UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL

DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE A STATIUNII POIANA BRAOV

Student : Grupa :

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. Prezentarea generala a statiunii Asezarea geografica, cai de acces, scurt istoric Baza tehnico-materiala Circulatia turistica Metoda TECDEV

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

1. Prezentarea generala a statiunii Poiana Brasov

Poiana Brasov este o statiune pentru sporturile de iarna din Romania, fiind o atractie turistica de renume international, si un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 partii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante. Cazarea este asigurata in hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, in Poiana se afla o statie de ambulanta si una de politie precum si un oficiu postal. Statiunea se afla la poalele Postavarului la o altitudine de 1030 m, iar cel mai inalt varf de munte la altitudinea de 1799 m, ceea ce inseamna o diferenta de altitudine de aproape 800 m. Statiunea este de asemenea recomandata pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15 grade Celsius.

2. Elemente de cadru general

Scurt istoric Poiana a fost din vechi timpuri destinatia drumetiilor si a practicarii sporturilor de iarna. Prima mentiune documentara a locatiei dateaza din 1427, in contextul activitatilor de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postavaru inca din 1895, iar in 1906 in Poiana a avut loc primul concurs de schi. Pana in preajma lui 1950, statiunea s-a mentinut in limitele dotarilor naturale. Doar cateva vilisoare sau cabane puteau fi zarite ici-colo. In 1951, la Poiana Brasov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarna. Cu aceasta ocazie, se da in folosinta un modern hotel al sporturilor si primul teleferic Poiana-Postavarul - pe o lungime de 2.150 m. Urmeaza apoi alte si alte amenajari si dotari, care au adus Poiana la infatisarea cu care o cunoastem astazi. Asezare geografica Statiunea este asezata in partea central sud-estica a Romaniei, in regiunea Transilvania, intr-un luminis inconjurat de paduri de conifere, la poalele

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Masivului Postavaru. Se afla la aproximativ 15 km de orasul medieval Brasov, 25 de km de Castelul Contelui Dracula, 185 km de Bucuresti Cai de acces Pentru a ajunge in statiune exista urmatoarele mijloace de transport: - AVIONUL: la Aeroportul International Henri Coanda din Bucuresti de unde exista urmatoarele alternative pentru a ajunge la Poiana Brasov: - TRENUL: din Gara de Nord Bucuresti pana la Gara Brasov aproximativ 170 km .Din Gara Brasov cu autobuzul nr. 4 pana la statia Parcul Central si apoi din Livada Postei cu autobuzul 20 pana in Poiana Brasov sau cu taxiul, aproximativ 15 km, iar pretul cursei cu taxiul variaza intre 10-15 euro direct de la Gara Brasov sau de la statia Livada Postei. - MASINA: pe DN1 intre Bucuresti si Brasov, iar din Brasov se urca pe Drumul Poienii, in aproximativ 20 de min , total aprox. 185 km. Mediul natural Clima Clima este tonic stimulanta specifica zonei de munte. Temperaturile medii sunt in luna Iulie de 14.5 C si poate ajunge in ianuarie la -5 C. Precipitatiile ajung la 900 mm anual (ploi frecvente). Stratul de zapada dureaza aproximativ 120 de zile pe an. Poiana Brasov, medical vorbind, este o veritabila farmacie naturala. Nu sunt necesare vaccinuri de nici un fel la intrare in Romania, indiferent din ce tari veniti. Ingrijirea si asistenta medicala este asigurata de spitale de stat sau clinici particulare la preturi acceptabile. Aerul este curat, plin de ozon si fara praf. Presiunea atmosferica scazuta si ionizarea atmosferica sunt factori de tratament recomandati in tratarea nevrozelor astenice, supraincarcarilor psihice si intelectuale, anemiei, bolilor endocrine si respiratorii (pneumonii, asm bronsitic etc.). Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.
4

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm/ an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/ s. Hidrografie n alctuirea resurselor de ap ale judeului Braov intr pe de o parte apele subterane freatice i de adncime pe de alt parte, apele de suprafa, reprezentate de reeaua de ruri care strbate teritoriul judeului i de lacurile naturale i artificiale. ntreg teritoriul judeului se ncadreaz n bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strbate judeul pe o distan de apromaximativ 210km de la confluena cu Rul Negru pn la confluena cu rul Ucea. Cei mai importani aflueni ai Oltului din jude sunt: Timi, Ghimbel, Brsa, Homorodu Mare i ercaia. Tabloul apelor de suprafa este completat cu lacurile glaciare din Munii Fgraului (Urlea i Podragu) i cu lacurile artificiale. Vegetatie La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin. Multe specii rare si endemice (zona Tampa, Dealul Cetatii).

Fauna In statiunea Poiana Brasov se intalnesc in paduri: capra neagra, urs, ras, cocos de munte (toate protejate), lup, cerb, mistret, caprior, iepure, acvila de munte. In ape se intalnesc: pastrav, lipan, scobar, mreana.

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Resurse turistice naturale Poiana Brasov este inconjurata de 4 mari masive muntoase: - Postavarul (altitudine maxima 1.799m) - Piatra Craiului (altitudine maxima 2.238m) - Bucegi (altitudine maxima 2.505m) - Piatra Mare (altitudine maxima 1.848m) M-tii Bucegi: relief stancos cu varfuri si creste, modelat in conglomerate; circurile si vaile glaciare (Gaura, Malaiesti, Tiganesti); relief calcaros din zona de vest Grohotis-Strunga. Sunt prezenti pe teritoriul brasovean numai prin versantul lor nordic, care prezinta insa multe particularitati. Din varful Omul, culmile coboara ramificate si in panta accentuata spre depresiunile Brasovului si Predealului. Culmile Scara, Gaura, Padina Crucii sunt dintre cele mai reprezentative. Pe langa vaile adanci cu praguri si mase de grohotisuri, versantul nordic al Bucegilor a permis instalarea ghetarilor cuaternari. Urmele activitatii glaciatiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe vaile Gura Catunului si Malaiesti: circuri, morene, praguri. In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare. Parcul National Bucegi s-a infiintat in anul 1943, pe o suprafata de 35.700 ha. In cadrul lui avem: -Rezervatia Abruptul - Bucsoiu, Malaiesti, Valea Gaura(cat. IV - 1643 ha), -Rezervatia Abruptul Prahovean(cat. I - 3748 ha), -Rezervatia Ialomitei (Muntii Batrana si Cocora). Paduri de molid cu exemplare de zada sizimbru, dupa cum si plante endemice; relief carstic Valea Ialomiteisi Valea Horoabe,

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

-Rezervatia Zanoaga (Muntii Zanoaga si Cheile Zanoaga Mare). Conserva speciitermofile precum si padurea seculara de molid, -Rezervatia Turbaria Laptici- intre Cheile Coteanu si Tatarului -Rezervatia Babele ocroteste formele de relief rezultate din eroziunea conglomeratelorsi gresiilor (Babele, Ciupercilesi Sfinxul) si o serie de asociatii vegetale alpine -Rezervatia Omu protejeaza asociatiile vegetale de tundra alpina cu ierburi endemice pentru Carpati Acces: Sinaia, Busteni, Predeal, Rasnov, Bran, Fundata, Moroieni M-tii Ciucas: relief de eroziune diferentiata in conglomerate (martori de eroziune): turnuri, ciuperci, stanci ce inchipuie chipuri de om sau de animale etc. E reprezentat in relieful Brasovului doar prin latura sa nord-vestica. Relieful carstic a capatat aici o larga dezvoltare aparand sub cele mai diferite infatisari: lapiezuri, turnuri, abrupturi. Tot n treapta muntilor inalti mai intra Culoarul Bran-Rucar, Masivul Leaota, Muntii Barsei compus din doua masive montane: Postavarul si Piatra Mare, caracteristica comuna a acestora fiind faptul ca sunt aproape n totalitate impaduriti. Marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica , la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali . Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilir Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci. Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov. Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

In sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. Relieful mai contine o regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei. M-tii Fagaras: relief cu trasaturi alpine (circuri si vai glaciare, creste, varfuri piramidale); Vf. Vistea Mare, cel de-al doilea varf al trapezului stancos, marcat de cel mai inalt varf al Romaniei - Vf. Moldoveanu; Lacul glaciar Urlea. Reprezinta forma dominanta a reliefului din cadrul primului lant muntos,pe teritoriul Brasovului aflanduse versantul nordic al jumatatii estice a acestuia. Formatiunile cristaline ce compun muntii Fagaras au dat posibilitatea existentei si conservarii unor forme tipice: varfuri ascutite cu aspect piramidal, creste de intersectie sau chiar de ace, turnuri, colti, cum ar fi Coltii Vistei, Acele Cleopatrei - vai glaciare, morene, versanti abrupti, vai inguste si adanci, unele cu numeroase praguri. M-tii Persani: Bazaltele de la Racos, rezervatie geologica - coloane de bazalt poliedrice, cu inaltimi de 12-15 m . M-tii Piatra Craiului (sectorul nordic), cu relief calcaros; Prapastiile Zarnestilor, chei cu o lungime de 4 km si energia reliefului de peste 200 m. Incadrati intre culoarul Branului in est, valea Barsei si valea Dambovitei in vest; pe teritoriul judetului aflandu-se cea mai mare parte din intinderea sa. Este constituit dintr-o creasta structurala principala ascutita, lunga de cca 20 km, si o serie de munti scunzi, de o parte si de alta, formati fie din roci calcaroase fie comglomeratice. Apa sub diferitele ei forme si variatia de temperatura au generat fenomene carstice deosebite: pesteri, chei, doline, lapiezuri, etc. Formele curioase care atrag atentia sunt numeroase: datorita eroziunii n capetele de strat s-au format o serie de hornuri tipice, o suita de trepte cunoscute sub numele de brane sau polite.
8

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii, in aceste zone culegera oricarei plante este interzisa. Parcul National Piatra Craiului a luat fiinta in anul 1938, are o suprafata de 14.800 ha. Avem: -Rezervatia Peretele Vestic -Rezervatia Piatra Mica -Rezervatia Prapastia Zarnestilor -Rezervatia Hornurile Grindului - Muchia Lunga Se cunosc in acest parc 1000 de specii si 123 subspeciide plante superioare (32% din totalul tarii) din care 53 specii endemice (41% total tara) garofita Pietrei Craiului remarcandu-se prin gingasie si frumusetea ei. La fel de bogatasi diversificate este si fauna, in cadrul careia amintim Viperaberus, Cocosul de Munte, Capra Neagra. Aici se deruleaza Proiectul Carnivorelor Mari din Carpati ce are ca obiectiv mentinerea viabila a populatiei de lupi, ursi si rasi, cat si a habitatuluilor pe cuprinsul Carpatilor Romanesti. In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente: -Monumentul Natural Coltii Chiliilor -Monumentul Natural Acul Crapaturii -Monumentul Natural Padina Inchisa - Orga Mare -Monumentul Natural Turnurile Dianei -Monumentul Natural Zaplazul -Monumentul Natural Cerdacul Stanciului -Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu -Monumentul Natural Vladusca -Monumentul Natural Pestera Mare -Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu Acces: Soseaua DN 73A Predeal - Zarnesti si din DN73 Bran- Campulung. Din Predeal 35 km. Muntele Tampa: se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana
9

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

(Bromus marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte. De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noasta. Muntele Postavarul: aflat la 15 km de Brasov masivul este protejat pe o suprafata de peste 1000 ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Padurea Bogatii, Dealul Cetatii-Lempes, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei. Acces: DN1 - DN73A Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie, inmiresmand natura cu mirosul lor. Dumbrava este formata din exemplare rare de stejar, intre care, in lungul paraielorsi rovinelor, cresc Zalogul, plopul tremurator, Crusinul,s.a.Specia dominanta este narcisa. Perioada de inflorire a narciseloreste luna mai. Acces: DN 73A si drum nemodernizat -din Predeal 49 km. Padurea Bogatii (8,5 ha) se gaseste in Muntii Persani, Valea Bogatii fiind strabatuta de soseaua BrasovRupea-Sighisoara. Padurea este formata din exemplare fumoase de fag amestecate cu gorun si carpen. In aceasta zona, turistul poate admira, pe o distanta de 18 km, un mozaic geologic si de vegetatie forestiera. Astfel, la Fantana Alba pot fi examinate conglomerate formate din calcar si alte roci, printre care cele mai importante sunt bazaltele asezate in coloane. Dealul Cetatii - Lempes la 8 km de Brasov, se intinde in N-V comunei Harman pana langa comuna Sanpetru, avand altitudinea maxima de 720 m cu o suprafata de 274,52 ha. Este partial impadurit cu specii vegetale deosebite. Prezenta vegetatiei xerofile, formata in perioada calda si relativ uscata din postglaciar, a determinat declararea acestui deal ca rezervatie stiintifica. Acces: DJ 103 - de la Predeal 31 km. Mlastinile de la Harman, Prejmer cu o suprafata 200 ha -an decretare ca rezervatie 1962. In depresiunea Barsei, la nordde Marele Cot al Oltului, in jurul localitatilor Harman, Prejmeri s-au format
10

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

numeroase mlastini eutrofe, care adapostesc o flora si o fauna rara cu numeroase relicte glaciare. Acces: DN11 si Dj 103 - 18 km de la Brasov. Arii si rezervatii protejate Arie de protectie speciala avifaunistica Complexul Piscicol Dumbravita Este cel mai important loc de concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din cele mai reprezentative din Transilvania, mai ales n migratie. Complexul Piscicol Dumbravita se afla n Depresiunea Brsei, jud. Brasov, la 25 km N de Municipiul Brasov pe DN Brasov Sibiu, spre comuna Dumbravita. Cuprinde doua sectoare distincte: un lac de acumulare si un sistem de elestee piscicole si totalizeaza 414 ha. Aici s-au identificat peste 150 specii de pasari. Dintre ele, cteva sunt incluse n directivele si conventiile internationale privind protectia faunei: buhaiul de balta, strcul pitic, strcul rosu, rata rosie, crestetul cenusiu, crstelul de cmp etc. Zona a fost numita Delta Brasovului sau Delta dintre munti. Sunt permise urmatoarele activitati in aria protejata: pescuitul sportiv de pe malurile nordic si sudic ale lacului de acumulare, observarea si studiul pasarilor, activitatile traditionale ale comunitatii (cositul, pasunatul cu bovine si cabaline etc.) Rezervatii Geologice si Geomorfologice Se gasesc la - Racos, in rezervatia "Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita" - Comana de jos; Rupea (Stanca bazaltica Rupea). Bazaltele de la Racos (1,1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din zona. Se gasesc in apropierea garii Racosul de jos, intr-o zona unde au fost exploatate bazalte, ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. In profil se distinge evident o forma columnara de o rara frumusete, inalta de 10-15 m. Acces: DN1DN13 siDC33 - 60 km de la Brasov. REZERVATII PALEONTOLOGICE Se gasesc in muntii Persani, la Carhaga si Garbova, la Ormenis, Purcareni, Vama Strunga (Bucegi). Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o mica valcea ale carei ape se varsa in Olt, la confluenta
11

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

paraurilor Choives si Carhaga, unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea. Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit Uluci, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali. REZERVATIILE SPEOLOGICE Sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov), Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata). GRADINA DENDROLOGICA DIN BRASOV Apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov, este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. Pe langa toate aceste rezervatii, mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular din Fagaras. MUNTII CIUCAS Rezervatiile naturale din Muntii Ciucas suprafata de 3 ha. - an declarat rezervatie 1962 -Rezervatia Naturala Tigaiile Mari - se afla in centrul masivului si inglobeaza cateva din varfurile cu inaltimile cele mai mari (Vf. Ciucas1957 m; Vf. Tigaiile mari 1862 m) si concentreaza grupuri de turnuri, ciuperci, abrupturi si stanci cu dimensiuni uriase si forme complexe -Rezervatia Naturala Culmea Zaganu - Gropsoarele- rezervatiea propriuzisa se afla in treimea superioara aculmii si include tot ansamblul de coloane, varfuri, creste secundare ce se desprind din cele doua varfuri Vf. Gropsoarele1862 m, in nord si Vf. Zaganu 1785 m, la sud. Acces:din statiunea Cheia DN 1A - de la Predeal 50 km. STEJARII DE LA CRISTIAN.

12

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

La est de comuna Craistian - la 10km de la Brasov se gaseste o frumoasa padure de stejari declarati monument al naturii datorita aspectului lor si al varstei apreciabile (peste 400 de ani). Acces: DN 73 de la Predeal 25 km MESTECANISUL DE LA RECI Rezervatie floristica cu o suprafata de cca 34 ha situata in lunca Raului Negru, afluent al Oltului,reprezentata de un complex de mlastini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt: mesteacanu lpitic, feriga, angelica salbatica. Acces: DN11 de la Predeal 60 km. Cai de acces pe litoral 1.Rutier : dinspre orasul Brasov (13 km) si dinspre Rasnov (12 km). DN1 Ploiesti - Brasov DN73 Pitesti - Brasov - Poiana Brasov DN1 Bucuresti - Brasov (166 km); 2.Cale ferata: ruta feroviara Bucuresti - Ploiesti - Brasov ; Gara Brasov, apoi cu autobuze pana in statiune DN 1(E 15) DN 73 si orice ruta pana la Brasov, apoi 12 km pana in statiune. De la Tg-Jiu 340 km. 4.Transportul Local: Dinspre Brasov spre Poiana Brasov circula din jumatate n jumatate de ora autobuze; un taxi Brasov-Poiana Brasov costa aproximativ 5,00 . Pentru cei care vin cu masina: din Brasov sunt 13 km si din Rasnov 12 km pana n Poiana.Pentru cei care vin cu trenul: exista mai multe legaturi pe zi dinspre Bucuresti spre Brasov. Mersul trenurilor si alte informatii le gasiti.

Trasee turistice Atractia majora a acestui tip de turism este libertatea de a cunoaste de aproape padurile, poienile si vaile incantatoare si de a admira de la inaltime piscurile magnifice si muntii, in toata splendoarea lor.

13

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Pe creste puteti intalni frecvent turme de oi, ocupatia de oier fiind una cu traditie in zonele montane. Va puteti opri cateva zile la o gospodarie taraneasca pentru a cunoaste indeaproape specificul vietii de tara si a savura preparate culinare traditionale. Astazi turismul rural castiga teren in batalia "intoarcerii la natura" declarata impotriva stresului civilizatiei citadine. Trasee de iarna: Piatra Craiului: cel mai spectaculos traseu de iarna il constituie creasta principala parcursa la coltari, piolet si bete schi. Nu mai putin interesante sunt si traseele din padini: Padina Hotarelor, Padina Sindrilesei, Padina lui Calinet, Valea Podurilor, Valea Cioranguta. Coborarea se face cel mai usor pe versantul rasaritean catre Refugiul Grind sau Poiana Vladusca- Prapastii- Zarnesti. Bucegi: pentru parcurgere pe timp de iarna cele ce se preteaza cel mai bine sunt: -Creasta Morarului: abordata prin Valea Bujorilor, Creasta Ascutita Barna Acelor. -Creasta Bucsoiului Mic: prin Poiana cu Urzici, Timbalul Brana Mare a Bucsoiului. -Creasta Bucsoiului Mare pe Drumul Deubei marcat cu banda rosie.. Pesteri: -Pestera de lapte (D10); -Avenul Groapa de Aur (E10); -Pestera Rasnoavei (d8); -Pestera de Gheata (D14); -Avenul Vladusca (O3), -Pestera Coltii Chiliilor (M4); -Pestera Liliecilor (O4). Locuri de pornire cu parapanta: -Postavarul, versantul estic (D11);
14

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

-Tamoa spre Racadau (B11); -Banloc (C13)

Cateva trasee care se pot face din Poiana Brasov: -Poiana Brasov (Patinoar) * Prapastia Lupului * Poiana Popii * Avenul Groapa De Aur * Valea Poienii * Cabana Cheia Rasnoavei. -3 1/2 h; 4 h in sens invers, drum moderat vara, dificil iarna. -Poiana Brasov *Partia Lupului * Groapa Lunga * Cabana Cheia. Marcaj punct rosu pana la sageata ce indica intrarea spre stanga in traseul de mai sus; la dreapta traseul este marcat cu punct albastru pana in Poiana Cerbului de unde se continua cu banda albastra. - 2 1/2 h; in sens invers 3-3 1/2 h, traseu moderat vara, dificil iarna. -Poiana Brasov * Patinoar * Prapastia Lupului * Poiana Cristianul Mare * Cabana Postavarul. Marcaj cruce albastra pana la Poiana Cristianul Mare, in continuare cruce rosie. - 2 h; drum moderat. -Poiana Brasov * Cabana Capra Neagra * Izvorul Din Pietris * Poiana Cristianul Mare * Cabana Postavaru * Cabana Cristianul Mare * Varful Postavaru (1799m) * Drumul Rosu. -3 h; drum moderat. Ciclism Montan Considerat ca o arie turistica aparte, ciclismul montan poate fi practicat pe tot teritoriul carpatic. Libertatea de miscare si posibilitatea alegerii traseelor si punctelor de oprire, aduc in Carpati turisti de varste diverse, amatori ai acestui tip de turism. Festivalurile si concursurile de ciclism creeaza o ambianta relaxanta care atrage mereu noi adepti.

15

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

3. Baza tehnico-materiala
Unitati de cazare si de alimentative publica CAZARE a) Hoteluri: Denumire hotel Hotel Heraldic-Club Hotel Acasa la Dracula Hotel Alpin Hotel Condor Hotel Edelweiss Hotel Miruna Hotel Piatra Mare Hotel Ruia Euro Hotel Hotel Bradul Hotel Poiana Hotel Royal Hotel Sport Hotel Tirol
Hotel Olimpic

Capacitate de cazare 33 locuri 34 locuri 292 locuri 50 locuri 50 locuri 40 locuri 400 locuri 78 locuri 220 locuri 107 locuri 53 locuri 80 locuri 89 locuri 120 locuri 107 locuri

Total locuri de cazare

1573 locuri

b) Pensiuni: Denumirea pensiunii Pensiunea Alex Pensiunea Limor

Pensiunea Cassandra Pensiunea Escalade

Pensiunea Colina Pensiunea Mihaela

Capacitatea de cazare 34 locuri 60 locuri 20 locuri 32 locuri 28 locuri 19 locuri

16

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Total locuri de cazare

193 locuri

c) Vile: Denumire vila

Vila Zorile Vila Crocus Vila Violeta Vila Daria

Capacitate de cazare 47 locuri 11 locuri 10 locuri 18 locuri 11 locuri 65 locuri 31 locuri 12 locuri 13 locuri 28 locuri 35 locuri 40 locuri 60 locuri 20 locuri 17 locuri 19 locuri

Casandra Vila Alexandra Vila Casa Viorel Vila Club Rossignol Vila Scherg Vila Liat Vila Orizont Traveland - sat de vacanta Cabana Postavaru Vila Diana Vila Valentin Vila Andrei Total locuri de cazare
Vila

437 locuri

17

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

700 600 500 400 300 200 100 0 Locuri in hotel de 5 * Locuri in hotel de 4 * Locuri in hotel de 3 * Locuri in hotel de 1* Locuri in pensiuni Locuri in vile Locuri in cabane Locuri insate de vacanta

ALIMENTATIE PUBLICA Denumire restaurant Restaurant Acasa la Dracula Restaurant Castel: Specific medieval Separeu "Sala cavalerilor" Separeu "Sala misterelor" Capacitate 180 locuri 18 locuri 16 locuri. 50 locuri 20 locuri 3 saloane 300 locuri 50 locuri

Restaurant Capra Neagra Restaurant Coliba Haiducilor Restaurant Sura Dacilor Restaurant Vanatorul Total locuri

634 locuri
Unitati de agrement

Poiana Brasov detine cea mai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra. Aici ntalnim hoteluri de doua, trei si patru stele, dotate cu piscina, sali de spectacole si conferinte, un centru de echitatie, baze
18

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

sportive sau stna turistica. Dispune de trei piste de coborre si de slalom urias, de pe o pista de slalom special, de doua trambuline si de un lac artificial pentru sporturi de vara. Statiunea este dotata cu doua linii de telecabina si una de telegondola care asigura accesul turistilor spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleski. Poiana Brasov este nsa locul ideal si pentru petrecerea lunilor de vara. Clima de munte (cu aer bogat n ozon); lacul artificial (ce ofera numeroase posibilitati de agrement); potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumetii la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare); unitatile de cazare confortabile etc justifica pe deplin renumele international acestei statiuni. Statiunea este recomandata pentru odihna activa (sport si agrement), avnd efecte terapeutice asupra sistemului nervos central cu influente pozitive asupra tuturor functiilor vitale. Agrementul cuprinde ntr-o paleta elastica toate activitatile ce au drept scop sa scoata turistul de sub influenta oboselii si a stresului, oferindu-i cele mai variate mijloace de sport, distractie, divertisment si amuzament, n vederea dezvoltarii sale fizice si spirituale, refacndu-i forta necesara pentru continuarea activitatilor zilnice. Oferta specifica sezonului rece practicarea schiului alpin si de fond pe prtiile cu diferite grade de dificultate, fiind asigurat transportul cu mijloace de transport pe cablu; practicarea saniusului pe prtiile special amenajate; practicarea patinajului pe patinoarul artificial; plimbari cu sanii trase de cai; nvatarea schiului cu instructori de specialitate n cadrul scolii de schi specializata mai ales n schi alpin ct si schi fond att pentru ncepatori ct si pentru avansati; centre pentru nchirierea materialelor sportive. Oferta specifica sezonului cald drumetii montane n Masivul Postavarul; alergarea si mersul pe jos sunt favorizate de terenul cu pante reduse si de numeroasele alei strajuite de paduri de conifere; tenis de cmp pe terenurile amenajate n apropierea hotelurilor; minigolf si handbal pe terenul din zona lacului;
19

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

schi pe iarba; plimbari cu barci si hidrobiciclete pe lacul Poiana; cursuri de calarie si practicarea echitatiei n mprejurimi; pescuit agrementiv; windsurfing, yolle si ambarcatiuni pe lacul Moacsa (40 Km); miniparc de distractii pentru copii.

Activitati de agrement pe tot parcursul anului: not, sauna, masaj la piscinele din statiune; gimnastica de ntretinere; popicarie; mese de biliard; videoteci; cinematograf; jocuri electronice; program de folclor; arta culinara traditionala romneasca; program de actiuni si obiceiuri populare romnesti organizate la diferite date calendaristice; pentru copii exista gradinite al caror personal vorbeste si limbi straine; excursii - turul municipiului Brasov cu vizitarea principalelor obiective; excursii la: Castelul Bran, Complexul Smbata, Cheile Bicazului, Bucuresti, Nordul Moldovei, Delta Dunarii, litoral. La cererea delegatiilor de firme si n raport cu cererea turistica, se vor organiza si alte actiuni turistice menite sa conduca la o vacanta ct mai placuta n statiunea Poiana Brasov. Statiunea Poiana Brasov reprezinta totodata si locul preferat de antrenament si refacere pentru sportivi de performanta de diferite discipline. Cercetarile medicale ntreprinse asupra antrenamentului sportivilor au aratat influenta binefacatoare a curei de altitudine din Poiana Brasov asupra capacitatii lor de efort. De asemenea, Poiana Brasov poate gazdui diferite consfatuiri, ntruniri, simpozioane pentru grupuri de 150 - 200 de persoane, asigurndu-se cazarea, masa si sali de conferinta la care se adauga seara si la sfrsit de saptamna, variate programe de agrement, excursii prin mprejurimi. n prezent se are n vedere constituirea unui club V.I.P. cu dotari la nivel ridicat de exigenta (instalatii de tradus simultan, mobilier adecvat). ntre cladiri, baze sportive si terenurile de agrement exista un paienjenis de alei, drumuri asfaltate si poteci a caror parcurgere da posibilitatea cunoasterii statiunii si mprejurimilor.
20

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Accesul n statiunea Poiana Brasov se poate realiza din localitatile Brasov si Rsnov, prin doua sosele modernizate, precum si prin numeroase trasee turistice ce pornesc din localitatile: Brasov, Timisu de Sus, Timisu de Jos, Prul Rece, Rsnov si Cristian. O atractie deosebita n Poiana Brasov o constituie Centrul de Echitatie. Acesta este situat n nordul statiunii, pe stnga soselei spre Brasov, n apropiere de Cabana Junilor. Centrul dispune de un grajd cu o capacitate de 26 cai, cu toate anexele necesare, de un manej (70x50 m) si de un teren de sport multifunctional. n curtea Centrului de Echitatie a fost dat n folosinta un popas turistic cu 12 casute, bufet si bar de zi, destinate n special celor veniti sa practice calaria. Turistii pot sa apeleze la sfaturile unor instructori calificati care sa-i initieze n arta calariei. Aici se poate nchiria si echipamentul necesar practicarii acestui sport, iar pentru ncepatori sunt organizate cursuri de calarie cu o durata de 6 zile. De asemenea, se organizeaza plimbari de agrement calare, plimbari cu carute cu coviltir, cu calesti, trasuri si sanii. n cadrul centrului sunt prezentate la cerere, demonstratii de calarie. De o deosebita apreciere se bucura excursiile calare pe urmatoarele trasee: Centrul de echitatie - Cabana Junilor - Stna Turistica - Spinarea Lunga Cabana Aviatorilor. Centrul de echitatie - Cabana Junilor - vila Ruia cariera - Poiana lui Brnca - Valea cu Apa - Pietrele lui Solomon (popas). Centrul de echitatie - Cabana Junilor - vila Ruia cariera - Groapa lui Simon - Crucul Mare - Cabana Postavarul. Poiana Brasov - Bran. Poiana Brasov - Tmpa. Poiana Brasov - Rsnov - Cabana Cheia - Cabana Trei Brazi - Timisu de Sus - Cabana Postavarul - Poiana Stechil - Centrul de echitatie. n apropierea hotelurilor sunt situate restaurante cu specific romnesc:
21

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Coliba Haiducilor - restaurant cu specific romnesc Sura Dacilor - restaurant cu specific romnesc Vnatorul - restaurant vnatoresc Favorit - club de noapte Stna turistica - restaurant n stilul unei stni Miorita - program folcloric si bucatarie traditionala. Instalaii de transport pe cablu

a) Telecabine -Poiana Braov Vf. Kantzel (diferen de nivel 730 m, lungimea traseului 2248 m); -Hotel Sport -Vf. Postvarul (diferen de nivel 737 m, lungimea traseului 2809 m).

b) Telegondole - Poiana Braov - Cabana Cristianul Mare (diferen de nivel 643 m, lungimea traseului 2096 m). c) Teleschiuri -Kantzel (diferen de nivel 120 m, lungimea traseului 300 m); -Ruia (diferen de nivel 172 m, lungimea traseului 500 m); -Slalom (diferen de nivel 80 m, lungimea traseului 300 m); -Bradul (diferen de nivel 75 m, lungimea traseului 450 m); -Sub-teleferic (diferen de nivel 280 m, lungimea traseului 450 m); -Camelia (diferen de nivel 150 m, lungimea traseului 300 m). d) Prtii de schi -Lupului (diferen de nivel 775 m, lungime 2860 m, dificil); -Sub-teleferic (diferen de nivel 280 m, lungime 1000 m, medie); -Ruia (diferen de nivel 194 m, lungime 540 m, dificil); -Slalom Poiana (diferen de nivel 170 m, lungime 450 m, medie); -Lamba (diferen de nivel 180 m lungime 800 m, medie); -Sulinar (diferen de nivel 645 m, lungime 2241 m, medie); -Kantzel (diferen de nivel 104 m, lungime 350 m, medie); -Drumul Rou (diferen de nivel 540 m, lungime 3820 m, uoar); -Bradul (diferen de nivel 73 m, lungime 433 m, uoar);
22

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

-Cristian (diferen de nivel 150 m. lungime 600 m, medie); -Camelia (diferen de nivel 60m, lungime 300 m, uoar); -Intim (diferen de nivel 30 m, lungime 200 m, uoar). Baze de tratament Factorii naturali terapeutici: bioclimatul tonic, stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferica relativ joasa, aer curat, bogat in radiatii ultraviolet, cu atmosfera puternic ionizata. Indicatii terapeutice: nevroze astenice, surmenaj fizic si intellectual, anemie, boli endocrine si respiratorii.

4. Circulatia turistica

23

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

24

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

25

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

5. Metoda TECDEV
Analiza pieei
Identificarea pieei Tipuri de piaa Poziionarea geografic a staiunii Poiana Braov n zona montan din centrul rii favorizeaz dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutier i feroviar bun ce face legtura cu capitala rii, dar i cu Europa Occidental. Potenialul turistic mbin elemente ale cadrului natural cu valorile culturale i istorice. Oferta turistic a staiunii este diversificat, asigurnd condiii pentru practicarea a numeroase forme de turism, cum ar fi: turism montan de drumeie, turism cultural istoric, turism sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitaie, mountainbike i turism de afaceri i conferine. Staiunea Poiana Braov este recunoscut pentru practicarea sporturilor de iarn dar i pentru sejururi de odihn. Staiunea este recomandat i pentru tratamentul nevrozei asmatice,

26

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

pentru stri de epuizare i surmenaj fizic i intelectual, pentru anemii secundare i boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Piaa destinaiei:este format din vizitatorii aceste staiuni, persoane iubitoare de aventur, de sport i de potenialii vizitatori cu venituri medii i mari. Anual staiunea este vizitat n medie de 110.000 de turiti romni i strini. Piaa produsului: este dat de numrul potenialilor cumprtori ai fiecrui voiaj sau sejur. Piaa produsului este format din persoanele cu vrste cuprinse ntre 7 i 50 de ani, cu venituri medii sau mari, iubitoare de sport. Piaa ageniei Clever Tour:este format din persoanele care achiziioneaz produse turistice oferite de agenia noastr n scopul practicrii sporturilor sau a relaxrii, acetia dispunnd de venituri medii i mari i cu vrsta cuprins ntre 20 i 50 de ani. Starea cererii Cererea de turism se poate defini ca fiind cantitatea solicitat de o persoan (sau de ntreaga clientel) dintr-un produs sau serviciu turistic dat, oferit de o firm dat, la un tarif bine precizat, ntr-o zon i ntr-un interval de timp delimitate, n anumite condiii de mediu i ca rspuns la un program de marketing dat. Avnd n vedere aceti factori considerm c starea cererii n zona turistic Poiana Braov este una fluctuant , n cretere pentru turitii romni i n scdere pentru turitii strini. Starea cererii este fluctuant datorit sezonalitii , Poiana Braov fiind vizitat de turiti mai mult n timpul iernii dect n celelalte anotimpuri. Starea cererii este n scdere deoarece n ciuda potenialului zonei statisticile arat n timp scderea interesului acordat de strini, numrul lor scznd de la 96.000 n 2002 la 78.000 in 2006. Dimensiunea pieei Principalele elemente cu ajutorul crora se msoar dimensiunea pieei turistice sunt numrul de clieni, capacitatea pieei i potenialul pieei. Dintre acetia non-consumatorii absolui, care nu vor achiziiona niciodat produsul turistic Poiana Braov, este reprezentat de persoanele cu vrsta peste 55 de ani, cu venituri mici, de copii i de persoanele bolnave. Non-consumatorii relativi sunt reprezentai de persoanele cu vrsta pna n 20 de ani, fr venituri, de exemplu cei care nu sunt nc angajai.

27

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Consumatorii sunt reprezentai de persoanele tinere,de tineri cstorii si necstorii cu copii, cu vrsta cuprins ntre 18-55 de ani, cu venituri medii i mari i iubitoare de practicarea sporturilor. Evoluia turismului n zona Poiana Braov Uniti 2002 2003 2004 2005 2006 turistice 19 23 27 42 51 Nr locuri 1445 1331 1300 1704 2261 de Sosiri romni 46178 45911 49775 61785 78932 Sosiri strini 31251 29965 40293 43009 41280 nnoptri romni 95922 96742 92330 105793 136015 nnoptri strini 67511 57901 79800 82723 85871

Perspective de dezvoltare Una din perspectivele dezvoltrii turismului declarat de ctre Elena Udrea este amenajarea, n Poiana Braov, a lacului care s alimenteze instalaiile de producere a zpezii artificiale i totodat reabilitarea unor trase turistice i dezvoltarea schiabil. Concurena Concurena este reprezentat de celelalte destinaii cu specific montan dar i de celelalte destinaii turistice din ar i din strintate i de concurena pe firm. Concurena reprezentat de alte destinaii cu specific montan din Romnia sunt : Vatra Dornei, Gura Humorului, Predeal, Sinaia, Buteni, Azuga. Concurena pe firm Concurena este foarte bine reprezentat, ncepnd de la ageniile de mari dimensiuni, care concep i comercializeaz programe turistice variate, pna la cele mici si foarte mici, care se limiteaz la operaiuni foarte simple. Ofertele ageniilor sau destinaiilor nu difer foarte mult unele de altele, fapt care accentueaz concurena. Raportndu-ne la firmele compatibile ca profil i ca servicii oferite, principalii competori sunt: Across Travel Iai, Malya Travel, Arias Turism, Prima Tours, Atlantic Turism Company. Segmentarea pieei

28

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Procesul complex de adoptare a ofertei ageniei la necesitile pieei presupune un efort de identificare, analizare i cuantificare a pieei. n urma acestui proces de analiz, n funcie de caracterizarea pieei cruia i se adreseaz, agenia va decide pentru care alternativ strategic de abordare a pieei va opta. Consumatorii au cerine diferite i vor cumpra acel sortiment care le va satisface n cea mai mare msur nevoile specifice. O analiz atent a consumatorilor i nevoilor lor relev faptul c exist diferene ntre acetia. n fapt, piaa se poate divide n grupuri relativ omogene de consumatori, avnd nevoi similare, numite segmente de pia. Segmentul de pia este grupul de consumatori cu nevoi sau preferine similare i care vor rspunde pozitiv unui anumit mix de marketing, deci unui produs cu anumite caliti, la un anumit pre, distribuit ntr-un anumit fel i cu anumite mijloace promoionale. Criteriile avute n vedere la segmentarea pieei n studiul nostru sunt: Socio-demografice : SEX: masculin, feminin Vrst: 7-18, 18-30, 31-45, 45-55, peste 55 Venituri:700-1500, 1500-2500, peste 2500 Stare civil: cstorii, necstorii Mediu de provenien:urban, rural Categoria socio-profesional: angajaii, studenii , elevi Stil de via:turiti economi, turiti familiali, turiti sportivi, turiti culturali, turiti ecologiti, turiti nocturni Segmentare de comportament Scopul cltoriei: distracie, relaxare , n scopul afacerilor, ngrijirea sntii Piaa int n urma segmentrii, piaa int pentru destinaia Poiana Braov este reprezentat de turitii angajai cu vrtsa cuprins ntre 20 i 55 de ani,cu venituri medii i mari, cstorii i necstorii. Acetia sunt turiti spotivi care cltoresc pentru distracie, relaxare, practicarea unor sporturi.

Segmentare psihografic

29

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Factori care influeneaz comportamentul consumatorului Comportamentul consumatorului de servicii turistice nseamn ansamblul actelor, atitudinilor i deciziilor sale privind alegerea, cumprarea i consumarea produselor i serviciilor turistice, precum i reaciile sale post consum. Comportamentul consumatorului este influenat de o multitudine de factori de natur psihologic, social, cultural i chiar natural, care pot fi grupai n trei clase mari: factori personali, factori sociali i factori situaionali. Acetia sunt cunoscui i sub denumirea de factori psihologici sau de variabile explicative individuale i in nemijlocit de fiina consumatorului de servicii turistice. i vom trece n revist n continuare: Factori personali Personalitatea turistului : Poiana Braov este cea mai renumit staiune din Romnia i o destinaie care i va atrage mai ales pe turitii crora le plac sporturile de iarn, drumeiile, distraciile, natura dar i cei care doresc s se relaxeze i s se odihneasc. Atitudiniile: acesta este un factor foarte important n alegerea acestei destinaii, cunoscut fiind faptul c muli turiti vin aici pentru micare, petrecerea timpului ntr-un cadru natural dar i pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stri de epuizare i surmenaj fizic i intelectual, pentru anemii secundare i boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator deoarece aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf i particule care provoac alergii, presiunea atmosferic relativ sczut, i ionizarea intens, sunt factorii naturali care recomand staiunea pentru aceste probleme de sntate. Motivaiile - se pot grupa n patru categorii: - motivaii fizice (de pild, dorina de odihn sau dorina de a face tratament n staiunea montan) - motivatii culturale drumeiile pe munte i vizitarea monumentelor Babele i Sfinxul - motivaiile care in de statut i de prestigiu - sunt turiti care vin n staiunea Poiana Braov pentru practicarea sporturilor de iarn. - motivaii interpersonale (dorina de a-i face noi cunotine, de a realiza contacte, de a evada din rutin).

30

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Percepiile. n general, percepia unui obiectiv turistic este dat de interaciunea ntre stimulii specifici obiectivului (form, colorit, ambian sonor) i factorii care in de personalitatea clientului. Astfel cele 12 prtii de schi, cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri i restaurante, precum i frumuseea natural a zonei fac ca percepia turitilor s se axeze pe motivaia excursiei. Faptul c zona este dezvoltat i modernizat mbuntete viziunea turitilor asupra staiunii. Stilul de via: acest loc este pentru cei cu un stil de via activ, dispui s valorifice fiecare minut din aceast vacan pentru a exploata toate activitile care au loc n aceast staiune. Vrsta. Segmentele de vrst interesante pentru marketingul turistic din punctul de vedere al comportamentului sunt: copilria, adolescena, prima tineree, a doua tineree i btrneea. n cazul staiunii montane Poiana Brasov, categoriile de vrst intite de agenia noastr sunt turitii angajai cu vrsta cuprins ntre 20 i 55 de ani,cu venituri medii i mari, cstorii i necstorii. Profesia. Profesia (legat de nivelul de educaie) este un factor cu influen ntr-adevr considerabil asupra comportamentului. Factorii sociali Ne vom referi la trei factori sociali: familia, clasa social i liderii de opinie. Familia. Prin normele morale, estetice, religioase, politice pe care le impune, familia de origine sau de orientare este factorul social cu cel mai puternic impact asupra individului. Clasa social. O descriere a comportamentului unui turist n funcie de clasa social ar fi urmtoarea: Clas superioar: Dedic o parte nsemnat din timpul su cltoriilor i turismului; Cltorete cel mai adesea din plcere sau din motive de afaceri; Cltorete aproape n exclusivitate cu vehicule de lux proprietate personal (automobil, iaht sau elicopter); Solicit o mare varietate de servici auxiliare pe parcursul cltoriei. Dedic turismului o parte redus din timpul su; Cltorete de multe ori forat de probleme familiale sau de sntate; Cltorete cu mijloace de transport n comun; Apeleaz rar la serviciile auxiliare propuse la faa locului. Clas medie sau inferioar: -

31

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Liderii de opinie. Liderii de opinie exercit influene asupra grupurilor de referin ca urmare a: capacitii lor de a personifica grupul, cunotinelor i experienei mai bogate de care dispun i poziiei lor privilegiate n sistemul comunicaional. n general, cei care i petrec o parte din timp n staiunea montan sunt cei care fac parte din clasa medie sau superioar, i cei care vor s practice sporturi de iarn. Din pcate cei care viziteaz Poiana Braov, doar de dragul naturii sau din alte motive sunt din ce n ce mai puini. Factorii situaionali n aceast categorie de factori se nscriu: Ambiana fizic: staiunea este preferat de turiti ca urmare a atraciilor naturale (Muntii Bucegi, Grbovei, Piatra Mare si Piatra Craiului) i a atmosferei generale de linite i relaxare. Ambiana situaional: cei care aleg ca destinaie turistic Poiana Braov vin aici i pentru socializare, pentru ospitalitatea localnicilor. Timpul: fiind o zon n care turtii vin pentru distracie ederea n aceast zon nu presupune alocarea unui timp ndelungat. Starea de spirit (bun sau proast dispoziie, enervare sau calm etc.) are un efect direct asupra comportamentului clientului, imprimndu-i trsturi cu totul specifice.

Analiz Swot
32

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Puncte tari
ocup locul nti ntre staiunile de schi din ar dispune de 12 prtii cu grade diferite de dificultate prtiile sunt dotate cu instalaii de transport pe cablu este un spaiu turistic cu o mare importan european diversitatea potenialului turistic natural, a reliefului, florei i faunei capacitate mare de cazare n diverse structuri de primire a turitilor capacitate de cazare care poate fi utilizat pe tot parcursul anului

Puncte slabe
infrastructura inadecvat-lipsa autostrzii, a aeroportului grad de ocupare mai mic pe perioada verii promovare slab - numr redus al programelor de instruire pentru turism i neadaptarea celor existente la niele de pia

Oportuniti
dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii de transport extinderea i mbuntirea reelei de informare turistic astfel nct s rspund nevoilor turitilor dezvoltarea pachetelor turistice - dezvoltarea evenimentelor

Riscuri
nclzirea climatic risc s afecteze derularea activitilor turistice de iarn supraaglomerarea zonelor turistice prin construcii fr autorizaie sau care nu respect mediul nconjurtor concurena internaional, precum i cea din ar

33

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

Statiunea montana etalon

Importana (ponderea) elementelor ofertei turistice (%) (qi) 2 40,0 10,0 3,0 3,0 4,0 8,0 3,0 2,0 1,0 2,0 5,0 2,0 2,0 1,0 6,0 3,0 3,0 6,0 4,0 2,0 5,0 2,0 2,0 1,0 25,0 10,0 7,0 1,5 2,0 2,0 1,5 3,0 4,0 3,0 1,0 1,0 0,5 0,5 Nivelul calitativ al staiunii etalon (ci) 3 Indicele de atractivitate al staiunii etalon (I) 4 = 2x3 153,0 40,0 9,0 15,0 16,0 29,0 9,0 10,0 4,0 6,0 15,0 10,0 4,0 1,0 27,0 15,0 12,0 18,0 16,0 2,0 24,0 10,0 10,0 4,0 88,5 35,0 20,0 3,0 8,0 6,0 3,0 15,0 12,5 9,5 3,0 4,0 1,5 1,0 34

Elementele ofertei turistice 1 I. Mediul natural - relief - diversitate - accesibilitate - originalitate - clim - temperatur medie - precipitaii - curenii de aer - nr. de zile nsorite - hidrografie - ruri - lacuri - cascade - flor - diversitate - estetic - faun - diversitate - grad de periculozitate - puritate - aer - ap - sol II. Structuri materiale - de cazare - cantitativ - diversitate - capacitate - amplasare - estetic - calitativ - de alimentaie - cantitativ - diversitate - capacitate - amplasare - specific

3 5 4 3 5 4 3 5 2 1 5 4 4 1 5 5 4

2 4 3 2 5

3 4 3 2

Determinarea gradului de atractivitate - calitativ - de transport - pe cablu - pe roi - de agrement - de zi - sportiv - de divertisment - de noapte III. Infrastructura - de acces - feroviar - rutier - aerian - naval (maritim) - de alimentare - ap - energie electric - combustibil IV. Suprastructura - general - de organizare - de paz - turistic - de organizare - de paz V. Mediul economic - sectorul primar - sectorul secundar - sectorul teriar - de consum - de producie VI. Mediul cultural - manifestri culturale (expoziii, spectacole, festivaluri etc.) - patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, ceti etc.) - patrimoniu neconstruit (folclor) TOTAL 1,0 3,0 2,0 1,0 8,0 5,0 3,0 2,0 3,0 15,0 7,0 3,0 3,0 1,0 0 8,0 3,0 3,0 2,0 10,0 4,0 2,0 2,0 6,0 3,0 3,0 5,0 1,0 1,0 3,0 2,0 1,0 5,0 2,0 3 4 3

Statiunea Poiana Brasov 3,0 11,0 8,0 3,0 30,0 21,0 15,0 6,0 9,0 68,0 30,0 12,0 15,0 3,0 0 38,0 15,0 15,0 8,0 36,0 12,0 6,0 6,0 24,0 12,0 12,0 14,0 2,0 1,0 11,0 8,0 3,0 13,0 6,0

5 3 3

4 5 3 0 5 5 4

3 3 4 4 2 1 4 3

1,0 2,0 100,0

3 2

3,0 4,0 372,5

Statiunea montana- reala

Elementele ofertei Nivelul calitativ (nota) al/a Indicele de atractivitate al statiunii Abaterea

35

Determinarea gradului de atractivitate statiunii reale (ci) 5

Statiunea Poiana Brasov

turistice 1 I. Mediul natural - relief - diversitate - accesibilitate - originalitate - clim - temperatur medie - precipitaii - curenii de aer - nr. de zile nsorite - hidrografie - ruri - lacuri - cascade - flor - diversitate - estetic - faun - diversitate - grad de periculozitate - puritate - aer - ap - sol II. Structuri materiale - de cazare - cantitativ - diversitate - capacitate - amplasare - estetic - calitativ - de alimentaie - cantitativ - diversitate - capacitate - amplasare - specific - calitativ - de transport - pe cablu - pe roi - de agrement - de zi

reale (I) 6 = 2x5 318 86 24 30 32 67 27 18 8 14 35 16 14 5 48 24 24 38 28 10 44 18 18 8 217 85,5 61,5 13,5 16 20 12 24 32,5 24,5 8 8 4,5 4 8 29 20 9 70 46 7 = 6-4 165 46 15 15 16 38 18 8 4 8 20 6 10 4 21 9 12 20 12 8 20 8 8 4 128,5 35,5 41,5 10,5 8 14 9 9 20 15 5 4 3 3 5 18 12 6 40 25 36

8 10 8 9 9 8 7 8 7 5 8 8 7 5 9 9 8

9 8 10 8 8

8 8 9 8 8 10 9

Determinarea gradului de atractivitate - sportiv - de divertisment - de noapte III. Infrastructura - de acces - feroviar - rutier - aerian - naval (maritim) - de alimentare - ap - energie electric - combustibil IV. Suprastructura - general - de organizare - de paz - turistic - de organizare - de paz V. Mediul economic - sectorul primar - sectorul secundar - sectorul teriar - de consum - de producie VI. Mediul cultural - manifestri culturale (expoziii, spectacole, festivaluri etc.) - patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, ceti etc.) - patrimoniu neconstruit (folclor) TOTAL 10 8 8 30 16 24 117 55 24 27 4 0 62 24 24 14 64 28 14 14 36 18 18 36 7 6 23 16 7 40 18

Statiunea Poiana Brasov 15 10 15 49 25 12 12 1 0 24 9 9 6 28 16 8 8 12 6 6 22 5 5 12 8 4 27 12

8 9 4 0 8 8 7

7 7 6 6 7 6 8 7

8 7

8 14 792

5 10 419,5

In urma analizei indicilor de atractivitate se constata ca indicele de atractivitate al statiunii reale este mai mare decat cel al statiunii etalon, ceea ce inseamna ca statiunea este atractiva din punct de vedere turistic.

37

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

BIBLIOGRAFIE 1. Resurse i destinaii turistice interne i internaionale, N.Neacu, A.Bltreu, M.Neacu, M.Drghil, Ed. Universitar, Bucuresti 2009.

38

Determinarea gradului de atractivitate

Statiunea Poiana Brasov

2. Potenialul turistic al Romniei, M.Cndea, T.Simion, Ed. Universitar, Bucureti 2006.

3. 4.

www.poianabrasov.ro www.poianabrasov.org
www.poiana-brasov.com

5.

39