Prof. dr. ing. ANTON IONESCU Sef lucrari dr. ing. CALIN MIRCEA Pentru proiectarea placilor plane dreptunghiulare din beton armat Prescriptii de proiectare, calcu! static, exemple de calcul si detalii de alcdatuire constructiva | DOT, pa COMETEDE YT | Le BIBLIOTECA | Henadb Ve 31 | | fay.Cuvdnt inainte in general, proiectarea constructiilor civile si industriale incepe cu proiectarea planseelor, deoarece acestea suni primele subansamble structurale care preiau direct incdrcarile permanente si temporare pentru care au fost concepute respectivele constructii. Planseele inglobeazd aproximativ 70% din cantitéqile de beton si ofel ale structurilor in cadre si este deci evidentd necesitatea acorddrii unei atentit deosebite concepjiei lor structurale pentru asigurarea unei comportart mecanice corecte in cadrul structurilor si pentru realizarea unor solufii economice. Placile dreptunghiulare din beton armat, independente si continui, constituie cele mai simple si toiodatd cele mai frecvent utilizate subansamble structurale ale plangeelor curente iar scopul manualului de fata este sé pund la dispozitia celor interesaji modelele teoretice si practice de proiectare a acestora, atét dupd normele romédnesti cat si dupa prevederile EUROCODULUI 2. Lucrarea este destinaté atéi studentilor cét si inginerilor constructort proiectanti de structuri. Autorii1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA PLACILOR DIN BETON ARMAT 1.1 Generalitati Placile sunt elemente structurale care au doud dimensiuni mari (deschiderile) in raport cu o a weia (grosimea), fiind definite geometric prin suprafata mediand si grosime. Prevederile generale de calcul ale placilor din beton armat sunt prezentate in STAS 10107/1-77 [1]. Alcatuirea constructiva, dimensionarea si verificarea placilor Gin beton armat trebuic efectuate in baza prevederilor STAS 10107/0-90 [2] In plangeele curente din beton armat, placile au deschideri mai mari decat 70 om gi reazeme liniare (grinzi, zidérie, dialragme de beton). Metodele si prevederile de ‘alcul pentru acestea sunt cuprinse in STAS 10107/2-77 [3]. In practica de proiectare insd, se intilnese gi placi de forme oarecare gi plici cu reazeme punetuale, pentru care 4 elaborate procedee de calcul in literatura de specialitate Din punctul de vedere al comportirii mecanice placile se clasificé in placi armate pe o directie (fig. 1.1) si plici armate pe doug directii (fig. 1.2): © placile independente armate pe o directie sunt: ~placile incastrate pe o laturd gi libere pe celelalte laturi, armatura de rezistenta dispunandu-se perpendicular pe latura ineastrat’ (fig. 1.1.a —placile rezemate pe doua laturi paralele gi libere pe celelalte doua laturi, la care armatura de rezistenta se dispune perpendicular pe directia laturilor rezemate (fig. 1.1.b) ~plicile cu raportul intre latura lung si latura scurlé mai mare decat doi, la care armatura de rezistenté se dispune paralel cu directia laturilor scurie (fig. 1.L.c, d,¢, f): * placile independente armate pe dou’ directii sunt: ~plicile dreptunghiulare care au raportul fntre Jatura lunga gi lutura scurté mai mie sau egal cu doi (fig. 1.2.a, b,c); ~placi de forma carecare (fig. 1.2.d, e, ). Din punctul de vedere al tehnologiei de executie placile se clasifi © placi monolite; * placi prefabricat © plici mixte Placile care se incadreaz’ in conditiile geometrice specifice placilor dreptunghiulare armate pe doua directii, actionate de incarcari relativ reduse si cu taportul Taturilor apropiat de doi, pot fi tratate ca placi armate pe o directie daca aceast solutie conduce la un consum total de arm&turi mai redus decat in cazul pe ambele directii (in acest caz condifiile constructive de dispunere a arméturii de reristenta pe deschiderea cea mai mare de calcul pot fi mai severe decal cele Corespunzatoare armaturii de repartitie, pe directia cea mai micé de calcul neexistand diferente semnificative pentru armatura de rezistenta).b. “4 d. f t Tatura Hibera cee laturd rezematis ssssssesse [aturd incastrat’ > directie de caleal si armare Fig. 1.1 a. d. Tatura liber ezccozaces laluri rezemala somseens [aural incastrata +> directie de calcul si armare Fig. 1.2 Placile sunt solicitate cu precadere 1a eforturi de incovoiere. Deoarece placile intra in categoria clementelor incovoiate lungi, avand raportul inte grosime si deschidere redus, influenta fortei taictoare este de importang’ secundar’. 1.2 Prevederi generale pentru calculul placilor 1.2.1 Reazemele placilor. Deschideri de calcul In calcule, rezematile placilor se pot considera: * cu legatura monolita (fig. 1.3.a); © fara legatura monolita (fig. 1.3. sic). abc lees pie ain vidarit sau grini Birds \ SL legate monolita \_grinzi, centuri sau diafragme cu legatura monolita oe peirieas aed a. Q zidavii, centuri sau grinzi fara Aut legitura monolita In calcule, reazemele marginale ale placilor se pot considera simple rezemari daca placa: * reazema direct sau prin intermediul unei centuri pe zidarie, fara ca peretele si fie continuat deasupra placii; * reazem pe zidarie cu o grosime mai mica decat 250 mm sau |,5h prin intermediul unei centuri, chiar dacd peretele continua deasupra placii; * reazema pe zidarie sau o grinda, fara leg’itura monolita. Reazemele marginale se pot considera incastrari daca placa: * reazema direct sau prin intermediul unei centuri pe zidarie care continua pe indltime cel putin tne un nivel, iar lungimea de rezemare este mai mare decat 250 mm sau 2h,: *reaema pe grinzi sau diafragme cu legaturi monolite (inclusiv legaturile placilor prefabricate dupa restabilirea monolitismului). Momentele incovoictoare de tncastrare perfect tn zidarie se iau in considerare astfel: * cu un efect de 100% pentru calculul momentului tn sectiunea de incastrare; * cu un efect de 50% pentru calculul momentului in campul placii, Deschiderile de calcul se consider’ dup& cum urmeazi; * in cazul Iegaturii monolite, deschiderea de calcul se mas grinzii, centurii sau diafragmei; daca legatura nu este monolita, deschiderea de calcul se masoara de la fata zidului Saul grinzii, adaugandu-se pe fiecare parte Jungimea A cu valoarea (vezi fig. 1.3.b si c): ara de la fata laterala a h, b eRe ea j =F 55 (1) 1.2.2 Metode de analiza Determinarea solicitarilor in placi poate fi efectuata printr-un calcul static * in domeniul clastic; © simplificat in domeniul plastic; © in domeniul plastic, prin modificarea rezultatelor calculului in domeniul elastic. Determinarea eforturilor in sectiunile critice ale plicilor in condiiile sl limita ultime de rezistenta (S.L,U.R.) se recomandi a se efectua considerand un modul de rigiditate constant gi un calcul static dupa cum urmeaza: in domeniul elastic: —la placile solicitate de incareari tehnologice cu caracter dinamic -dimensionarea ca urmare a unui calculul in domeniul elastic conduce la 0 concentrare a armédturii de rezistenja pe reazeme, crescand astfel rigiditatea de ansamblu a placilor; asifel, acestea vor prezenta sagefi mai reduse in exploatare si caracteristicile lor de vibrajie vor permite o amortizare mai rapida a vibrafiilor induse; ~la plicile continue sau independente care au cel putin o latura incastrata $i la care raportul v dintre incarcarea de lung’ durat si inearcarea total de exploatare este mai mare decat 0,75 (v=q"/q"'>0,75) -in acest caz deformatiile de lunga durata ale betonulut datorate contractiei si curgerii lente conduc la stéri de eforturi parazite si deformasii excesive tn cdmpul pldcilor; cresterea rigiditéyit de ansamblu a plaicilor datorata unui calcul in domeniul elastic conduce in exploatare la siigeti mai reduse si o stare de fisurare in camp mai pufin pronuntaté,“edd nu se pot aplica metode simplificate de calcul in domeniul plastic -de reguld aceste calcule conduc la consumuri suplimentare de armdturd (cu exceptia pldcilor simplu rezemate) sau la distribupti ale acestora care nu se asociasd mecanismelor de cedare corecte. © simplificat in domeniu! plastic: =ori de cfte ori se pot aplica procedeele de calcul prezentate in subcapitolele 2.3, 3.3 si 4.2 -prin astfel de calcule se obtin distribpii mai eficiente a arméturii de rezistenfa in cdmpuri si pe reazeme, corelate cu mecanismele ie cedare. # in domeniul plastic, prin modificarea rezultatelor calculului in domeniul elastic: —atunei cand rezulta avantaje tehnico-economice in comparatie cu situatia rezultata printr-un calcul in domeniul elastic -de regula aceste calcule conduc la reduceri ale consumurilor de ojel si dispuneri mai eficiente a armtiturilor, asociate mecanismelor de cedare. Verificarile in conditiile star efectua pe baza unui calcul static © in domeniul elastic: —deoarece in acest caz placile sunt solicitate de incarcari tehnologice cu caracter dinamie -degradarea proprietiitilor de rezistenja ale matevialelor structurale (beton yi ofel) are loc cu preponderenfd pe o scheméd statieti corespunzdtoare (S.L.U.O,) se vor domeniului elastic de comportare, Pentru yerificarile in conditiile starilor_limiti ale exploatérii_normale (S.L.E.N.) calculul static se va efectua: # in domeniul elastic: =la placile la care sunt necesare condifii de aspect si de protectie a armaturii impotriva coroziunii, precum si la plicile aflate in contact direct cu lichide in vederea asigurarii etangeitatii -aceste condifii presupun o verificare la starea limite de deschidere a fisurilor, -ln placile la care deformatiile excesive pot conduce la dereglti ale functionalitatii, avarieri ale peretilor despartitori sau senzatii neplicute la circulatie -condijii care necesitii o verificare la starea limita de deformatie. Disiributia eforturilor in placile de beton armat in conditiile stérii limita ultime de oboseala ($.L.U.O.) si a stérilor limit ale exploatarii_normale (S.L-E.N.) se stabileste in stadiul I de lueru astfel: # Ia placile simplu rezemate si in general pentru portiunile de moment incovoietor de acelasi semn se va considera un modul de rigiditate EI constant: * la placile continui sau independente unde condifiile de rezemare conduc La schimbari de semn ale momentelor: =cind valorile moclulului de rigiditate FI calculate pentru zonele de moment pozitiv si respectiv negativ nu diferd cu mai mult de 50%, se admite sd se ia in considerare 6 rigiditate cu valoare constanta, egal cu semisuma valorilor respective; cand valorile EI calculate pentru zonele de moment pozitiv si respectiv negativ difera cu mai mult de 50% se va lua in considerare redistribuirea eforturilor ca urmare a variatiei rigiditati, a Ay Modulul de rigiditate la incovoiere se calculeazd considerand caracteristicile ideale ale sectiunii in stadiul II de lucru ( EI (1.2) unde E', este valoarea corectat a modulului de elasticitate, pentru betonul grew calculata cu relatia: 0,8 Uaaea (3) unde v este raportul dintre incarcarea de lunga durat si nearearea totala de exploatare (v=q'/q"), @ este caracteristica deformatici in timp a betonului si E, modulul de clasticitate al betonului pentru ineareéri de seurté durata (valoarea modulului tangent initial). Valoarea momentului de inertie al sectiunii ideale Iy, in s calculeaza cu relatia: fadiul TT de lucru se Ty = ly + (a, - DAY, (x-a@') +n. A, (hy -x a4) in care Ig, este momentul de inertie al zonei comprimate de beton in raport cu axa neutrd si n, E,/E!, este coeficientul de echivalenta Placile prefabricate monolitizate intre ele se calculeaza astfel: la actiunea incarearilor permanente ce actioneaz inainte de realizarea continuitatii in imbinari, pe scheme statice corespunzatoare fazei de montaj: la incarcarile aplicate dupa realizarea continuitajii in imbinari, pe scheme statice corespunzatoare fazei de exploatare. Verificarea placilor se face la montaj pe schema statica gi incarctirile aferente, in exploatare 1a solicitarile provenite din sumarea celor produse de in le i (faza de montaj) cu solicitirile produse de incarearile aplicate dupa realizarea continuizarii (faza de exploatare). Alat timp cat sunt respectate conditiile de rigiditate prezentate in paragraful 1.3.2 nu se ia in considerare in calcule stabilitatea locala si generala a placilor. La panourile de placi armate pe doua directii cu 0 suprafata mai mare decat °, nu se accept considerarea in mod simplificat a influentei deformatiilor de lunga durata ale betonului asupra stirii de eforturi si deformatii. Aceste cazuri se recomanda a se evita, In capitolele urmatoare este prezentat calculul plac cu gruparea fundamentala de inearc&ri la starea limit& de rezistenta. Pentru calculul la Celelalte stari limita se vor utiliza gruparile de incarcari aferente specificului fiecareia, in conformitate cu prevederile STAS 10101/0-75 [4] gi STAS | 0101/0A-77 [5]. iar permanente aplicate inainte de realizarea continuitatii in imbit or de beton armat efectuat 1.2.3 Placi actionate de incarcari locale Orice tnearcare uplicaté local pe suprafata unui dreptunghi cu laturile u giv (fig. 1.5) actionand direct pe fata superioari a unei placi cu grosimea hy sau indirect prin intermediul unui strat de repartitic de grosime h,, poate fi echivalat pentru caleulul la incoyoiere al plicit cu © incateare uniform disiribuilé ce acfioneaza in planul median al placii pe suprafata unui dreptunghi cu laturile: u,=uth, +2h, (us: vi=vth, +2h, ae)Fig. 1.5 Plicile armate pe o directie solicitate de incarcari locale se calculeaz la momente incoyoietoare ca si o grind cu lifimea b gi indltimea h, (fig. 1.6.a). Latimea atinzii este data de relatiile: b= mar 2 et a6 03 3) in care | este deschiderea de calcul @ plicii, Pentru calculul [a fort taietoare latimea de calcul se considera egal cu b' (fig. 1.6.b), unde: iy b= max} 351+ Fu, an Fig. 16 fn cazul placilor armate pe doua directii actionate de inc&rcari concentrate latimile de calcul ale fagiilor de pe cele doua directii (fig. 1.7) au expresiile: 2 | b= max} uF 1, +5 uf 2 1 by = mary wash +5™ Cele doud fagii de placa vor fi fne&rvate cu sarcinile P, si respectiv Ps, unde: R+P,=P=q-uy (1.9) Considerand rezemarile celor doua fasii de placa in conformitate cu modul de rezemare a placii pe contur (incastrari sau simple rezemari), valorile P, si P. se determina rezolvand urmatorul sistem de ecuatii: Je+P,=P 15 = (1.10) j unde 8; gi 8 sunt sgetile celor doua fasii in dreptul sarcinii concentrate P. Ps 8: he ' i 3, Fig. 1.7 Pentru a fi prevenita strapungerea placii, este necesar = Pp $0.75 LE Q-TaeRpe a1) unde: U,, =2(u,+y,}- perimetrul critic la ‘strapungere, care se determina de asemenea in planul median al pl ho indltimea utild a sectiunii; R,- rezistenta de calcul la intindere a betonului din placa. 1.2.4 Placi cu goluri in raport cu marimea golurilor din plici, se disting urmatoarele doua situatii: « placi cu goluri mici (fig. 1.8), care satisfac conditiile: —suprafata totali a golurilor nu depaseste 5% din suprafata pla —dimensiunile fiecdrui gol, respectiy suma laturilor sau diametrelor golurilor decalate intre cle, dach sunt mai multe goluri, nu depageste 20% din latura respectiva a placii pe fiecare directie: : (1.12) ie 2 unde neste numarul total de goluri (in figura 1.8 n=3), « placi cu goluri mari, adic& plici care nu se incadreaz in conditiile care definese placile cu goluri mici Calculul solicitarilor in cazul placilor cu goluri mici se efectucaza ca la placile obisnuite fara goluri.Fig. 18 Calculul solicitavilor tn cazul placilor eu goluri mari se face cu programe de calcul specifice, bazate pe rezolvarea ecuatiilor de echilibru cu ajutorul relatiilor tcorigi elasticitatii sau metoda elementului finit, Pentru calcule aproximative se pot adopta scheme de calcul simplificate; astfel in exemplul din figura 1.9, panoutile P, si P, se deformeuza liber impreund cu panourile P; si Py. Astfel pot fi considerate simplu rezemate pe acestea din urma gi pe reazeme, respectiv fra rezemare in dreptul golului zemaci se yor aplica in continuare panourilor P gi Py —s —_ | ya pei 7 ey | RS | Ps Lf. | i/foo£ Bi ao Maca ik Fig. 19 Reactiunile din a" [7 | Pk 1.2.5 Calculul reactiunilor placilor Reactiunile placilor armate pe 0 directie se repartizeuz reazemelor in conformitate cu regulile staticii constructiilor, cu mentiunea cA acestea reprezinta forte distribuite pe unitatea de lungime Reactiunile placilor armate pe doua directii solicitate de incarc&ti permanente gi {emiporae uniform distribuite, se determina considerand cA reazemele preiau inearearile ce actioneaza pe panourile de placa aferente acestora. panouri delimitate de bisectoarele unghiurilor formaie de kuurile rezemate ale placilor. in cazul rezemarilor pe pereti de vidarie sau diafragme de beton armat, reactiunile reprezentand o variatie triunghiulara sau (rapezoidald se pot transforma in reactiuni uniform distribuite echivalente (fig. 1.10) 1.3 Prescriptii constructive $i de armare 1.3.1. Stratul de acoperire cu beton Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umiditatii, in medii considerate fara agresivitate chimica, plicile din beton armat pot face parte din trei catezorii: Drea in [> Wann Co ye {Cac 2” \_ Fel 1 heck ies = (Bagel Qi ee Laas iia shai fee AT St il SG on { HALE El \ ol i NL =f tes yan) ee Sia Tope eee) Noa fe latura rezemata. ~=§ ——————— laura liber a Fig. 1.10 * categoria I: eee =placile situate in spatii inchise (fotele spre interior ale placilor din cladirile civile si halele industriale inchise, cu umiditati relative interioare de cel mult 75%): * catogoria II: , —placile situate in aer liber, neprotejate, cu exceptia celor expuse la inghet si dezghet in stare umezit’: —plavile aflate in spatii interioare cu umiditate relativa peste 754%; ategoria Ill: -pl —plicile situate in spatiile tnchise ale halelor indust (hale ce adapostesc tehnologii cu degajari de abur, etc.); = fetele placilor tn contact cu apa sau alte lichide fra agresivitate chimica, ~fetele in contact cu paméntul ale placilor prefabricate sau a celor monolite turnate pe beton de egalizare. Valotile minime ale stratului de acoperire a urmaturii pentru betoane de clasa >Be 20 sumt date in tabelul 1.1 si trebuie s& fie egale cel putin cu I,2d (in care deste diametrul armaturilor de pe primul rand). dar nu mai mult de 50 mm. in cazul betoanelor de clas Be 105i Be 15 valorile din tabel se sporese cu 5 mm la elementele din categoriile II gi III. je situate fn aer liber, expuse la inghet si dezghet in stare ume7ita; ale cu condens tehnologicTabelul 1.1 Categoria elemental || Tipul de T T ill clement | Grosimea minima a stratului de acoperire eu beton pentra betoane de clasi 2Be 20 mm Plici plane 10 15 20 Grosimea stratului de acoperire cu beton la placile expuse agresivitatii chimice se stabileste printr-o analiza a urmatorilor factor’: # diamewul armaturilor; * condifiile de expunere la intemperii gi umiditati ridicate: * conditiile de expunere la agresivitatea chimic’ si natura agresivitatii chimice: # clasa betonului, * gradul de rezistenpa la foc prevazut pentru constructie. Grosimea stratului de acoperire cu beton se ia de regula multiplu de 5 mm, 1.3.2 Grosimea placilor Grosimea placilor trebuie s& fie de regula multiplu de 10 mm. Din considerente de rigiditate, grosimea minima a placilor se va lua in functie de deschiderea de calcul pe latura scurta (Lh) astfel Pléci armate peo directie (1/1222) 1/12, plici in consola, * 1,/25, rezemare simpla pe dou’ laturi paralele; /30, rezemare simpla pe tot conturul; /30, incastrare elastic pe dowd laturi paralele; # 11/35, incastrare elastica pe tot conturul, Placi arate pe douii directii (Iy/,<2) # 1,/40, rezemare simpli pe contut; #1,/45, incastrare elastica pe contur. Din considerente tehnologice, grosimea minima admis4 este de 60 mm Ia placile monolite si 30 mm la placile prefabricate, in conditiile unui strat de acoperire cu beton de 10 mm, determinat in conformitate cu prevederile paragrafului precedent Orice majorare a stratului de acoperire cu beton fata de yaloarea de 10 mm se va adauga la grosimea minima a placii, in cazuri speciale, grosimea placilor monolite poate fi redusi la SO mm, cu conditia prevederii tn project a mésurilor speciale necesare operatiunii de betonare. 1.3.3 Ancorarea armaturilor longitudinale Lungimea de ancorare necesara armaturilor din bare laminate la eald, necesar’ ctiunea in care sunt solicitate maximal, se caleuleaza cu relatia “Ad 0.12) in care d este diametrul armaturii, iar coeficientul 2,, éste calculat eu relatia dincolo d A, =m, S242, iad ag the (ia) Valorile coeficientilor none $i Agg Sunt date tn tabelul 1.2. belul 1.2 Condi deaderena =i aderenta bun, condi condiit severe de solicitare Saw solicitate normale de solicitare condifii defavorabile de aderenta ho | ha Tipul de o7et 0B 37 PCOO Ob37 PC | Dag | Tntindere Os O08 O07 Gompresiune [0,03 2.05 0,04 Se considera ca avand conditii severe de solicitare © ummaturile placilor solicitate de forte concentrate importante, situate la distante mai mici de 40d fafa de marginea interioara a reazemelor, * armaturile placilor solicitate la oboseala. Conditiile defavorabile de aderenta se refer’ la armaturile placilor care: ci cu grosimea ,2300 mm gi sunt situate ka purteu superioara a placii # sunt inglobate in pla « armaturile Ja care conditiile de armare, conditiile tehnologice de betonare sau alte cauze pot influenta negativ realizarea unei bune aderente in zonele de ancorare. Tabelul 1.3 Tipul de otal Condijii de PCG Pes peete teerr Ons aderenta si de Clase betonului solicitave Bets [e207 Beto [Ber Reid T ne20 Bes | Beis | Bels | Beis | Be2 iy Adzrenje buna, condi] 4. a ab i im aa nomale de solicitare Condifii severe de solicitare sau condi] 45 40 45 0 50 defavorabile de aderenta sail Conditit severe de solicitare enmulate cu condi [iefavorabite de aderenta 50 50 00) 55 Pentru armaturile intinse ale placilor din beton armat obignuit, in cazurile curente, coeficientul 2,, poate fi determinat direct cu valorile date in tabelul 1.3. De regula, ancorarea barelor in zone comprimate sau petrecerea lor dincolo de Marginea interioara a reazemelor se efectueaza cu urmatoarele lungimi de ancorare (pentru b=1.000 mm): 1.2154, cand Q>b-ho Rs 1,2104, cand Qeb-ho- Ry 1,2 5d, cand Qs0,5b-ho Ry La placile executate din betoane cu agregate ugoare, in cazul utiliz armaturilor de rezistent& din otel de tip OB 37, lungimile de ancorare se inajoreaza ett 50% in raport cu cele calculate pentru plicile executate din beton obignuit. Necesitatea prevederii de ciocuri la extremitatile barelor de armaturd st modul inarea lungimii de ancorare |, ealculata cu relatia cum se iau in considerare la det (1.13). se stabilese astfel © pentru armaturile din ofel de tip PC 52 si PC 60 prevederea de ciocuri nu este obligatorie; daca totusi se prevad ciocuri, lungimea lor desfasuraté se include in lungimea de ancorare 1, $i Se execu prin indoire la 90° (fig. 1.1 1.a).Ce God soi pi remem er lungimea de ancorare a b. Fig. 1.11 © pentru armaturile din otel OB 37 se prevad ciocuri executate prin indoire la 180°, a caror lungime desfagurata nu se include in lungimea de ancorare |, (fig. 1.11.b). Lungimea de ancorare a plaselor sudate din STNB se stabileste considerand ca ancorarea se realizeazA doar prin efectul de impanare a armiturilor tansversale in beton, Se considera ca la fiecare nod al plasei (fig. 1.12) se poate transmite de la armaturi la beton o forta F determinata cu relatia: F=15d,-1,-R, (1.15) in care: d- diametrul armaturii transversale; Fig. 1.12 |,- distanta dintre axele armaturilor longitudinale (pentru care se determina lungimile de ancorare), dar nu mai mult de 30d, Ry rezistenta de calcul la intindere a betonului 1.3.4 Inadirea armaturilor La placile monolite din beton armat inadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere. Lungimea de suprapunere a barelor independente se determina cu relatia: ky] (1.16) in care: - lungimea de ancorare a barei determinata in conformitate cu prevederile paragrafului 1.3.3; k=1+0,5:5; pentru inddirile barelor amplasate in zone fntinse: k,=140,25-r; pentru inadirile barelor amplasate in zone comprimates fy raportul intre aria armaturilor inddite in sectiunea i gi aria tuturor armaturilor din acecagi sectiune; pentru armaturile din OB 37 £0.25, iar pentru armaturile de tip PC 52 gi PC 60 10,50. inadirea barelor comprimate sub orice grupare de inc&rcdri se face pe lungimea de suprapunen | 230d la placile confectionate din betoane de clas 1,2d gi cel putin 25 mm, se permite ca inadirea si se execute prin juxtapunere fara spatiu gi legare cu sarma pe lungimea ei La placile prefabricate apare necesitatea inadirii barelor pe lungimi mult mai reduse dect cele necesare inadirii prin suprapunere. In aceste condifii inadirea barelor se poate realiza prin sudurd sau cu bucle, inddirea prin sudura se efectueaz’ prin topire cu are electric Ja armaturi cu diametrul mai mare sau egal cu 8 mm, Cordoanele de sudur& se dispun de regula simetric fata de armétura care se inadeste, pentru a asigura transmiterea centrica a efortului. La placi se utilizeaz inddirea prin suprapunere f@ra eclise, caz in care Portiunea de suprapunere a celor dow’ bare care se inidese se indoaie (fig. 1.14), astfel inedt pozitia cordoanclor de sudura sa fie simetrica in raport cu axa barelor. Fig. 114Grosimea cordonului de sudura este 0,344 iar lungimea cordonului de sudura L, este id, pentru barele cu profil periodic (Pe 52, PC 60); © 4d, pentru barele cu profil neted (OB 37). Imbinarea cu bucle consta in suprapunerea unor mustafi in forma de buck culare care ies din plicile prefabricate. Se creazi astfcl un simbure de beton comprimat care webuie s& asigure transmiterea efortului de la o bucla la cealalté Pentru ca betonul samburelui s4 nu fie despicat, raza de curbura interioara a buclei r, se calculeaza cu relatia (lig. 1.15): semic R, 8R, 2d. (1.17), unde: d- diametrul armaturii care se inadeste; R,- rezistenta de calcul a armaturii care se inadeste: rezistenta de calcul la intindere a betonului de curbura interioara minima este egala cu: © 6d, la barele cu profil periodic (PC 52, PC 60) ; 4d, la barele cu profil neted (OB 37). med i Fig. 1.15 Avand in vedere incarcarile relativ mici, continuizarea armaturilor intre placile prefabricate se poate face gi cu bucle care se abat de la forma semicirculara (fig. 1.16). In aceste situatii se dispun tn colturile buclelor armaturi cu diametrul minim de 8 mm, care s& preia eforturile locale de despicare. Buclele se vor realiza prin indoirea barelor cu o razi minima de 2,5d. . a a¢-—— = a B22.58 ) \yR22.5d a XA é td ak \ ZL ma 1.3.5 Armaturi de rezistenta Ca armaturi de rezistenta se pot folosi: © bare profilate de tip PC 52 si PC 60 asamblate tn plase legate legate cu hare netede de tip OB 37 asamblate in plase legate cu sarma, daca cantitatea de armatura se determina pe criterii de procente minime de armare, diametre minime si distante maxime intre bare: plase sudate din STNB si STBP Procentele minime de armare sunt: * Pinn=0,050% daca p.<0,045% * Pmin=!,1 5p, daca 0,045%sp.<0,085%;, ** Pinnr=0.100% daca 0,085=p.<0,100%, unde p, este procentul de armare rezultat din calcul, Tabelul 1.4 Tipul placi Tipul ofelut OB 37 PC52 Plici armate pe o directie (0.40-0,80)% (0,30-0,60)% [_ Bitei armate pe dou direct (0.30-0,60)% (025-0.50)%. fn tabelul 1.4 sunt date procentele medii de armare recomandate. Diametre minime: # la batele plaselor legate cu sarma: 6 mm pentru barele drepte de Ja partea inferioaré a placii, iar pentru cele inelinate sau dispuse la partea superioara, 6 mm daca sunt din otel de tip PC 52 sau PC 60 si 8 mm daca sunt din OB 37; ela plascle sudate: 5 mm la elementele din beton armat monolit si 4 mm Ia cele prefabricate Diametrul maxim al barelor se considera 0,1h,+2mm, unde grosimea placii hy se exprima in mm. fn zonele intinse, numarul minim de bare pe metru in functie de grosimea hy a placii este’ * pentru hy<300 mm, 5 bare pe metru; # pentru 300 mm400 mm, 3 bare pe metru, Numarul maxim de bare in cmp gi pe reazeme este 12 bare pe metru De regula, dimensionarea placilor la actiunea fortei tdietoare tn sectiuni fnelinate nu este necesara, fiind satisfaicuta relatia: Q = oe 50475 (1.18) in care Qmux- forta taictoare de calcul maxima in sectiunea considerata, b- latimea sectiunii (in cazul placilor b=1.000 mm); ho- inaltimea utild a sectiunii: R,- rezistenta de calcul la intindere a betonului. Totusi, daca relatia (1.18) nu este satisfcuta, se vor dimensiona armaturi verticale gi bare inclinate capabile sa preia eforturile de forfecare. 1.3.6 Prevederi de armare pentru placile armate pe o directie Reguli de armare: © armatura de rezistentd se dispune dup’ deschiderea de calcul a placii, perpendicular pe laturile de rezemare, in zoncle ‘intinse conform diagramei de momente incovoietoare corespunzatoare inearearilor si modului de rezemare: armiturile de la partea superioara a placii dispuse pentru preluarea momentelor incovoietoare pe reazeme se prelungese de o parte gi de alta a reazemului, astfel incat sf acopere intreaga zona de momente negative; daca nu se face un calcul al Jungimii necesare, accasta se ia de fiecare parte a reazemului egal cu 1/4 din lumina cea mai mare adiacenta reazemului respectiv (fig. 1.17); cand placa este incastrata elastic in reazemul marginal, modul de asezare a armaturii de rezistenté este acelasi cu cel de pe reazemele intermediares cel putin 1/3 din aria armaturilor dispuse in camp gi minimum 3 bare pe metru se prelungese peste reaveme: restul armaturii de la partea inferioard a placilor care nu se prelungcste se poate ridica si utiliza la preluarea momentelor negative pe reazeme;*sectiunile de inclinare ale armaturilor de rezistenta se amplaseazt Ia dis suficient de mari de la marginile reazemelor, de regula 1/5 din lumina cea mai mare adiacent reazemului; la placile cu inetrc&ri mari, cand relatia (1.18) nu. este satislZcula gi deci folosirea barelor inelinate este necesara pentrl. preluarea eforturilor de forfecare, sectiunile de inclinare se prevaid incepand cu imediata yeciniitate a reavemelor; la reavemele marginale ale placilor simplu rezemate se recomand’ ca ridicarea armaturii de rezistenta sa sc facd la 1/10 din lumina deschiderii de margine; 0,251 0,251 oo lo} - deschiderea maxima adiacenta reazemului Fig. L17 # se prevad urmatoarele armituri perpendiculare pe directia armaturilor de rezisten in zonele intinse de pe reazeme si din cdmp se prevede o armatura de repartitie ayand sectiunea egala cu cel putin 15% din sectiunea armaturii longitudinale de rezistenta la placile obignuite si 25% Ia cele cu inc&rcAri concentrate mari, dar cel putin 4 @6/m, in cazul armarii cu plase legate cu. sarm, respectiv cel putin 5 Z5/m, la plascle sudate; arméturile de repartitie se dispun inspre interiorul placii, astfel incat sa se obtina o inaltime utilé maxima a armaturii de rezistenta; — pentru preluarea momentelor locale de incastrare pe reazemele de continuitate de pe Girectia laturii mari, transversal& pe deschiderea de calcul (fig. 1.18), se prevad cal&reti (bare individuale sau plase sudale) care sa respecte prevederile de la barele de revistenta, prelungiti de o parte si de alta a reazemului cu Iy/4; de regula se dispun calareti 5 Q8/m daca sunt din OB 37 si 7 B6/m, dac& sunt din PC 52 sau PC 60; # la placile cu goluri mici, armatura de rezistent& din dreptul golurilor se ageaz& de o parte si de alts a acestora, fn dreptul golurilor dispundndu-se armatura minima consiructiva, fe ‘ hau t 0,25 Fig. 1.18 Cateva variante de armare a placilor monolite continue utilizind bare independente asamblate in plase legate sunt prezentate tn figura 1.19. Placile cu grosimi h,<70 mm se pot arma cu bare de rezistenfA asezate continu 1a partea inferioara si calareti dispusi deasupra reazemelor (fig. 1.19.0). Placile eu grosimi Poa = oul 70 mm80 mm este prezentat in figura 1.19.e. Daca armatura ridicata pe reazeme nu este suficient4, se pot dispune cAlareti suplimentari, care se vor termina cu civcuri sau picioruge de rezemare, in conformitate cu prevederile patagrafului 1.3.3. Din punct de vedere tehnologic, in variantele de armare prezentate jn figurile 1.19.a, b si c fasonarea barelor independent se face pe cofraj, in timp ce Yarianicle de armare prezentate in figurile 1.19.d si ¢ fasonarea barelor se face industrializat in ateliere. 0251, 0,251 0.254 0.251 ar rar 1yS70 mm. 70 mm amare fagic de camp (A,) > armare ligie de reazem (AJ) Fig. 1.22 * placile rezemate pe trei laturi si libere pe a patra se armeazt pe baza acelorasi prevederi ca placile rezemate tot conturul; impartirea plicii tn fasii pentru reducerea arici de armatur’ se efectueaza ca in figura 1.23; i eal | ees Li-h bE b/2 | <—Satmare figie de reazem (Ay)*zonele de colt ale placilor simplu rezemate se armeaz% suplimentar cu o arie de armditurd egala cu aria maxima din cmp; armatura se dispune dupa ditectia liniilor de intindere sau paralel cu laturile (fig. 1.24); avand in vedere eforturile care apar local in colturi, armatura cea mai rationala este cea oblica, insd in practicd se prefer utilizarea unor plase ortogonale, mai usor de executat, chiar daca implica un consum material de circa trei ori mai mare; in figura 1.24.a este prezentata armarea Ja partea superioara, iar in figura 1.24.b armarea de la partea inferioara a unci placi; * placile armate pe doua directii cu goluri mici se armeaza cu bare bare constructive in dreptul golurilor (A$), armatura de rezistenta (Aj) rezultata din calcule si care ar fi intersectat golurile urmand a fi dispusa pentru bordarea acestora (fig. 1.25). Fig. 1.25 La placile armate cu plase sudate agezarea armaturii in cmp se face ludnd in considerare posibilitatea de reducere a cantitatii de arm&turi cu 50% in fasiile marginale (fig. 1.26). In acest sens, in zona central se aseazi plase suplimentare in una (fig. 1.26.a) sau mai multe bucati (fig. 1.26.b). \ 5 A |! of fi | It i | | VON Ye L i Is Vy \ I Ye Ye IL Ny 4 a b. Fig. 1.26 Pe reaveme armatura se poate dispune intr-o singura plasd (fig. 1.27.a) sau plase suprapuse (fig. 1.27.b sic). in acest din urma caz, plasele din primul rand tebuie s& patrunda in campul adiacent cu 1/4 din lumina minima a fiec&rui panou de placa adiacent reazemului, iar plasele suprapuse trebuie si patrunda pe o lungime egala cu 15% din aceeasi lumina minima a fiecarui panou, ca gi la placile armate pe o directic. Pe fagiile de margine, daca este posibil cantitatea de armatura se poate reduce cu 50%; armarea zonclor de colt se face cu plase ortogonale in aceleasi conditii cu cele ale placilor armate cu bare asamblate in plase legate (fig. 1.24): 0,25b2 0,251: 0,15. 10,13b ” ia cs ° Fig. 1.272. CALCULUL STATIC AL PLACILOR MONOLITE CONTINUE ARMATE PE O DIRECTIE 2.1 Particularitati de calcul static Determinarea solicitarilor produse in sectiunile placilor continue de incarcarile permanente $i temporare se efectueaza pe schema statica de grinda continua, considerand 0 fasie de placa cu latimea unitara (1 m). Placile actionate de inearcari concentrate se calculeaza tot ca grinzi continue cu inaltime constant, ludnd in considerare o latime de calcul determinata in conformitate cu prevederile paragrafului 1.2.3. Solicitarile de dimensionare care apar in sectiunile placilor la care inearcarile pot alcdtui mai multe scheme de inc&rcare, se determina pentru schema de thearcare cca mai defavorabila fie rei sectitni * momentul_maxim_pozitiv_intr-un_cémp se determina considerand incarcarea permanent aplicata tuturor deschiderilor, iar inc&rcarea temporara in deschiderea respectiva $i in deschiderile alternante (fig. 2.1.2) ¢momentul_minim_sau_momentul_maxim negativ intr-un_cAmp se determina considerind incarcarea permanent aplicaté in toate deschiderile, iar incarcarea temporara in deschiderile adiacente celei considerati si respectiv deschiderile alternante (fig. 2.1.a); © momentul maxim negativ pe un reazem se determina pentru incarcarea permanent »plicata in toate deschiderile si respectiy incarcarea temporara aplicat& deschiderilor auiacente reazemului, precum gi in deschiderile alternante (fig. 2.1.b). Mais = iM oe eS Maas ce a. Masex. a & b. Fig. 2.1 2.2 Calculul static in domeniul elastic La placile ale caror reazeme sunt de tip monolit pe tot conturul, se pot efectua reduceri ale momentelor incovoietoare rezultate din calcul cu 20% in toate campurile intermediate si pe toate reazemele intermediare, incepind cu al doilea reazem intermediar. Solicitarile de calcul in sectiunile critice se determin’ utilizind urmatoarele deschideri de ealeul: escmisuma deschiderilor adiacente unui reazem intermediar momentului icovoietor pe reazemul respectiv: * deschiderea efectivé a unui cimp pentru determinarea momentului incovoietor si a fortei tdictoare corespunzatoare acelui camp. pentru calculul 2.2.1 Placi ale cdror deschideri nu difera cu mai mult de 20% (hiv:20,8lmax) gi inearcarile totale (g+p) uniform distribuite gtp (kNim) {oer REMNANT oe qa au” Maj Mi nl si (ep) uniform disiribuita Fig. 2.2 __Solicitarile in sectiunile placii se determina pe baza coeficientilor liniilor de influenta (a si @) ale grinzilor continue cu deschideri egale (Anexa I): eee aitlaa y Fri jain poe Ole Myo ta(8+ pl, pletely en Qi O84 P)lies 2.2.2 Placi ale caror deschideri nu difera cu mai mult de 20% (Iiis120,8lmax) $i incdrearile temporare (p) cu mai multe scheme de incarcare Mis Missi Mine 1,in120,8luuc s i=U0-1 gi p cu mai multe scheme de incarcare Fig. 2.3 Eforturile in sectiunile placilor se determina utilizind coeficientii liniilor de influenté (a, b, c, & B si 7) ale grinzilor continue cu deschideri egale (Anexa 1), considerdnd urmatoarele incarcari conventionale: * incarcarea permanenta conventionala g, = g + p/2 (kN/m); * incarcarea temporard conventionala p, = p/2 (kN/m),f ( Lismat lean M, =(ag. 4 be), iz ie 2 5 (St Pll Mim =(ag, +bp,)fi,, 2S Mm, =(ag, + op, )lin @2) ane, = (08, + Bp.)his: QP = (og. + yds sn | 2.3 Calculul static simpliticat in domeniul plastic Solicitarile de calcul tn sectiunile eritice ale placilor se determin’ utilizand alcul edeschiderea cea mai mare adiaconti unui reazem intermediar pentru calculul momentului incoveictor pe reazemul respectivs # deschiderea efectiva a unui cmp pentru determinarea momentului incovoietor si a fortei tdictoare corespunziitoare acelui camp. deri urmatoarele de 2.3.1 Placi ale cdror deschideri nu difera cu mai mult de 10% (Iijs120,9Imax) si incarcarile totale (g+p) uniform distribuite Mut pena Mio Mes ws209lpa: H-O.n-1 si (g+p) uniform distribuita Fig. 2.4 Momentele de caleul in sectiunile critice ale placilor cu trei sau mai multe deschideri, solicitate de incarcari permanente si temporare uniform distribuite sunt: in prima $i ultima deschidere: +p) M,, [+ Plb respectiv Th 03) (+ Pile Ma. are i # in deschiderile intermediare : (tp) ea « pe primul gi ultimul reazem intermediar: a , respectiy (2.5) M,.; © pe celclalte reazeme intermediare: (e+ p)lmar{lirislal] M, ie Sie 2-2 (2.6) Fortele taictoare de calcul au urmatoarele expresii © in sectiunile adiacente reazemelor marginale: Qi =0,45(z + ploy 2D) QF = 045(€1 Plain aa © in sectiunile adiacente primului si ultimului reazem intermediar: Qi = 0,65(g+ ply: OF = 0,55(2+ p)l,> = (2.8) | = 0,55(2+ pln: Q%, =0,65(8+p)l,.. in sectiunile adiacente celorlalte reazeme intermediare: QF = 0,55(g + pli (2.9) 2n-2 Q# = 0,55(84 Piers i 2.3.2 Placi ale cdror deschideri nu difera cu mai mult de 40% (lii:120,6lmax), incarcadrile totale (g+p) uniform distribuite si p/(g+p)<1/3 Momentele pe reazeme se pot calcula cu relatiile (2.5) si (2.6), iar momentele din deschideri dupa cum urmeaz 87 (Nim) pm UL TI My. Miz ASMa5 O,hass2lis20,6lnses M0,n-1, pllg*p)S13 si (+p) uniform distribuita Fig. © in prima gi ultima deschidere cu relafiile: respectiv f (2.10) (e+ Pin 24¢ in deschiderile intermediare (fig. 2.8) cu relatia: (2.11), “is 202 2 24 Fortele taietoare de calcul in sectiunile adiacente reazemelor unei deschideri se determina cu relatiile: (2.12) im 2.3.3 Placi ale cdror deschideri nu diferé cu mai mult de 10% (I,is120,9Imax) $i incare&rile temporare (p) cu mai multe scheme de incarcare PP (RNIN) Fg (Ni) —p (kNim) nero — —Seeccrmmafemmsiamecse — CTT oo CoC, i i iH an via L M5 Mun Mini 1iiu120.%ny. + 0,1 gi p cu mai multe scheme de inearcare Fig. 2.6 0,20} 0,24) 0:21] 0,21 eK t Fig. 2.7 Pentru placile cu mai multe scheme de incarcare, infasuratoarele momentelor incovoietoare de calcul se determing cu ajutorul diagramei din figura 2.7 si a relatiilor: Mi =B,(e+P)liie Mim = Bx(g+ p)ii..). i= O.n Valorile cocficientilor B; si By sunt date in tabelele 2.1 si 2.2. Valorile de calcul ale fortelor taietoare se determina cu relatiile (2.7), (2.8) $i (2.9). (2.13) Tabelul 2.1 Secfiunea [0 I 2 3 4 3 6 E Bi 0.0000 | +0,0650 | +0,0910 | +0,0760 | +0,0220 | -0.0625 | +0.0180 | +0,0580 Secyiunea [8 9 it a 12 Le aT | B +0,0580 [ +0,0180 | -0,0625 | +0,0180 | 40,0580 0580 | +0,0180 | -0,0625 Nota: valorile lui B, in alte sectiuni se obtin prin interpotare lniara. Tabelul 2.2 Sec qu | 05 10 1S Ea ssa nea +0,032 | +0,023 | +0,017 | 40.013 [ +0010 [ 40.007 | 20,005 | 40,003 | 40.002, 4 [=0.003 | -0.007 | -0.013 | -0.017 | -0,020 | -0.022 | -0,024 | -0,025 | -00026 | -0,037 5 [-0.0715] -0.0715 |-0.0715 | -0,0715 | -0.0715 |-0,0715 | -0,0715 | 0.0715 | -0.0715 | 0.0713 [@ [0010 | 0.020 | 0,026 | 0030 | -0.033 | -0,035 | -0,037 | -0.088 | -0,039 | 0.010 [7 [+0022 | +0.007 -0,012 | -0,015 | -0,018 | -0,020 | -0,022 | -0,033 [3 [70m [40008 “ait [0.014 | 0017 [0.019 | -0021 9 | 0.004 | 0,014 -0,027 | -0,029 -0.033 10 | -0,0625 | -0,0625 | -0,0625 | -0,0625 | -0,062: -0,0625 Tr 0,013 | -0,019 70,026 | -0.028 (0,082 12 40,015 | s0,000 | 0.003 | -0,007 | -0.010 015 | 0018 3 30,015 [40,008 | -0,008 | -0,007 | -0.010 0,015 | 0.018 4 00013 | -0,019 “0,026 | -0.028 0,031 | 0.032 15 -0,0625 | -0,0625 | -0.0625 | -0,0625 | -0,0625 | -0.0625 | -0,0625 | -0.0525 | -0,0025, Not&: valorile lui fin alte sectiuni se obfin prin ntexpolare liniara 2.4 Calculul static in domeniu! plastic prin modificarea rezultatelor calcului static in domeniul elastic Momentele de calcul pe reazemele intermediare se determina pe haza relatici: M,=k,-M?, i=Tn-1 14) in care: M;- momentul maxim calculat in domeniul elastic pe reazemul i; ik, coeficientul de adaptare plastic’. Coeficientul k, are valorile date de expresiile: 082 = placti continua armata pe o directie: © grosimea minima recomandata (p. 1.3.2) fi 3.000/30 = 100 mm Dain = ; oni — 160 mm 20 mm. Actiuni a Moles DAO wy A (N/m) (kN/m) (Aimy Actin permanente sutatea proprie a plicii: 0,12mx25,0kN/m*x1,0m_ 3,00 | 10 3.00 | 11 ate hidroizolatie: Nim?x 10m. 0,25 10] 025 13 greutate strat de argila: 19,0 KN/m'x0,5mx1,0m 950. | 10 | 9.50} 1,2 TOTAL 13,75 12.75 Aciiuni teniporare = incdrcarea evasipermanentd: 5,00kN/mx1,0m 500 | 10 | soo | 12 TOTAL 55.00 00) Schema statica (fig. 2.10), Deschideri de calcul (g+p)=21,03 KNim / l Lc i hyn } a 2) hy ihe ha i ys ie Fig. 2.10 © schema statica este de grind& continua cu sectiunea constant& 1.000%120 (mmocmnm); * aviind in vedere monolitismul legaturilor deschiderile de calcu! sunt (p. 1=245m 1) 3=3,00m —h3=3,00m> 13.=3,00m hy, Calculul static deoarece: —raportul minim al deschiderilor de calcul Iyiy/lyg¢ = loi /lis = 2,45/3,00= 0,82 rerulta cA deschiderile de calcul difera cu mai mult de 10% dar nu mai mult de 20%; =v=q"/q? =(12,75+5,00)/(12,75+ 5,00) = 1,00 > 0,75; —sarcina totald (g+p) este uniform distribuita; calculul static se va efectua in domeniul elastic in conformitate cu prevederile paragrafului 2.2.1; solicitirile in sectiunile placii se determina cu relatiile (2.1); * momentele incovoietoare maxime in cimpuri sunt: M,, = +0,0779(g + p) Iz, = +0,0779x(15,03+ 6,00) x2, (2+ pl, _ (15,03+6,00) x2,4: 24 24 +0,0329(g + p)I?, = +0,0329 x (15,03 + 6,00) 3,007 = (g+p)l?, _ (15,03+6,00) x 3,007 Snag 24 = M,. =47.89 kNm =+9,83 kNm +5,26 kNm = +6,23 KNm < = +7,89 kNmM,, ~ +0,0461(g + p) 13, = +0,0461x(15,03 + 6,00) x3,00? = (g+p)B, _ (15,03 + 6,00)3,007 = 48.73 kNm > 2 SO 8,73 KNm> 7 3A M,,, =+0,0329(g+ p)1;,, =+0,0329 x(15,03 + 6,00) x 3,00? = (g+p)B, _ (15,03+ 6,00) 3,01 24 24 => My, = 47,89 kNm M,,, = +0,0779(g + p}12, = +0,0779 (15,03 + 6,00) x2,457 = (gr p)li, _ (15,034 6,00)x2,45? =+7,89 kN =+6,23 kNm < =+7,89 kNm = 49,83 k = 45.26 k 9,83 kNm > aa 6 KNm. © momentele maxime pe reazeme sunt: (lis ol y 0,1053(g + eh + = 2,45+ 3,00 Y = 1083x(0505+900)s( 7455] =-16,44 kNm 3,00+3,00 = 00789 (1503-+60)>{ Se -14,93 kNm M, =-0,0789(2 + af 7 J 3,00 +3,00 ~ 07890595 60n)x( 32230 -14,93 kNm ba +L f, =-0,1053(g+p} D fi 3,00+2,45 ) =-01058x(1598+ 600)x( 2002248) =-16.44 kKNm edeoarece placa este mérginiti pe tot conturul de legaturi monolite, momentele incovoieloare maxime sc pot reduce in cdmpurile intermediare si pe reazemele centrale cu cel mult 20%; avand in vedere ca in primul si ultimul cémp intermediar (1,2 si respectiy 3,4) momeniele de calcul au valori minime admise, aceast reducere se va putea efectua doar in campul central (2,3) si reazemele centrale (2 gi respectiv 3) e+ pyle S¢ =0,8M,, =0,8%(+8,73) = 46,98 kNm< ( ) 22 = 47,89 kNin =+7,89 kNm =0,8x(-14,93) =-11,94 kNm 0,8x(-14,93)=-11,94 kNm. Ms =0,8M M*" =0,8M, * diagrama momentelor incovoietoare de dimensionare este prezentata in figura 2.11 /(g#p)=21,03 kim LATTA 1 1 S_ 3.00 Fig. 2.11 * fortele tdietoare de calcul sunt Qo, = +0.3947(g + p) yy = +0,3947 x(15,03 + 6,00) x2,45 = +20,34 kN Qo = -0,6053(2 + p)I,,, = -0,6053x(15,03 + 6,00) «2.45 = -31,19 kN Q,2 = +0,5263(g + p)I,, = +0,5263x(15,03+ 6,00) x 3,00 = +3320 kN Qz, = -0,4737(g + p) I, =-0,4737 x (15,03 + 6,00) x 3,00 = -29,89 kN Q 0.5000(g + p)l Q,2 = -0,5000(g + p) Q,, =+0,4737(g + p)I,,, = +0,4737x(15,03 + 6,00) x 3,00 = 429,89 kN Q,, = -0,5263(g + p)1,, =-0.5263%(15,03 + 6,00) x 3,00 = -33,20 KN +0,5000 x (15,034 6,00) x 3,00 = 431,55 KN -0,5000 x (15,03 + 6,00) x 3,00 =-31,55 kN Q,, =+0,6053 (g + p) 1,, = +0,6053x/(15,03+ 6,00) x2.45= 131,19 KN Q\y = -0.3947(g+ p) I, 3947 x(15,03+ 6,00) x2, * in valoare absoluta, forta taietoare maxima de calcul este: Quer =[,2|=[@,5] = 33.20 kN 20,34 KN Dimensionarea Materiale © beton Be 15, cu Ry = 12,50 MPa, Ry = 1,19 MPa (anexa I, tab. 11.1): ~R, = 9,50 MPa, m,.=1,0, R; =1,19 MPa, my=1,0 (anexa IL, tab. [L1) {= 1,09,50=9,50 MPa R,=m,, Rj =1,0x0,80=0.80 MPa @ ofel PC $2, cu Ry, =355 MPa (anexa Il, tab. 11.2): — Rj =300 MPa, m,=1.0 (anexa II, tab. m, - RY =1,0%300=300 MPa Mavrimi geometrice ale sectiunii © pentru placi din categoria III-a din punctul de vedere al conditiilor de expunere: 20 mm (p.1.3.1, tab. 1.1) >a=20mm @* |1d = 1.2%10=12 mm (pil.3.1) 10 20-(20 2 } 5 mim { © indltimea utila a plicit: hy = h, afc) 2)nae 0,680 Armarea cémpurilor , ae AL F902 Be = qq % 1.000% 95= 646 mm? me Mat SSO DO nea A lg = 622 mm? (6 Z10/m+3 @8/m) b-by-R, 1.000%95"x9,50 © reazemul 2 = Dh: — Per = 0.387% > 0,100% 11,94x10° . = 00,1393 < m, =0,4 a4 0,387 n , AS = TE beh, = 1.00095 =368 ma? ee ; 2 ; =P} =p; =0,477% > 0,100% AGL = 387 mm? (3 G10/m+3 @8/m) P 0,477 = b-hy =— 5 = ? D00'Po= Gog *1:000%95=453 mm: © cdmpul 1,2 =453 mm’ (9 @8/m) At it 7,89 10° Foo %os?x9 50 ~ 0020, M2 = > reazemul 3 = Pi = Piz = 0.306% > 0,100% .1393< m, =0,4 i 0,306 2 s bho =F X1-000%95=291 mm? 000x9. Al2 = 302 mm? (6 28/m) 0.477% > 0,100% « cimpul 2,3 0477 ‘i =F pp 1.000% 95 =453 mm? = 0,092 =04 70 7 0.0820 0,100% « reavemul 4 Ayo, OP, conos hore Ma 16Adx10" dg AY = hy = x Lt x95 = 2! Ly z TAO ae < 7 + 790° v= 09 my Bohs R, 1.000x95"x9,50 117 0,100% © campul 3,4 Ps 0,680 M. : 6 Al=—~b-h, = «1.000% 95 = 646 mm? Cig a 0a gO 100°" “100 behg-R, 1.000x95° x9,50 Ais =622 mm? (6 M10/m+3 @8/m) © = p., = 0.3069 94 ~ = Das = Daa = 0.306% > 0,100% Verificarea la actiunea forjei tdietoare STE ie * inlocuind forta taictoare maxima in relatia (1.18) se obtine: AX =302 mm? (6 28/ ae 33,20x10° 4 = 302 mm? (6 Z8/m) (Qa —— = 0,44 < 0,75 mpc b-hy-R, 1.000x95x0,80 Fen My 983 LO R05 Brier ented! = nu este necesara dimensionarea de armatura pentru actiunea fortei taictoare. “9 b-hy-R, 1.000x95°x9,50 7” t y Schita de armare (fig. 2.12) = Bis = Pas = 0:387% > 0,100% Sa as Pus 0387 f i [ all Tigi aa en AS = The b-hy = “155% 1.000395 = 368 mm | 3 te| cd i =) (78 AS =387 mm? (3. 210/m+3 @8/m) 70j} 245} 30 3.00 3,00 Armarea reazemelor 310/m 3 Bilin 3 Q8in 3 Slo/m mie 3. B8/m 3.@8im i teazemul 1 ate (3. 210i 3 D8im {32101 =0,1917< m, = 04 3.8im, 3.28/m 3.28im m, 5? x 9,50 0,680% > 0.100% i Fig. 2.12Exemplul 2.5.2 Sa se proiecteze placa monoliti a planseului intermediar alcatuit ca fn figura 2.13. Incarcarea utili la nivelul planseului este de 5,00 kN/m’, iar pardoseala este confectionata din covor PVC. + 4+ § 37 9,00 Fig. 2.13 Sistemul construetiv raportul minim al deschiderilor ochiurilor placii 9,00/4,10=2,20>2 => placa Saat armata pe o directie; © grosimea minima recomandata (p. { ae 4. 100/30= 137 mm Pome 1.60 mm © se adopt h,=140 mm. Actiuni fie Jasna aaa Denumirea actiunii (kN/m) (kN/m) (kim) ‘Actiut - greutatea proprie a placi pardodeala PVC: 0, permanente 350 | 10] 350 | LI] 3.85 075_| 10 | 075 | 13 | 0.98 e425 HA25, 24.83 ‘Aetiuni temporare a ~incarcaren utila: 5,00KN/m'><1,0m soo | os | 400 | 13 | 650 TOTAL Pi=5.00 [p=6,50 ‘Schema statica (fig. 2.1.4). Deschideri de calcul R650 KN ARAN iin — — — _ Tian woman / = sui cee I ‘cca pemem cece ee In ha if Fig. 2.14 ® schema static este de grinda continua cu sectiunea constanté 1.000140 (mmxmm); © uvand in vedere monolitismul legaturilor deschiderile de calcul sunt (p. 1.2.1): 80m 1o=400m 13=4,10m 1 4=3,.60m hoy Calculul static ® deoarece: —raportul minim al deschiderilor de calcul este |, [ley = 3,60/4,10 = 0,88 ezulta ca deschiderile de calcul difera cu mai mult de 10% dar nu mai mult de 20%; a! /q =(4,25+4,00) /(4,83 + 6,50) = 0,73 < 0,75; ~ inearearea temporara p prezinté mai multe scheme de tnearcare; calculul static se va efeciua in domeniul elastic in conformitate cu_prevederile paragrafului 2.2.2; in exemplul 2.5.6 este prezentata si dimensionarea placii obtinuté pe baza unui calculul plastic prin modificarea rezultatelor calculului in domeniu! elastic; © incarcarile conventionale de caleul sunt: —inc&rcarea permanenta conventionala; = gt p/2 =4.83+ 6,50/2 = 8,08 kN/m —inefircarea temporara conventionala: p. = p/2=6,50/2=3,25 KN/m © solicitarile in sectiunile placii se determina cu relatiile (2.2): © momentele incovoictoare maxime si minime in campuri sunt: Mt® =(+0,0771g, +0,0936p,)I2, = (40,0771 8,08 + 0,0936 x 3,25) x 3,80" = A= tain re (g%p)li, _(4,83+6,50)x3 24 4 (+0,0771g, -0,0214p, )IZ, = (+0,0771x8,08- 0,021.4 x 3,25) x3,80° = +7.99 KNm > 0 KNm (+0,0357¢, + 0,0804p,) = +13,39 kNm > =+6,82 kNm (-0,0357x8,08 + 0,0804 3,25) 4,00? = , gt (4,83 + 6,50) x 4,007 = +8,80 kNm > aaa Moe =(+40,0357g, - 0,0446p, )I?, = (+0,0357 8,08 - 0,0446% 3.25) x4,00° = +7,55 kNm 12,30 kNm > 0 kNm Mi =(+0,0357g, + 0,0804p, )I3; = (+0,0357%8,08 + 0.0804 x 3 25) x4,10° = (g+p)ls, 83 LO LS ase Te BE antes +0,0357 x8,08 - 0,0446% 3.25) x4,10° = _ - 0,0446p, }I33 =+2,41 kNm > 0kNm MS =(+0,0771g, +0,0936p, )I3, = (+0,0771x 8,08 + 0,0936x 3,25) x 3,607 = 2 M®® =(+0,07712, -0,0214p, )IZ, = (+0,0771% 8,08 - 0,0214 x 3,25) x 3,60° = =+7,17 Nm >[Link] =+12,02 kNm > 6,12 kNm* momentele maxime pe reazeme au valorile: - 0,607 1g, -0,6205p, le, = = (-0,6071 «8,08 -0,6205x 3,25) x 3,80 = -26.3 kN Q's =(+0,5357g, + 0.6027, }I,. = = -19,12 kNm (+0,5357 x 8,08 + 0,6027 x 3.25) x 4,00 = +25,1 kN , Qn = QM =(+0,5357e, - 0,0670p,)I, 5 = ‘ =(+0,5357%8,08 - 0,0670x 3,25) x 4,00=416.4 kN if toath, ~0,1071g, -0,1205p, }) "= gi Mr* =(-0,0714g, -1071p, a ve max = O31" = (-0,4643g, + 0,1071p,)I,, = = (-0,4643x8,08 +0,1071%3. QT =(-0.4643¢, -0.5714p,)I, , = = = (-0,4643x 8,08 - 0.57143 * =(+0,4643g, + 0.5714p,)L,, ) 18,63 kNm ~(40,4643x8,08 + 0.5714 3,25) x 4.10 ~ 123.0 kN oe =(+0,4643g, -0,107Ip,)I,, = © datorit& monolitismului legaturilor pe tot conturul, momentele incovoietoure maxime 3 las 1 = (-0,1071 8,08 - 0,1205>3,25) x ) 5) x4,00 =-13,6 kN +154 2 = (-0,0714 8,08 - 0.1071 3,25) (Ae ] 5) x 4.00 = -22.4 kN I Mm =(-0,1071g, -on203p,[ 4,10+3,60 =(-0,107 1x 8,08 - 0,1205 x 3,25) x| Ea, se pot reduce in cdimpurile intermediare si pe reazemul central cu maximum 20%: =(+0,4643%8,08 - 0,1071x3.25) 4.10 = 413.9 KN et p)l =(-0,5357g, + li My = 0.8M?5" = 0,8 x(+8,80) = +7,04 kNm < (et pis = 47,55 kNm ( 2, + 0.0670p,)I, i a = (-0,5357%8,08 ¥- 0,0670%3,25) x 4.10 =-16.9 kN rm = +7,55 kNm Si 5357g, - 0,6027p.)I.; +p)h 5 7x4 = * = 0,8 x(+9,24) = +7,39 kNm < (eens =+7,94 kNm 578,08 = 0,6027 x 3.25) x 4,10 =-25.8 kN =(+0.6071g, + 0.6205p,)l,, =(+0,6071x 8,08 + 0,6205x 3, Ms! =0,8M2" =0,8x(-15,17) =-12,14 kNm _ (0.6071, -0,0134p Ji. = , r incovoietoe ensionare este prezentata in figura 2.15. ma momentelor incovoietoare de dimensioi F ua ig =(+0,6071x8,08- 0.01343 Coa = : Teheran 23) 3,60 =+24.9 kN X3,60= +17.5 kN 3929g, + 0,0535p, ls 4 = - LL iM =(-0,3929x 8,08 + 0,0535x 3.25) 3.60 = -10.8 KN Qin = QF =(-0,3929g, -0,4464p, I. = = (-0,3929% 8,08 - 0,4464 x 3,25) x 3.60 = =16.7 KN, in valoare absolut, forta taietoare maxima de calcul este a: 3,80 * fortele tdietoare de caleul sunt: Qm™ =(+0,3929g. + 0.4464p, Jl, = Dimensionarea Materiale * beton Be 15, cu Ry = 12.50 MPa, Ry = 1.19 MPa (anexa II, = ([Link] 8,08 + 0/4464 3.25) 3,80 = +17,6 KN ~ Ri = 9.50 MPa, mj.=1,0, R! =1,19 MPa, my=1,0 (anexa I, lab. IL-1): Qin? = (+0.3929g, -0,0535p, ly, = R.=m,.- Ri = 1,0x9,50=9,50 MPa 80 MPa = - 35x 3, 3,80 = +114 KN ,' iene ee xe 005} 2-3,25) * otel PC 52, cu R,, =355 MPa (anexa II, tab, 11.2): Qs = (0.60712, +0.0134p. la, = ‘ 0 (anexa Th tab 11.3) = Rj =300 MPa, om = (-0,6071 8,08 +0,0134 x 3,25) x 3,80 =-18,5°kN ey m, +R. =1,0x300=300 MPaMérimi geometrice ale sectiunti * pentru plici din categoria Ia din punctul de vedere al conditiilor de expunere: [10 mm (p.1.3.1, tab. 1.1) 2 92 |12d=1,2x10=12 mm (p.13.1) -, 10 e140 {1512} =Sa=15imm » inaltimea utild a placii: hy =b, («- ‘| 20 mm Armarea cémpurilor # campul OWL M 13,39%10° eR ere se 950979 im, = 0:4 Mor Behe +R, 1.000%1207 x9,50 nD = phy = Poa = 0.327% > 0.100% 9 327 : ae Pep, = 2522 1, 000%120= 393 mm? 100°" 100 A‘! =387 mm? (3 8/m+3 @10/m) ecampul 1.2 7,55x 10° 1.000%120? x9, Pia = 0.180% > 0,100% 0,0552 9, = Psy ~0,189% > 0,100% iat ae = 2189 1.000% 120 = 227 mm? AS 00° P00 226 mm’ (4,3 @8/ m) 12,02 10° aun 10" 9.0879 0,100% ai Paty. <2? 1.000% 120= 350 mm? Sigh 100 A‘! =387 mm’ (3 @8/m+3 210/m) Armarea reazemelor * reavemul | 19,12 «10° = pi =p, =0,479% > 0,100% mn =0,1389 0.100% Pay =e 1,00054120=354 mmm? 000 Mo = ygq 1.000% 120=354 mm = 387 mm? (3 @8/m+3 Z10/m) e reazemul 3 fe WME 18,63 10° b-h}-R, 1000x120 x9.5 = pS = p; = 0,465% > 0,100% m, 0,1362 < m, = 0.4 A alps 0,465 een =~ F009 P= 00 A}, =579 mm’ (4,5 @8/m+4,5 G10/m) 1.000120 = 559 mm* Verificarea la actiunea fortei tdietoare « inlocuind forta tietoare maximé in relatia (1.18) se obtine: Rive pill eseIth behy-R, 1.000120x0,80 = nu este necesara dimensionarea de armatura pentru actiunea fortei taictoare. =0,27 < 0,75 Schita de armare (fig. 2.16) E . i i 88 BO 8 82, (82) 82 pL 82. re | bach ti (05,| (105. os) [05, F 5 4.10 ps 3.6 3 a7 380125 3.60 |p 4,00 130 i a ea ee AS D10/m, vv eens -——_3 8m 38104 3 28m 3 P10/m Fig. 2.16 Exemplul 2.5.3 Sa se proiecteze placa monolita a plangeului cu grinzi principale gi secundare din figura 2.17. Incarcarea tila la nivelul planseului este uniform distribuita si are valoarea egala cu 4,00 KN/m’, iar pardoseala este confectionata din mozaic. Sistemul constructiv * raportul minim al deschiderilor ochiurilor placii 5,75/2,475=2,32>2 a = placa continua armatd pe o direcaya Xl ‘Las 15430 f _f-GS 1530 Alans aS ato |r or2s79 ay nen i 235 ee GP 25x70 | hy Ae 15230 iS a= 7-0 {wo if re 15%30 { 1S 15-30 | ;-GP 25-701 i [OS 15%30. GP 2570 awl = MS ia S 1530 | — Fig. 2.17 © grosimea minima recomandatd (p, 1.3.2): Iae/35=2.475/35 = 70.7 mm “eo (60. mm : # se adopt h,=80 mm. Actiuni a a vf ae 4 A Denumirea actiunii in of (exim) n (Nim) ‘Actiuni permanent sutatea propric a pllicii: 0 Lo - pardodeala mozaic: 0,94kN/m*x1,0m 10 TOTAL Actiuni temporare - incdrearen utili: 4,00kN/m*< 1.0m. 400 | 04 TOTAL _| p'=4.00 Schema statica (fig. 2.18). Deschideri de caleul (et p)8,62 KNim AAA 2 4 Fig. 2.18 MW * schema static este de grind’ continua cu sectiunea constanté 1.000x80 (mmxmm): * avnd in vedere monolitismul legaturilor deschiderile de calcul sunt (p. 1.2.1): 1yi=247S mm 1y9=2,35m 3=2,35m 14-235 mM ly s= 155=2.475 m Calculul static * deoarece: ~raportul minim al deschiderilor de calcul este 1. /Iyq = li9//lp,) = 2.35/ 2,475 = 0,95 rezult& ci deschiderile de calcul nu difera cu mai mult de 10%; */q? = (2,94 + 1,60)/(2,94+ 4,00) = 0,65 < 0,75; sarcina totala (g-+p) este uniform distribuita; calculul static se va efectua simplificat in domeniul plastic, in conformitate cu prevederile paragrafului 2.3.1; ¢ solicitarile in scctiunile placii se determina cu relatiile (2.3)-(2.9); © momentele incovoictoare de calcul in campuri sunt: 1 % L Moi =7;(8* Plan =F 1 *8,62 2,475" =+4,80 kNm jglet Pls = 7 x8.62%2,3 42,98 kNm M,; = ale + p)lz, = Bx8ox2 35° = 42,98 kNm Ma, =e +p), = Ex800x2,35 = +2,98 kNm Hiss) = 7% 8162x235" = 12,98 kNm Myo ~ tle Dey Rx e012478" =+4,80 kNm * momentele incovoietoare de calcul pe reazeme au valorile: 1 5 max{l,31,2}] = [yp 862x2475" =-3,77 Nm - 7x82 2,35" = -2,98 kNm ne © diagrama momentelor incovoietoare de calcul este prezentaté in figura 2.19. /-(gtp)=8,62 kNim M kNm)* fortele taietoare de calcul sunt: QF =+0,45 (g+ p)ly) = 10.45%8,62 2,475 = +9.6 KN QF =-0,65(g + p)ly, = -0,65%8,62 «2,475 = -13,9 KN Q# = +0,55 (g +p)» = #0,55x8,62x2,35 = +11,1 KN (Or 0,55X8,62X2,35=-11,1 KN Qrat a3 = +0,55x8,62x2,35 = +11, KN QG= -0,55%8.62 x2.35=-11,1 KN Q* =+0,55(2+p)l,, =+0.55%8,62%2,35=+11,1 kN QS =-0,55(g+ p)l,, =-0.55%8,622,35=-11,1 KN Q* = 40,55 (g + p)lys = +0:55x8,622,35 = +11,1 KN QF =-0,55 (2 + p)ly, =-0,55%8,62%2,35 =-11,1 KN Q¥ = 40,65 (2 + p)l,, = +0,65x8,62%2,475=+13,9 kN = -0,45 i (go + p)lgg =-0,45%8,62%2,475 =-9.6 kN © in valoare absolut, forta taietoare maxima de calcul este one = || =]Qs = 13,9 kN Dimensionarea Materiale @ beton Be 20, cu Ry, = 16,60 MPa, Ry = 1,43 MPa (anexa Il, tab. IL-1): = 12,50 MPa, mp.=1,0, R) = 0,95 MPa, my=1,0 (anexa II, tab. IL1): my, “RE =1,0%12,50= 12,50 MPa =m,,-R; =1,0%0,95 = 0,95 MPa 40 MPa (anexa Il, tab. I.2): R, NB (armare cu plase sudate), cu Ry. 0 (anexa Il, tab. 12): R, =1,0%370= 370 MPa Ny Marimi geometrice ale sectiunii « pentru plici din categoria La din punctul de vedere al conditiilor de expunere: 10 mm (p.1.3.1, tab. 1.1) oe lease = a=15mm 2d = 1,2) nea utiléa plicii: h, =h, ( Armarea campurilor # campul 0,1 4,80 10° = _4 = 0,0999 < m, = 0,4 mea R, 1000x627 12,50 ind = Poy = Por = 9.356% > 0,100% Hee a 0,356 y AS = Tgp P Re = gq X1-000%62 = 221 mm? A%) = 246 mm? (25,6/ 100) * cdmpul 1.2 Bones My 2,98 «10° uy 3 '2 bohe-R, 1.00062? x12,50 0020 < ms = 0.4 = pis = p> = 0,216% > 0,100% fee 0.216 AM a2 fame = rf 2 = Tyg ho = “Tog X 1-000 x 62 = 134 man Aly = 159 mm? (@4,5/100) © campul 2.3 1,000 627 x 12,50 m5 = = 0,0620 0.100% Pos 0.216 i = 7qp 2! Bo pq * 1.000% 62=134 mm* AZ =159 mm? (45/100) © campul 3,4 yy =e = OT 6 0620 0,100% Ay Te 0 = 000 62 = 134 mm? AXS = 159 mm’ (24,5/ 100) © campul 4,5 mgs = == 0,0620< m, = 0.4 b-he-R, 1.000x627x12,50 ini = pis = Pas = 0.216% > 0,100% Ay Te h, = ed 000 62 =134 mm? ALi =159 mm? (@4,5/ 100) © cémpul 5,6 BM, 480x108 EN Se bonE-R, To0OxG2?xI250 0999 < ms ~ = Pye = Ps = 0,356% > 0,100% Pree. 100° e100 ia A‘f =246 mm’ (@5,6/ 100) Br x 1.000% 62 =221 mm?Armarea reazemelor * reazemul | 1 27TH Waa aR a 1.000627 12,50” me = 0) = Pj =p, = 0.276% > 0.100% 0,276 ; A= To b-hy = "1.000% 62 = 171 mm? Al, =196 mm? (@5/100) © reazemul 2 __M 2,98 10° 2b he-R, 1.00062? x12,50 =0,0620 < m, = 0,4 =P: 216% > 0,100% = Pay. 4 2926 ~ 100°" 100 159 mm* (24,5/ 100) 1,000 x62 = 134 mm? 0,0620 < m, = 0.4 0,216% > 0,100% Ps 0,216 100 Aj, =159 mm’ (@4,5/100) 1,000 62 = 134 mm? e reazemul 4 ‘ m= = 2 SE ops a0 rns 04 : |< 1.000% 62" x12,50 = ph =p, 7 0.216% > 0,100% 2 : at= Pe p-h, = 22! <1 .000%62=134 mm? 100 100 At, =159 mm (24,5/ 100) @ reazemul 5 My 3,77 106 Sb he R, 1.000% 62° x 12,50 = pi =p, = 0,276% > 0,100% m. = 0,0785 2 = placa continu armata pe o dire © grosimea minima recomandat& (p. 1.3.2): {l/s = 3.800/30=127 mm eee (60 mm, i © se adopt h,=130 mm.Actiuni Denumirea actiunii i AY ne ES ah (N/m)} yy | (KN/m) | Ye | (kN/m) | Ye [(KN/m) ‘Actiuni permanente ~ greutatea proprie a placii: 0,13m*25,0KN/m°x1,0m_ 3.25 | 1,0] 3,25 | 11] 3.58 - greutate termo-hidroizolatie: 1 56kN/mx1,0m. 256 |1,0] 256 |13 3.33 TOTAL 55,81 gr=5,81 =6,91 ‘Actiuni temporare = greutatea xapezii: 2.40kN/mx1,0m 240 [12] 288 [0.3] 072 3,36 TOTAL p=288] [p=0.72] Schema statici (fig. 2.22). Deschideri de calcul y-etp)=10.27 kNim ‘TTC Lc 0 1 2 3 4 | hs ha eee cela nel Fig. 2.22 ema statica este de grinda continua cu sectiunea constanté 1.000x130 (mmxmm); # avand tn vedere c& reazemele intermediare sunt legaturé monolita iar cele marginale fara legatura monolit’, deschiderile de calcul sunt (p. 1.2.1): 1g) = 3,80-+ h, /2=3,80+0,13/2=3,865m 1, =3,30.m 1,3=2,70m 13, ,60 +h, /2 = 3,60+ 0,13/2 = 3,665 m Calculul static # deoarece —raportul minim al deschiderilor de calcul Igy, /Ipae = !23/lo1 = 2,70/ 3,865 = 0,70 renulléic& deschiderile de caleul diferd cu mai mult de 10% dar nu mai mult de 40%; —v=q""/q" = (5,81+0,72)/(5,81+2,88) = 0,75; ~p/(e+ p) =3,36/(6,91 + 3,36) = 0,327 +6,39 kNm IM, + Mal _(6,913,36)%3,30" 2 8 (6,914 3,36) x3,30° 10,96+ 6,99 _ = 14,66 kNm 6,99-+ 9,85 _ 2,70 =43,12kNm = +0,94 kNm < = M.,>731 _(et pis (6,91+3,36)x3,665" 9, iv 8 8 p25 (6,91+3,36)x3,665 = +13,30 kN SoS OO 57/5 i im aa 5a 45,75 KN + diagrama momentelor’ KNm ‘Ancovoietoare de calcul este prezentata in figura 2.23 —(g+p}=10,27 kKNém Ion i icc 70 1 2 3 4 |! 3.865 330” 2,50 3,665 j eer 599 9.85 cette A ‘sol (N43,12 14,79 13,30 Fig. 2.23, calculate cu relatiile (2.12) fortele taietoare de calcul sunt: +p)l [691+ 3,865 Qt ~{& P)ly = n4 2 3,36) 3,865 1096. 2 2 =+18,71 KN [(e+) ome gt P)los Qi tal 2 =-24,95 KN (e+p)hio , [Mi-[Mal] + -6.99 | gt -1,1| 2 Pla Hig Se 3,36)%3,30 | 10.96 co3 2 2 3,30 =+19,96 kN (¢+p)ty, [MJ-[M,{] . : aaa Ply Mill anf 3,36)x3,30 10.96 a 2 ie 2 =-1731 kN