PRIN PĂDURE, PRIMII

PAȘI!

N I M I C A N - A R E C A P Ă D U R E A M A I
M U L T E F A R M E C E S - A T R A G Ă
U N S U F L E T C E I U B E Ș T E T A I N A
F R U N Z I Ș I L O R C U U M B R A D R A G Ă
Ș I N I C Ă I E R I N U P O Ț I M A I B I N E D E
L U M E A - N T R E A G Ă S Ă T E P I E R Z I
D E C Â T P E - N G U S T E L E P O T E C E S U B
B O L Ț I L E C U F R U N Z E V E R Z I
A L E X A N D R U M A C E D O N S K I
 Agenda O vizită pe meleaguri argeșene
Ce este un mediu de viață?
Prezentare Direcția Silvică Argeș

2023 P R I N P Ă D U R E , P R I M I I PA Ș I 2
 O vizită pe meleaguri
argeșene
Bun venit în Argeșul milenar, acolo
unde s-a zămislit cea mai frumoasă legendă
a construcției fără moarte – Legenda
Meșterului Manole.
Situat în bazinul Argeșului superior,
râu legendar al cărui nume îl poartă, județul
Argeș este străjuit la nord de creasta
Făgărașilor, cu vârfurile Moldoveanu (2544
m) și Negoiu (2535 m), iar la sud se leagănă
în Câmpia Română, cumpăna de istorie a
Valahiei.
În orice direcție s-ar îndrepta călătorul
dornic de cunoaștere, acesta este întâmpinat
la fiecare pas de vestigii ale istoriei
argeșene, de legende și tradiții, de peisaje
unice și de obiective turistice de excepție.
 CE ESTE UN MEDIU
DE VIAȚĂ?
Un mediu de viață reprezintă totalitatea
factorilor care influențeză în mod nemijlocit
condițiile de adaptare ale animalelor și plantelor.
Comunitatea de populații (plante, animale,
microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în
relații interspecifice se numește biocenoză. Unitatea
structurală și funcțională care se stabilește între un
biotop și o biocenoză constituie un ecosistem.
În pădure vieţuitoarele sunt dispuse în straturi
succesive care în general corespund cu dispunerea pe
verticală a vegetaţiei. Aceste straturi sunt: solul,
litiera (frunzele cazute), stratul de plante ierboase,
arbuştii, arborii, coronamentul pădurii.
Biotopul: 
- soluri: brune şi brun-roşcate de pădure;
- temperatura medie anuală în jur de 10 °C (pădure
de foiase) sau 6-8°C (pădure de conifere);
- lumina - ajunge până la suprafaţa solului, filtrată
printre coroanele arborilor; de aceea există
numeroase plante erbacee şi arbuşti. În pădurea de
conifere lumina este slabă, solul nu are plante
ierboase.
 PREZENTARE DIRECȚIA SILVICĂ ARGEȘ
Direcția Silvică Argeș, are ca domeniu de activitate gospodărirea unitară, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și ale normelor de regim silvic,
a fondului forestier național, proprietate publică a statului și privată a persoanelor fizice și juridice în vederea contribuției pădurilor la îmbunătățirea condițiilor
de mediu.
În structura administrativă a Direcției Silvice Argeș se regăsesc: 11 ocoale silvice, 1 centru de prelucrare a lemnului și 11 pepiniere.
Direcția Silvică Argeș, gospodărește o suprafață fond forestier, proprietate publică a statului de 112 996 ha, din care pădure 109 867 ha și 3129 ha alte terenuri.
Gospodărirea fondului forestier se face prin 11 ocoale silvice, de pe culmile înalte ale munților Făgăraș până în câmpia Burdea. Regenerarea pădurilor este una
din activitățile principale DS Argeș (OS). Extinderea suprafeței pădurilor se face prin regenerarea tuturor suprafețelor de pădure de pe care s-a recoltat masă
lemnoasă, urmare aplicării tăierilor de produse principale, împădurirea terenurilor fără vegetație forestieră, care nu au alte folosințe atribuite prin
amenajament.

2023 P R I N P Ă D 5
Pentru asigurarea materialului săditor necesar,
direcția noastră are 21 pepiniere principale în
care se produc puieți de rășinoase și foioase de
talie mică.

Direcția Silvică Argeș produce anual 700 – 800

de mii de puieți de diverse specii, din acestia,
aprozimativ 700 – 750 de mii sunt folosiți la
împăduriri, restul sunt livrați contracost, către
diverse persoane juridice și fizice.

Pentru anul 2023, DS Argeș are următorul plan:

- În solarii se vor semăna 545 mp cu sămânță

de molid;

- Se vor repica 69 ari de molid în solele de

cultură din pepinieră și se va semăna o
suprafață de 15 ari cu salcâm și paltin.

În acest an, se vor efectua lucrări de regenerări

pe o suprafață de 572 ha, din care: 445 ha
regenerări naturale, 127 ha împăduriri și 17 ha
completări, unde se vor folosi ... Puieți de
rășinoase și foioase , proveniți din pepinierele
proprii.
Din momentul încheierii stării de masiv și până la vârsta exploatabilității, arboretele sunt conduse prin lucrări de îngrijire în vederea obținerii unor
produse lemnoase de calitate superioară.
Prin aplicarea unor tratamente adecvate, anual în cadrul DS Argeș, se exploatează circa 300 mii mc producție lemnoasă.
Pădurea oferă omului o gama largă de bunuri şi servicii de care acesta beneficiază direct sau
indirect. Bunurile oferite de pădure, prin funcţia sa economică, sunt: lemn, fructe, coajă, frunze,
răşină, precum şi: vânat, hrană pentru animale, etc. Serviciile pe care pădurea le oferă omului
sunt definite de funcţiile de protecţie ale acesteia: protecţia solului şi a stabilităţii terenurilor, de
ameliorare a factorilor climatici, de purificare a aerului, de reglare a debitului de scurgere a apelor
pluviale, etc. Pădurea îndeplineşte, întotdeauna, concomitent, ambele funcţii, în concordantă cu
condiţiile concrete în care se găsesc amplasate arboretele şi cu cerinţele societăţii, pădurii i se
atribuie una sau unele din funcţiile amintite stabilindu-se, altfel spus, un anumit ţel de gospodărire
pentru fiecare arboret.
Optimizarea raportului dintre țelul de gospodărire propus şi
totalitatea funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească
pădurea se face, în principal, prin intervenţii în viaţa
arboretelor pentru a le asigura compoziţia, structura,
condiţiile de dezvoltare şi regenerare corespunzătoare
rolului atribuit. Prin aceste intervenţii se va extrage din
pădure masă lemnoasă (lemn brut) care va constitui
principala resursă pentru acoperirea cerinţelor societăţii în
acest domeniu.

Volumul de masă lemnoasă exploatat anual din pădurile

ţării noastre este rezultatul
creşterilor anuale ale arborilor. Acest proces biologic,
permanent repetabil în mod natural, constituie factorul prin
care se realizează acumulările de masă lemnoasă ce fac
posibilă, prin punerea lor în valoare, acoperirea cerinţelor
societăţii. Cantitatea de masă lemnoasă ce se extrage anual
din pădure depinde, pentru fiecare ţară, de
caracteristicile fondului forestier naţional, caracteristici
care se constituie din: suprafaţa fondului
forestier, distribuţia geografică, compoziţia, creşterile
anuale, calitatea masei lemnoase, etc.
Masa lemnoasă acumulată prin creşterile anuale
se repartizează diferit într-un arbore, respectiv
pentru: răşinoase: 73 %, în trunchi: 4 %, în
crăci; 7 %, în coajă; 16 %, în cioată şi rădăcini;
iar foioase: 62 %, în trunchi; 12 %, în crăci; 6
%, în coajă; 20 %, în cioată şi rădăcini .

În general, dintr-un arbore se utilizează partea

aeriană, situată deasupra nivelului de
doborâre. Datorită condiţiilor specifice de
desfăşurare a acestui proces,
masa lemnoasă din actele de punere în valoare
nu este transformată integral în sortimente de
lemn
brut, o parte din aceasta regăsindu-se la
sfârşitul procesului de producţie în resturi şi
pierderi de
exploatare. Resturile de exploatare rămân în
parchet la sfârşitul procesului de producţie şi se
constituie din piese de lemn provenite din crăci
subţiri, rupturi, porţiuni cu putregai, capete etc.
OBIECTIVELE ACTIVITĂȚII
DE GOSPODĂRIRE
DURABILĂ A PĂDURILOR

Necesitatea extragerii masei lemnoase din

pădure este impusă, pe de o parte, de
aplicarea
măsurilor culturale şi, pe de altă parte, de
satisfacerea cerinţelor societăţii privind
consumul de lemn
industrial şi casnic, dar şi de alte cerinţe
sociale, corespunzător obiectivelor generale
de gospodărire durabilă a fondului forestier.
Intervenţiile făcute în acest sens în viata
arboretelor au, deci, un triplu
rol.
 CUM SE FACE
EXPLOATAREA
ARBORILOR?
Prin noţiunea exploatarea pădurilor se
definesc, de fapt, cele două laturi ale
activităţilor specifice de punere în valoare a
masei lemnoase:

• transformarea arborilor marcaţi în piese cu

anumite caracteristici ;

• transferul acestora în locuri accesibile

pentru utilizatori.

Această activitate poate fi definită în două

moduri:

• latura productivă - prin structura şi

caracteristicile procesului de producţie;

• latura ştiinţifică - prin cunoştinţele

teoretice prin care se reglementează
desfăşurarea acestui proces .
 RECOLTARE = PROCES TEHNOLOGIC PRIN CARE ARBORII MARCAȚI SUNT
FRAGMENTAȚI PRIN OPERAȚII SPECIFICE.

FRAGMENTAREA SE REALIZEAZĂ PRIN TĂIERE ÎN CAZUL OPERAȚIILOR DE

DOBORÂRE, CURĂȚIRE DE CRĂCI ȘI SECȚIONARE.

PUNEREA ÎN VALOARE A MASEI

LEMNOASE, OBIECTIVUL ECONOMIC
AL EXPLOATĂRII, PRESUPUNE
TRANSFORMAREA ARBORILOR
MARCAȚI ÎN SORTIMENTE DE LEMN
BRUT, SORTIMENTE CARE CONSTITUIE
PRODUSUL FINAL AL EXPLOATĂRII ȘI
CARE REPREZINTĂ PIESE DE LEMN
CU DIMENSIUNI, FORME ȘI CALTĂȚI
IMPUSE DE NECESITĂȚILE DE
FOLOSIRE ULTERIOARĂ.
Mijloacele de recoltare

Mijloacele de lucru folosite pentru recoltarea lemnului sunt:

- ferăstraie mecanice, maşini multifuncŗionale, topoare, pene, dispozitive pentru impulsionarea şi orientarea căderii
arborelui, dispozitive de tracțiune cu cablu.
• Direcția Silvică Argeș a modernizat
parcul de mașini și utilaje destinate
exploatării pădurilor, investițiile
realizate fiind de natură să asigure
în primul rând procese tehnologice
prietenoase cu mediul înconjurător,
dar și eficiența și eficacitatea acestei
activități prin creșterea
productivității, concomitent cu
scăderea consumurilor de carburanți
și lubrifianți.
• Pentru manevrarea acestor utilaje și
unelte folosite la exploatarea masei
lemnoase, DS Argeș are în structura
sa formații de exploatare.
• Formațiile de exploatare sunt dotate
cu echipament individual de
protecție.
Dupa cum se stie, vânătoarea a fost una dintre primele preocupari majore ale oamenilor dupa apariția lor pe acest pământ vreme de multe mii de
ani.

România, prin așezarea sa geografică și relieful cu care a fost înzestrată de mama natură, a fost un tărâm ales, împodobită din belșug cu daruri
ale naturii, printre care păduri și animale sălbatice.

Fauna sălbatică a României - bine reprezentată numeric, ca diversitate de specii și ca valoare a trofeelor, a constituit un subiect de pasiune și de
activitate vânătorească pentru toate păturile sociale pe parcursul mileniului al II lea, de la capetele încoronate până la oamenii simpli, rămânând
de fiecare dată, de la o generație la alta, suficient de mult și de bogat vânat până în zilele noastre.
SPECII ANIMALE ȘI PĂSĂRI SĂLBATICE, DIN ROMÂNIA
 The way to get started is to quit talking and begin doing.
Walt Disney

2023 P R I N P Ă D U R E , P R I M I I PA Ș I 21