele Postăvarul (14 km sud-vest de Braşov). Lac
(ambarcaţiuni de agrement), terenuri de sport, stadion, piscine acoperite şi descoperite, patinoar,
complexul turistic multifuncţional „Favorit"; poteci marcate, pîrtii de schi (slalom, coborîre, fond);
telecabine, telegondolă, telescaune, teleschiuri, babyschilifturi; echitatie, plimbări de plăcere cu sănii
sau căruţe special amenajate. Hoteluri, restaurante (unele cu specific românesc), baruri.
ÎMPREJURIMI: cabanele „Postăvarul" (1590 m alt.) „Cristianu Mare" (1705 m alt.) - cca 8 minute
(mijloace de transport pe cablu).
VĂLENII DE MUNTE: oraş (DN 1 A, la 86 km sud-est de Braşov), principala aşezare de pe
valea Teleajenului, menţionată documentar în 1431 şi capitală de judeţ (sec. XVII); localitate cu
elemente de staţiune climaterică (430 m alt.), Complexul muzeistic „Nicolae Iorga" (istoric, scriitor,
om politic, academician şi profesor universitar, 1871 -1940; casă-monument de arhitectură, sec.
XVIII); Muzeul etnografic al văii Teleajenului, Loc memorial „Nicolae Tonitza" (pictor, 1886 - 1940).
Restaurante, staţie PECO.
SLĂNIC: oraş situat pe valea rîului cu acelaşi nume (DN 1 A + DJ102G, Ia15 km nord-vest
de Vălenii de Munte), . staţiune balneoclimaterică (400 m alt.). Atestare documentară la 1532, salină
(1680). Lacuri în masivul de sare. Muzeul sării (edificiu, 1800), sculpturi în sare (galeria „Unirea"),
Lacul Miresei (peste 100 m adîncime), Baia Baciului (ştrand), Muntele de sare –monument al naturii
(1,5 ha, rezervaţie ştiinţifică). Hotel, vile, restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: Oraşul Ploieşti
(30 km).
 III. TÎRGOVIŞTE - CÎMPULUNG - BRAN - RÎŞNOV - FĂGĂRAŞ - BÎLEA
CASCADĂ -BÎLEA LAC - VIDRARU - CURTEA DE ARGEŞ - PITEŞTI -
TÎRGOVIŞTE (cca 450 km).
De o mai mare întindere, traseul însumează două spectaculoase traversări montane
(Transfăgărăşanul şi culoarul Rucăr-Bran), cu vizitarea celor trei foste cetăţi de scaun ale
Ţării Româneşti - Tîrgovişte, Cîmpulung, Curtea de Argeş.

TÎRGOVIŞTE: oraş situat pe cursul superior al rîului Ialomiţa (DN 71, km 78); reşedinţă a
judeţului Dîmboviţa. A treia Cetate de Scaun a ţării (1396 -1659), reşedinţă a peste 30 de domnitori
printre care Mircea cel Bătrîn, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu. Curte
domnească (sec. XIV - XVII), Muzeul de istorie şi arheologia, Muzeul scriitorilor ttrgoviştenl (clădire,
1850). Muzeul tiparului şi al cărţii vechi romaneşti, Casa-atelier „Gheorghe Petrescu" (pictor, 1872 -
1949); monumente Istorice şi de arhitectură (sec. XVI - XVIII). Hoteluri, restaurante, staţii PECO şi
Autoservice. ÎMPREJURIMI: mînăstirea Dealu, monument de arhitectură (1501) - 3 km; Staţiunea
balneoclimaterică Pucioasa (350 m alt.), indicată în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor (20 km).
Cîmpulung: oraş situat pe valea Rîului Tîrgului (DN 73, la 64 km nord-vest de Tîrgovişte). Vestigii
antice, prima Cetate de scaun a ţării Româneşti (cca 1330 - 1350). Uzina de automobile de teren ARO;
centru pomicol.
Castrul Jidava (sec. Il - IV; urme); Complexul feudal „Negru Vodă" (sec. XIV - XVII),
Bărăţia (sec. XII - XIII), Muzeul (istorie, artă plastică, ştiinţe naturale), Expoziţia de artă populară
(clădire, sec. XVII), monumente istorice şi de arhitectură: biserici, crucea Jurămîntului (sec. XVI
-XVIII). Hotel, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: cabana „Voina" (950 m alt.)
-21 km.
BRAN: comună situată pe valea rîului Turcu (DN 73, la 65 km nord- est de Cîmpulung), între
munţii Bucegi şi Piatra Craiului, pe culoarul Rucăr-Bran; loc de vamă în Evul Mediu; localitate cu
elemente de staţiune climaterică (750 m alt). Castel (cca 1220 - 1378) -Muzeu de artă veche; Colecţia
etnografică. Han, cabană, restaurante. ÎMPREJURIMI: Pasul Bran (16 km).
RÎŞNOV: oraş situat pe malurile pîrîului Ghimbav (DN 73, la 11 km nord-est de Bran);
aşezare dacică, apoi castrul Cumidava (sec. Il - III); cetate ţărănească (sec. XIV - XVII). Muzeul de
istoria; biserică, prima ctitorie a domnitorilor Ţării Româneşti în Transilvania (1384); zonă de
agrement. Han, camping; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: oraşele Braşov (16 km), Predeal (25 km).
FĂGĂRAŞ: oraş situat pe cursul mijlociu al rîului Olt (DN 1, la 60 km nord-vest de Rîşnov),
în Ţara Făgăraşului cunoscută ca Terra Valachorum (Ţara Românească) din sec. XIII. Castel (1310)
-cetate (sec. XVIII) - muzeu (istorie, artă, etnografie); biserici, monumente istorice şi de arhitectură
(1697, 1715). Hotel, restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: Complexul turistic „Sîmbăta" (690
-1400 m alt.) - 30 km.
BÎLEA CASCADĂ: tradiţională zonă turistică modernizată în ultimii ani (DN 7 C, la 45 km
sud-vest de Făgăraş); intrare tn zona alpină a drumului Transfăgărăşan (95 km lungime, 28 poduri şi
viaducte, 550 de podeţe, un tunel de 888 de metri situat la 2040 m alt). Hotel (1234 m alt); telecabină
spre Bîlea Ut.
BÎLEA LAC: veche zonă turistică de altitudine (DN 7 C, la 11 km sud de Bîlea Cascadă);
intrarea de nord în tunelul drumului Transfăgărăşan. Rezervaţia naturală (lac şi versanţi alpini, 200 ha).
Cabană (2034 m alt), pîrtii de schi (dificultate medie şi mare); telecabină spre Bîlea Cascadă.
ÎMPREJURIMI: cabanele „Podragu" (2136 m alt; 7 ore), „Negoiu" (2546 m alt; 8 ore); lacurile alpine
„Călţun", „Capra".
VIDRARU: nouă zonă turistică dezvoltată în urma construirii complexului hidroenergetic de
la izvoarele rîului Argeş (DN 7 C, Transfăgărăşan, la 50 km sud de Bîlea Lac); bazinul de acumulare
(850 m alt., 8,25 km2, 14 km lungime), barajul cu drum rutier (165 m înălţime, în arc de cerc); statuia
„Electricitatea". Cabane („Valea cu Peşti", 870 m alt.; „Cumpăna", 830 m alt.; „Piscu Negru", 1250 m
alt.). ÎMPREJURIMI: Chelia Argeşului, cetatea „Poienari" (sec. XIV - XV, 850 m alt) - 6 km.
CURTEA DE ARGEŞ: oraş situat pe cursul superior al Argeşului (DN 7 C, la 28 km sud de
Vidraru); reşedinţă voievodală din sec. XIII, a doua Cetate de Scaun a Ţării Româneşti (cca 1350-
1396). Curtea domnească (sec. XIII-XVIII); mînăstirea, monument de arhitectură (1512 -1517);
biserici (sec. XVII - XIX); fîntîna meşterului Manole. Hotel, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
PITEŞTI: oraş, principala aşezare de pe valea Argeşului (DN 7, la 38 km sud de Curtea de
Argeş); reşedinţă a judeţului Argeş. Tîrg menţionat în 1388. Industrie chimică, uzinele de autoturisme
„Dacia" (Colibaşi). Muzeul de Istoria, Muzeul de artă, Expoziţia de artă naivă; biserici, monumente
istorice şi de arhitectură (sec. XVI - XVII); parcul „Trivale" (rezervaţie de zimbri); iacul de acumulare
(agrement). Hoteluri, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: satul Goleşti
(conac fortificat, 1642 - complex muzeal; Muzeul viticulturii şi pomicul-turii) -12 km; oraşul
Tîrgovişte (80 km).
 IV. RÎMNICU VÎLCEA - CURTEA DE ARGEŞ - VIDRARU - BÎLEA LAC - BÎLEA
CASCADA - SIBIU - BREZOI - CĂLIMĂNEŞTI - RÎMNICU VÎLCEA (cca 350 km)
Traseul îmbină parcurgerea unui drum milenar (valea Oltului) cu traversarea Carpaţilor pe
cea mai nouă şosea (Transfăgărăşanul), trăsură de unire între două zone peisagistice bine
individualizate - nordul Munteniei şi sudul Transilvaniei.

RÎMNICU VÎLCEA: oraş situat pe cursul mijlociu al Oltului (DN 7, km 175); reşedinţă a
judeţului Vîlcea. Vatră veche de cultură umană menţionată documentar în 1388. Muzeul (istorie, artă
plastică, etnografie), Complexul muzeistic „Gheorghe Magheru" (general şi om politic, 1802 - 1880),
Muzeul memorial „Anton Pann" (scriitor, muzician, 1796 - 1854), Complexul arhitectonic al
Episcopiei (1656 -1856; muzeu de artă veche), Muzeul arhitecturii populare vîlcene (Bujoreni);
monumente Istorice şi de arhitectură (sec. XVI - XVIII); lac de acumulare (agrement). Hotel, motel,
camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: staţiunile balneoclimaterice Ocnele
Mari (15 km), Olăneşti (21 km), Govora (22 km).
CURTEA DE ARGEŞ, VIDRARU, BÎLEA LAC, BlLEA CASCADĂ - vezi Traseul III.
SIBIU: oraş situat pe malurile rîului Cibin (DN 1,7, la 70 km nord-vest de Bîlea Cascadă);
reşedinţă a judeţului Sibiu. Vestigii din epoca neolitică, aşezare daco-romană (Cedonia, sec. II î.e.n. -
III e.n.) şi medievală (1192). Important centru industrial, comercial, cuttural-artistic. Arhitectura, sec.
XIII - XVIII (cetate, turnuri, bastioane); Primăria veche (1470 -1514); Piaţa Mică şi Piaţa Mare
(ansambluri arhitectonice, sec. XVI -XVIII); monumente istorice şi de artă (sec. XIV - XVIII); Muzeul
Brukenthal (1785,1817; istorie, artă, plastică, etnografie, bibliotecă); Muzeul de ştiinţele naturii,
Muzeul tehnicii popuiare (Dumbrava Sibiului), Expoziţiile „Istoria oraşului Sibiu" (Turnul Sfatului
1366), „Istoria farmaciei" (clădire, sec. XVI), „Arme şi trofee de vînătoare"; Pasajul scărilor (sec. XIV,
XIX); zona de agrement (Dumbrava Sibiului). Hoteluri, motel, cabană, camping, restaurante; staţii
PECO şi Autoservice.
BREZOI: oraş situat la vărsarea rîului Lotru în OK (DN 7, la 67 km sud-est de Sibiu). Vechi
centru forestier; prelucrarea minereurilor. Zonă de Interes etnografic şi folcloric (arhitectură tn lemn,
sec. XVIII - XIX). ÎMPREJURIMI: comuna Voineasa (staţiune climaterică, 610 m alt; hoteluri, vile,
restaurante) - 35 km.
CĂLIMĂNEŞTI: oraş situat pe valea Oltului (DN 7, la 18 km sud de Brezoi). Staţiune
balneoclimaterică (260 m alt) indicată în tratarea mai multor afecţiuni (tub digestiv, rinichi, aparat
locomotor, ficat, boli profesionale). Mînăstirea Cozia - monument istoric, de arhitectură şi de artă
(1388,1711), Muzeul de artă veche; monumentele de arhitectură Ostrov (1522), Turnu (sec. XVI,
1676). Hoteluri, vile, motel, campinguri, restaurante; staţie Autoservice. ÎMPREJURIMI: Stînişoara,
mînăstire, monument de arhitectură (sec. XVII) - 2 ore; muntele Cozia (1668 m alt.; cabană, rezervaţie
naturală) - cca 5 ore; oraşul Rîmnicu Vîlcea (20 km).
 V. BRAŞOV- FĂGĂRAŞ - SIBIU - SĂLIŞTE - SEBEŞ - ALBA IULIA - BLAJ -
MEDIAŞ -SIGHIŞOARA - PREJMER - BRAŞOV (cca 500 km)
Itinerarul permite cunoaşterea unora dintre cele mai reprezentative oraşe, cetăţi ţărăneşti,
monumente istorice şi de arhitectură din centrul şi sudul Transilvaniei.

BRAŞOV, FĂGĂRAŞ, SIBIU - vezi Traseele II, III, IV.

SĂLIŞTE: comună situată pe malurile rîului omonim, la poalele versantului nordic al munţilor
Cindrelului (DN 1,7, la 24 km vest de Sibiu). Veche aşezare românească (1260, 1366), cu şcoală
primară (1616) şi gimnaziu (1919); centru al zonei etnografice-folclorice „Mărginimea Sibiului".
Muzeele de artă populară (Sibiel, Galeş, Poiana Sibiului); Tabăra naţională de sculptură In lemn;
biserici, monumente de arhitectură (1760,1923). Han, camping, restaurante.
SEBEŞ: oraş situat pe cursul inferior al rîului cu acelaşi nume (DN 1, 7, la 32 km nord-vest de
Sălişte). Vestigii antice daco-romane, aşezare feudală (1245). Cetatea (sec. XV; Turnul Studentului,
ziduri); Muzeul (istorie, etnografie, ştiinţele naturii, artă plastică) - Palatul voievodal (sec. XV);
biserica - monument istoric şi de artă (cea mai valoroasă realizare a arhitecturii gotice din Transilvania,
1240 -1382); casa breslelor (sec. XVII). Hotel, motel, restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: Rîpa
Roşie, rezervaţie naturală (3 km); valea Sebeşului (vestigii geto-dacice şi romane; zonă de interes
etnografico-folcloric; amenajări hidroenergetice) - cca 65 km.
ALBA IULIA: oraş situat la confluenţa rîurilor Ampoi şi Mureş (DN 1, la 15 km nord de
Sebeş); reşedinţă a judeţului Alba. Aşezare neolitică, fortificaţie dacică, oraşul roman Colonia Aurelia
Apulensis (180 - 193 e.n.), localitate medievală (1097). Ceramică şi porţelan, centru pomi-viticol.
Cetatea Alba Carolina (1716 -1735, ultima fortificaţie importantă de tip Vauban din ţară); catedrala
catolică, cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania (1250 - sec. XVII),
palatul voievodal (sec. XIII - XVIII), biblioteca Batthyaneum (1784), Muzeul Unirii (clădire, 1853),
Catedrala Reîntregirii (1922); monumente Istorice (sec. XVIII - XIX); statul, obeliscuri. Hoteluri, han,
camping, restaurant; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: satul Craiva (urmele cetăţii dacice
Apoulon şi ale fortificaţiei medievale - Piatra Craivii, 1000 m alt.) - 20 km; oraşul Teiuş (biserici,
monumente istorice şi de arhitectură, sec. XIII - XVII; în amonte pe valea Teiuş - mînăstirile Geoagiu,
1525, Rîmeţ, sec. XIV - XVIII, cabana Rîmeţ, 426 m alt.) - 17 km.
BLAJ: oraş situat la confluenţa rîurilor Tîrnava Mare şi Tîrnava Mică (DN 14 B, la 42 km
nord-est de Alba Iulia), localitate amintită documentar în 1275, important centru de cultură
românească. Viticultură, pomicultură.
Cîmpia libertăţii - complex memorial dedicat unor revoluţionari de la 1848 şi unor
reprezentanţi ai iluminismului românesc (24 de busturi); ansamblul monumental „Gloria"; Muzeul
(istorie; bibliotecă) -palat, sec. XVII; Teiul lui Eminescu (loc de popas pentru marele poet român).
Hotel, restaurante; staţie PECO.
MEDIAŞ: oraş situat pe malurile Tîrnavei Mari (DN 14, la 44 km est de Blaj). Vestigii din
epocile bronzului şi fierului, aşezare medievală (1267). Cetatea (sec. XIV -XV: turnuri, bastioane,
ziduri). Muzeul (istorie, ştiinţele naturii, etnografie) - palat, sec. XVI. Hotel, restaurante; staţii PECO şi
Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna Biartan (cetate ţărănească, 1516; arhitectură, sec. XVII -XrX)-
25km.
SIGHIŞOARA: oraş situat pe malurile Tîrnavei Mari (DN 13, la 37 km nord-est de Mediaş).
Aşezare neolitică, antică, medievală (1191). Porţelanuri şi faianţă, textile.
Ansamblu urban medieval (sec. XIV - XVII, cel mal complet şi mai valoros din ţară) – cetate
turnuri, casa în care a locuit voievodul Vlad Dracul (1440), biserici, monumente de arhitectură (sec.
XIII-XVI), Pasajul acarii (1642); Muzeul de istoria (colecţie de ceasornice) - Turnul Sfatului (sec. XIV
- XVII; orologiu prevăzut cu figurine din lemn); trama stradală de tip medieval. Hoteluri, restaurante;
staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: oraşul Rupea (cetate ţărănească, sec. XIV - XVII; izvoare
de apă minerală) - 54 km; comuna Feldioara (cetate, fosta reşedinţă a Cavalerilor teutoni, sec. XIII) -
94 km.
PREJMER: comună situată în vecinătatea văii superioare a Oltului (DN 10, la 112 km sud-est
de Sighişoara). Cetatea ţărănească (sec. XV - XVI), cea mai puternică din Transilvania; monumente de
arhitectură (1250,1769). ÎMPREJURIMI: oraşul Braşov (18 km).
 VI. SIBIU - CISNĂDIE - RĂŞINARI - PĂLTINIŞ - CRISTIAN - SIBIEL - SĂLIŞTE -
TILIŞCA - POIANA SIBIULUI - CÎLNIC - SEBEŞ - OCNA SIBIULUI - SIBIU (cca
25O km).
Traseul cuprinde, în principal, zona etnografică şi folclorică numită prin tradipe Mărginimea
Sibiului.

SIBIU-vezi Traseul IV.

CISNĂDIE: oraş situat la poalele versantului nordic al munţilor Cindrelului (DJ106 C, la 10
km sud de Sibiu), aşezare menţionată documentar în 1204. Tradiţională industrie textilă (postavuri,
covoare). Cetatea ţărănească (sec. XIII - XV), muzeul. ÎMPREJURMI: Cisnădioara (biserica romanică,
cea mal veche din ţară, 1223, monument de arhitectură) - 4 km.
RĂŞINARI: comună situată la poalele versantului nordic al munţilor Cindrelului (DJ 106 A,
la 12 km vest de Cisnădie). Zonă de Interes folcloric; Muzeul (istorie, etnografie) - clădire, sec. XIX;
Colecţia de artă (icoane pe sticlă); biserica, monument de arhitectură (1383, 1752); casa natală a
poetului Octavian Goga (1881 -1938), mausoleul mitropolitului Andrei Şaguna (1809 - 1873).
ÎMPREJURIMI: cabana .Curmătura Stezii" (680 m aft.) - 5 km.
PĂLTINIŞ: cea mal „înaltă" staţiune climaterică şi de practicare a sporturilor de iarnă din ţară
(1442 m alt), situată în munţii Cindrelului (DJ 106 A, la 23 km sud-vest de Răşinari). Poteci marcate,
pîrtii de schi; teleferic, schilift. Hotel, vile, cabane, restaurante. ÎMPREJURIMI: vîrful Onceşti (1717 m
alt); cabanele „Şanta” (1 oră), „Fîntînele" (3 ore), “Gîtu Berbecului" (4 ore).
CRISTIAN: comună situată în vecinătatea rîului Cibin (DN 1,7, la 10 km vest de Sibiu),
„poartă" de răsărit a Mărginimii Sibiului. Muzeul sătesc (istorie, etnografie); cetatea ţărănească (sec.
XVIII), monumente de arhitectură (sec. XV - XVIII). ÎMPREJURIMI: comuna Gura Mulul (zonă de
interes folcloric şi etnografic; muzeu sătesc) -10 km.
SIBIEL: sat aşezat pe valea pîrîului omonim (DJ106 E, Ia11 km sud-vest de Cristian). Vestigii
ale unei fortificaţii geto-dacice. Muzeul sătesc (istorie, etnografie; importantă colecţie de icoane pe
sticlă); monumente Istorice şi de arhitectură (sec. XIV, 1765). ÎMPREJURIMI: comuna Sălişte (6 km).
SĂLIŞTE: vezi Traseul V.
TILIŞCA: comună situată pe valea pîrîului Sălişte (DJ 106 E, la 5 km vest de Sălişte). Aşezare
din epoca bronzului, cetate dacică (sec. Il e.n.); zonă de interes folcloric şi etnografic.
POIANA SIBIULUI: comună situată pe versantul nordic al ultimelor înălţimi ale munţilor
Cindrelului (DJ 106 E, la 26 km vest de Tilişca). Zonă de Interes folcloric şi etnografic; Muzeul sătesc
(istorie, etnografie); biserica, monument de arhitectură (1760, constructie din lemn). ÎMPREJURIMI:
comuna Gîrbova (vestigii dacice; castel, 1291) -27 km.
CÎLNIC: comună situată pe valea pîrîului omonim (DJ 106 F, la 36 km nord-vest de Poiana
Sibiului). Donjonul (1272) - cetate ţărănească (1450), printre cele mal bine conservate din Transilvania.
ÎMPREJURIMI: oraşul Sebeş (12 km).
SEBEŞ-vezi Traseul V.
MIERCUREA SIBIULUI: comună situată în vecinătatea rîului Secat (DN 1, 7, la 22 km sud-
est de Sebeş), tîrg vestit în Evul Mediu. Cetatea ţărănească (sec. XIII -XV).
OCNA SIBIULUI: oraş situat pe valea pîrîului Visa (DN 1, 7 + DJ 106 B, la 45 km nord-est
de Miercurea Sibiului). Aşezare neolitică, pe un masiv de sare (1300 m lungime, 600 m lăţime)
exploatat din antichitatea romană. Staţiune balneoclimaterică (408 m alt.) - în foste saline, lacuri
folosite (sec. XVI) în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, neurologice, ginecologice. Fortificaţia
antică (urme), biserici, monumente de arhitectură (1240, 1701). Vile, camping, restaurante.
ÎMPREJURIMI: oraşul Sibiu (18 km).
 VII. CRAIOVA - DROBETA-TURNU SEVERIN - TISMANA - HOBIŢA - TÎRGU JIU
- HOREZU - BĂILE GOVORA - BĂILE OLĂNEŞTI - RÎMNICU VtLCEA –
SLATINA - CRAIOVA (cca 550 km).
Este un circuit ce relevă cîteva din marile valori turistice de care beneficiază Oltenia de sub
munte pînă în Cîmpia Dunării.

CRAIOVA: oraş situat pe cursul inferior al rîului Jiu (DN 6, km 228); reşedinţă a judeţului
Dolj. Vestigii geto-dacice, aşezare romană (Pelendava, sec. IV î.e.n. - III e.n.) şi medievală (1475),
reşedinţă a Banilor Olteniei (sec.XV-XIX). Important centru industrial, comercial şi curtural-artistic.
Muzeul Olteniei (istorie, lapidaru, colecţie de documente), Muzeul de ştiinţele naturii, Muzeul de
etnografie (Casa Băniei; 1699), Muzeul de artă (clădire, 1900); Expoziţiile „Istoria tiparului şi a cărţii
în Oltenia", „Istoria medicinei şi farmaciei"; Cassls memoriale „Traian Demetrescu" (scriitor, 1866 -
1896), „Elena Farago" (poetă, 1878 - 1954); monumente de arhitectură (sec. XVII - XIX); fîntîni
monumentale (1651 - 1816). Hoteluri, han, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: comuna Bucovăţ (mînăstire, monument de arhitectură, 1572) - 5 km; zona de
agrement „Victoria" (lac, ştrand) - 20 km; oraşul Strehaia (Curtea banilor Craioveşti, sec. XV) - 63 km.
DROBETA-TURNU SEVERIN: oraş-port la Dunăre (DN 6, la 113 km vest de Craiova); reşedinţă a
judeţului Mehedinţi. Aşezarea geto-dacică Drobeta (sec. I î.e.n. - 1 e.n.), castrul roman cu acelaşi nume
(101 - sec. VII), locuire intensă în Evul Mediu. Şantier naval, prelucrarea lemnului. Castrul Drobeta,
vestigii ale podului peste Dunăre construit de Apolodor din Damasc (102-105), urme ale cetăţii (sec.
XJII-XIV)-printre primele fortificaţii feudale din ţară. Muzeul regiunii Porţilor de Fier (Istorie, ştiinţele
naturii, etnografie). Hoteluri, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: pădurea Crihaia
(zonă de agrement) - 3 km; comuna Gura Văii (complex hidroenergetic şi de navigaţie; Expoziţia
“Hidrocentrala Porţile de Fier") -12 km; oraşul Motru (centru urban nou, exploatări miniere) - 36 km;
oraşul Baia de Aramă (zonă etnografică, monumente ale naturii) - 50 km.
TISMANA: comună situată pe valea rîului omonim (DJ 672 A, la 70 km nord-est de Drobeta-
Turnu Severin). Amenajări hidroenergetice. Zonă folclorică şi etnografică de tradiţie - .Festivalul
cîntecului şi dansului popular gorjan" (luna august, ţesătorii de covoare; mînăstire (1373, 1508) -
monument reprezentativ pentru arhitectura epocii, în Ţara Romanească; muzeu de artă veche. Han,
camping, restaurante.
HOBIŢA: sat aşezat pe valea rîului Bistricioara (DJ 672, la 15 km sud-est de Tismana).
Muzeul memorial „Constantin Brancuşi" (sculptor, 1876 -1957, una dintre cele mai reprezentative
personalităţi artistice ale sec. XX); Tabăra naţională de sculptură; biserica, monument de arhitectură
(sec. XVIIII, construcţie din lemn); zonă de Interes etnografic şi folcloric. ÎMPREJURIMI: comuna
Arcanl (muzeul sătesc, instalaţii tehnice arhaice) -14 km; Cheile Runcului (15-18 km).
TtROU JIU: oraş situat pe malurile rîului Jiu (DN 66, la 28 km est de Hobiţa); reşedinţă a
judeţului Gorj. Aşezare geto-dacică; centru administrativ al ţinutului Jaleş (sec. XV). Masa Tăcerii,
Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana recunoştinţei fără sfîrşit, Masa mică - complex memorial
(1937 -1938) închinat de C. Brancuşi eroilor primului război mondial; Muzeul Judeţean (istorie, artă);
Mausoleul şi Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu"(femeie-ofiţer, erou în primul război mondial);
monumente Istorice şi de arhitectură (sec. XVIII). Hotel, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: satul Curtlşoara (parc etnografic, cca 40 de gospodării ţărăneşti; casă-culă, sec. XVIII)
- 11 km; comuna Săcelu (staţiune balneoclimaterică, 340 m alt., indicată în tratarea afecţiunilor
ginecologice, ORL, respiratorii; muzeu de istorie şi etnografie) - 30 km.
HOREZU: oraş situat în depresiunea cu acelaşi nume (DN 67, la 70 km nord-est de Tg. Jiu).
Tîrg vestit în sec. XVIII. Industrie locală, pomicultură. Zonă de interes etnografic şi folcloric; creaţia
artizanală (ceramică, sculptură în lemn, ţesături); biserica, monument de arhitectură (sec. XVIII). Han,
camping, restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: comuna MăldărăşU (case-cule, sec. XVIII - XIX,
muzee de istorie şi etnografie) - 4 km; satul Romanii de Jos (mînăstirea Hurezi, 1697 -1753, cel mal
mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ţara Românească, principala ctitorie de cult a
domnitorului Constantin Brîncoveanu) - 6 km; satul Bistriţa (mînăstirile Bistriţa, 1514,1855 şi Arnota,
1636, 1856, monumente istorice şi de arhitectură)-15 km.
BĂILE GOVORA: oraş situat pe valea pîrîului Hîntia (DN 67 + abatere, la 26 km sud-est de
Horezu). Staţiune balneoclimaterică (360 m alt), indicată în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor,
neurologice, respiratorii. Muzeul de istorie. Hotel, vile, camping, restaurante. ÎMPREJURIMI: actul
Govora (mînăstire, 1496,1711, monument de arhitectură; colecţie de artă veche) - 6 km; oraşul Ocnele
Mari (staţiune balneoclimaterică, 310 m alt, indicată în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor;
monumente de arhitectură, 1574, 1746) - 18 km.
BĂILE OLĂNEŞTI: oraş situat pe valea pîrîului omonim (DN 64 A, la 32 km nord-est de
băile Govora). Staţiune balneoclimaterică (450 m alt), indicată în tratarea afecţiunilor tubului digestiv,
rinichilor şi căilor urinare, în boli de nutriţie, alergice pe fond hepatic. Biserica din lemn, monument de
arhitectură (1760). Hoteluri, vile, restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: Piatra Scrisă, Peştera
Pescarului, Chelia Olăneştilor (1-5 km); oraşul Rm. Vîlcea -19 km.
RÎMNICU VÎLCEA: vezi Traseul IV.
SLATINA: oraş situat pe valea Oltului (DN 64, la 87 km sud de Rm. Vîlcea); reşedinţă a
judeţului OH. Vestigii neolitice şi din epoca bronzului; atestare documentară la 1368. Metalurgie
neferoasă (aluminiu), amenajări hidroenergetice. Muzeul de iatorle şi etnografie; monumente de
arhitectură (1645, 1797); lac de acumulare (agrement). Hotel, camping, restaurante; staţii PECO şi
Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna Brîncoveni (Curtea părintească a domnitorilor din familia
Brîncoveanu, sec. XVI - XVII)- 22 km; comuna Oboga (important centru de olărit - 37 km; oraşul
Craiova (50 km).
 VIII. DROBETA-TURNU SEVERIN - ORŞOVA - BĂILE HERCULANE -
CARANSEBEŞ - SARMIZEGETUSA - DENSUŞ - HAŢEG - PETROŞANI - TÎRGU
JIU - HOBIŢA - TISMANA - CERNEŢI - DROBETA-TURNU SEVERIN (cca 500 km).
Traseul, de mare varietate peisagistică, oferă contactul direct cu locuri şi monumente socotite
a fi unicate în ţară - Băile Herculane, Sarmizegetusa, Densuş, Valea Jiului.

DROBETA-TURNU SEVERIN - vezi Traseul VII,

ORŞOVA: oraş-port situat la vărsarea rîului Cerna în lacul de acumulare de la Porţile de Fier
(DN 6, la 25 km nord-vest de Drobeta-Tr. Severin). Localitate nouă, în vecinătatea vechii aşezări acum
sub nivelul apelor Dunării - antica Dierna daco-romană (sec. II), apoi Castrum Urscia (sec. X - XI),
posibilă reşedinţă a voievodului român Qlad. Mînăstirea, ctitorie a lui Pamfil Şeicaru (1940). Zonă de
agrement. Hotel, camping, restaurante; staţie PECO.
BĂILE HERCULANE: oraş situat pe cursul inferior al Cernei (DN 67, ta 21 km nord de
Orşova). Staţiune balneoclimaterică (160 m alt) cu izvoare minerale folosite din antichitatea romană
(Thermae Herculi), indicate în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, reumatismale, neurologice
periferice. Instalaţii balneare antice (sec. Il - III) şi din vechiul complex sanatorial (sec. XVIII - XIX);
Muzeul de istoria (altare votive, numismatică); statuia lui Hercule (1847). Hoteluri, vile. campinguri,
restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: munteia Domogiad (1100 - 1300 m alt,
rezervaţie naturală); Grota haiducilor, Grota cu aburi; valea Cernel (chei, amenajări hidroenergetice) -
cca 30 km.
CARANSEBEŞ: oraş situat la confluenta rîului Sebeş cu Timişul bănăţean (DN 6, la 75 km
nord de Băile Herculane). Vestigii neolitice, aşezare dacică, apoi castrul Tibiscum (sec. Han.); amintit
în 1281, cu numele Sebeş, se uneşte cu localitatea Căran în sec. XIV. Cetatea (sec. XIII, urme); Muzeul
de istoria şi etnografia (clădire, sec. XVIII); monumente de arhitectură (sec. XVIII). Hotel, motel,
camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: Munteia Mic - staţiune climaterică
şi de practicare a sporturilor de iarnă, 1540 m alt.; poteci marcate, pîrtii de schi, teleferic, teleschi,
hoteluri, cabane, restaurant (12 km şosea modernizată + 11 km drum montan sau 16 km şosea + 45 de
minute cu telefericul).
SARMIZEGETUSA: comună situată pe valea rîului Zeicani (DN 68, la 55 km nord-est de
Caransebeş). Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica, oraş fondat de împăratul Traian (108-110), sediu
al administraţiei romane, al practicării cultului şi al unui vast „territorium" urbano-rural în timpul
împăratului Adrian. Oraşul antic (vestigii: amfiteatru, temple, apeducte, case particulare) - cel mal
întins şi mal bogat complex arheologic de epocă din ţară; Muzeul de arheologia. Camping, restaurant
ÎMPREJURIMI: satul Clopotiva (vestigii antice, arhitectură din lemn; acces la Parcul National din
munţii Retezat) -17 km.
DENSUŞ: comună situată pe valea Rîului Galben (DJ 687 C, la 16 km nord-est de
Sarmizegetusa). Reşedinţa cnezilor romani Mînjina (sec. XIV, loc de origină al familiei de cărturari
Densuşianu, 1837-1938). Biserica din piatră, unul dintre cele mai vechi şi mal originale monumente
româneşti de arhitectură (sec. IV - XVII); frescă semnată de Ştefan (1443), printre primii zugravi
români cunoscuţi.
HAŢEG: oraş situat tn apropierea confluenţei Rîului Mare cu rîul Strei (DN 66, la 13 km
nord-est de Densuş). Localitate principală a Ţării Haţegului, centru al unui cnezat românesc (Terra
Hatzak, sec. XIII - XIV). Zonă de interes folcloric; Muzeul etnografic; Castelul (Vadu Rîului, sec.
XVIII); pădurea Silvuţ (rezervaţie naturală: zimbri). Han, restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI:
comuna Sîntămăria-Ortea (biserică monument de arhitectură, sec. XIII; castel, sec. XVIII, azi hotel) - 4
km.
PETROŞANI: oraş situat pe valea rîului Jiu de Est (DN 66, la 54 km sud-est de Haţeg),
aşezare minieră dezvoltată după 1850. Muzeul mineritului. Hotel, han, restaurante; staţii PECO şi
Autoservice. ÎMPREJURIMI: satul Peştera (vestigii dacice, sec. I î.e.n.; peştera Bolii) - 4 km; satul
Cîmpu lui Neag (zonă de interes etnografic; acces la Parcul Naţional din munţii Retezat - 33 km;
Defileul Jiului (mînăstirea Lainici, schitul Locuri Rele, sec. XIX; vestigii romane) - 57 km.
TÎRGIU JIU, HOBIŢA, TISMANA - vezi Traseul VII.
CERNEŢI - sat aşezat în vecinătatea vărsării rîului Topolniţa în Dunăre (DN 67, la 75 km sud-
vest de Tismana). Localitate cu prezenţă''documentară din 1517, reşedinţă a judeţului Mehedinţi pînă la
1840. Muzeul memorial „Tudor Vladimirescu" (conducătorul revoluţiei de la 1821) - casă-culă, sec.
XVIII; biserici, monumente de arhitectură (1663 - 1820)1 ÎMPREJURIMI: satul Schitu Topolniţei
(monument de arhitectură, 1646) - 25 km; oraşul Drobeta-Tr. Severin (5 km).
 IX. BĂILE HERCULANE - CARANSEBEŞ - LUGOJ - TIMIŞOARA - REŞITA –
ORAVIŢA -BOZOVICI-BĂILE HERCULANE (cca 500km)
Un traseu în regiunea Banatului care pune în valoare principalele oraşe, staţiuni
balneoclimaterice şi zone de interes turistic deosebit.

BĂILE HERCULANE, CARANSEBEŞ - vezi Traseul VIII.

LUGOJ: oraş situat pe cursul Timişului bănăţean (DN 6, la 43 km nord-vest de Caransebeş).
Vatră de cultură antică, reşedinţă a districtului românesc Lugoj (1334). Muzeul (istorie, etnografie, artă
plastică); ortodoxă (1760, baroc); monumente de arhitectură (sec. XV-XVI). Hoteluri, restaurante;
staţie PECO. ÎMPREJURIMI: oraşul Buziaş (staţiune balneoclimaterică, 128 m alt, indicată în tratarea
afecţiunilor aparatului cardiovascular, sistemului nervos central: muzeu de artă populară) - 27 km.
TIMIŞOARA: oraş situat pe malurile rîului (canalizat) Bega (DN 6, la 60 km nord-vest de
Lugoj); reşedinţă a judeţului Timiş. Din neolitic - elemente de cultură umană neîntreruptă; Castrum
Temeaeienais, la 1212. Important centru industrial, comercial şi cultural-artistic. Cetatea (1718;
fragmente); Muzeul Banatului (istorie, ştiinţele naturii) - castel (sec. XIV, 1856), Muzeul de etnografie
- Bastionul cetăţii (sec. XVII); Muzeul de artă, Expoziţia „Traian Vuia" (inventator, pionier al aviaţiei
mondiale, 1872 - 1950), Muzeul satului bănăţean; Paiatul Dicasterial (1854; cca 400 de ncăperi),
Primăria veche (1734), Copacul de fier clădire, sec. XVIII), Fabrica de bere (sec. XVIII); Catedrale şi
biserici - monumente de arhitectură (sec. (VIII - XX); monumentele „Sf. Maria" (pe locul unde,
tradiţional, a fost ars de viu Gheorghe Doja, conducătorul răscoalei ţărăneşti de la 1514), „Sf. Treime"
(1740), „Sf. Ion Nepomuk" (sec. XVIII); Fîntîna cu apă acră" (minerală) - 412 m adîncime, 24°C;
Pădurea verde (zonă de agrement, ştrand, fazanerie). Hoteluri, motel, camping, restaurante; staţii PECO
şi Autoservice.
REŞIŢA: oraş situat pe malurile rîului Bîrzava (DN 58, la 105 km sud-est de Timişoara);
reşedinţă a judeţului Caraş-Severin. Prezenţă documentară din sec. XV, prima uzină siderurgică-
metalurgică în 1769, prima locomotivă construită la 1873. Puternic centru metalurgic, industrie
constructoare de maşini. Muzeul judeţean (istorie, artă, etnografie); Muzeul locomotivelor. Hoteluri,
restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna Caraşova (chei, peşteri) -16 km;
Semenic - staţiune climaterică şi de practicare a sporturilor de iarnă, 1400 m alt; poteci marcate, pîrtii
de schi, teleferic hoteluri, vite, cabane, restaurante (33 km sau 24 km + teleferic).
ORAVIŢA: oraş situat la poalele vestice ale munţilor Aninei; (DN 57 B, la 62 km sud de
Reşita); elemente de localitate climaterică (331 m alt.). Mine de aur şi cupru exploatate în antichitate,
prima cale ferată de pe teritoriul ţării (1849). Centru minier şi de prelucrare a lemnului. Muzeul de
istoria - în clădirea unde a funcţionat cel mal vechi teatru din ţară (1789-1817). Hotel, cabană,
camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: calea ferată Oraviţa -Anina (1860;
14 tuneluri, 10 viaducte, 338 m diferenţă de nivel) - 34 km. Comuna Sasca Montană (cascadele
Beuşniţei, lacul Ochiul Beiului, cheile rîului Nera - rezervaţii naturale): 26-46 km.
BOZOVICI: comună situată po valea rîului Miniş, în vecinătatea confluenţei cu Nera (DN 57
B, la 48 km sud-est de Oraviţa). Zonă de interes folcloric şi etnografic; Rezervaţia geologică Bigăr.
Staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna Eftimie Murgu (muzeu, instalaţii tehnice arhaice,
cheile Rudăriei): 10 -15 km; Băile Herculane (66 km).

X. TIMIŞOARA - ARAD - LIPOVA - PÎNCOTA - SEBIŞ - MONEASA - GURAHONŢ -

HĂLMAGIU - ŢEBEA - BRAD - DEVA - LUGOJ - TIMIŞOARA - (cca 450 km).
Traseul îmbină armonios virtuţile cîmpiei Bănăţene cu înălţimile Ţării Zarandului şi dealurile
molcome din nordul ţinuturilor hunedorene

TIMIŞOARA – Vezi Traseul IX

ARAD: oraş situat pe malurile rîului Mureş (DN 7, la 50 km nord-est de Timişoara); reşedinţă
a judeţului Arad. Vestigii antice, teritoriu component al unor voievodate româneşti în Evul Mediu
timpuriu (sec. XI). Industrii constructoare de maşini, textilă, chimică, alimentară; vechi centru de
cultură românească. Cetatea (1783); Muzeul (istorie, artă, etnografie) - Palatul Cultural (1919); Muzeul
teatrului (prima reprezentaţie, 1787); Expoziţiile „Istoria medicinii şi farmaceuticii", „Artă medievală
şi modernă", (mînăstirea Gai, 1762); monumente istorice şi de arhitecturi (1698, sec. XVIII -XX); zorii
de agrement. Hoteluri, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
LIPOVA: oraş situat pe valea, superioară a Mureşului (DN 7, la 33 km sud-est de Arad),
atestat documentar în sec. XII. Cariere, centru viticol, îmbuteliere de ape minerale. Muzeul de Istorie şi
etnografie; Castelul Solmof (sec. XIII - XV; în ruină); bazarul (1613); biserici, monumente de
arhitecturi (1338-sec. XIX). ÎMPREJURIMI: Băile Lipova (staţiune balneară, 138 m alt. indicată în
tratarea afecţiunilor cardiovasculare) - 3 km; comuna Şiria (cetate; muzee memoriale, castel) -25 km.
PÎNCOTA: oraş situat pe malurile pîrîului Bigiu (DJ 708 B, la 33 km nord de Lipova). Tîrg
vestit (sec. XVIII) şi centru meşteşugăresc (sec. XIX). Fabrică de mobilă. Cetatea (sec. XIV; în ruină);
castelul (1840). ÎMPREJURIMI: oraşul Ineu (cetatea, 1295 - 1645): 20 km.
SEBIŞ: oraş situat pe valea mijlocie a rîului Crişul Alb (DJ 792 B, la 45 km nord-est de
Pîncota). Centru metalurgic (sec. XVIII - 1930). Minerit, ateliere mecanice, prelucrarea lemnului.
Muzeul (istorie, etnografie); Castelul (sec. XIX). ÎMPREJURIMI: comuna Bîrsa (centru de olărit) -4
km; comuna Dezna (cetatea, sec. XIII; han, camping) -10 km.
MONEASA - comună situată pe valea pîrîului cu acelaşi nume, la poalele masivului Codu-
Moma (DJ 792 B, la 14 km nord de Sebiş). Staţiune balneoclimaterici (280 m alt) indicată în tratarea
afecţiunilor aparatului locomotor, ginecologice, nevrozei astenice. Lac (agrement); Monumentul
pietrarului; cuptorul Jumelţ (furnal primitiv, sec. XIX). Poteci marcate, pîrtii de schi. Hoteluri, vile,
camping, restaurante.
GURAHONŢ: comună situată pe cursul mijlociu al Crişului Alb (DN 79 A, la 39 km sud-est
de Moneasa), vatră umană din paleolitic. Castelul (sec. XIX). Monumentul închinat lui Ioan Buteanu
(fruntaş al revoluţiei de la 1848, executat în acest loc); rezervaţii naturale; zonă de interes folcloric şi
etnografic.
HĂLMAGIU: comună situată pe valea pîrîului cu acelaşi nume (DN 76, la 32 km est de
Gurahonţ, la poalele munţilor Bihorului. Aşezare străveche, reşedinţă a voievodatului românesc de sub
conducerea lui Moga (1444); centru de cultură medievală. Cetatea (sec. XVI - XVIII; urme); Piatra
Cinzalului (în Evul Mediu, loc de aplicare a pedepsei corporale); biserici, monumente de arhitectură şi
de artă (sec. XIV - XVIII); zonă de interes folcloric şi etnografic (arhitectură veche, în lemn).
ÎMPREJURIMI: Muntele Găina (1486 m alt.) - „Tîrgul de Fete", sărbătoare populară, în jur de 20 iulie
(6 ore); comuna Vata (staţiune balneară, 280 m alt, indicată în tratarea afecţiunilor aparatului
locomotor, neurologice, periferice, a nevrozelor) -13 km.
ŢEBEA: sat aşezat în bazinul superior al Crişului Alb (DN 76, la 24 km sud-est de Hălmagiu),
loc memorial: monumente aia naturii şi Istorice care amintesc pe Horea, conducătorul revoluţiei
ţărăneşti de la 1784 şi pe Avram Iancu, principal exponent al revoluţiei de la 1848 din Transilvania.
ÎMPREJURIMI: comuna Baia de Criş (monumente memoriale „Avram Iancu": 1925, 1972)-3 km.
BRAD: oraş situat pe valea Crişului Alb (DN 76, la 8 km sud-est de Ţebea), tradiţional centru
spiritual şi economic al Ţării Zarandului. Exploatări auro-argentifere, pomicultură. Muzeul mineralogic
şi etnografic. Hotel, resturante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: comuna Crişcior (muzeul sătesc de
istorie şi etnografie; biserică, monument de artă veche românească, sec. XIV)-6 km.
DEVA: oraş situat pe valea Mureşului (DN 7, 36 km sud-est de Brad); reşedinţă a judeţului
Hunedoara. Vestigii dacice şi romane, prezenţă documentară la 1268. Unităţi ale industriei miniere.
Cetatea (vatră dacică, apoi fortificaţie medievală, sec. XIII) – Dealul Cetăţii (371 m alt; rezervaţie
naturală); Muzeul (istorie, ştiinţele naturii) - Magna Curia (palat, sec. XVI - XVIII); Izvoare de apă
minerală; zonă de agrement Hoteluri, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna
Qurăade (biserică, sec. XIII, printre cele mal vechi şi mal valoroase monumente româneşti de
arhitectură) - 25 km; oraşul Lugoj (99 km).
LUGOJ, TIMIŞOARA - vezi Traseul IX.
 XI. DEVA - BRAD - PETRU GROZA - ARIEŞENI - OlRDA DE SUS - CÎMPENI -
AVRAM IANCU - LUPŞA - BURU - AIUD - ALBA IULIA - GEOAGIU-BĂI -
ORĂŞTIE -COSTEŞTI - GRĂDIŞTEA MUNCELULUI - SIMERIA - CĂLAN -
HUNEDOARA - DEVA (cca 500 km).
Este un traseu de veche şi glorioasă istorie românească, numărată în milenii.

DEVA, BRAD - vezi Traseul X.

PETRU GROZA - oraş situat pe valea superioară a rîului Crişul Negru, la poalele munţilor
Bihorului (DN 76, la 62 km nord-vest de Brad). Localitate nouă, pe vatra satului Stei. Zonă de Interee
etnografic şi folcloric. Hotel, restaurante. ÎMPREJURIMI: comuna Rieni (biserică din lemn, 1754,
monument de arhitectură) - 5 km; satul Chişcău (Peştera Urşilor, electrificată) - 17 km.
ARIEŞENI: comună situată la izvoarele rîului Arieşul Mare (DN 75, la 38 km nord-est de
oraşul Petru Groza); elemente de staţiune climaterică şi de practicare a sporturilor de iarnă (1000 m alt)
- poteci marcate, pîrtii de schi; teleschi. Zonă de Interee folcloric şi etnografic. Camping, restaurant
GÎRDA DE SUS: comună situată la confluenta văii Gîrda cu Arieşul Mare (DN 75, la 8 km
sud-est de Arieşeni). Tîrg vestit Biserica din lemn (sec. XVIII). Zonă de Interes folcloric şi etnografic.
Camping, restaurant. ÎMPREJURIMI: Gheţarul Scărişoara (50 000 m3, cea mai mare peşteră cu gheaţă
din ţară), cabana Scărişoara (1108 m alt.) - 4 ore; comuna Albac (artă populară; în vecinătate, locul de
naştere al lui Horea, conducătorul revoluţiei ţărăneşti de la 1784) -15 km.
CÎMPENI: oraş situat la confluenţa Arieşului cu valea Abrudului (DN 75, la 34 km sud-est de
Gîrda de Sus), tradiţională reşedinţă a Ţării Moţilor; elemente de staţiune climaterică (550 m alt).
Industrie forestieră, tricotaje. Locuri istorice, evocatoare (1784,1848); arhitectură specifică (sec. XVIII
- XIX). Hotel, restaurante; staţie PECO.
AVRAM IANCU: comună situată pe valea Arieşului Mare (DJ 762, la 25 km vest de
Cîmpeni). Muzeul memorial „Avram Iancu" (unul din conducătorii revoluţiei de la 1848 din
Transilvania) - casa natală (1800; construcţie tipic apuseneană). Camping, restaurant. ÎMPREJURIMI:
Muntele Găina (1486 m alt.) -„Tîrgul de fete", sărbătoare folclorică, în jur de 20 iulie; comuna Vidra
(„Dealul cu melci", rezervaţie fosiliferă; cascada; biserici, monumente de arhitectură, sec. XIII, 1640)-
7 km.
LUPŞA: comună situată pe valea Arieşului (DN 75, la 15 km est de Cîmpeni). Vestigii
romane, reşedinţă a unui cnezat românesc (1325); şcoală, sec. XVIII. Exploatări miniere. Muzeul
sătesc (1939; istorie, etnografie); biserici, monumente Istorice şi de arhitectură (1421, 1600). Camping,
restaurante. ÎMPREJURIMI: Valea Arieşului, în aval (zonă de interes folcloric şi etnografic) - cca 50
km.
BURU: comună situată la confluenta rîului Iară cu Arieşul (DN 75, la 52 km nord-est de
Lupşa). Zonă de interes etnografic şi folcloric. Cabană, restaurant. ÎMPREJURIMI: comuna Rimetea
(muzeul sătesc de istorie şi etnografie) - 8 km; Chelia Vălişoarei (699 m alt; camping) - 18 km.
AIUD: oraş situat la confluenţa pîrîului Aiud cu Mureşul (DN 1, la 30 km sud-est de Buru).
Vestigii celtice, aşezare daco-romană (Brucla, sec. I - III), localitate medievală (1299), centru
meşteşugăresc, agricol, cultural (Colegiu, 1662). Cetatea, printre cele mal vechi din Transilvania
(1302); Muzeul de istorle-paiat voievodal (sec. XVI); Muzeul de ştiinţe naturale (1794); Biblioteca
„Academiei de obşte" (1662); monumente de arhitectură (sec. XV - XVI). Hotel, camping, restaurant;
staţii PECO şi Autoservice.
ALBA IULIA - vezi Traseul V.
GEOAGIU-BĂI: sat aşezat în depresiunea Zlatna-Glod, la poalele munţilor Metaliferi (DJ
705, la 58 km vest de Alba Iulia). Staţiune balneoclimaterică (352 m alt), Thermae Dodone în
antichitatea romană, indicată în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, neurologice, periferice,
ginecologice. Hoteluri, vile, camping, restaurante. ÎMPREJURIMI: satul Aurel Vlaicu (muzeul
memorial în casa natală a vestitului constructor de avioane şi pilot român, 1882 - 1913) - 13 km.
ORĂŞTIE: oraş situat în apropierea confluenţei rîului omonim cu Mureşul (DN 7, la 14 km.
sud-est de Geoagiu-Băi). Veche vatră românească (1224) unde apare în tipografia locală una dintre
primele tipărituri în limba română („Palia de la Orăştie", 1582); şcoală în 1731, 15 publicaţii periodice
de-a lungul vremii. Fortificaţia medievală (sec. XV); Muzeul de artă populară. Hotel, camping,
restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
COSTEŞTI: sat aşezat pe valea Orăştiei (DJ 705 A, la 17 km sud de Orăştie). ÎMPREJURIMI:
Cetatea Costeşti, fortificaţie dacică, sec. II - I î.e.n. (ruine) - Dealul Cetăţuia (561 m alt); cabană,
camping, restaurant (2 km); Cetăţile Blidaru, cele mai puternice dintre fortificaţiile dacice de pe valea
Orăştiei (sec. I î.e.n. -I e.n.; ruine) - Dealul Blidaru (703 m alt.) -2 km + 1 oră pe potecă.
GRĂDIŞTEA MUNCELULUI: sat răsfirat către izvoarele Orăştiei (DJ 705 A, la 20 km sud
de Costeşti) -Cetatea Sarmizegetusa Regia, nucleul statului dac de sub conducerea regelui Decebal în
urmă cu 2000 de ani, centru economic, militar, politic şi religios (sec. I e.n.); Incinta sacră (construcţii
menite şi unor studii astronomice) - în curs de restaurare (Dealul Grădiştea, 1200 m alt).
SIMERIA: oraş situat în apropierea confluenţei rîului Strei cu Mureşul (DN 7, la 15 km vest
de Orăştie). Vestigii din epoca fierului, aşezare daco-romană (Uroiu); din 1866 important nod feroviar.
Parcul dendrologic Biscaria (1762 -1900; 72 ha). Camping, restaurant
CĂLAN: oraş situat în bazinul superior al Streiului (DN 66, la 14 km sud de Simeria).
Aşezare rurală (pagus) în Dacia romană (sec. II e.n.). Vechi centru siderurgic. Localitate balneară (231
m alt.); ape termale folosite de romani cu aproape 2000 de ani în urmă (Aquae Calidae), indicate în
tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, sistemului nervos periferic. Bazinul antic săpat în stîncă;
biserica, monument de arhitectură, printre cele mai vechi din ţară (Streisîngeorgiu, sec. XI). Camping,
restaurante staţie PECO.
HUNEDOARA: oraş situat pe valea rîului Cerna (DN 68 B, la 10 km vest de Călan). Aşezare
antică, feudală (sec. XIII), vestit centru meşteşugăresc (tăbăcari, cojocari) şi minier (primul furnal înalt,
în 1750). Citadelă a industriei siderurgice româneşti. Castelul Corvineştilor, cel mal important
monument de arhitectură gotică laică din Transilvania (1409,1623) - Muzeu de Istorie; biserica,
monument de arhitectură (1458 - 1634). Hotel, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: comuna Teliuc (zonă de agrement, cabană, camping) - 5 km; Cheile Runcului (15-20
km); Ţinutul Pădurenilor (munţii Poiana Ruscăi, zonă de interes folcloric şi ortografie): 30-40 km;
oraşul Deva (20 km).
 XII. ORADEA – BĂILE FELIX - BEIUŞ - STÎNA DE VALE - PETRU GROZA -
ARIEŞENI -GÎRDA DE SUS - HOREA - FÎNTÎNELE - BEUŞ-TARNIŢA - GILĂU -
CLUJ-NAPOCA -SÎNMIHAIU ALMAŞULUI -ZALĂU- BOGHIŞ - SĂCUENI -
BIHARIA - ORADEA (cca 500 km).
Traseul urmăreşte prezentarea cîtorva dintre cele mai reprezentative zone de interes turistic
din judeţele nord-vestice Bihor, Cluj şi Sălaj.

ORADEA: oraş situat pe malurile rîului Crişul Repede (DN 1, 626 km), reşedinţă a judeţului
Bihor. Vestigii neolitice, antice, din vremea voievodatului românesc de sub conducerea lui Menumorut
(sec. IX - X), atestat documentar la 1113. Important centru industrial, comercial, cultural-artistic,
Cetatea (1570, sec. XVIII, tip Vauban); Muzeul Ţării Crişurilor (istorie, etnografie, artă, ştiinţele
naturii, colecţie de ceasuri). Palatul episcopal (1779); Muzeele memoriale „Iosif Vulcan" (publicist,
academician, 1841 - 1907) şi „Ady Endre" (poet maghiar, 1877 - 1919); Teatrul (1900); Biblioteca
(1905); biserici, monumente istorice şi de arhitectură (1779 - 1874). Hoteluri, restaurante; staţii PECO
şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna Vadu Crişului (cabană, chei, peşteri; zonă de interes
etnografic) - 56 km.
BĂILE FELIX: staţiune balneoclimaterică (140 m alt.), printre cele mal mari şi mal modeme
stabilimente de acest fel din ţară (DN 76, la 8 km sud de Oradea): izvoare minerale termale cunoscute
probabil din antichitate, folosite sigur din sec. XV, indicate în tratarea afecţiunilor aparatului
locomotor, neurologice, ginecologice. Hoteluri, vile, camping, restaurante. ÎMPREJURIMI: Băile 1
Mal (162 m alt.; rezervaţie naturală: Nymphaea lotus var. thermalis, monument al naturii) - 2 km.
BEIUŞ: oraş situat pe valea superioară a rîului Crişului Negru (DN 76, la 55 km sud-est de
Băile Felix). Menţiune documentară din 1270, reşedinţă voievodală românească şi Scaun de judecată
(sec. XIV). Muzeul etnografic; liceul (1828). Hotel, restaurante. ÎMPREJURIMI: Valea Beiuşele (zonă
de interes etnografic şi folcloric): 10 -15 km; satul Meziad (cabană, peşteră) - 20 km; satul Chişcău
(peştera Urşilor, electrificată) - 25 km.
STÎNA DE VALE: staţiune climaterica şi de practicare a sporturilor de iarnă (1102 m alt.)
situată în munţii Pădurea Craiului (DJ 764 A, la 25 km est de Beiuş). Poteci marcate, pîrtii de schi.
Hotel, vile, camping, restaurante. ÎMPREJURIMI: Valea Iadului (cascadă, lac de acumulare, cabană) -
25 km; zona carstică Padiş (5 ore).
PETRU GROZA, ARIEŞENI, GÎRDA DE SUS - vezi Traseul XI.
HOREA: comună (fost satul Arada) situată pe valea pîrîului Albac (DJ 108, la 20 km nord-est
de Gîrda de Sus). Loc de naştere al lui Vasile Nicola-Ursu, zis Horea (1730 - 1785), conducător al
răscoalei populare din 1784 - 1785. Arhitectură ţărănească, port popular specifice.
FÎNTÎNELE-BELIŞ-TARNIŢA: zonă de interes turistic pe valea rîului Someşul Cald
(amenajări hidroenergetice): DJ 107 P, la 40 -80 km nord-est de Horea. Staţiunea climaterică Fîntînele
(vile, cabane, restaurant; lac de acumulare).
GILĂU: comună situată la confluenta rîurilor Someşul Rece şi Someşul Cald (DJ 107 P, la 45
km nord-est de Fîntînele). Posibilă reşedinţă fortificată a voievodatului românesc de sub conducerea lui
Gelu (Gelou dux Blachorum, sec. IX - X), aşezare atestată în 1212. Castrul, aşezare civilă şi carieră de
piatră romane (sec. II e.n.; urme); cetatea (1439) - castel (sec. XV, 1877); lacul de baraj. Han, camping,
restaurant. ÎMPREJURIMI: cabana Someşul Rece (435 m alt.) -13 km; satul Fildu de Sus (biserică din
lemn, sec. XVIII, printre cele mai desăvîrşite realizări ale arhitecturii din lemn de acest fel din
România) - 50 km.
CLUJ-NAPOCA: oraş situat pe malurile rîului Someşul Mic (DN 1, la 17 km est de Gilău);
reşedinţă a judeţului Cluj. Vestigii din paleoliticul superior, aşezare daco-romană (sec. Il î.e.n. - II e.n.),
Castrum Clus (1175). Important centru industrial, ştiinţific şi artistic. Cetatea (sec. XV - XVI;
fragmente); Muzeul de istoria, Muzeul de istorie a farmaciei (clădire, 1573), Muzeul de artă - palat
(1785), Muzeul etnografic al Transilvaniei (clădire, sec. XIX), Expoziţia etnografică in aer liber (parcul
Hoia), Muzeul memorial „Emil Isac" (scriitor, 1886-1954); Grădina botanică (14 ha); biserici,
monumente Istorice şi de arhitectură (1222,1450 -1750). Hoteluri, han, camping, restaurante; staţii
PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: pădurea Făget (cabane, camping, 3-600 m alt.) -6 km; satul
Muntele Băişorii (cabană, hotel, 1385 m alt; poteci marcate, pîrtii de schi) - 50 km.
SÎNMIHAIU ALMAŞULUI: comună situată pe valea rîului Almaş (DN 1 F, la 54 km nord-
vest de Cluj-Napoca). Zonă de interes etnografic şi folcloric; Muzeul sătesc (istorie, etnografie);
biserici, monumente de arhitectură (sec. XVIII, construcţii din lemn). ÎMPREJURIMI; comuna Dragu
(castel, 1500; rezervaţie arheologică) - 12 km; comuna Romănaşi (vestigii romane, sec. Il - III) - 13
km.
ZALĂU: oraş situat pe valea pîrîului cu acelaşi nume (DN 1 F, la 32 km nord-vest de
Sîhmihalu Almaşului); reşedinţă a judeţului Sălaj. Aşezare antică, Ziloc în Cronica lui Anonymus (sec.
XII). Industrie constructoare de maşini, mobilă, produse alimentare. Castrul roman (sec. Il; urme);
Muzeul de Istoria şi de artă. Hotel, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: satul
Moigrad (aşezare dacică, sec. Il î.e.n., castrul roman şi aşezarea civilă „Porolissum", sec. I - VI,
complex arheologic în curs de restaurare) - 12 km; satul Guruslău (monument închinat voievodului
Mihai Viteazul, realizatorul primei uniri a ţărilor române, 1600) - 14 km; oraşul Şimleu Sllvanlei
(vestigii dacice şi medievale; zonă pomi-viticolă) - 28 km. BOGHIŞ - sat aşezat către izvoarele rîului
Barcău (DJ 191 D, la 40 km sud-vest de Zalău). Staţiune balneară (300 m alt) cu apă minerală termală
(42°C), indicată în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, ginecologice, dermatologice. Ştrand.
Hotel, camping, restaurant ÎMPREJURIMI: oraşul MarghHa (castelul, sec. XIX; nod rutier,
staţie,PECO) - 40 km.
SĂCUENI: comună situată în vecinătatea rîului Ier (DN 19, la 64 km nord-vest de Boghiş).
Muzeul de istorie (specific local).
BIHARIA: comună situată în bazinul rîurilor Criş (DN 19, la 30 km sud-vest de Săcueni).
Vestigii ale unor aşezări din sec. V - VI şi K - XIV. Castrum Byhor (Belland) -. fortificaţie, centru al
formaţiunii statale româneşti condusă de voievodul Menumorut (sec. IX -X; urme). ÎMPREJURIMI:
oraşul Oradea (12 km).
 XIII. BAIA MARE - SATU MARE - NEGREŞTI-OAŞ - SĂPÎNŢA - SIGHETU
MARMAŢIEI -MOISEI - BORŞA - BOGDAN VODĂ - VADU IZEI - BAIA MARE (cca
450 km).
Circuitul propune cunoaşterea obiectivelor turistice mai de seamă din două judeţe vecine
situate în nord-vestul ţării - Satu Mare şi Maramureş-punînd accentul pe un unicat
etnografico-folcloric: zona Maramureş -Oaş.

BAIA MARE: oraş situat pe malurile rîului Săsar, într-o zonă deluroasă premontană' (DN 1 C,
km 570); reşedinţă a judeţului Maramureş. Vechi centru minier, cu menţiune documentară din 1329;
Industrie neferoasă. Cetatea (sec. XV; parţial). Muzeul de Istorie (colecţie numismatică, expoziţie de
ceasuri), Muzeul de artă, Muzeul de etnografie şi artă populară; biserici, monumente istorice el de
arhitectură (1468 - 1800); Palatul Administrativ (sec. XX), grupul statuar „Sfatul bătrînilor";
Observatorul astronomic; grădina zoo. Hoteluri, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: satele Surdeşti şi Plopiş (biserici din lemn, 1724 -1796, două dintre cele mai
reprezentative realizări ale arhitecturii de acest fel din România) - 20 km; Izvoarele (staţiune climatică
şi de practicare a sporturilor de iarnă) - 25 km; Pasul Gutîi (987 m alt) - valea rîului Mara (zonă de
mare interes etnografic şi folcloric) - cca 65 km.
SATU MARE: oraş situat pe malurile rîului Someş (DN 19, la 68 km nord-vest de Baia
Mare); reşedinţa a judeţului Satu Mare. Cetate de pămînt (Castrum Zot-mar) în voievodatul românesc
al lui Menumorut (sec. X), Tîrgul Cîntarului sau Sătmar la 1213. Industrie constructoare de maşini,
textile, pielărie, prelucrarea lemnului. Muzeul de Istorie, etnografia şi artă - palat, 1797; monumente
istorice şi de arhitectură (1789-1900); zonă de agrement Hoteluri, restaurante; staţii PECO şi
Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna Mediaşu Aurit (rezervaţie arheologică, sec. III - IV; castel,
1657) -18 km; comuna Ardud (cetate, sec. XV; camping),- 18 km; comuna Bettiug (izvoare de apă
minerală; zonă de interes etnografic şi folcloric) - 31 km; oraşul Cărei (castel, 1794, muzeu; parc
dendrologic) - 34 km; comuna Vama (tradiţional centru de olărit; muzeu sătesc) - 46 km.
NEGREŞTI-OAŞ: oraş situat pe malurile rîului Tur (DN 19, la 50 km nord-est de Satu Mare).
Industrie textilă, produse alimentare şi artizanale. Centru al zonei etnografice şi folclorice Oaş. Muzeul
de Istoria şi etnografie; Colecţia de artă fotografică „Ioniţă Andron". Hotel, restaurant. ÎMPREJURIMI:
comunele Tîrşolţ şi Cămarzana (zone de interes folcloric) - 20 km.
SĂPÎNŢA: comună situată pe valea pîrîului cu acelaşi nume, la confluenta cu rîul Tisa (DN
19, la 37 km nord-est de Negreşti-Oaş). Artizanat (cergi, port popular), arhitectură în lemn; Cimitirul
vesel - creaţie originală, unică, a ţăranului- pictor-poet Stan Ion Pătraş.
SIGHETU MARMAŢIEI: oraş situat în vecinătatea confluenţei rîului Mara cu Iza şi vărsarea
acestuia în Tisa (DN 18, la 18 km sud-est de Săpînţa). Datum Marmatus atestat documentar în 1326,
reşedinţă a comitatului Maramureş (1383 - 1402). Muzeul maramureşan (etnografie, ştiinţele naturii),
Expoziţia etnografică în aer liber; monumente istorice şi de arhitectură (1775, sec. XDQ; Festivalul
datinilor şi obiceiurilor de iarnă decembrie). Hoteluri, restaurante; staţie PECO. IPREJURIMI: valea
rîului Vişeu (zonă de interes etnografic şi folcloric) - cca 60 km; oraşul Vişeu de Sus (zonă de interes
folcloric; acces în munţii Maramureşului; vf. Pietrosul, 2303 m alt.) -60 km.
MOISEI: comună situată pe valea Vişăului (DN 18, la 71 km sud-est de Sighetu Marmaţiei),
aşezare pe vatra mai veche, semnalată în sec. XIV. Casa-muzeu memorială. Mînăstirea, ctitorie a lui
Sava Brancovici (1672, sec. XX). Ansamblul sculptural monumental dedicat patrioţilor maramureşeni
(Vida Gheza, 1972).
BORŞA: oraş situat către izvoarele Vişeului (DN 18, la 7 km est de Moisei). Veche aşezare de
mineri şi forestieri. Biserica din lemn (1700) - monument de arhitectură (decor sculptat, picturi murale,
1775). ÎMPREJURIMI: muntele Pietrosul Mare (2303 m alt) -lacul Buhăescu (rezervaţie naturală): 5 -
6 ore; Borşa, staţiune climaterică şi de practicare a sporturilor de iarnă (850 m alt; poteci marcate, pîrtii
de schi, trambulină, transport pe cablu) - 12 km; comuna Săcel (vechi centru de olărit, muzeul sătesc de
etnografie şi istorie) - 29 km.
BOGDAN VODĂ: comună (fostă Cuhea) situată pe valea rîului Iza (DJ 186, la 36 km nord-
vest de Borşa). Reşedinţă voievodală a lui Bogdan I (1359 - 1365), întemeietor al statului feudal român
Moldova; Fortificaţia (sec. XIV; ruine); biserica din lemn (1718), printre cele mal interesante
monumente de acest fel din ţară (pictură pe pînză, sec. XVIII). ÎMPREJURIMI: comuna Ieud (biserici,
monumente de arhitectură din lemn, sec. XVIII) - 3 km.
VADU IZEI: comună situată la confluenţa rîurilor Mare şi Iza (DN 18, la 38 km nord-vest de
Bogdan Vodă). Zonă tradiţională de interes folcloric şi etnografic; arhitectură din lemn (sec. XVIII -
XX). ÎMPREJURIMI: comuna Budeşti (biserici din lemn, 1643 - 1760, monumente reprezentative
pentru Maramureş) - 20 km; valea rîului Mara (zonă de interes folcloric şi etnografic) - cca 60 km;
oraşul Baia Mare (60 km).
 XIV. BISTRIŢA - LIVIU REBREANU - NĂSĂUD - COŞBUC - MOISEI - BORŞA -
CÎRLIBABA - CIOCĂNEŞTI - VATRA DORNEI - PIATRA FÎNTÎNELE - PRUNDU
BÎRGĂULUI -BISTRIŢA (cca 350 km).
Traseul prilejuieşte cunoaşterea locurilor natale, de rezonanţă în proză scriitorului Liviu
Rebreanu şi în versurile poetului George Coşbuc, precum şi traversarea Carpaţilor nordici
pe două dintre cele mai spectaculoase Pasuri din ţară - Prislop şi Tihuţa.

BISTRIŢA: oraş situat pe valea rîului Bistriţa, la poalele munţilor Bîrgăului (DN 17, km 435);
reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud. Aşezare existentă în jurul anului 1200, „civitas" în 1361. Industrii
uşoară, alimentară, a celulozei şi hîrtiei; pomicultură. Cetatea (sec. XV -XVI parţial); Muzeul de
ştiinţele naturii şi etnografic, Muzeul de Istorie - „Casa argintarului" (sec. XV -XVI); ansamblul
arhitectonic „Sugălete" (sec. XVI -XVII); biserici, monumente istorice şi de arhitectură (1260- 1560,
sec. XVIII). Hotel, cabană, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
LIVIU REBREANU: sat (fost Prislop) aşezat în bazinul superior al rîului Someşul Mare (DN
17 C, la 17 km nord-vest de Bistriţa). Muzeul memorial „Liviu Rebreanu" (scriitor, 1885 - 1944) - caca
natală (sec. XIX); zonă de interes etnografic şi folcloric.
NĂSĂUD: oraş situat pe maluj Someşului Mare (DN 17 C, la 3 km nord de Liviu Rebreanu).
Localitate existentă în 1260, reşedinţă a Regimentului II dejQrăniceri români (1763 - 1850). Muzeul
năsăudean (istorie, etnografie, numismatică) - clădire, sec. XVIII; Liceul, 1863. Hotel, restaurant; staţie
PECO. ÎMPREJURIMI: zonă carstică în munţii Rodnei („Izvorul Tăuşoarelor", cea mai adîncă peşteră
din ţară, 450 m) - valea Qeră (20 km); oraşul Bedean (castel, 1768) - 30 km; oraşul Sîngeorz-Băi
(staţiune balneoclimaterică, 435 m alt., cu ape minerale indicate în tratarea afecţiunilor tubului digestiv,
hepatobiliare, boli de nutriţie şi metabolism; îmbutelierea apei „tobe") - 27 km.
COŞBUC: comună (fostă Hordou) aşezată pe valea rîului Sălăuţa (DN 17 C, la 12 km nord de
Năsăud). Menţiune documentară din 1530. Muzeul memorial „George Coşbuc" (poet, 1866 - 1918) -
casa natală (sec. XIX); zonă de interes etnografic şi folcloric. ÎMPREJURIMI: comuna Moiaei (50
km). MOISEI, BORŞA - vezi Traseul XIII. CÎRLIBABA: comună situată pe valea rîului Bistriţa Aurie
(DN 18, la 52 km sud-est de Borşa). Exploatări miniere după 1780, parchete forestiere. Obeliscul în
amintirea lui Bogdan I, primul domn independent al statului feudal românesc Moldova (1359- 1365);
zonă de interes etnografic şi folcloric.
CIOCĂNEŞTI: sat aşezat pe valea Bistriţei Aurii (DN 18, la 16 km sud-est de Cîrlibaba).
Zonă etnografică şi folclorică originală - case în stil specific locului decorate la exterior cu motive
geometrice şi florale asemănătoare celor de pe costumele ţărăneşti. VATRA DORNEI: oraş situat la
confluenţa Bistriţei Aurii cu rîul Dorna (DN 18, la 22 km sud-est de Ciocăneşti). Atestare documentară
din 1592. Staţiune balneoclimaterică (800 m alt.) indicată în tratarea afecţiunilor aparatului
cardiovascular, aparatului locomotor, neurologice periferice şi centrale; posibilităţi de practicare a
sporturilor de Iarnă; poteci marcate, pîrtii de schi; transport pe cablu. Muzeul de ştiinţele naturii şi
cinegetică, Muzeul de artă populară (edificiu, 1897). Hoteluri, vile, cabană, restaurante; staţii PECO şi
Autoservice. ÎMPREJURIMI: Chelia Zugreni (700 m alt.; cabană) - 20 km; Pasul Mestecăniş (1248 m
alt.; cabană, camping) - 21 km. PIATRA FÎNTÎNELE: sat aşezat în cumpăna apelor, la izvoarele
rîurilor Dorna şi Bîrgău (DN 17, la 37 km sud-vest de Vatra Dornei). Localitate cu elemente de staţiune
climaterică şi de practicare a sporturilor de iarnă (1116 m alt); primul concurs de schi a fost organizat
aici în 1921. Drumeţie montană, terenuri de schi şi săniuş; fragment de drum roman (sec. Il e.n.); izvor
cu apă minerală, stînă, belvedere.
PRUNDU BÎRGĂULUI: comună situată pe valea rîului Bîrgău (DN 17, la 22 km sud-vest de
Piatra Fîntînele). Exploatare forestieră, una dintre primele fabrici de hîrtie din ţară (sec. XVIII). Zonă
de Interes etnografic şi folcloric; Popasul ţapinarilor - sărbătoare populară a forestierilor (octombrie).
Han, restaurant. ÎMPREJURIMI: comuna Uvezlia (Colecţia etnografică „Ioan Rusu") -14 km; oraşul
Bistriţa (21 km).
 XV. CLUJ-NAPOCA - GHERLA - REGHIN - TÎRGU MUREŞ - SOVATA -
ODORHEIU SECUIESC - SIGHIŞOARA - MEDIAŞ - TURDA - CLUJ-NAPOCA (cca
500 km).
Este un itinerar al Transilvaniei centrale.

CLUJ-NAPOCA - vezi Traseul XII.

GHERLA: oraş situat pe valea rîului Someşul Mic (DN 1 C, la 58 km nord-est de Cluj-
Napoca). Castru şi aşezare civilă romană (sec. Il - III). Industrializarea lemnului, produse textile
(covoare orientale). Castehil-cetate (1551); Muzeul de Istoria şi etnografie (obiecte şi documente
armeneşti; colecţie de piese privind optica, imprimarea şi redarea sunetului); arhitectură barocă, sec.
XVIII-XIX Catedrală armenească (1748 - 1804). Restaurante. ÎMPREJURIMI: oraşul Dej (muzeul de
istorie, muzeul sării; monumente de arhitectură, sec. XVI - XVJII) - 14 km; comuna Dăbtca
(fortificaţii, sec. K - XV, atribuite voievodului român Gelu şi urmaşilor; ruine) - 24 km.
REGHIN: oraş situat pe valea superioară a rîului Mureş, la confluenta cu rîul Gurghiu (DN 15,
la 90 km sud-est de Gherla). Menţiune documentară în 1288. Prelucrarea superioară a lemnului
(instrumente muzicale, ambarcaţiuni, echipament sportiv), muzeul etnografic (mijloace de transport);
monumente de arhitectură (1330, 1748). Restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: comuna
Brîncoveneşti (castel, 1558 -1600) - 10 km; valea Gurghiului (zonă de interes etnografic şi folcloric) -
44 km. TiRGU MUREŞ: oraş situat pe cursul mijlociu al Mureşului (DN 15, la 32 km sud-vest de
Reghin); reşedinţă a judeţului Mureş. Vestigii neolitice; scitice, dacice şi romane. Novum forum
siculorum la 1316. Important centru industrial-comercial şi cultural-artistic. Cetatea (1653); Muzeul de
istoria veche - edificiu, sec. XVIII; Muzeul de Istorie modernă, ştiinţele naturii, etnografic - clădire,
1772; Muzeul de Artă -Palatul Culturii (1913); Muzeul memorial „Botyai" (matematicieni, 1775 -
1860); biserici, monumente istorice şi de arhitectură (1749 - 1850); zonă de agrement Hoteluri,
camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
SOVATA: oraş situat pe valea superioară a rîului Tîrnava Mică (DN 13 A, la 60 km nord-est
de Tg. Mureş), aşezare menţionată documentar la 1597. Staţiune balneoclimaterică (530 m alt), printre
cele mai renumite din ţară, ale cărei ape heliotermale şi nămoluri curative sînt indicate în tratarea
afecţiunilor ginecologice, ale aparatului locomotor, neurologice periferice. Lacul heliotorm Ursu -
monument al naturii. Hoteluri, han, vile, campinguri, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: valea Mirajului (zonă de interes etnografic şi folcloric) - cca 30 km; comuna PraM
(staţiune balneară, 580 m alt, indicată în tratarea afecţiunilor ginecologice, ale aparatului locomotor, ale
sistemului nervos periferic) - 7 km; comuna Corund (important centru de olărit; ape minerale) -19 km.
ODORHEIU SECUIESC: oraş situat către izvoarele rîului Tîrnava Mare (DN 13 A, la 44 km
sud-est de Sovata). Vestigii din epoca bronzului, castru roman (probabil Aeropolis), aşezare medievală
(1334). Industria materialelor frigorifice, fabrici de confecţii, mobilă. Cetatea (sec. XVI); Muzeul
(ştiinţele naturii, istorie, etnografie); biserici, monumente de arhitectură (sec. XVI-XVIII). Hotel,
camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: oraşul Cristura Secuiesc (muzeul;
monumente de arhitectură: 1458, sec. XVIII) -23 km; oraşul Sighişoara (45 km).
SIGHIŞOARA, MEDIAŞ - vezi Traseul V.
TURDA: oraş situat la confluenta pîrîului Racilor cu Arieşul (DN 1, la 88 km nord-vest de
Mediaş prin Tîrnăveni - Luduş sau la 113 km prin Blaj-Aiud). Aşezare dacică, apoi castru şi oraş
roman sub acelaşi nume: Potaissa (sec. I î.e.n. - IV e.n.); localitate medievală semnalată în 1197.
Industria cimentului, produse chimice, electrice, din sticlă. Muzeul de istorie şi etnografie-Palatul
principilor (sec. XV-XVI); biserici, monumente de arhitectură (sec. XV); stabilimentul balnear (350 m
alt, la fostele saline romane; ştrand). Hoteluri, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: Complexul memorial “Mihai Viteazul" (3 km); Chelia Turzii (monument al naturii,
cabană, camping) - 12 km; Valea Arieşului (zonă de mare valoare etnografică şi folclorică) - cca 80
km; oraşul Cluj-Napoca (31 km).
 XVI. TÎRGU MUREŞ - REGHIN - TOPLIŢA - BORSEC - DURĂU - BICAZ - LACU
ROŞU -GHEORGHENI - MIERCUREA CIUC - ODORHEIU SECUIESC - SOVATA -
TÎRGU MUREŞ (cca 400 km).
Este itinerarul unor importante stapuni balneare şi climaterice situate la apus şi la răsărit de
lanţul nordic al Carparxilor Orientali.

TÎRGU MUREŞ, REGHIN - vezi Traseul XV.

TOPLIŢA: oraş situat la confluenta pîrîului omonim cu Mureşul (DN 12, la 71 km nord-est de
Reghin); ipotetic, Sangidava dacică (sec. I î.e.n. -1 e.n.). Exploatarea şi industrializarea lemnului.
Stabilimentul balnear Bradul (650 m alt.) cu izvoare minerale mezotermale indicate în tratarea
afecţiunilor aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, tubului digestiv şi renale; biserica din
lemn (sec. XVIII). Cabană, camping, restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: pasul Borsec (1105 m
alt, cabană) - 17 km.
BORSEC: oraş situat pe valea Pîrîului Vinului (DN 15, la 25 km nord-est de Topliţa). Vestigii
antice romane. Staţiune balneoclimaterică (900 m alt.) cu ape minerale indicate în tratarea afecţiunilor
glandelor endocrine, aparatului cardiovascular, tubului digestiv, hepato-biliare, în nevroza astenică;
posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă. Vile, cabane, camping, restaurante. ÎMPREJURIMI:
comuna Bistricioara (lacul Izvoru Muntelui; zonă de interes etnografic) - 38 km.
DURĂU: staţiune climaterică (800 m alt.) cu posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă
(DN 15 + DJ 155 F, la 53 km nord-est de Borsec). Poteci marcate, pîrtii de schi uşoare. Schitul Durău
(1835) -monument de artă (frescă semnată de N. Tonitza); Sărbătoarea Ceahlăului, largă manifestare
folclorică (august). Hoteluri, vile, cabane, camping, restaurante. MPREJURIMI: cabanele „Fîntînele''
(1220 m alt.), „Dochia" (1750 m alt.): 2-5 ore; cascade „Duruitoarea" (1250 m alt) - 2 ore; comuna
Ceahlău (625 m alt.; pe malul lacului Izvoru Muntelui, port; Palatul Cnezilor, sec. XVII - XVIII;
muzeul sătesc; etnografie şi folclor); 4-8 km; satul Potoci (camping, restaurant pe malul lacului Izvoru
Muntelui) - 53 km.
BICAZ: oraş situat la confluenţa rîului Bicaz cu Bistriţa (DN 15, la 67 km sud-est de Durău
prin Buhlniţa-Potoci sau la 30 km prin Secu - drum de munte). Prezenţă documentară din 1616;
important centru forestier şi climateric, se modernizează după 1950 cînd începe construcţia unui
complex hidroenergetic. Fabrici de ciment, azbociment, var, betoane. Muzeul de Istoria şi artă; Lacul
de acumulare Izvoru Muntelui, baraj, port Hotel, cabană, restaurant; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: comuna Bicaz-Chei (rezervaţia naturală „Cheile Şugău - Cheile Bicaz - Cheile Bicăjel
- Lacu Roşu",ansamblu de monumente ale naturii unic în ţară)-21 km.
LACU ROŞU: staţiune climaterică (1000 m alt.) dezvoltată pe malul unui lac (baraj natural,
1837), la obîrşia rîului Bicaz (DN 12 C, la 30 km sud-vest de oraşul Bicaz); posibilităţi de practicare a
sporturilor de iarnă. Poteci marcate, ambarcaţiuni pe lac, pîrtii de schi. Vile, cabane, camping,
restaurante. ÎMPREJURIMI: Chelia Bicazului (3-8 km); Pasul Bicaz (1256 m alt.) - 9 km.
GHEORGHENI: oraş situat pe valea pîrîului Belchina (DN 12, la26 km sud-vest de Lacu Roşu); vatră
antică, atestare medievală în 1332. Cetatea (sec. XVI - XVIII; ruine); Muzeul (ştiinţele naturii,
etnografie, artă) - castel, 1787; monumente Istorice şi de arhitectură (XVII - XVIII); parcul dendrologic
(13 ha). Hoteluri, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna Lăzarea (castelul,
1532 - 1632; Tabăra naţională de arte plastice) - 6 km; Pasul Bucin (1287 m alt.; cabană) - 28 km; satul
Izvoru Mureşului (localitate climaterică şi de practicare a sporturilor de iarnă, 891 m alt. - Pas montan)
-18 km.
MIERCUREA CIUC: oraş situat către izvoarele rîului Olt (DN 12, la 57 km sud-est de
Gheorgheni); reşedinţă a judeţului Harghita. Veche vatră de civilizaţie umană atestată documentar în
1332 (Şumuleu). Uzină detractoare, fabrică de confecţii, filatură. Muzeul (istorie, etnografie, artă) -
Cetate (1621 - 1714); Complexul arhitectonic Şumuleu (sec. XV - XIX). Hoteluri, restaurante; staţii
PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: Pasul Vlăhiţa (985 m alt.) - 14 km; oraşul Odorheiu Secuiesc
(48 km).
ODORHEIU SECUIESC, SOVATA, TG. MUREŞ-vezi Traseul XV.
 XVII. CÎMPULUNG MOLDOVENESC - VATRA MOLDOVIŢEI - SUCEVIŢA -
MARGINEA - PUTNA - RĂDĂUŢI - SOLCA - ARBORE - PĂTRĂUŢI -
DRAGOMIRNA - SUCEAVA - CIPRIAN PORUMBESCU - GURA HUMORULUI -
VORONEŢ - CÎMPULUNG MOLDOVENESC (cca 350 km).
Este traseul, devenit clasic, al Obcinelor Bucovinei şi celebrelor biserici pictate la exterior.

CÎMPULUNG MOLDOVENESC: oraş situat pe valea rîului Moldova (DN 17; km 480),
localitate cu elemente de staţiune climaterica (621 m alt.), tîrg anterior întemeierii statului feudal
Moldova (sec. XIV). Prelucrarea lemnului, industrii uşoară şi alimentară. Muzeul „Cultura tradiţională
a lemnului"; Colecţia etnografică şi numismatică „Ioan Ţugui"; arhitectură tradiţională (sec. XVIII -
XIX). Hoteluri, cabană, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: cabana-
hotel „Rarău" (1520 m alt.) -17 km; Pasul Mestecăniş (1248 m alt., cabană) - 20 km.
VATRA MOLDOVIŢEI: comună situată pe cursul superior al rîului Moldoviţa (DN 17 A, la
22 km nord-vest de Cîmpulung Moldovenesc). Mînăstirea Moldoviţa (1410, 1532) - unul dintre cele
mai valoroase monumente de artă veche românească (pictură pe faţadă, 1537; clisiarniţă, 1612);
Muzeul de artă (distincţia POMME D'OR acordată de F.I.J.E.T., 1975). Camping. ÎMPREJURIMI:
valea Moldoviţei (zonă de interes etnografic şi folcloric): 10 - 15 km.
SUCEVIŢA: comună situată pe valea rîului cu acelaşi nume (DN 17 A, la 34 km nord-est de
Vatra Moldoviţei). Mînăstirea Suceviţa (1592 - 1601) - „testament" al artei vechi moldoveneşti (pictură
pe faţadă, 1596); Muzeul de artă. Han, camping, restaurant.
MARGINEA: comună situată la izvorul rîului Suceava (DN 17 A, la 8 km nord-est de
Suceviţa). Tradiţional centru de olărit (ceramică neagră); zonă de Interes etnografic şi folcloric.
PUTNA: comună situată pe valea rîului omonim (DJ 209 E, la 26 km nord-vest de Marginea).
Mînăstirea Putna (1469 - 1760) - vatră de cultură şi carte, unul dintre cele mal remarcabile ansambluri
arhitectonice de acest fel din ţară; Muzeul de artă veche; biaerlca de lemn (XIV - XV), chilia
sihastrului Daniil. Han, cabană, camping, restaurante. ÎMPREJURIMI: valea Sucevei (zonă de interes
etnografic şi folcloric) - cca 40 km.
RĂDĂUŢI: oraş situat în depresiunea cu acelaşi nume dintre rîurile Suceava şi Suceviţa (DN
17 A, la 30 km sud-est de Putna); reşedinţă domnească din sec. XIV, atestată documentar în 1415.
Industrializarea lemnului, pomicultură. Muzeul etnografic (ouă încondeiate, icoane pe lemn şi pe
sticlă); Expoziţia „Oameni şi locuri din Ţara de Sus" (artă plastică); centru de olărit cu tradiţie; biaerica
fostei episcopii (1359-1559), unul dintre cele mal vechi monumente arhitectonice ale Moldovei
medievale; crescătoria de cai pur sînge. Hotel, restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: oraşul Siret
(fostă reşedinţă domnească, 1365 - 1388; urme de fortificaţii; biserică, monument de arhitectură, 1380
-sec. XVII): 19 km.
SOLCA: oraş situat pe valea rîului omonim (DJ 209, la 22 km sud- vest de Rădăuţi 1). Aşezare
existentă în sec. XIV, cu prezenţă documentară din 1418. Staţiune balneoclimaterică (522 m alt.)
indicată în tratarea afecţiunilor aparatului respirator, sistemului nervos, anemiilor. Muzeul de artă
populară - căă ţărănească, 1670, fabrica de bere (sec. XVII, cea mal veche din Moldova); mînăstirea
Solea (1620), monument reprezentativ pentru arhitectura moldovenească a epocii. Hotel, restaurante.
ARBORE: comună situată pe valea rîului Solea (DJ 209 F, la 8 km nord-est de Solea).
Biserica Arbore (1503), monument de arhitectură cu faţade pictate (1541); Muzeul sătesc de istorie şi
artă populară (Toader Hrib).
PĂTRĂUŢ1: comună situată pe valea pîrîului Pătrăuţeanca (DN 2 + abatere, la 31 km est de
Arbore). Biserica (1487), valoros monument de arhitectură moldovenească medievală (pictură
interioară şi exterioară: 1487, sec. XVI).
DRAGOMIRNA: sat aşezat pe valea pîrîului şi în vecinătatea lacului cu acelaşi nume (DN 2 +
abatere, la 5 km nord-est de Pătrăuţi). Mînăstirea Dragomirna (1609), una dintre cele mal importante
realizări ale arhitecturii de epocă (pictură, 1609; incintă fortificată, 1627); Muzeul de artă veche.
Camping.
SUCEAVA: oraş situat pe valea rîului omonim (DN 2, la 12 km sud de Dragomirna);
reşedinţă a judeţului Suceava. Vestigii antice, capitală a Moldovei (1368 -1566). Construcţii de maşini
şi aparatură diversă, industria lemnului, produse alimentare. Cetatea de Scaun (1391 -sec. XV; în
restaurare). Cetatea Scheia (sec. XIV; ruine); Curtea domnească (sec. XIV - XV; în restaurare); Muzeul
de iatoria şi de artă, Muzeul de ştiinţele naturii, Muzeul de etnografie şi artă populară - Hanul domnesc
(sec. XVII); Colecţia memorială „Simeon Florea Marian" (folclorist şi etnograf, 1847 -1907) - casa
natală (sec. XIX; biserici, monumente de arhitectură (1522 - 1643). Hoteluri, camping, restaurante;
staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna lllşeşti (zonă de interes etnografic şi folcloric;
han, camping) -17 km.
 CIPRIAN PORUMBESCU: sat aşezat pe valea pîrîului Stupea (DN 17 + abatere, la 23 km
sud-vest de Suceava). Complexul muzeal „Ciprian Porumbescu" (compozitor, 1853 -1883) - clădire,
sec. XVII.
GURA HUMORULUI: oraş situat pe valea rîului Moldova (DN 17, la 23 km sud-vest de C.
Porumbescu). Aşezare din jurul anilor 1770, pe vatră mal veche. Industrializarea lemnului, materiale de
construcţie, pomicultură. Muzeul etnografic (colecţie de măşti); parcul dendrologic. Hotel, han,
restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: comuna Mînăstirea Humorului (biserică, sec. XV - 1530,
monument de arhitectură şi artă veche romanească de mare valoare; picturi interioare şi exterioare,
1535) - 5 km.
VORONEŢ: comună situată pe valea pîrîului cu acelaşi nume (DN 17 + abatere, la 4 km sud-
vest de Gura Humorului). Biserica fostului schit Voroneţ (1488), celebră pentru fresca originală din
interior şi, în principal, pentru “albastrul de Voroneţ”, ştiinţa compoziţională şi bogăţia tematică a
picturii murale care-i acoperă faţadele (1547 - 1550) - operă inclusă de UNESCO în catalogul “Mari
monumente ale lumii". ÎMPREJURIMI: comuna Vama (arhitectură în lemn, sec. XVIII - XIX - 19 km;
oraşul Cîmpulung Moldovenesc (30 km).
 XVIII. SUCEAVA - CIPRIAN PORUMBESCU - GURA HUMORULUI -
CÎMPULUNG MOLDOVENESC - VATRA DORNEI - BROŞTENI - POIANA
TEIULUI - MÎNĂSTIREA NEAMŢ - TÎRGU NEAMŢ - PAŞCANI - RUGINOASA -
COTNARI - HÎRLAU - FLAMÎNZI - BOTOŞANI - SUCEAVA (cca 500 km).
Itinerarul uneşte Bucovina cu ţinuturile Neamţului, Botoşanilor şi Iaşului - cele patru entităţi
ale nordului Moldovei.

SUCEAVA, CIPRIAN PORUMBESCU, GURA HUMORULUI, CÎMPULUNG

MOLDOVENESC - vezi Traseul XVII.
VATRA DORNEI - vezi Traseul XIV.
BROŞTENI: comună situată pe valea Bistriţei (DN 17 B, la 53 km sud-est de Vatra Dornei).
Veche exploatare forestieră şi loc de încheiere a plutelor care coborau pe Bistriţa. Arhitectură din lemn
(sec. XVIII - XŢ); ape minerale. ÎMPREJURIMI: Valea Bistriţei (zonă de interes etnografic şi
folcloric; muzee săteşti, biserici-monumente de arhitectură din lemn, sec. XVIII – XIX) -28 km.
POIANA TEIULUI: comună situată pe valea Bistriţei (DN 15, la 30 km sud-est de Broşteni);
veche aşezare de plutaşi, acum la „coada" lacului de acumulare Izvoru Muntelui. Biserici, monumente
de arhitectură (sec. XVIII - XIX); Piatra Teiului, monument al naturii. ÎMPREJURIMI: Durău, staţiune
climaterică şi de practicare a sporturilor de iarnă (27 km).
MÎNĂSTIREA NEAMŢ: sat aşezat pe valea pîrîului Nemţişor (DN 15 B + DJ 155 C, la 44
km nord-est de Poiana Teiului), cu atestare documentară din 1446. Mînăstirea Neamţ (sec. XIV-XV),
unul dintre cele mal valoroase ansambluri arhitectonice ale artei vechi româneşti (biserici, muzeu,
bibliotecă, osuar); Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu" (scriitor, 1880 - 1961); ape minerale;
rezervaţia naturală „Dragoş Vodă" (zimbri). ÎMPREJURIMI: valea Secii (mînăstirile Secu, Sihăstria,
Sihla, 1602- 1813) -cca 18 km.
TÎRGU NEAMŢ: oraş situat pe malurile rîului Neamţ (Ozana) - DN 15 C, la 17 km sud-est de
Mînăstirea Neamţ.,veche vatră de cultură umană, fortificaţie medievală, tîrg (1408). Cetatea (1395);
Muzeul de istorie şi etnografic - Şcoala domnească (1852); Muzeul memorial „Ion Creangă" (scriitor,
1837 - Casa „Veronica Micle" (poetă, 1850 - 1889). Hoteluri, restaurante; staţie PECO.
ÎMPREJURIMI: comuna Agapia (mînăstirea, 1647, monument de arhitectură; muzee; zonă de interes
folcloric; han, camping) - 12 km; satul Văratec (mînăstirea, 1808, monument de arhitectură; muzee;
rezervaţii naturale forestiere)-12 km.
PAŞCANI: oraş situat pe valea superioară a rîului Siret (DN 28 A, la 32 km nord-est de Tg.
Neamţ). Prezenţă documentară din sec. XVII. Nod de cale ferată, uzină de material rulant. Casa
memorială „Mihail Sadoveanu"; Casa „Cantacuzino Paşcanu" (familie de oameni politici, sec. XVII) -
valoroasă realizare a arhitecturii civile de epocă. Hotel, restaurante.
RUGINOASA: comună situată către izvoarele rîului Bahlui (DN 28 A, la 10 km est de
Paşcani). Palatul (1811), reşedinţă de vară a domnitorului Al. Ioan Cuza (1859 -1866) - muzeu
memorial; biserica (1833) de plan circular, monument de arhitectură. ÎMPREJURIMI: oraşul Tîrgu
Frumos (fostă reşedinţă domnească, sec. XV - XVI; hotel; staţie PECO) - 15 km; comuna Cucuteni
(cultura neolitică Cucuteni, mii. IV î.e.n.; vestigii) - 27 km.
COTNARI: comună situată în bazinul superior al rîului Bahlui (DN 28 B, la 32 km nord-est
de Ruginoasa). Vatră .antică, localitate medievală prosperă (1448), reşedinţă domnească (sec. XV) cu
prima şcoală de limbă latină din ţară (1562). Podgorii celebre; beciurile Curţii Domneşti (sec. XV);
biserică, monument de arhitectură (sec. XV - XVI); zonă de Interes etnografic şi folcloric.
HÎRLĂU: oraş situat la izvoarele Bahluiului (DN 28 B, la 10 km nord-est de Cotnari).
Prezenţă documentară din sec. XIV. Curtea domnească (cca 1380 - 1600; în restaurare); Muzeul de
istorie; biserici domneşti (1492,1540). Hotel, restaurante.
FLĂMÎNZI: comună situată pe Podişul Sucevei (DN 28 B, la 20 km nord-vest de Hîrlău).
Muzeul „Răscoala ţăranilor din 1907" - conac (sec. XVIII).
BOTOŞANI: oraş situat la izvoarele rîului Miletin (DN 29, la 33 km nord-vest de Flămînzi);
reşedinţă a judeţului Botoşani. Localitate mal veche, atestată în 1439. Muzeul de Istorie şi de artă -
palat (sec. XX); Muzeul de etnografie - clădire sec. XVIII; Casa memorială „Nicolae Iorga" - loc natal
(sec. XIX); Parcul „Mihai Eminescu" - statuie, primul monument înălţat marelui poet român; biserici,
monumente de arhitectură (1496, 1825). Hotel, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: comuna Mihai Eminescu (fostă Ipoteşti; muzeu la locul natal al poetului) - 11 km;
comuna Vorona (mînăstirea: 1600, 1835; „Gorunul lui Cuza", monument istoric) - 18 km; oraşul
Săvenl (muzeul de arheologie - monument de arhitectură sec. XVIII; Casa memorială „Fraţii Ciucă",
oameni de ştiinţă, sec. XIX - XX) - 35 km; oraşul Suceava (42 km).
 XIX. IAŞI – MIRCEŞTI – ROMAN - PIATRA NEAMŢ – BACĂU – VASLUI - IAŞI
(cca350km).
Este un circuit al vechilor şi principalelor aşezări din Moldova de Mijloc.

IAŞI: oraş situat pe cursul mijlociu al rîului Bahlui (DN 24, km 390); reşedinţă a judeţului
laşi. Vestigii antice, importantă aşezare medievală (1387), capitală a Moldovei (1565). Industrii
constructoare de maşini, chimică, electronică, farmaceutică; centru universitar şi cultural-artistic.
Curtea domnească (1490; în curs de restaurare); Muzeul de Istorie, Muzeul de artă, Muzeul etnografic
al Moldovei, Muzeul politehnic (expoziţie de aparatură pentru înregistrarea şi redarea sunetului) -
Palatul Culturii (1926); Muzeul Unirii -palat, reşedinţă domnească a lui ALI. Cuza (1859 -1862),
Muzeul literaturii vechi româneşti - Casa Doeoftel (cca 1680); Muzeul de literatură al Moldovei -
clădire, 1858; Muzeul de Istorie naturală - edificiu, sec. XIX; Muzeul teatrului - casa scriitorului Vasile
Alecsandri (1821 - 1890); Muzeul .Mihail Kogălniceanu" (om politic, scriitor, 1817-1891); Muzeul
„Mihail Sadoveanu" - clădire, 1842; Bojdeuca lui Ion Creangă (sec. XIX); Casele memoriaia „Otilia
Cazimir" (scriitoare, 1894 - 1967), „Mihail Codreanu" (poet, 1876 -1957); Teatrul Naţional (1896),
Universitatea (1897), paiaţe şi case particulare (sec. XIX); biserica domnească (1492); mtnăstiriia
Qalata (1584), Golia (1660), Cetăţuia (1672), biserica Trei Ierarhi (1639); Grădina botanică (cea mal
mare din ţară). Hoteluri, restaurante, camping; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: Dealul
Repedea (400 m alt.), rezervaţia naturală; han, camping (13 km); comuna Btrnova (zonă de agrement,
cabană; mînăstirea, 1629, monument de arhitectură) - 13 km ; oraşul Tîrgu Frumos, (vezi Ruginoasa
Traseul XVIII) - 46 km :co-muna Strunga (staţiune balneară, 226 m alt, indicată în tratarea afecţiunilor
aparatului locomotor, ginecologice, sistemului nervos periferic, tubului digestiv)-55 km.
MIRCEŞTI: comună situată în lunca rîului Siret (DN 28, la 71 km sud-vest de laşi). Muzeul
memorial „Vasile Alecsandri" - casă cu specific local, 1866; mausoleu. ÎMPREJURIMI: Hanul Aneuţel
(han, sec. XVIII, reamenajat; camping) -13 km.
ROMAN: oraş situat la confluenta rîului Moldova cu Siretul (DN 2, la 19 km sud-est de
Mirceşti). Aşezare întemeiată, legendar, de împăratul Traian (sec. Il e.n.), cu prezenţă documentară din
1392. Cetatea (1394; urme). Muzeul de Istorie, Muzeul de ştiinţele naturii, Muzeul spitalului - turn de
apărare (sec. XVII), Expoziţia de artă; biserici, monumente de arhitectură şi istorice (1542 - 1852).
Hotel, restaurante; staţie PECO.
PIATRA NEAMŢ: oraş situat pe cursul mijlociu al rîului Bistriţa (DN 15, la 49 km vest de
Roman); reşedinţă a judeţului Neamţ. Vestigii din neolitic, epoca bronzului; cetăţi dacice, urme ale
unei aşezări feudale (sec. XIII). ttrg şi reşedinţă domnească (sec. XV). Industrie chimică, prelucrarea
lemnului, produse alimentare. Localitate cu elemente de staţiune climaterică (130 m alt). Cetatea dacică
(Petrodava, sec/II î.e.n. - II e.n.; tabără militară, sec. XII - XIII; urme). Curtea domnească (1497 -1499;
urme); Muzeul de Istorie (vestigii ale culturii Cucuteni), Muzeul de artă, Muzeul de ştiinţele naturii;
Muzeul memorial „Calistrat Hogaş" (scriitor, 1847 -1917) - casa natală (sec. XVIII); biserici de piatră
şi din lemn, monumente de arhitectura (1498, 1764); Muntele Cozia (651 m alt.) - rezervaţie naturală;
lacul „Bîtca Doamnei" (agrement). Hoteluri, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: satul Bistriţa (mînăstirea, 1400-1554, monument de arhitectură; Casa domnească,
muzeu de artă veche) - 9 km; oraşul Buhuşi (muzeul, monumente de arhitectură, sec. XVIII - XIX;
camping) - 34 km.
BACĂU: oraş situat în vecinătatea confluenţei rîului Bistriţa cu Siretul (DN 2, la 58 km sud-
est de P. Neamţ); reşedinţă a judeţului Bacău. Aşezare antică (sec. IV e.n.) şi medievală (1408). Curtea
domnească (1482; urme); Muzeul de istorie şi de artă, Muzeul de ştiinţele naturii (acvariu), Casele
memoriale „George Bacovia" (poet, 1881 - 1957), „Lucreţiu Pătrăşcanu" (om politic, 1900 -1954);
biserică, monument de arhitectură (1491). Hoteluri, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: comuna Răcăduni (muzeul sătesc de istorie şi etnografie) - 28 km; satul Tescani
(conacul, sec. XIX-Casa de creaţie „George Enescu", muzician, 1881 -1955) -30 km.
VASLUI: oraş situat la confluenta rîului omonim cu valea rîului Bîrlad (DN 24, la 83 km est
de Bacău); reşedinţă a judeţului Vaslui. Vechi vad comercial (1375), reşedinţă domnească din jurul
anilor 1450. Industrie metalurgică, topitorie de cînepă, confecţii. Curtea domnească (sec. XV; în
restaurare); Muzeul de istorie; Salonul umorului „Constantin Tănase" (actor, 1880 - 1945); biserică,
monument de arhitectură (1490, sec. XDQ; Complexul funerar „Peneş Curcanul" (erou al Războiului
de Independenţă, 1877). Hotel, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: Podul Inart
(loc istoric, monument în memoria celebrei victorii obţinute împotriva turcilor, la 1475, de domnitorul
Ştefan cel Mare) -11 km; oraşul laşi (71 km).
 XX. SFÎNTU GHEORGHE - COVASNA - TÎRGU SECUIESC - BREŢCU - OITUZ -
ONEŞTI - SLĂNIC-MOLDOVA -DĂRMĂNEŞTI - PALANCA - MIERCUREA-CIUC -
BĂILE TUŞNAD - BALVANYOS - MALNAŞ-BĂI - VÎLCELE - SFÎNTU GHEORGHE
(cca 400 km).
Traseul invită la vizitarea cîtorva importante staţiuni balneoclimaterice situate în perimetrul
zonei de mijloc a Carpaţilor Orientali.

SFÎNTU GHEORGHE: oraş situat în bazinul superior al rîului Olt (DN 12, km 204); reşedinţă
a judeţului Covas-na/Vestigii daco-romane, Sacerdos Sancta Giorgio la 1332. Produse textile, mobilă,
industrie alimentară. Muzeul (istorie, ştiinţele naturii, artă, etnografie cu expoziţie în aer liber; colecţie
de jucării populare) -edificiu, 1910; biserica fortificată, monumente de arhitectură şi istorice (sec. XV,
1812); stabilimente balneare. Hotel, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: satul
Arcuş (cetatea ţărănească, sec. XV; castelul, sec. XIX; Tabăra naţională de sculpturi) - 3 km, comuna
Reci (fortificaţiile medievale, rezervaţia naturali; han, camping, lac) -12 Km.
COVASNA: oraş situat pe malurile pîrîului cu acelaşi nume (DN 11 B, la 34 km est de Sf.
Gheorghe). Vestigii geto-dacice şi medievale. Staţiune balneoclimaterică (575 m alt.) ale cărei „1000
de izvoare" şi mofete (emanaţii naturale de CO2) sînt indicate în tratarea afecţiunilor cardiovasculare.
Planul înclinat („şiclău") pentru transport gravitaţional în rampă (1884); Balta Dracului, monument al
naturii; Nedeea mocănească, sărbătoare folclorică (august. Hoteluri, camping, restaurante; staţie PECO.
ÎMPREJURIMI: comuna Zăbala (colecţia arheologică; biserica fortificată, sec. XVI, monument de
arhitectură; castelul, sec. XIX; parcul dendrologic) - 7 km; comuna Ghelinţa (biserica fortificată, cca
1300, cu frescă valoroasă, monument de artă) - 22 km.
TÎRGU SECUIESC: oraş situat pe malurile rîului Turia (DN 11 B, la 21 km nord-vest de
Covasna). Aşezare anterioară puternicului centru meşteşugăresc din Evul Mediu. Exploatarea şi
industrializarea lemnului. Muzeul de Istorie - clădire, sec. XIX; Centrul urban -rezervaţie arhitectonică
unicat („curţile" breslaşilor, sec. XVI - XVII). Hotel, restaurante; staţie PECO şi Autoservice.
BREŢCU: comună situată pe valea pîrîului cu acelaşi nume (DN 11, la 16 km nord-est de Tg.
Secuiesc). Castrul şi aşezarea civilă romană, probabil Angustiae (sec. II e.n.; urme); zonă de Interes
etnografic şi folcloric. ÎMPREJURIMI: Pasul Oituz (866 m alt.; han, camping) -12 km.
OITUZ: comună situată pe malurile rîului Oituz, la ieşirea din defileul omonim (DN 11, la 41
km nord-est de Breţcu). Vatră antică, loc al unor importante bătălii în primul război mondial.
Fortificaţia dacică (sec. I î.e.n. - I e.n.; urme); mausoleul, monumentele memoriale (1916-1918); zonă
de interes etnografic şi folcloric (cioplitori în piatră şi în lemn, olari, ţesătoare, instalaţii tehnice
arhaice).
ONEŞTI: oraş situat la confluenţa rîurilor Oituz, Tazlău, Caşin, Trotuş (DN 11, la 14 km
nord-est de Oituz). Localitate nouă, pe vatra satelor Borzeşti şi Oneşti (sec. XV)..Petrochimie, cauciuc
sintetic. Muzeul de istoria; - monumentul memorial (1916 - 1918); sculptura monumentală
contemporană; biserica (1494), monument de arhitectură. Hotel, restaurante; staţie PECO.
ÎMPREJURIMI: comuna Mînăstirea Caşin (casele domneşti, 1655, urme; mînăstirea, monument de
arhitectură; zonă de interes etnografic şi folcloric) - 18 km, oraşul Tîrgu Ocna (localitate balneară, 280
m ah., indicată în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor sistemului nervos periferic, ginecologice,
astmului - în salină, la 130 m adîncime) -13 km.
SLĂNIC-MOLDOVA: oraş situat pe valea rîului Slănic (DN 12 B, la 31 km sud-vest de
Oneşti). Staţiune balneoclimaterică (530 m alt.) cu ape minerale indicate în tratarea afecţiunilor tubului
digestiv, hepatobiliare, respiratorii, ORL, neurologice periferice, ale rinichilor şi căilor urinare.
Hoteluri, vile, camping, restaurante.
DĂRMĂNEŞTI: comună situată la confluenta rîului Uz cu Trotuşul (DN 12 A, la 16 km nord-
vest de Tg. Ocna). Vechi exploatări petroliere. Muzeul etnografic (măşti); pădurea de tisă (6-700 m
alt). ÎMPREJURIMI: oraşul Comăneşti (monumentele de arhitectură, sec. XVIII -XIX) - 9 km; Valea
Uzului (lac, han) - cca 20 km; comuna Palanca (arhitectură în lemn, sec. XVIII) - 39 km; comuna
Lunca de Jos (zonă de interes etnografic şi folcloric) - 59 km; oraşul Miercurea-Ciuc (90 km).
MIERCUREA-CIUC - vezi Traseul XVI.
BĂILE TUŞNAD: oraş situat pe valea superioară a Oltului (DN 12, la 37 km sud de
Miercurea-Ciuc). Staţiune balneoclimaterică (650 m alt) recomandată în tratarea afecţiunilor sistemului
nervos central, ale aparatului cardiovascular, pentru vacanţe şi turism. Fortificaţia antică (Piscul Cetăţii;
urme); Lacul Ciucaş (agrement; poteci marcate. Hoteluri, vile, camping, restaurante. ÎMPREJURIMI:
Lacul Sfînta Ana - rezervaţie naturală (cabană; pîrtii de schi) - 2 ore; Pasul Turia (940 m alt) -16 km.
BALVANYOS: staţiune balneoclimaterică (850 m alt) situată la izvoarele rîului Turia (DJ113, la 20
km sud-est de Băile Tuşnad), cu ape minerale şi mofete indicate în tratarea afecţiunilor aparatului
cardiovascular, ale sistemului nervos periferic şi reumatismale; posibilităţi de practicare a sporturilor de
iarnă (pîrtii de schi, transport pe cablu). Cetatea (sec. XI - XII, 1040 m alt.); Festivalul cîntecului,
jocului şi portului popular (iunie). Vile, camping, restaurant.
MALNAŞ-BĂI: sat aşezat pe valea Oltului (DN 12, la 18 km sud de Băile Tuşnad). Staţiune
balneoclimaterică (565 m alt) indicată în tratarea afecţiunilor tubului digestiv, hepato-biliare, bolilor de
nutriţie şi metabolism. Ştrand. Vile, restaurant. ÎMPREJURIMI: Pasul Hatod (710 m alt; ape minerale,
han) - 8 km; satul Biborţeni (stabiliment balnear, 490 m alt., ape îmbuteliate; biserica, sec. XIV, cu
valoroase picturi interioare) - 21 km; oraşul Baraolt (muzeul de istorie şi etnografie; biserici,
monumente de arhitectura, sec. XV -XVI)-26 km.
VÎLCELE: comună situată pe malurile pîrîului cu acelaşi nume (DJ 103, la 70 km sud-vest de
Malnaş-Băi). Zonă de Interes etnografic şi folcloric. ÎMPREJURIMI: Staţiunea balneoclimaterică
Vîlcele (650 m alt), recomandată în tratarea afecţiunilor aparatului cardiovascular, sistemului nervos
periferic, tubului digestiv, căilor urinare (6 km); oraşul Sfîntu Gheorghe (17 km).
 XXI. GALAŢI - BRĂILA - RÎMNICU SĂRAT - FOCŞANI - ODOBEŞTI - VIDRA -
LEPŞA -SOVEJA - MOŞ ION ROATĂ - MĂRĂŞEŞTI - TECUCI - COSTACHE
NEGRI - GALAŢI (cca 400 km).
Este traseul Moldovei de Sud, un posibil şi agreabil „pod rutier" între Dunăre şi legendara
Vrancea.

GALAŢI: oraş-port fluvio-maritim pe malul stîng al Dunării (DN 2 B, km 250); reşedinţă a

judeţului Galaţi, Fortificaţie antică, „schelă" fluvială în Evul Mediu (1445). Complex siderurgic, şantier
naval, centru universitar. Castrul şi aşezarea civilă romane, pe vatră dacică (sec. I î.e.n. - IV e.n.;
urme); Muzeul de Istoria şi etnografie-ediftciu, 1939; Muzeul de artă; Muzeul de ştiinţele naturii (peşti
exotici); Casa memorială “Costache Negri" (om politic, scriitor, 1812 - 1876); Palatul Primăriei (1911);
biserica fortificata (1654), monument de arhitectură; faleza (sculptură monumentală contemporana).
Hoteluri, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: satul Garvăn (cetatea
daco-romană- bizantină, sec. I î.e.n. -VI e.n., refăcută în sec. X - XII; urme) -14 km. BRĂILA: oraş-
port fluvio-maritim pe malul stîng al Dunării (DN 2 B, la 32 km sud de Galaţi); reşedinţă a judeţului
Brăila. Vestigii din neolitic şi epoca bronzului, necropolă getică (sec. IV - III î.e.n.), Drinago sau
Brillago în 1368. Metalurgie, construcţii de maşini, celuloză. Cetatea (1445; urme); Muzeul de istorie,
etnografie, artă; Muzeul de ştiinţe naturale; istorie, monumente de arhitectură (sec. XVII - XIX); faleză
(sculptură monumentală contemporană). Hoteluri, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
ÎMPREJURIMI: Lacu Sărat (staţiune balneară, 25 m alt., indicată în tratarea afecţiunilor reumatismale,
aparatului locomotor, nervos periferic, ginecologice) -7 km; comuna Balta Albă (stabiliment balnear,
30 m alt., cu indicaţii asemănătoare) - 64 km.
RÎMNICU SĂRAT: oraş situat pe cursul superior al rîului omonim (DN 2, la 85 km nord-vest
de Brăila). Aşezare existentă în 1475, tîrg în sec. XVII. Industrii chimică, de confecţii, alimentară.
Muzeul de artă, etnografie, ştiinţele naturii, memorialistică; mînăstirea (1679) şi construcţii civile (sec.
XIX), monumente de arhitectură. Hotel, camping, restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
FOCŞANI: oraş situat în bazinul superior al rîului Milcov (DN 2, la 38 km nord-est de
Rîmnicu Sărat); reşedinţă a judeţului Vrancea. Localitate existentă în sec. XIII (poate Milcovia),
important centru de meşteşugari şi comerţ (1820). Industrializarea lemnului, confecţii; centru de
vinificaţie. Muzeul de Istoria, Muzeul de etnografia, Muzeul „Unirea Principatelor" - edificiu, 1840,
Muzeul de ştiinţele naturii; Mausoleu (1930) închinat eroilor primului război mondial; Monumentul
Unirii (1976); biaerici, monumente de arhitectură (1661 -1785), Hotel, restaurante; staţii PECO şi
Autoservice. ÎMPREJURIMI: satul Petreşti (Muzeul satului vrîncean) - 2 km.
ODOBEŞTI: oraş situat pe valea Milcovului (DJ 205 A, la 12 km nord-vest de Focşani).
Podgorii cunoscute din vremea lui Ştefan cel Mare (sec. XV), cele mal întinse din ţară şi astăzi, laolaltă
cu localităţile Coteşti – Panciu - Nicoreşti. Cetatea Criciuna (sec. XV; 460 m alt.); Beciul domnesc
(sec. XV, 1839) şi crama cu dotări moderne. ÎMPREJURIMI: comuna Andreiaşu de Jos („Focul viu",
emanaţie de gaze naturale, aprinse) - 24 km; valea rîului Zăbaia (zonă de interes etnografic şi folcloric)
- cca 45 km.
VIDRA: comună situată pe valea rîului Putna (DN 2 D, la 28 km nord-vest de Odobeşti),
„poartă" a Vrancei; şcoală din 1858, spital de la 1881. ÎMPREJURIMI: comuna Valea Sării (muzeul
sătesc; bisericile din lemn, sec. XVIII) - 10 km; Valea Putnei (zonă de interes etnografic şi folcloric;
cascada Putnei) - 20 km.
LEPŞA: sat aşezat pe valea pîrîului omonim (DN 2 D, la 38 km vest de Vidra). Zonă
etnografică şi folclorică; păstrăvăria (printre cele mal mari din ţară); schitul (1750).
SOVEJA: comună situată la izvoarele rîului Suşiţa (DJ 205 F, la 14 km nord-est de Lepşa),
întemeiată în anii 1600. Localitate climaterică (540 m alt.); parc (1891); Mausoleul (1927) în memoria
eroilor primului război mondial (1916 - 1918) - muzeu militar; mînăstirea (1645), monument de
arhitectură.
MOŞ ION ROATĂ: comună situată pe valea Şuşiţei (DJ 205 F, la 14 km est de Soveja). Casa
memorială „Ion Roată" (ţăran militant pentru Unirea Principatelor române, 1857, deputat; biserica din
lemn (sec. XIX). ÎMPREJURIMI: satul Mărăşti (Mausoleul, 1928 -muzeu militar) -14 km; oraşul
Panciu (podgorii, cramă de peste 400 m lungime; Muzeul viticulturii, monumentul memorial 1916-
1918) -31 km.
MĂRĂŞEŞTI: oraş situat în bazinul inferior al Şuşiţei (DN 2, la 47 km sud-est de Moş Ion
Roată). Industrie chimică, important nod de cale ferată. Mausoleul (1923) închinat luptelor care s-au
dat aici (iulie-august, 1917), eroilor din primul război mondial - muzeu militar.
TECUCI: oraş situat pe valea rîului Bîrlad (DN 24, la 20 km est de Mărăşeşti). Vestigii geto-
dacice, prezenţă documentară din 1435. Muzeul (paleontologie, arheologie, numismatică); Expoziţia de
artă plastică; Monumentul (1926) ridicat în memoria eroilor de la CFR (1918). Hotel, han, restaurante;
staţii PECO şi Autoservice.
COSTACHE NEGRI: comună (fostă Mtnjina) situată pe valea pîrîului Gologanul (DJ 251, la
41 km sud-est de Tecuci) Muzeul memorial „Costache Negri" - < (sec. XIX). ÎMPREJURIMI: oraşul
Galaţi - (47 km).
 XXII. BUZĂU-URLAŢI-VĂLENII DEMUNTE-SLĂNIC-CHEIA-PREJMER-
ÎNTORSURA BUZĂULUI - SIRIU - NEHOIU - CIUTA - MĂGURA - SĂRATA
MONTEORU - BERCA - LOPĂTARI - BUZĂU (cca 450 km).
Itinerarul încearcă să atragă atenta asupra unor locuri mai puţin frecventate de drumeţi dar
cu nimic sub valoarea altor zone turistice consacrate.

BUZĂU: oraş situat pe malul drept al rîului cu acelaşi nume (DN 2, km 109); reşedinţă a
judeţului Buzău.
Vestigii din paleolitic, puternic centru getc-dacic în vremea regelui Burebista (sec. I î.e.n.),
menţionat documentar în urmă cu peste 1600 de ani - aniversare sărbătorită în 1976; reşedinţă
domnească între 1432 -1470 şi episcopală din 1504. Industria sticlei, prelucrarea lemnului. Muzeul de
Istoria, Colecţia de covoare, Muzeul de etnografia şi artă populară - clădire, sec. XVIII; Complexul
arhitectonic episcopal (1649) - Muzeu de artă veche; biserici, monumente de arhitectură (1571 - 1850).
Hoteluri, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: oraşul Mizil (fost Istău, la 1600;
centru al unei zone de bogată cultură antică; la Tohani, monument al naturii) -30 km.
URLAŢI: oraş situat pe valea superioară a rîului Cricovul Sărat (DJ 102 C, la 54 km sud-vest
de Buzău). Vestigii din neolitic şi epoca bronzului, aşezare medievală (sec. XV), Săc şi Necşeteasca
prin 1680, reşedinţă domnească de vară în jur de 1700. Exploatări petroliere, pomicultură, viticultură.
Casa domnească (În viile voievodului Constantin Brîncoveanu, sec. XVII); Muzeul etnografic-
ansamblu arhitectonic, sec. XVIII - XIX. ÎMPREJURIMI: comuna Valea Călugărească (podgoria,
1700; crama modernă, degustări) -11 km; comuna Apostolache (vestigiile antice; muzeul sătesc;
mînăstirea, cca 1640, monument de arhitectură) - 20 km; oraşul Vălenii de Munte (76 km).
VĂLENII DE MUNTE, SLĂNIC - vezi Traseul II.
CHEIA: sat aşezat pe. valea rîului Teleajen (DN 1 A, la 34 km nord-vest de Slănic), întemeiat
îq 1864. Staţiune Climaterică (870 m alt.) cu posibilităţi de practicare a sporturilor de Iarna. Muzeul
văii superioare a Teleajenului (floră şi faună). Han, vile, camping, restaurante; staţie PECO.
ÎMPREJURIMI: Pasul Bratocea (1272 m alt.) - 8 km; oraşul Săcele (muzeul etnografic şi de artă
populară) -40 km; comuna Prejmer (56 km).
PREJMER: vezi Traseul V.
ÎNTORSURA BUZĂULUI: oraş situat la izvoarele rîului Buzău (DN 10, la 22 km sud-est de
Prejmer). Veche vatră umană, tîrg medieval. Exploatarea şi industrializarea lemnului. Zonă de interes
etnografic şi folcloric; festivalul cîntecului şi locului Intorsurean (septembrie).
SIRIU: comună situată pe valea superioară a rîului Buzău (DN 10, la 32 km sud-est de
Întorsura Buzăului). Localitate climaterică (508 m alt); ape minerale; lac de acumulare; Mausoleul
înălţat în memoria eroilor celor două războaie mondiale; zonă de Interes etnografic şi folcloric.
Camping, restaurant
NEHOIU: comună situată pe valea Buzăului (DN 10, la 15 km sud-est de Siriu). Tradiţional
centru de industrializare a lemnului. Zonă de interes etnografic şi folcloric. Han, camping, restaurant
ÎMPREJURIMI: valea rîului Btaca (arhitectură şi port popular specifice, muzeul sătesc, rezervaţiile
naturale; chei) - cca 30 km; valea rîului SlbJdu (Muzeul chihlimbarului; bisericile rupestre, sec. XIII -
XVIII, monumente istorice) - cca 30 km; comuna Clslău (mînăstirea, sec. XVI, 1829; crescătoria de cal
de rasă) - 21 km.
CIUTA: sat aşezat pe valea Buzăului (DN 10, la 36 km sud-est de Nehoiu). Conacul (sec.
XIX; urme); biserica, cca 1700, monument de arhitectură. Han, camping, restaurant. ÎMPREJURIMI:
Monumentul memorial „Fîntîna lui Mihai Viteazul" (1975) - 2 km.
MĂGURA: Tabăra naţională de sculptură monumentală situată pe dealul Ciolanu (540 m alt) -
DJ 203 O, la 8 km, sud-est de Ciuta . Muzeul în aer liber cu piese cioplite în piatră (1970 -1985);
rezervaţia de sculptură ţărănească în piatră „Fîntîna Rece" (troiţe, coloane, fîntîni, pietre funerare, sec.
XVII - XIX); mînăstirea Cloianu (1560,1828, monument de arhitectură; muzeu de artă veche).
ÎMPREJURIMI: valea rîului Niacov (monumente istorice şi de arhitectură, sec. XVI – XIX) -10 km.
SĂRATA-MONTEORU: sat aşezat la izvoarele pîrîului Sărata (DJ 203 Q, la 20 km sud-est de
Măgura). Vatra Culturii Monteoru (epoca bronzului), aşezare dacică, localitate medievală (1425),
„schelă" petroliferă din 1860. Staţiune balneoclimaterică (186 m alt) indicată în tratarea afecţiunilor
aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice, ale tubului digestiv şi glandelor sale
anexe. Cetatea (sec. I î.e.n. - I e.n.) -conacul (sec. XIX - XX; parc dendrologic); mina de petrol (peste
250 m adîncime, unicat european). Hotel, vile, camping, restaurante. ÎMPREJURIMI: satul Cîndeşti
(conacul, sec. XIX; biserici, 1665, 1800) - 21 km.
BERCA: comună situată la confluenţa pîrîului Sărăţel cu Buzăul (DN 10, la 28 km nord de
Sărate-Monteoru). Aşezare mal veche, semnalată documentar în 1552. După 1850, „schelă" petroliferă.
Mînăstirea, 1694, monument de arhitectură. ÎMPREJURIMI: satul Piciaia („Vulcanii noroioşi" -
monument al naturii, rezervaţie) -10 km; comuna Vintilă Vodă (fortificaţiile medievale; biserică, sec.
XVI - XIX) - 38 km; comuna Mînzăiaşti (etnografie şi folclor; ape minerale; schitul Găvanu,
1710,1828)-47 km.
LOPĂTARI: comună situată la izvoarele rîului Slănic (DJ203 K, la 50 km nord-vest de
Berea). Muzeul sătesc de Istoria şi artă populară; zonă de interes etnografic şi folcloric.
ÎMPREJURIMI; Lacul Mociaru (aspect deltan) - 1 oră; satul Tarca („Focul viu", emanaţie de gaze
naturale aprinse) - 6 km; oraşul Buzău -50 km.

XXIII. TULCEA - NICULIŢEL - ISACCEA - MĂCIN - HÎRŞOVA - TOPALU -

CAPIDAVA - CONSTANTA - MAMAIA - ISTRIA - UNIREA (JURILOVCA) -
BABADAG - INDEPENDENŢA (MURIGHIOL) - TULCEA (cca 450 km).
Este un tur al Dobrogei de nord - prin 2000 de ani de istoria şi pe cel mai tînăr pămînt al
Europei.

TULCEA: oraş-port fluvio-maritim situat pe braţul cu acelaşi nume al Dunării (DN 22, km
272); reşedinţă a judeţului Tulcea Aşezare getică existentă în vremea lui Darius şi a lui Alexandru
Macedon (522 - 323 î.e.n.), fortificaţie romană, teritoriu stăpînit de domnitorul Mircea cel Bătrîn (1386
- 1418). Metalurgie neferoasă, şantier naval. Cetatea getică (epoca fierului, urme); cetatea romană
Aegyssus (sec. I - III) şi fortificaţia romano-bizantină (sec. IV - VII) - Dealul Monumentului; Muzeul
Delta Dunării (ştiinţele naturii), Muzeul de Istorie şi parc-muzeu (Dealul Monumentului), Muzeul de
artă şi etnografic; Monumentul eroilor din Războiul pentru Independenţă (1879, 1904, 1977);
Mausoleul (1916 - 1918); geamia şi biserici, monumente de arhitectură (sec. XDQ. Hoteluri, camping,
restaurant; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: Dalta Dunării şi principalele braţe de vărsare
(Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe): 70 - 113 km. Oraşul Sulina („schelă" bizantino-genoveză, 950 -1318;
Porto franco; hotel, plajă marină) - 70 km; comuna Chilia Veche (cea mai mare localitate rurală din
Delta Dunării, în curs de modernizare) - 80 km; comuna Crişan (hotel, camping, mijloace de agrement)
- Mila 13; comuna Sf. Gheorghe (aşezare tipic deltană; camping, plajă marină) -113 km.
NICULIŢEL: comună situată pe valea pîrîului şi la poalele dealurilor cu acelaşi nume (DJ
229, la 31 km sud-vest de Tulcea). Vatră geto-dacică şi romană (sec. Il - IV), bizantină şi feudal-
timpurie (sec. XI - XII). Zonă viticolă cunoscută din jurul anilor 1700; fortificaţiile antice (urme);
martyricon (sec. IV); biserici, monumente de arhitectură (sec. XI - XIII). ÎMPREJURIMI: Mînăstirea
Cocoş (1853, monument istoric; muzeul de artă veche) - 7 km; satul Tellţa (mînăstirea Cilic-Dere,
1853,1901, monument de arhitectură; muzeul de artă veche) -12 km.
ISACCEA: oraş-port la Dunăre (DN 22, la 11 km nord-vest de Niculiţel). Aşezare getică, vad
la Dunăre folosit în antichitate cetatea-port Novlodunum (sec. li—Vil; ruine); monumente de
arhitectură (sec. XVI - XIX). ÎMPREJURIMI: Luncaviţa (Valea Fagilor, rezervaţie naturală) - 27 km;
satul Garvăn (Dinogeţia, cetate romano-bizantină, sec. Il - VI şi feudal- timpurie, sec. X -XI): 28 km.
MĂCIN: oraş port la Dunăre (braţul Măcin) - DN 22, la 40 km sud-vest de Isaccea. Amibium,
castru, aşezare civilă romană (sec. Il - IV), cetate romano-bizantină (sec. XII ; ruine). Muzeul (istorie,
artă populară). Hotel, restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: comuna Greci, veche aşezare de
cioplitori în piatră; acces la vf. Ţuţuiatu (467 m alt), cel mal înalt din Munţii Măcinului, relicvă a
lanţului Hercinic (cca 400.000.000 de ani, printre cei mal vechi munţi de pe Terra) -15 km; oraşul
Brăila (vezi Traseul XXI) - 13 km; comuna Turcoaia (Troesmis, cetate traco-getică, apoi castru, oraş
roman, aşezări medievale, sec. Il - XII) - 21 km.
HÎRŞOVA: oraş-port la Dunăre (DN 2 A, la 100 km sud-vest de Măcin). Vestigii neolitice.
Carslum, fortificaţie getică, romană (103 e.n.), aşezare medievală (sec. XII) folosită ulterior ca loc
strategic (sec. XV - XIX; urme); geamia (1832). Restaurante; staţie PECO. ÎMPREJURIMI: Hanul
Morilor (han. camping) -15 km.
TOPALU: comună-port la Dunăre (DJ 223, la 26 km sud-est de Hîrşova). Colecţia de artă
„Dinu şi Sevasta Vintilă” (medic, sec. XX; pictură şi sculptură, în casa natală); zonă de interes
etnografic şi folcloric; rezervaţie naturală fosiliferă.
CAPIDAVA: sat aşezat pe malul Dunării (DJ 223, la 6 km sud-est de Topalu). Capidava,
aşezare dacică (sec. I -10, fortificaţie romană (sec. Il - III), romano-bizantină (sec. III - V). aşezare
agricolă (sec. IX - XI; restaurări parţiale)-colecţie arheologică. ÎMPREJURIMI: oraşul Cernavodă (vezi
Traseul XXIV) - 20 km.
CONSTANŢA: oraş-port la Marea Neagră (DN 2 A, la 84 km sud-est de Hîrşova); reşedinţă a
Judeţului Constanţa. Anticul oraş Tomis întemeiat de grecii milezieni (sec. VI î.e.n.) şi revitalizat de
romani (sec. I -IV e.n.). Principal port maritim .comercial, şantier naval. Cetatea Tomis (cartiere, port,
bastioane, ziduri, sec. I - IV; restaurări parţiale). Edificiul roman cu mozaic (sec. III - IV); Parcul
arheologic, Farul Genovez (1860); Muzeul de istorie naţională şi arheologie -palat, 1921; Complexul
muzeal de ştiinţele naturii (Muzeul Mării, Acvariu, Delfinariu, Planetariu, Observator astronomic,
Microdeltă); Muzeul de artă; Muzeul Marinei Române; Muzeul de artă populară; Muzeul „Ion Jalea"
(sculptor, 1887-1983); biserici, monumente istorice şi de arhitectură (1868-1910); faleză (sculptură
monumentală contemporană); port turistic; plajă marină. Hoteluri, sat de vacanţă, campinguri,
restaurante; staţii PECO şi Autoservice.
MAMAIA: staţiune balneoclimaterică maritimă (2-3 m alt) - DN 2 A + abatere, la 4 - 8 km
nord-vest de Constanţa. Parc de distracţii, terenuri de sport, amenajări şi instalaţii pentru practicarea
canotajului şi schiului nautic, teatru, cinematograf. Hoteluri (60), vile, campinguri, restaurante; staţii
PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: Insula Ovidiu (restaurant rustic) -Lacul Mamaia (1/2 oră, cu
vaporaşul); oraşul Năvodari (staţiune maritimă, tabără internaţională de tineret)-12 km.
ISTRIA: comună situată în vecinătatea lacurilor Nuntaşi-Sinoe (DJ 226 A, la 60 km nord-est
de Mamaia). Histria, oraş cetate întemeiat de colonişti greci din Milet (sec. VII î.e.n.); vestigii în curs
de restaurare. Muzeul de arheologie. Camping.
UNIREA: comună (fostă Jurilovca) situată pe malul lacului Qoloviţa (DJ 222, ia 53 km nord-
est de Istria). Aşezare tipic pescărească (seci XVIII), cherhana. Ar-gamum, cetate greco-romană (sec.
VI î.e.n. - VI e.n.). Muzeul (istorie, artă populară); zonă de interes etnografic şi folcloric. Han,
camping, ÎMPREJURIMI: Gura Portiţei (camping, pe malul mării; restaurant, cherhana) - cca 45 de
minute cu vaporaşul; satul Enlsala (vestigii dacice şi romane; cetatea, sec. XIII; muzeul sătesc; zonă de
interes etnografic şi folcloric) -17 km.
BABADAG: oraş situat pe malul lacului ti la poalele unor dealuri bogat împădurite, cu acelaşi
nume (DN 22, la 25 km nord-vest de Unirea). Vestigii ale unor aşezări din epocile fierului şi romano-
bizantină, anticul Vicus Novus. Muzeul de artă orientală - edificiu, sec. XDC; geamia cu fîntîna rituală
(1522), monumentul funerar (sec. XVIII). Staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: Doi Iepuraşi
(camping, restaurant) - 4 km.
INDEPENDENŢA: comună (fostă Murighiol) situată pe malul lacului cu acelaşi nume (DJ
222 C, la 56 km nord-est de Babadag); localitate cu elemente de staţiune balneoclimaterici (cca 6 m
alt.). Vatra antică, fortificaţii romane, medievale. Cetatea, probabil Genevis Kaleh (sec. XIII; urme);
Săraturile (microrezer-: vaţie naturală); Lacul violet (ape curative). Camping, restaurant, ambarcaţiuni
de agrement. ÎMPREJURIMI: satul Dunavăţu de Sus (excursii pe canale, bălţi, gîrle; cherhana) - 5 km;
comuna Mahmudia (port la braţul Sf. Gheorghe; urme ale fortificaţiei romano-bizantine Salsovia, sec.
IV e.n.; colecţie de piese arheologice; han, restaurant) -11 km; oraşul Tulcea (40 km).
 XXIV. CONSTANŢA - MAMAIA - BASARABI - MEDGIDIA - CERNAVODĂ -
RAŞOVA - ADAMCLISI - MANGALIA - SATURN - NEPTUN - EFORIE SUD -
EFORIE NORD - CONSTANŢA (env. 350 km)
Itinerarul opune vestigiilor antice şi medievale cîteva din ctitoriile moderne ale Dobrogei.

CONSTANŢA, MAMAIA - vezi Traseul XXIII.

BASARABI: comună-port la Canalul Dunăre-Marea Neagră (DN 3, 22 C, la 18 km vest de
Constanta). Valurile de pămînt, fortificaţii antice şi timpuriu medievale (urme); Complexul arheologic
(sec. X-XI; camere de locuit, biserici, încăperi funerare, culoare, galerii cu desene şi inscripţii) săpat în
dealul Tibişirului (cretă) unic în ţară.
MEDGIDIA: oraş-port la Canalul Dunăre-Marea Neagră (DN 22 C la 22 km nord-vest de
Basarabi). Vatră de cultură neolitică, localitate dezvoltată după 1840. Fabrici de ciment şi alte materiale
de construcţie; produse alimentare. Muzeul de artă; Expoziţia „Canalul Dunăre-Marea Neagră"; Tabăra
naţională de sculptură monumentală (piatră).
CERNAVODA: oraş-port la Dunăre (DN 22 C, la 25 km nord-vest de Medgidia), ecluză -
intrare în Canalul Dunăre-Marea Neagră (64,2 km lungime, 90 m lăţime la chila navei, 7 m adîncime).
Vestigii ale culturii neolitice Hamangia („Gînditorul", „Femeie şezînd"), urme de aşezări şi necropole
geto-dacice; Axfopolls, fortificaţia romano-bizantină şi feudală timpurie (sec. IV - X; urme); cariera
romană de calcar; Muzeul de Istoria; Podul de cale ferată („Anghel Saligny", 1895). Podul rutier şi de
cale ferată (inaugurat, 1987 - 1988); rezervaţia naturală (paleontologie).
RASOVA: comună-port la Dunăre (DJ 223, la 18 km sud-vest de Cernavodă). Zonă de Interes
etnografic. ÎMPREJURIMI: Dealul Muzait (Sacidava, fortificaţie romano-bizantină, sec. Il - VII; urme)
- 7 km; comuna Băneasa (peşteri) - 37 km; comuna Ottlna (port la Dunăre; Allium, fortificaţie romană,
sec. I - V; urme) -50 km.
ADAMCLISI: comună situată pe Podişul Dobrogei de Sud (DN 3, la 90 km sud-est de
Rasova). Vatră geto-dacică, municipium roman, aşezare medieval-timpurie. Cetatea „Tropaeum
Traiani" (sec. II - VII; urme), Monumentul triumfal (109 e.n.; ca dimensiuni şi concepţie, unic în
Provinciile romane; restaurat); Muzeul de arheologie. ÎMPREJURIMI: comuna Cobadln (aşezare
specific dobrogeană, printre cele mai mari şi mai bogate din zonă) - 26 km; comuna Negru Vodă (punct
de frontieră cu Bulgaria) - 40 km; comuna Albeşti (Pădurea Hagieni, rezervaţie naturală) -60 km.
MANGALIA: oraş-port la Marea Neagră (DN 39, la 73 km sud-est de Adamclisi). Callatis,
colonie întemeiată de greci în sec. VI î.e.n., dezvoltată de romani (sec. I -IV), folosită de genovezi sub
numele de Pangalia (sec. XII - XIV); din 1593, Mangalia. Şantier naval. Staţiune balneoclimaterică
maritimă permanentă (15 - 20 m alt.), ale cărei ape minerale, folosite din antichitate, sînt indicate în
tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, ginecologice, respiratorii,
dermatologice, (bază modernă de tratament. Cetatea Callatis (sec. I - IV; urme); Mormîntul cu papirus
(turnul, sec. IV î.e.n.); portul antic (sec. I -II; urme); Muzeul de arheologia, Expoziţia de artă; Expoziţia
de pipe şi curiozităţi „Mercurius"; Geamia (1590), monument de arhitectură; plajă marină, iac.
Hoteluri, restaurante; staţii PECO şi Autoservice. ÎMPREJURIMI: comuna Limanu (colecţia de artă;
peştera cu urme de vieţuire umană) - 9 km.
SATURN: staţiune balneoclimaterică maritimă (cca 4 m alt) - DN 39, la 2 km nord de
Mangalia. Hoteluri (18), vile, sat de vacanţă, restaurante. ÎMPREJURIMI: Venus-Aurora, Jupiter
(staţiuni balneoclimaterice maritime; peste 50 de hoteluri; vile, campinguri, sate de vacanţă,
restaurante); 2 - 7 km.
NEPTUN-OLIMP: staţiune balneoclimaterică maritimă (4-20 m alt.) - DN 39, la 8 km nord de
Saturn. Indicaţii de cură, la fel ca la Mangalia. Hoteluri (37), campinguri, vile, restaurante; staţie
PECO. ÎMPREJURIMI: Costineşti (staţiune balneoclimaterică pentru tineret; hoteluri, vile,
campinguri, restaurante) -11 km.
EFORIE SUD: staţiune balneoclimaterică maritimă (25 - 30 m alt.) - DN 39, la 18 km nord de
Neptun-Olimp. Lacul Techirghiol (apă mineralizată, nămol sapropelic; băi reci). Hoteluri, vile,
camping, restaurante.
EFORIE NORD: staţiune balneoclimaterică maritimă permanentă (bază de tratament
modernă) -DN 39, la 4 km nord de Eforie Sud. Indicaţii de cură la fel ca la Mangalia. Lacul
Techlrghiol (apă mineralizată, nămol sapropelic; băi reci). Hoteluri, campinguri, vile, restaurante.
ÎMPREJURIMI: Techirghiol (staţiune balneoclimaterică, 7 - 10 m alt.; indicaţii de tratament, la fel ca
la Mangalia) -3 km; oraşul Constanţa (14 km).

Scanare, OCR şi corectura : Roşioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups.yahoo.com/
Carte obţinută prin amabilitatea dlui. Ion Rogozea.