Universitatea: Universitatea de Științe Agronomice și Medicina Veterinară din

București

Facultatea: Facultatea de Îmbunatațiri Funciare și Ingineria Mediului

Disciplina: Managementul integrat al resurselor de apă

Tema Lucrării: Bazinul hidrografic Olt

Coordonator: Profesor Universitar dr. Vîrsta Ana

Masterand: Stan Laurențiu Claudiu

Anul Universitar: 2023-2024

Page 1 of 11
1. INTRODUCERE

Apa, aceasta substanță esențială pentru existența vieții, bun de consum cu totul
deosebit, vector de transport a altor substanțe și proprietăți este supusă unei
presiuni permanente și sporite datorită creșterii continue a cerințelor cantitative și
calitative ale folosințelor. În consecința, gestionarea ei nu poate fi lasată la voia
întamplarii ci trebuie realizata coordonat, la nivelul unității naturale de formare a
resurselor de apă - bazinul hidrografic. Acest deziderat se realizeaza prin
intermediul schemelor cadru de amenajare și gospodarire a apelor, denumite
generic scheme cadru.

Schemele cadru constituie planuri de acțiune pentru atingerea unor obiective în

anumite intervale de timp și într-un anumit spațiu, de obicei un bazin hidrografic.

Schemele cadru au drept scop stabilirea orientărilor fundamentale privind

gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă.

Obiectivele schemelor cadru sunt:

-Asigurarea aprovizionarii permanente cu apă potabilă și de calitate a populației;
-Furnizarea cantitativă și calitativă a apei necesare acoperii cerințelor
industriei, agriculturii, pisciculturii, producerii energiei, transportului pe apă,
agrementului și peisajului;
-Asigurarea unor resurse de apă suficiente (cantitativ si calitativ) pentru protecția
și conservarea mediului acvatic;
-Prevederea unor măsuri structurale și nonstructurale de gestionare a apelor în
vederea prevenirii și reducerii efectelor inundațiilor și secetelor.

Page 2 of 11
Capitolul 1. Bazinul hidrografic Olt

Bazinul hidrografic reprezintă o suprafață de teren de pe care toate scurgerile de

suprafață curg printr-o succesiune de curenți, râuri și posibil lacuri, spre mare într-
un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă. Din punct de vedere al
gospodăririi resurselor de apă România este împărțită în 11 bazine și spații
hidrografice distincte.
Bazine hidrografice: Mureș, Jiu, Siret, Olt.
Spații hidrografice: Someș-Tisa, Crișuri, Banat, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița,
Dobrogea-Litoral, Prut-Bârlad.

Prentarea generală a BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT

Are o suprafață de 24050 Km2 cu o lungime a rețelei hidrografice de 9872 km și
cu o densitate medie de 0,410 km/km 2. aproximativ pe 15,3 % din lungimea
acestei rețele hidrografice se manifestă fenomenul de secare. Ocupă integral sau
aproape integral județele Vâlcea (100%), Brașov (93%), Covasna (81%) și parțial
județele Harghita (39%), Sibiu (48,4%), Olt (60,3%), Dolj (11,9%), Gorj (1,6%) ,
Argeș (11%) și Teleorman (0,7 %).
Populația este de circa 2.132.070 locuitori din care circa 1.132.492 locuitori (53%)
in mediu urban si circa 999.578 locuitori (47%) în mediul rural. Densitatea
populației este de cca. 87 loc/km2 34 de municipii și orase din care 6 sunt
municipii reședintă de județ și 307 comune.

Oltul este unul din cele mai importante râuri din România. Acesta izvorăște din
Carpații Orientali, mai precis din Munții Giurgeu, de acolo de unde aceștia intră în
contact cu Munții Hășmaș prin Trecătoarea Oltului. Râul Olt curge prin județele
Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt și Teleorman.

Principalele orașe prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraș,
Râmnicu Vâlcea și Slatina. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la
Islaz.

Page 3 of 11
Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Brașovului,
Depresiunea Făgărașului, Defileul Turnu Roșu-Cozia, Subcarpații și Podișul Getic,
Câmpia Română. Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare.

În zona Defileului Turnu Roșu, are loc fenomenul de captare: Oltul muntean,
având un bazin mai coborât, ajunge, prin eroziune regresivă, să atragă apele Oltului
transilvănean, mărindu-și astfel bazinul și debitul.

Presiuni semnificative
-presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de
apă studiat

Surse punctiforme de poluare provenite din:

Aglomerări umane
Industrie
Agricultură/ ferme zootehnice,

cu evacuare directă în resursa de apă--105 aglomerări umane fără sistem de

colectare
Programul operaţional
Corpuri de apă care prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu
-41 corpuri de apă de suprafață
-65 secţiuni de monitorizare.

Programul de supraveghere
Corpuri de apă identificate ca nefiind la risc de neatingere a obiectivelor de mediu
-113 secțiuni de monitorizare a elementelor calitative biologice, fizico-chimice și a
substanțelor prioritare.

Capitolul 2. Presiuni hidromorfologice

Page 4 of 11
Informațiile despre tipurile și mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt
supuse corpurile de apă de suprafață din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi
cunoscute și monitorizate in scopul identificarii corpurilor de apă puternic
modificate.

Bazinul Hidrografic Olt cuprinde mai multe categorii de lucrari: acumulari,

derivații, regularizari, îndiguiri și apărări de maluri, executate pe corpurile de apă
în diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinței de apă, regularizarea debitelor
naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului
de umiditate, etc), cu efecte funcționale pentru comunitațile umane.

În continuare, se prezintă aceste presiuni hidromorfologice:

-Lacurile de acumulare a căror suprafață este mai mare de 0,5 Km 2 sunt în număr
de 33 în Bazinul Hidrografic Olt și produc în principal ca presiune
hidromorfologică, întreruperea continuitații scurgerii și regularizarea debitelor.

Acumularile sunt așezate cu precadere în bazinele hidrografice ale raurilor Olt ,

Frumoasa, Tarlung, Homorod Ciucas, Cibin si Lotru. Ele au fost construite cu
scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă și industriala, energetic și apărare
împotriva inundațiilor. Deși aceste acumulări nu au tranșă de protectie la viituri,
printr-o exploatare adecvata, se poate obtine o diminuare a debitelor maxime,
precum și tranzitarea parțială a aluviunilor depuse în lacuri.

-Pe teritoriul Bazinului Hidrografic Olt îndiguirile afecteaza 28 de râuri pe o

lungime totală de 951,6 km iar regularizările 33 râuri totalizand 625,3 km.

Din îndiguirile și regularizarile din Bazinul Hidrografic Olt, lucrările mai

importante sunt realizate pe râurile Olt (74,5%), Fisag (îndiguit 36,2%, regularizat
44,64%), Stânca Uriașului (îndiguit 44,4%), Lutoasa ( îndiguit 52,7%, regularizat
43,6%), Covasna (regularizat 89,1%), Homorodu Mare (îndiguit 67,9%), Râul
Negru (îndiguit 83,3%), Hârtibaciu (îndiguit 77,8%), Racovița (regularizat 76,7%).

Regularizările și îndiguirile, produc în principal ca presiune hidromorfologică,

modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice
și întreruperi ale continuitații laterale.

-Obiectivele hidrotehnice din aceasta categorie, în număr de 8, au drept scop

derivarea apelor mari, precum și asigurarea cerinței de apă industrială pentru

Page 5 of 11
localitațile Brașov și Codlea producând modificări semnificative ale debitelor
cursurilor de apă pe care funcționează.

-Prelevările de apă, restituțiile (evacuarile), din Bazinul Hidrografic Olt produc

alterări hidromorfologice semnificative care se materializează prin modificarea
caracteristicilor cursului de apă pe care sunt pozitionate atât prizele de apă cât și
evacuările de apă ale caror debite prelevate respectiv restituite, sunt semnificative
din punct de vedere cantitativ.

Aplicând criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, in Bazinul Hidrografic

Olt s-au identificat un număr de 4 unitati, care pot fi considerate cu prelevări
semnificative de apa

a. SC OLTCHIM SA Vâlcea

b. COMPANIA APA Brașov

c. APĂ CANAL Sibiu

d. APAVIL Vâlcea

Ca prelevări semnificative mai exista 2 captări secundare care exercită presiuni

asupra corpurilor de apă pe care sunt amplasate. Aceste captări secundare se gasesc
în bazinul hidrografic al pârâului Frumoasa și în bazinul hidrografic al pârâului
Avrig.

Unitățile economice de pe raza Bazinul Hidrografic Olt a căror debit restituit

constituie din punct de vedere cantitativ o presiune hidromorfologică, (respectiv o
alterare hidromorfologică semnificativa), sunt:

a. COMPANIA APA Brașov

b. APA CANAL Sibiu

c. SC OLTCHIM SA Vâlcea

Derivațiile din Spațiul/Bazinul Hidrografic Olt, sunt în număr de 8 din care cea
mai lunga este derivația Vulcaniata, L= 24 km, care derivă din râul Bârsa în
Homorod Ciucaș un Vtr =63,5 mil.m3/an, ( la nivelul anului 2007).

Page 6 of 11
Presiunile hidromorfologice din Bazinul Hidrografic Olt (atât lucrarile existente cât
și cele propuse a fi executate)
Capitolul 3. Efectele presiunilor morfologice asupra cursurilor de apă

Page 7 of 11
Presiunile hidromorfologice influențează caracteristicile hidromorfologice
specifice apelor de suprafață și produc un impact asupra stării ecosistemelor
acestora. Construcțiile hidrotehnice cu barare transversaăa (baraje, stavilare,
praguri de fund) întrerup conectivitatea longitudinăla a râurilor cu efecte asupra
regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrării
biotei.

Lucrările în lungul râului (îndiguirile, lucrări de regularizare și consolidare maluri)

întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile si zonele
de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea stării. Prelevările și restituțiile
semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar și asupra biotei.

Astfel, impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se

poate exprima prin afectarea migrării speciilor peștilor migratori, declinul
reproducerii naturale a populațiilor de pești, reducerea biodiversității și abundenței
speciilor, precum și alterarea compozitiei populațiilor.

În vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de

apă și asupra mediului în general, legislatia românesca în domeniu prevede o serie
de măsuri ce se regasesc in reglementări specifice; dintre aceste masuri mentionam
urmatoarele:

- Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrărilor Hidrotehnice

1215/2008 al OM 1163/2007;

- Aplicarea prevederilor din HG 1854/2005 privind managementul riscului la

inundații;

- Respectarea prevederilor din autorizatia de gospodarire a apelor pentru toate

tipurile de lucrări (inclusiv balastiere);

- Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autoritățile competente

din domeniul protectiei mediului.

Directiva Cadru Apă prevede măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidro-
morfologice pentru corpurile de apă care risca să nu atingă obiectivele de mediu.
Analiza corpurilor de apă în vederea elaborării programului de măsuri pentru
reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza în funcție de

Page 8 of 11
două categorii - corpuri naturale și corpuri puternic modificate/artificiale după cum
urmează:

1. Selectarea măsurilor de restaurare și planificarea obiectivelor pentru corpurile de

apă naturale la risc să nu atingă starea ecologica buna (SEB) in 2015 datorită
alterărilor hidromorfologice (Figura nr.1);

2. Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice și

planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale
pentru a atinge potențialul ecologic bun - PEB sau un obiectiv mai puțin sever
decât PEB (Figura nr. 2).

Figura numărul 1 Selectarea măsurilor de restaurare și planificarea obiectivelor

pentru corpurile de apă naturale la risc să nu atingă starea ecologica buna (SEB) in
2015 datorită alterărilor hidromorfologice

Figura 2 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor

hidromorfologice și
Page 9 of 11
planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate și
artificiale pentru a atinge potențialul ecologic bun – PEB sau un obiectiv mai putin
sever decat PEB.

CONCLUZII

Pentru o gestiune durabilă a resurselor de apă este necesară o buna comunicare și

colaborare între politică și știință. În probleme de apă, orice decizie, lucrare,
investiție trebuie discutată, planificată și implementată interdisciplinar, astfel încât
să aibă valențe și beneficii multiple.
Trebuie trecut de la actuala abordare predominant hidrotehnică și economică la o
abordare pe criterii ecologice și pe analize multidisciplinare, pe termen lung, cu
obiectiv principal dezvoltarea durabilă și protectia resurselor și nu simpla
satisfacere a nevoilor de apă ale prezentului. Abordarile sectoriale din trecut au dus
la succes pe liniile respective și la dezastre pe alte linii, de regulă la succes
hidrotehnic și daune ecologice.
Managementul calitătii apei, de la disciplina candva pur tehnică, devine una tot
mai socială și politică. Mentalitațile și literatura de specialitate au ramăs însa în
urmă în vechile concepții. Modul cum o societate abordeaza politicile de apă este o
oglindă fidelă a proceselor politice, culturale și economice din sânul acelei
societași. Astfel, societațile 'în curs de dezvoltare' văd masurile legate de ape ca și
consecințe a altor măsuri (de dezvoltare a căilor de transport, irigații, asigurare apă
pentru industrie etc. ), pe când societațile dezvoltate pun problemele apei pe prim
plan, cu accent pe sănătatea umană, recreere, biodiversitate și integritatea
ecosistemelor, și consideră că derivând de aici restul inclusiv daca și ce folosințe /
amenajări s-ar mai putea face.
Totul este rezultatul echilibrului de moment între necesitațile și percepțiile sociale.
În funcție de situație, autoritațile naționale sau regionale sunt mai interesate de
menținerea / îmbunatațirea calitații apei decât comunitațile locale, și invers.
Amenajările hidrotehnice ar putea avea impact mai redus de mediu. Amenajărilor
hidrotehnice nu li se poate contesta necesitatea și utilitatea, dar trebuie facute
cantitativ și calitativ cu masura și numai în limita strictului necesar și mai ales
trebuie făcute pe baza unei înțelegerii profunde a unui râu ca sistem dinamic

Page 10 of 11
complex si evolutiv biologic și geomorfologic, nu ca pană acum când au
predominat abordările inginerești.
Îndiguirile și 'ajustările ' de albii nu trebuie să anuleze total dinamica acestora ci
doar să prevină erodarea malurilor și afectarea unor infrastructuri importante
(localitați, poduri, căi de comunicații etc.).Este important ca râurile să aibă sectiune
transversală variată, cu zona adancă și trebuie planificate zone inundabile.

BIBLIOGRAFIE:
- suport de curs: Managementul integrat al resurselor de apă 2024
- https://apeolt.ro/
- https://www.scribd.com/

Page 11 of 11