Elemente din beton armat solicitate la compresiune.

Daca se solicita la compresiune centrica un element din B.A.solicitarea crescand progresiv

elemental nu prezinta particularitati atat timp cat forta nu-si atinge valoarea de rupere. In acel moment
apar brusc fisuri longitudinal si elemental cedeaza prin distrugerea betonului, in cazul compresiunii
influenta predominant o are betonul. La valori mici ale fortei care solicita armature atat betonul cat si
armatura lucreaza in domeniul elastic-stadiul I.

Daca forta creste cu o anumita valoare, armature ajunge la curgere si in continuare efortul din element
este preluat numai de beton, rezultand ca rezistenta unui elemente de B.A.supus la compresiune
centrica este suma capacitatilor portante la compresiune a betonului si a armaturii. Cele doua material
nu ajung simultan sa-si atinga capacitatea portanta.

Elemente din beton armat solicitate la incovoiere.

Consideran do grinda incastrata simetric, in zona central grinda este solicitata la incovoiere pura.
Daca crestem aceasta incarcare de la zero la valori de rupere, ia valori mici ale momentului incovoietor
comportarea este elastic in zona central care sunt orientate normal pe axa grinzii. Crescan incarcarea
fisurile se deschid, deformatiile grinzii cresc si in aceasta situatie armature din zona intinsa a ajuns la
rupere.

Ruperea se produce atunci cand betonul comprimat isi epuizeaza capacitatea de a prelua
efortul, zdrobindu-se. in zonele marginale grinda este solicitata la incovoiere cu forta taietoare.
Elemente de B.A.incovoiat lucreaza in stadiul II. In betonul comprimat distribuirea eforturilor este la
inceput liniara dupa care depaseste stadiul de lucru elastic si se atinge limita superioara a stadiului II.

Cand in zona comprimata se atinge limita deformatiei la compresiune atunci betonul comprimat
se zdrobeste si grinda cedeaza. Stadiul de comportare ulterior initierii curgerii in armature intinsa si
pana la rupere este stadiul III. Recapituland cele 3 stadii:

- La incovoiere putem spune ca stadiul 1 in care betonul in zona intinsa nu este fisurat.
- In stadiul 1 armatura este solicitata la eforturi unitare mult sub valorile otelului.
- Dupa fisurarea betonului in zona intinsa efortul se transfera armaturii dar trebuie sa nu
depaseasca capacitatea ei.
- Stadiul 2 este stadiul curent de exploatare al elem din B.A. in care acestea sunt fisurate in zona
intinsa .
- Stadiul 3 este stadiul ulterior initierii curgerii armaturii intinse in care degradarea elementelor
progreseaza pana la zdrobirea betonului comprimat.
Etapele proiectarii unei constructii.
In realizarea unei constructii se parcurg doua faze:
- Proiectarea care are ca obiect intocmirea obiectului constructiei respective reprezentarea in
devenire a constructiei in ansamblu si a partilor ei componente in detaliu. Proiectul este
organizat pe specialitati. Fiecare din aceste proiecte pe specialitati cuprinde o documentatie
care da cantitatile necesare si un deviz dace da partea baneasca.
 Pe baza acestora se efectueaza necesarul de materiale- executia reprez. materializarea
proiectului. Aceasta executie se bazeaza in totalitate pe plansele din proiect care reprezinta
elementele constructiei. Inginerul constructor este cel care conduce priectul de rezistenta. Acest
proiect insumeaza toate specializarile, dar coordonatorul acestor lucrari este inginerul constructor.

La elaborarea proiectului de rezistenta:

- conceptia structurii: proiectantul colaboreaza cu toate celelalte

- calculul eforturilor: proiectantul stabileste schema statica a structurii, schemele de incarcare si
pentru fiecare schema de incarcare se executa calc eforturilor dupa care se intocmesc
diagramele de eforturi:
- dimensionarea structurii
- alc constructive: se prezinta modul de armare al elementelor si modul de imbinare
Metode de calcul

In prezent in prescriptiile din tara noastra se foloseste o metoda de calcul de tip semiprobabilistic.
Cond de siguranta impune ca in fiecare sectiune ca efortul maxim definit de probabilitatea admisa in
functie de parametri aleatori sa fie mai mica sau egala cu efortul capabil minim al elementului f max ≤ Rmin.

Datele de care dispunem in special variatia unei incarcari nu ne permit sa folosim o metoda
probabilistica, rezulta o metoda semiprobabilistica. Rezistentele de calcul ale betonului se determina
prin impartirea unor valori minime garantate la un coeficient de siguranta ale materialului. Incarcarile se
determina prin inmultirea unor valori normale cu coeficienti ai incarcarii si coeficienti de grupare.
Metoda de lucru prevede verificarea elementara de constructii la mai multe stari limita-metoda de
calcul a starii limita.

Aceasta stare limita se defineste ca un studiu de solicitarea limita care daca este depasit elem se
rupe sau nu se mai asigura conditii normale de exploatare. Aceste stari limita se impart in:

- stari limita ultime: decedari sau rupere

 starea limita de rezistenta sub incercari statice
 starea limita de oboseala
- starea limita a exploatarii normale
 starea limita de deformatie
 starea limita de fisurare
Incarcarile in constructii
 Actiunile care se exercita asupra unei constructii pot fi sub forma de forta, sisteme de forte,
sisteme de deplasari sau deformatii impuse. In calcule actiunile sunt prezentate prin incarcari sau
scheme de incacrcari. Acestea sunt caracterizate prin intensitate si directie.

In functie de valorile intensitatilor incarcarile se clasifica in:

- incarari permanente: P
- incarcari temporare: T, se aplica in mod intermitent sau cu o intensitate variabila in raport cu
timpul
- cvazipermanente: C, se aplica cu intensitate ridicata pe durate lungi sau in mod frecvent
- variabile: V, intensitatea lor variaza sensibil in raport cu timpul pe intervale lungi de timp
- incarcari exceptionale: E, intervin foarte rar cu intensitati semnificative pe durata de exploatare
a unei constructii
Incarcari permanente

- greutatea proprie a elementelor structurale, a elementelor de inchidere, a straturilor de izolatie

si finisaj, greutatea si impingerea pamantului
- coeficientul n: 1,1 – 1,3, aceasta in functie de natura materialelor.
Incarcarile cvasipermanente

- zidurile despartitoare
- greutatea utilajelor
- lichidele si materialele inmagazinate in recipienti si silozuri
- coef lor variaza intre 1,0 si 1,4
- cand prezenta incarcarilor cvasipermanente are efect favorabil asupra incarcarilor intr-o
sectiune , analiza unei stari limita, aceste incarcari nu se iau in calcul
Incarcari variabile

- Incarcari utile de pe plansee

- Incarcari cu oameni si materiale in fabrici sau ateliere
- Inc datorate podurilor rulante
- Inc climatice: vant, zapada
- Coeficientii lor variaza intre 1,2 – 1,6 (1,6 pentru zapada in zone cu ninsori mari)
Incarcari exceptionale
 - inc seismice
- inc produse de explozii sau defectarea unor utilaje
- coeficientul este 1
Gruparea incarcarilor

- fundamentale, alcatuite din incarcari permanente, cvasipermanente si variabile

- speciale, alcatuite din inc permanente, cvasipermanente, variabile si exceptionale
Rezistentele de calcul sunt deduse prin impartirea unor valori minnime, probabile cu un coeficient
de siguranta al mat.

Valoarea minima probabila este denumita rezistenta caracteristica. Pentru beton se stabilesc doua
categorii de rezistenta la compresiune si la intindere. In cazul otelului se da o rezistenta normata care
reprezinta valoarea minima prevazuta in standardele de produs pentru rezistenta de curgere si, de
regula reprezinta rezistenta minima probabila sub care se pot situa celelalte rezistenta luate in calcul.