Curs placi

Calculul i alctuirea plcilor de beton armat

Scopul cursului asimilarea cunostintelor teoretice privind dimensionarea si
verificarea placilor din beton armat.
Obiectivele cursului: la finalul acestui curs veti fi capabili sa:
-

Stabiliti tipul de placa din beton armat necesar unui sistem structural dat

Stabiliti modul de armare al placi in vederea efectuarii calculelor

Calculati cantitatea de armatura necesara din conditii de rezistenta (SLU)

Desenati un plan cu armaturile unei placi din beton armat conform regulilor
de armare

1.1

Introducere

1.1.1 Definitii
Placile din beton armat = elemente de constructie structurale cu inaltimea mult
mai mica (de cel putin 5 ori) in raport cu celalte doua dimensiuni (lungime si
latime),

Figura 1. Forma unei placi de beton.

Planseu din b.a.= intreg sistemul structural orizontal format din grinzi din b.a. si
placi din b.a. (placa este parte a unui planseu).

Figura 2. Structura in cadre spatiale cu stalpi, grinzi si placi din beton armat.

Planseu mixt otel-beton= sistemul structural orizontal format din grinzi din metal
+ placi din beton armat. Placile de beton pot sa conlucreze cu tabla cutata peste
care se toarna si se numesc plansee colaborante (tabla are striatii) sau tabla
cutata este folosita strict ca si cofraj pierdut pentru placa de beton. Pentru
plansee colaborante exista metode de calcul speciale sau se pot configura direct
din cataloagele producatorilor. Plansee cu tabla ca si cofraj pierdut sa calculeaza
cu metodele obisnuite de la beton armat.

Figura 3. Exemplu de planseu colaborant otel-beton.

1.1.2. Tipuri de plansee din beton armat

Pentru a putea dimensiona placile din beton armat este necesara cunoasterea in
prealabil a sistemului structural, adica a elementelor pe care acestea reazema
(grinzi, stalpi, pereti) si a modului de dispunere a reazemelor (distanta intre ele).
Acest sistem se determina impreuna cu arhitectul cladirii si depinde de spatiul util
necesar (inaltime utila etaj, suprafata utila) si de considerentele de ordin structural
(rezistenta, rigiditate) Tipurile uzuale de plansee sunt:
Plansee tip dala: reazema direct pe stalpi sau prin intermediul unui capitel
-prezint avantaje de ordin architectural i economic. Aceste planee sunt
alctuite din plci groase (uzual peste 20cm) care reazem direct pe stlpi.

Figura 4. Placa dala si stalpi cu capitel

Figura 5.Placa dala si stalpi cu sectiune constanta

Plansee cu retele de grinzi: placa rezeama pe o retea de grinzi, care mai departe
se descarca pe pereti (mai rar, de exmplu la case) sau pe stalpi (majoritatea
cazurilor). Grosimea placii depinde de factori structurali (deschidere, mod
rezemare) dar si din conditii de asigurare a confortului acustic in lipsa unor izolatii
fonice. Din aceasta ultima conditie placile trebuie sa aiba minim 14cm grosime
(daca nu exista izolatie fonica).

Retelele de grinzi pot fi:

grinzi principale care leaga stalpii structurii pe ambele directii si impreuna
cu acestia formeaza cadre din beton armat pe ambele directii (cadre
spatiale).

Figura 6. Plansee cu grinzi principale (toate grinzile au aceasi sectiune si reazema pe grinzi)

grinzi principale + grinzi secundare: grinzile principale reazema pe stalpi si

formeaza impreuna cu acestia cadre plane (daca grinzile principale leaga
stalpii pe o singura directie) sau cadre spatiale (daca grinzile principale
leaga stalpii pe ambele directii, Figura 6). Grinzile secundare reazema pe
grinzile principale si au inaltimea sectiunii mai mica decat acestea. Astfel,
grinzile principale au rigiditatea la incovoire mare comparativ cu grinzilor
secundare si se poate considera ca sunt reazeme fixe pentru acestea din
urma.
Grinzile principale au nlimea de circa 1/8...1/15 din deschiderea lor..
Grinzile secundare au nlimea de circa 1/15...1/20 din deschiderea lor.
Grinzile secundare se utilizeaza in urmatoarele cazuri:
-

pentru a reduce deschiderea placilor si astfel se creste

rigiditatea(sageti mai mici)
pentru a obtine o armare mai economica (deschideri mai
mici=momente mai mici)
atunci cand pe placa exista incarcari locale mari cum ar pereti
despartitoari grei (din zidarie) cu grosimea mai mare de 10-15cm.

Figura 7. Planseu cu grinzi principale (reazema pe stalpi) si grinzi secundare (reazema pe grinzile
principale).

1.1.3. Rolul structural al placilor.. Structural placile au urmatoarele roluri

structurale:
a.

Preluarea incarcarilor verticale (ex.greutate proprie, incararcari utile) si

transmiterea acestora la elementele de rezemare (grinzi, stalpi, pereti)

b.

Asigurarea unei rigiditati suficiente astfel incat sa nu se deformeze in

exploatare peste limitele admise (in general sageta maxima admisa de
normative este deschiderea placii/250)

c.

Preluarea si distribuirea incarcarilor orizontale din vant si sesim la

elementele verticale portante: formeaza o saiba orizonatala rigida.

Alte roluri (nu fac obiectivul acestui curs):

- functional: asigura compartimentarea pe verticala a cladirii, accesul intre nivele
(rampe scari), inchiderea cladirii (placi terasa la ultimul nivel)

1.2 Calculul placilor din beton armat

Dimensionarea se face la Starea limita ultima (SLU)=rezistenta si la Starea limita a
exploatarii normale (SLEN)=deformatii, fisuri. In urma acestor calcule se vor
determina:
- grosimea placilor,
- diametrul si dispunerea armaturilor
- clasa materialor (beton, armaturi din otel),
- acoperirea cu beton,
.

1.2.1 Grosimea placilor

Grosimea placilor depinde in principal de cerintele de rigiditate, conditiile
tehnologice (realizarea placii) si rezistenta la foc.

1.2.1.1 Rigiditate
Incarcari orizontale: placa trebuie sa aiba minim 80mm pentru a forma o saiba
orizonatala rigida care sa poata transimte incarcarile orizontale din vant sau seism.
Incarcari verticale:
O placa trebuie sa fie suficient de rigida pentru a nu avea deformatii excesive
(sageti) din incarcari verticale care conduc la degradarea finisajelor, a instalatilor si
pot afecta modul de functionare al echipamenetor dintr-o cladire. De asemenea,
fisurile care pot aparea in mod normal intr-o placa nu trebuie sa aiba deschideri
excesive care sa stanjeneasca functionarea corespunzatoarea sau durabilitatea
elementului. Sagetiile si fisurile se estimeaza in Starea limita a expolatarii normale
(SLEN) prin calcule care se vor face intr-un curs ulterior.
In mod simplificat, pentru a evita deformarea (sageata) excesiva la incovoiere, se
poate alege o grosime minima a placii prin limitarea la anumite valori a raportului
de mai jos confrom cu tabelul 7.4N din Eurocod (vezi mai jos). In general la placi
se poate considera ca betonul este putin solicitat.

DeschiderePlaca (l )
< Valoare numerica
InaltimeUtilaPlaca (d )
Deschiderea placii= latura scurta a placii daca placa este dreptunghiulara;
Aceasta limitare asigura sageti (f) mai mici decat cele maxime admise de norme
pentru conditii normale de exploatarea, adica:

f l/250

(sageata admisibila in exploatare)

K tine cont de sistemul strcutural si este inclus in valoarea lui l/d din tabel

Observatie 1 (Clasa beton):

Tabelul de mai sus este pentru un beton C30/37. Pentru alte clase de beton se
utilizeaza expresiile urmatoare:

Observatia 2: Tabelul si relatiile de mai sus considera un efort in armatura

pentru incarcarile de exploatare (mai mici decat cele din SLU cu care s-a calculat
armatura) de 310MPa (corespunzator pentru un otel S500). Pentru alte tipuri de
otel relatiile sau valorile din tabel se multiplica cu 310/s care rezulta din relatia:

Observatie 3:
Tabelul si relatiile de mai sus sunt valabile pentru deschideri de placa pana la 7m.

Exercitiu: Stabiliti grosimea minima pentru diferite configuratii de placa,

clase de beton si oteluri pe baza relatiilor sau tabelului de mai sus.

1.2.1.2 Conditiile tehnologice (realizarea placii)

In general forta taietoare la placi este foarte mica si nu este necesara armatura
pentru aceasta solicitare. Daca totusi este necesara atunci este nevoie de o
grosime minima a placii de 200mm pentru a monta acest tip de armatura (ex.
etrieri, dornuri).
Pentru montajul armaturii de moment incovoietor o grosime minima de 70mm este
necesara pentru placile monolite (turnate pe santier)
1.2.1.3 Rezistenta la foc
Prin cresterea temperaturii, capacitatea portanta a elemenetlor structurale scade.
Otelul isi reduce rezistenat cu aprox. 60% la o temperatura de 500 oC.
O structura se poate incadra in mai multe niveluri de stabilitate la foc in functie de
destinatia cladirii si riscul de incendiu (stabilite de arhitect si specilisti in domeniu).
In functie de nivelul de stabilitate la foc fiecare element structural (ex. placa,
grinda, stalp) trebuie sa isi pastreze un anumit timp minim nornat, in minute ,
pentru:
capacitate portanta (R=rezistenta la foc sub actiuni mecanice de
exploatare),
etanseitatea (E=rezistenta la actiunea focului pe fata expusa fara
transmiterea flacarilor pe fata neexpusa) sau
capacitatea de izolare termica la foc (I = rezistenta la actiunea focului pe
fata expusa aprinderea materialeolor pe fata neexpusa prin transfer termic)
un anumit timp minim normat.
( Nota R+E+I=REI in tabelul de mai jos; ex. prevederile de la REI30 asigura
stabilitatea la foc pentru 30 de minute )

hf= grosime placa

a = distanta de la margine beton pana la centrul de greutate armaturi

2. Evaluare incarcarilor

{ direct din prezentare curs}

3. Comportare si calcul static la placi
3.1 Tipuri de reazeme

Figura. Placi rezemate direct pe zidarie (grosime perete >250mm)

a) Simpla rezemare

Figura . Simbolizare simpla rezemare placi.

10

n calcule, reazemele marginale ale plcilor se pot considera simple rezemri

dac placa este in una dintre situatiile:

reazem direct sau prin intermediul unei centuri pe zidrie, fr ca peretele

s fie continuat deasupra plcii inca un nivel; {centura din beton armat
reazema continuu pe zidarie si se armeaza constructiv (in general 4 bare cu
diamterul 12 sau 14 si etrieri de 6-8mm la distanta de 250mm).}

reazem pe zidrie cu o grosime mai mic dect 250 mm sau 1.5hf prin
intermediul unei centuri, chiar dac peretele continu deasupra plcii;

reazem pe o grind sau perete din beton fr legtur monolit (placi

prefabricate):

b) Incastrare

Figura . Simbolizare incastrare placi.

Reazemele marginale se pot considera ncastrri dac placa este in una dintre
situatiile:

reazem direct sau prin intermediul unei centuri pe zidrie care continu
nc cel puin un nivel, iar lungimea de rezemare este mai mare de 250 mm
sau 2hf.
11

reazem pe grinzi sau diafragme cu legturi monolite (inclusiv legturile

plcilor prefabricate dup restabilirea monolitismului):

Figura. Planseu monolit (placa este incastrata in grinzi)

c) Latura libera

Figura. Simbolizare incastrare +laturi libere placi.

Marginea placii nu are nici un reazeam fiind in consola (ex. un balcon poate sa
aiba pana la trei laturi libere)

12

Placi in consola cu doua laturi libere

d) Reazem intermediar
La placile continue (cu mai multe deschideri), reazemele intermediare se considera
ca si articulatii (permit rotirea placii).

Figura. Simbolizare placa incastrata pe contur cu reazeme intermediare articulate.

13

Modul de comportare al placilor depinde de modul de rezemare , dimensiunile

laturilor placii, precum si de valoare incararilor:
3.2 Placi independente care lucreaza dupa o directie

placa care reazema pe doua laturi paralele si este libera pe celelate doua,
se va deforma (incovoia) numai pe directia laturilor libere (l x). Pe cealalta
directie (ly) incovoierea va fi nula. Astfel, pe directia x momentul de
incovoiere maxim va avea o valoare constanta. Armatura de incovoiere se
va dispune doar pe directia x. Daca se izoleaza o fasie cu latimea de 1m din
placa, aceasta se va comporta ca o grinda simplu rezemata pe care se
poate face usor calcul static. Pentru o placa simplu rezemata momentul
maxim va fi:
p lx 2
; p= incarcare unifrom distribuita pe fasie de placa [kN/m]
Mx
8

Figura. Placa rezemata pe doua laturi paralele. Incovoiere pe o singura directie.

14

Figura. Schematizare placa si evidentierea directiei de armare la incovoiere.

placa incastrata pe o latura si libera pe celelate trei, se va deforma

(incovoia) la partea superioara pe directia perependiculara pe latura
incastrata (lx). Armatura de incovoiere se va dispune doar pe directia x.
Momentul incovoietor maxim va fi similar cu cel de la o grinda, considerand
o fasie de placa de 1m:
Mx

p lx 2
; p= incarcare unifrom distribuita pe fasie de placa [kN/m]
2

15

3.3 Placi patrate independente care lucreaza dupa 2 directii

O placa patrata (lx=ly), care reazema pe toate cele patru laturi, se va deforma
(incovoia) identic pe ambele directii. Astfel, vom avea un moment incovoietor pe
directia x egal cu momentul incovoietor pe directia y (M x=My). Valoarea maxima a
acestor momente incovoietore este doar pe fasiile centrale (conventional
latimea=1m). Incovoierea va fi preluata prin armarea acestor placi cu armatura de
rezistenta pe ambele directii.

Figura. Placa patrata rezemata pe patru laturi. Incovoiere pe doua directii

16

Figura. Schemtizare placa si evidentierea directiilor de armare la incovoiere.

Daca ne indepartam de centru, incovoierea unei fasii va conduce la rasucirea
(torsiunea) fasiei pe care reazeama. Astfel, pentru fasii altele decat cele centrale
vor aparea si momente de torsiune (M xy, Myx) pe langa cele de incovoiere (M x, My).
Valoarea maxima a momentelor de torsiune este pentru fasiile de pe margine.
Aceste momente de torsiune consuma o parte din incarcari si conduc la
diminuarea momentelor incovoietoare. Pentru aceasta momentele de torsiune
trebuie armate corespunzator conform cu presriptiile constructive.
Observatie: la placile incasrate pe contur, armatura pentru momentul de incastrare
acopera si momentele de torsiune, deci nu este nevoie de armatura supliementra
pentru torsiune.

17

Figura. Incovoiere cu torsiune inafara fasiilor de centru.

3.4. Placi dreptunghiulare independente care lucreaza dupa 2 directii.
Modul de dezvoltare al momentelor incovoietoare si a celor de torisune este similar
cu cel al placilor patrate. Suplimentar intrevine si efectul diferentelor intre
decshiderile pe cele doa dierctii (lx si ly).
Daca consideram latura lx<ly atunci momentul de incovoiere pe directia x va fi
mai mare decat momentele de incovoiere pe directia y (Mx>My). Acest lucru se
explica simplificat daca comparam o grinda cu o deschidere mai mica
(presupunem lx) cu o grinda cu o deschidree mai mare (l y). Pentru a produce
aceasi deformatia, grinda cu deschiderea mai mica poate prelua o incarcare mai
mare decat grinda cu decshiderea mai mare. La o placa proportia din incarcari
preluata de fasiile cu latimea de 1m pe directia scurta (l x) si lunga (ly) se determina
astfel:
- consideram ca incarcarea totala uniform distribuita p se imparte la fasiile de pe
directia x cu valoare px si pe directia y cu valoare py:
p=px+py
- deformatiile (sagetiile) fasiilor de placa cu latimea de 1m la mijlocul
deschiderilor este:

pentru fasia de placa cu deschiderea lx, incarcata cu px

18

pentru fasia de placa cu deschiderea lyx, incarcata cu py

este un coeficient numeric care se determina cu metoda grinzilor conjugate (nu

este in obiectivul cursului de beton; rezistenta materialelor)
- fasiile pe cele doua directii lucreaza impreuna, deci:

wx=wy

si

Daca consideram lx< ly atunci din relatiile de mai sus rezulta:

px>py, deci directia scurta va prelua o incarcare mai mare.
Se poate deduce ca proportia incarcarii preluata de directia scurta creste foarte
rapid odata cu cresterea diferentei dintre lx si ly. De exemplu daca l y=2 lx atunci
directia lunga va prelua foarte putin, adica p y=0.06p, restul fiind preluat de
px=0.94p. In consecinta momentul incovoietor pe directia y va fi foarte mic,
armatura de rezistenta dispunadu-se doar pe directia x.
In conluzie, pentru placi cu raportul ly/lx> 2 armarea se poate face pe o singura
directie:

19

Valoarea momentelor incovoietoare pentru diverse moduri de rezemare, tinand

cont de explicatiile de mai sus (metoda fasiilor) se pot afla din carti de specialitate
(exemplu Manual pentru calculul placilor plane dreptunghiulare din beton armat
Ionescu)
Exemple:

Figura. Placa simplu rezemata pe contur.

Pentru o placa patrata simplu rezemata pe contur, momentele incovoietoare la
centrul placii, tinand cont de reducerea data de momentele de torsiune (!se
presupune ca exista armatura pentru torsiune! ) si de distributia incarcarii
px=py=0.5p sunt:

20

Mx My 0.0365 p
l 2 ; l =l =l
x

Daca nu se dispune armatura pentru torsiune atunci se tine cont doar de distributia
incarcarii px=py=0.5p
2
2
; l =l =l

Mx My

0.5 p l
0.0625 p l
8

Pentru o placa dreptunghilara simplu rezemata pe contur la care l y=2lx, momentele

incovoietoare la centrul placii, tinand cont de reducerea data de momentele de
torsiune ((!se presupune ca exista armatura pentru torsiune!) si de distributia
incarcarii sunt:

Mx 0.095 p
lx 2
My 0.006 p
ly2

Pentru o placa patrata dreptunghilara incastrata pe contur l y=lx, momentele

incovoietoare la centrul placii, tinand de distributia incarcarii si stiindconsiderand ca
armatura pentru incastrare (superioara) acopera si momentele de torsiune avem:

Mx My 0.0179 p
l 2 ; l =l =l
x

21

p l 2
Mx My
12

; lx=ly=l

Calcul automat vs calcul manual

Calculul cu ajutorul programelor de calcul se bazeaza pe metoda elementului finit
(MEF) (se va studia la teoria elasticitatii si proiectare asistatatpe calculator). Prin
calul automat (MEF) se pot obtine momente mai apropiate de realitate precum si
distributia mai exacta e acestora. Aceste momente pot fi mai mici decat cele
obtinute prin calcule manuale cum ar fi prin metoda fasiilor (principii descrise mai
sus), deci un calcul automat poate aduce economii.
interpreta daca rezultaele sunt corecte.

22

(a)

(b)

Figura. Distributia momentelor incovoietoare la o placa incastrata pe contur

[program SAP2000]. (a) pe directia x ; (b) pe directia y .

Modelarea in programe de calcul poate consuma mai mult timp iar proiectantul
trebuie sa aiba o experienta suficienta astfel incat sa poata verfica corectitudinea
rezultatelor. In aceste conditii, un calcul manual poate fi mai acoperitor si mai usor
aplicabil.

Placi continue
Generalitati
Principiile de comportare ale placilor continue sunt similare cu datele expuse mai
sus (placi independente), calculul putand fi efectuat prin metode manuale, cu
ajutorul cartilor de proiectare sau prin programe de calcul. Fata de placile cu o
singura deschidere (independente) apar pe reazeme intermediere momente
negative, considerandu-se reazemul ca si articulatie, iar momentele in camp sunt
devin mai mici.
La placile continue armate pe o directie se pot utiliza relatiile de calcul pentru
grinzi continue considerand o fasie de placa centrala (mijlocul placii) cu latimea de
1 m si o incarcare uniform distribuita (kN/m).

23

Figura. Placa continua pe o directie si diagrame moment: (a) reazem

marginal=simpla rezemare; (b) reazem marginal=incastrare
La placile continue armate pe doua directie se utilizeza relatiile de calcul
speciale care tin cont de momentele de torsiune si dimensiunile placi pe cele doua
dierctii (lx si ly).
Ipoteze de incarcare placi continue
In plus la placile continue trebuie tinut cont de cele mai defavorabile ipoteze
(scheme) de incarcare, care conduc la cele mai mari momente in camp sau pe
reazeme. Ipotezele de incarcare tin cont de faptul ca incarcarile variabile (utile,
zapada) pot sa nu fie prezente pe toate ochiurile de placa intr-un anumit momnet
pe durata de viata a constructiei. Spre deosebire, incarcarile permanete (greutate
proprie placa, finisaje) au o singura ipoteza, fiind uniform distribuite peste toata
suprafata placii.

- CONTINUAREA CURSURILOR LEGATE DE PALCI A FOST PE TABLA-

24