MINISTERUL DEZVOLTARIL REGIONALE $1 ADMINISTRATIEI PUBLICE NEARLY ZERO ENERGY BUILDINGS (NZEB) ROMANIA PLAN DE CRESTERE A NUMARULUI DE CLADIRI AL CAROR CONSUM DE ENERGIE ESTE APROAPE EGAL CU ZERO - plan reviziut si actualizat, iulie 2014 -CUPRINS Cap |. INTRODUCERE.. I. Defini cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero 1.2. Nivel minim al energiei din surse regenerabil... 13. Fondul national de cla aan em Cap, Il. METODOLOGIA DE ESTIMARE A EFICIENTE! ECONOMICE A SOLUTIILOR TEHNICE CARE ASIGURA ATINGEREA PERFORMANTE! ENERGETICE PROPRIE CLADIRILOR DE TIP NZEB. 11.1. Raportul de ara privind cerinfele minime determinate pe baza aplicarii metodei costului optim — valori pe tipuri de cladiri noi si existente gi pe zone climatice ............9 11.2. Raportul de tara privind performanta energetica minim admisibilé pentru Incadrarea cladirilor in clasa de cladiri de tip NZEB — evolutia in intervalul de timp pnd in andl 2020 ia cnccscesetcctmncoeritticensrccemitmtansicioatminonsn OO 11.3. Valorile limita maximum admise ale energiei primare gi ale emisiilor de CO, aferente proceselor de functionare a cladirilor — repartizare pe tipuri de cladiri si pe zonele climatice de iarna ale Romariei.... 1.4. Estimarea rentabilitati solutillor tehnice in conformitate cu prevederile at. 9 al (6) al DE 31/2010 UE - metodologie.... wd Cap. Ill. EFICIENTA ECONOMICA A SOLUTIILOR TEHNICE PE TIPURI DE CLADIRI - REZULTATELE ANALIZEI UL. Cladire de birouri - zona climatica Il (energie primara specifica maxim admisa, proprie cladirii de tip NZEB = 57 KWh/m2an) ......sesersennennene AS IIL2, Cladire de blocuri-zona climatica | (energie primara specifica maxim admisa, proprie cladirii de tip NZEB = 93 KWh/M2aN) ....sosecneenennenseeee 46 IIL3, Cladire de blocuri - zona climatic Il (energie primara specifica maxim admisa, proprie cladirii de tip NZEB = 100 KWh/m2an) .....scvecnennenenen AT IIL4, Cladire de blocuri — zona climatic III (energie primara specifica maxim admisa, proprie cladirii de tip NZEB = 111 KWh/m2an) .....scsecnennenesee 4B IIL. Cladire de Blocuri— zona climatic IV (energie primara specifica maxim admisa, proprie cladirii de tip NZEB = 127 KWh/m2an).... 49 IIL6. Cldire de locuit unifamiliala - zona climatica II (energie primara specifica maxim admis, proprie cldirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) ~ cladire dotata cu Spafiu Solar ventilat si cu instalafie solara de preparare a apei clade de consum inclusa in Spatiul Solar.. ... 50 Cap. IV. CLADIREA DE TIP NZEB DIN ROMANIA ....sccssssstsssssene seseesnee SDCap. V. CONCLUZI V.1. Valoarea maxim admisa a energiei primare brute.... V.2. Schema logicd de configurare energetica a unei cladiri de tip NZEB... V.3. Performanta energetica a cladirilor de tip birouri, bloc de locuinte si cladire unifamiliala..... 57 V.A4. Coeficienti de conversie in energie primara... \V.5. SRE pe conturul proprietaii — estimarea potentialului energetic al captarii si conversiei energiei solare in energie electrica prin utilizarea captatoarelor SOlarE OLOVOItAICE ese ssesnnnnnnnnnennnninninennnnnninnnnansnnnnsen ST V.6. Eficienta economica a solufilor tehnice ~ Modul M3 ...s.sssee 58 V.6.1. Cladire de birouri - zona climatica II (energie primara specifica maxim admisa proprie cladirii de tip NZEB = §7 kWh/m"an) 59 V.6.2. Cladire de blocuri - zona climatica | (energie primara specifica maxim admis proprie cladiri de tip NZEB = 93 KWhIM*AN) sos nesnenenes 59 V.6.3. Cladire de blocuri — zona climatic 1! (energie primara specifica maxim admis proprie cladiri de tip NZEB = 100 kWhim*an).. 60 \V.6.4. Cire de blocuri - zona climatic Il (energie primara spectica maxim admis proprie cladirii de tip NZEB = 111 kWhim‘an) ... = 61 V.6.5. Cladire de blocuri - zona climatica IV (energie primard specifics n maxim admisa proprie cladirii de tip NZEB = 127 kWhiman) ... : 62 V.6.6. Cladire de locuit unifamiliala — zona climatica II (energie primar spect’ maxim admisa proprie cladirii de tip NZEB = 111 kWh/m"an) — dotata cu Spafju Solar ventilat gi cu instalatie solara de preparare a apei clade de ‘consum inclus& in Spatiul Solar .. 63 \V.7. Fundamentarea metodei indicelui climatic necesar evaluarii preliminare a performantei energetice a unei cladiri amplasata n orice localitate din Yar .....scsecnennenenen 64 V.8. Concluzii complementare. ......covousnsnesnannsnnnnannninnennnensnansn OFCap |. INTRODUCERE Prezentul plan de crestere a numéarului de cladiri aproape egal cu zero reprezinta editia revizuita si actualizata a Planului de crestere a numérului de cl&diri al céror consum de energie este aproape egal cu zero - elemente de fundamentare, Redactarea I, revizia 0 = octombrie 2013, plan notificat Comisiei Europene si afisat pe pagina de internet a acesteia, la adresa: http://ec. europa. eu/eneray/efficiency/buildings/implementation_en.htm. La revizuirea si actualizarea prezentului plan au fost luate in considerare atat rezultatele cercetrii finalizate in domeniu, cat si evolutiile intervenite la nivelul UE gi la nivel national in domeniul politicilor de dezvoltare durabila. Planul a fost completat cu observatiile primite de la Directoratul General pentru Energie, referitoare la - aplicarea detaliata, in practica, a definitiei cladirii cu consum de energie aproape egal cu zero, care include indicatorul energiei primare utilizate din sursa conventionala (a se vedea cap. II. - introducerea {intei intermediare — 2015 pentru realizarea cladirilor cu consum redus de energie din sursele conventionale (a se vedea tabelul II.14); - politici si masuri identificate pentru renovarea cladirilor in vederea realizarii de cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero din sursele conventionale (a se vedea cap.V.8). 1.1. Defini zero Potrivit Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata: - cladirile noi, pentru care receptia la terminarea lucrarilor se efectueazé incepand cu 31 decembrie 2020, vor fi cladiri al caror consum de energie din surse conventional este aproape egal cu zero; - cladirile noi din proprietatea/administrarea autoritailor administratiei publice care urmeaza sa fie receptionate dupa 31 decembrie 2018 vor fi cladiri al céror consum de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero. Cladirea cu consum de energie aproape egal cu zero este cladirea cu o performanté energetic foarte ridicata, la care necesarul de energie din surse conventional este aproape egal cu zero sau este foarte scazut si este acoperit, in cea mai mare masura, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsa la fata locului sau in apropiere. ia cla ii cu consum de energie aproape egal cu Nivelul_ maximum admis al energiei primare din surse conventionale (combustibili fosili) gi ale emisiilor de CO; aferente proceselor de functionare a cladirilor — pe tipuri de cladiri i pe zone climatice de iarna ale Roméaniei sunt precizate in Tabelul |.14.1.2. Nivelul minim al energiei din surse regenerabile Pentru asigurarea consumurilor energetice totale ale unei cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero, sursele regenerabile de energie (nefosile), acopera minimum 10% din energia primard totala calculata a clair Sursele regenerabile de energie sunt utilizate in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator si amplasate fie pe cladire, fie pe terenul aflat in proprietatea cladirii La cladirile existente la care se executa lucrari de renovare majora, nivelul maximum admis al energiei primare din surse conventionale se respecta in masura in care investitle respective se justifica din punct de vedere tehnico-economic, in baza analizei de rentabilitate pe durata normala de functionare a cladiri 1.3. Fondul national de cladiri Din punct de vedere al definirii NZEB, sunt vizate doua tinte, care, prin evolutia in timp a performantei energetice (rezultat atat al inlocuirii cladirilor existente cu cladiri noi si al extinderii agezarilor urbane prin realizarea cladirilor noi de tip NZEB, cat si al modernizarii energetice a cladirilor existente atat la nivel de anvelopa cat si la nivel de instalatii, asociaté cu modernizarea sistemelor centralizate de furnizare a utilitatilor (termice gi electrice)), pot modifica profilul energetic al unei agezari si nu doar al unei cladiri, Prima {inta o reprezinta definirea unei noi clasificari energetice a cladirilor (noi teferentiale energetice) asociata caracteristicilor energetice proprii atat cladirilor noi cat gi ale celor existente. Cea de a doua tinté o reprezinta definirea configurarii energetice a cladirilor (noi / existente, dupa cum sunt clasificate in Legea 372 / 2005, republicata gi in Anexa 4 a Directivei 2010/31/UE) cu referire la anvelopa, instalatii si profil energetic. in Romania, suprafata construita este de 493.000.000 m?, 86% din aceasta fiind feprezentata de cladiri rezidentiale. Din cele 8,1 milioane de unitati locative, locuintele unifamiliale sunt dominante, reprezentand 61% din acestea. Aproape 47,5% din totalul locuintelor sunt situate in zonele rurale. In zonele rurale 95% din unitatile locative sunt locuinte individuale (unifamiliale). In zonele urbane 72% din unitatile locative sunt situate in blocuri de locuinte (care au in medie circa 40 de apartamente pe bloc). Peste 60% din blocurile de locuinte au regim de indltime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje. Romania are un patrimoniu important de cladiri realizate, preponderent, in perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termic’, consecinté a faptului c&, inainte de criza energetic din 1973, nu au existat reglementari privind protectia termica a cadirilor si a elementelor perimetrale de inchidere si care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite.Consumul de energie finala la aceste cl&diri variaza intre 150 si 400kWh/m? an.Se remarca de asemenea ca gi cladirile construite in primii ani dup 1990 au performante energetice scazute (150-350 kWh/m?an), dar s-au imbunatatit performantele energetice la cladiri construite dupa anul 2000 (120 - 230 kWh/m?an). In cazul cladirilor nerezidentjale consumul de energie finala variaz intre 120 si 400 kWhim? an in funefie de categoria cladirii (birouri, educatie, cultura, sdnatate, turism, comert, etc). La nivel nafional, consumul de energie in sectorul locuinjelor gi sectorul tertiar (birouri, spatii comerciale gi alte cladiri nerezidentiale) reprezinta impreuna 45% din consumul total de energie. Consumul total de energie, pe categorii de cladiri, este prezentat in Figura1 ‘consum total de energie electrica Focuinte 894 miitep % consum total de energie lari nerezidentiale 1.508 mil tep 16% consum total de crore loaante nerglelocinte (sobe combustibil) (gaz + termoficare) 3.564 mi tep 2s maton 37% Figura 1 Consum de energie in clidiri: medie 2005-2010 (locuin{e), estimare (nerezidential) (Sursa: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritorialé Durabila ,, URBAN-INCERC” - INCD URBAN-INCERC) Datele statistice privind consumurile de energie, disponibile din Balanja energetica pentru anul 2010, permit defalcarea consumurilor finale pe domeniile principale ale economiei prezentate in Figura 2:‘Sandtate 140 mii tep Posti publica telecomunicatit 253 mil tep 71 mii tep 24% Tm. Figura 2 — Distributia consumului final de energie (2010) pe categorii de el (Swrsa: Instiwtul Nayionat de Statistica, INCD URBAN-INCERC) iri nerezidentiale Schema de evaluare a Performanfei Energetice a Cladirilor include suplimentar conditiile la limita proprii fiecdrei categorii de cladiri/cladiri. Directiva 2010/31/UE formuleaza in Art. 9 conditii de implementare a cladirilor de tipul cu consum energetic aproape zero (NZEB); definirea acestui tip de cladire trebuie s& includa si particularitati locale obiective (parametrii climatic’). Cladirea este caracterizaté de performanta energetic foarte ridicaté iar parametrul de referinta il reprezint indicatorul de energie primara determinata prin calcul.Cap. Il. METODOLOGIA DE ESTIMARE A EFICIENTEI ECONOMICE A SOLUTIILOR TEHNICE CARE ASIGURA ATINGEREA PERFORMANTEI ENERGETICE PROPRIE CLADIRILOR DE TIP NZEB Proiectarea si realizarea unor cladiri al céror consum de energie este aproape de zero, trebuie s fina seama de urmatoarele realitati ale mediului construit din Romania *Cladirea cu consum de energie aproape de zero este caracterizata de consum redus de energie provenita din surse fosile si utilizeaza surse regenerabile de energie (nefosile), intr-o proportie stabilité prin procedura de definire a cerintelor minime, in conformitate cu prevederile Art. 4 $i Art. 5 ale Directivei 2010/31/UE; «Atat in cazul cladirilor noi cat gi al celor existente incluse in programe nationale si locale de modemizare energetic’, se urmareste ca solufiile tehnice adoptate sa satisfacd cerintele minime din punct de vedere al costurilor, determinate in concordant cu prevederile Regulamentului delegat al UE nr. 244 / 2012; *Parametrii energetici $i de mediu adaptabili clédirilor noi definiti in raport cu cerintele minime actuale impuse clédirilor noi $i cu restricfiile climatice si tehnologice zonale. Definirea cladirii cu consum energetic aproape de zero reprezint8 rezuitanta respectarii a doud componente care conditioneaza performanta energetic’ a unei cladiri, dupa cum urmeazai — configuratia arhitecturala a cladirii cu respectarea principiilor Dezvoltarii Durabile si in special cu minimizarea impactului asupra mediului natural, inclusiv asupra microclimatului zonal; — asigurarea necesarului de utilitati energetice, in special din retele districtuale urbane / zonale cu conditia ca eficienta energetica a acestora sa fie compatibila cu performanta energetica a cladirilor noi de tip NZEB. Dotarea cladirilor cu surse de energie regenerabile nefosile (amplasate fie pe cladire, fie pe terenul aflat in proprietatea cladiri) trebuie foarte atent analizata, in stadiul de proiect zonal urban, din punct de vedere al impactului asupra mediului natural, pe de o parte, si din punct de vedere al eficientei economice proprii cladirii, pe de alt parte. Studiul de solu va contine analiza comparata a dot&rii cu surse proprii de energie cu racordarea la sisteme districtuale eficiente de furnizare a utilitétilor energetice; principiile Dezvoltarii Durabile implica atat grade de libertate in ceea ce priveste calitatea locuiri, c&t si minimizarea impactului asupra mediului natural Lucrarea abordeaza si analiza eficientei economice a solutiilor de cladiri NZEB prin raportare la cladirile noi configurate conform normativului in vigoare — C 107 / 2005, cu modificarile ulterioare. Analiza vizeaza, in special, impactul sistemelorde asigurare a utilitatilor, al solutiilor pasive de management energetic si al dotarii cladiri cu surse regenerabile de energie (panouri solare termice, panouri fotovoltaice si pompe de caldura apa-apa). Obiectul analizei il reprezinta trei tipuri de cladiri, respectiv de tip birou / cladire publicd (cu impact demonstrativ), bloc de locuinte si cladire unifamiliala (ambele cu maximum de frecventa de aplicare in viitor). Desemnarea intervalului de cost minim care defineste cerinjele minime precum si asocierea etapizata in timp gi pe zone climatice a caracteristicii energetice maximum admisa pentru incadrarea in clasa NZEB a cladirilor (sub forma energiei primare nete) reprezinta rezultatele fazei anterioare. Sinteza acestor rezultate se prezinta in cele ce urmeaza. 11.1, Raportul de tara privind cerintele minime determinate pe baza aplicarii metodei costului optim — valori pe tipuri de cladiri noi si existente si pe zone climatice Modelarea dinamic& a proceselor de transfer de caldura si mas& proprii spatilor ocupate releva necesitatea utilizarii unor sisteme care asigura eficienta energetica ridicata Rezolvarea arhitecturala a cladirilor de tip birou cu referire la gradul de vitrare al cladiri tidic& probleme speciale de definire a cerinfelor minime prin faptul c& raportul de vitrare are implicatii atat asupra necesarului de energie pentru iluminatul artificial, cat si pentru realizarea regimului termic necesar. Cunoasterea regimului termic natural (free running temperatures) ofera informatii cu privire la intensitatea disconfortului in sezon estival si cu privire la modul de diminuare a sarcinii frigorifice. In cele ce urmeaza se prezinta figele care fundamenteaza analiza de cost optim proprie cladirilor publice de tip Birouri, precum gi concluziile analizei. Urmeaza figele proprii cldirilor de tip Bloc de locuinte si Cladirilor de locuit unifamiliale. Se subliniaza faptul cd valorile rezultate au fost inaintate CE, ca date de tara. Alaturi de figele tehnice se prezinta si curbele de variatie a Costului optim in functie de Energia primara pentru tipurile susmentionate de cladirior Blenounsip ojo “grea Blempuisip ojos “rena Blemounsip ojos “grea reniouisip olen gremued, Blenpuisip ojer "grea Blenyounsip eojas "greMueD erenjouisip volar "grequeD eioleuew epieo edy ereniousip BlenIoUISIp BIeNIOLISIP eienonisip elemouisip elenjousip eyemuisip : : ‘ i SUZIROUL 2p WEISIS volas 'gienuag | efas‘gienueg esas ‘gienueg| —eolas ‘gremueg vojar‘gienueg | eolai ‘gienueg | eal: ‘gienueg, (918, wir ogo'sez | »,uyr og089z |>,Wr o9o'99z| >, O90'99z, wir oo'eez | y,wirogo'esz | y,wir oso’9sz| erewser eseus) auipeo ep a1e6 9) unseW pep e BIeI0 %ev'LL ev'Lh mev'L wee'LL ev'Lt ev LL s8'0e edojanue uip aresin tpleyeidns earepuog wel eusel avednooau eurerarednooeu euset asedno0au ‘erednooeu ep.ax0 | ep sionnuad ‘2p ato niiued 9p aio nnuad nauad eqejoziowia | —ayuejoziouay | (quejoziownay) (queroziowsen) (eranp) z vuuran oes, | MeezHE aUEOKG | eueoz>We) auedtGo | NEM Te enso1e4 henna semen ig (quejoziowze) 8 (quejoziowsey) gi Gi #§ (uejoziowse) (quejozowen) umn coe yum coe > AW/NN OBL WINN O€'L : : HHiM €08'0 rewime0e'o | ywimeoe’o | yw Sz9'O Yesinh S29'0 vgwinn sza'0 | y,t4/M Lesh injorered enfei0z1 Wet4inn 120 Wewinn 12:0 | W_MrAn Le'0 W_Winh S'0 Yen $20 yewinn sz'o | yum 660" | _ ininsuedose efeiozi Add eanpigo Add einpies ‘sq ‘einpigo ep | 9p “iednoes ‘eueoigo Gd “panpieo ep sednoes | oueoiqo eiey | 28029 ‘oueoigo | |Seueoiqo | wR e1BOLIOHIN | aa, ‘ep ‘uednoas no e1e0}seH1n no eszouieyin | ojueoyspow eunsew P 1Seueojgo | Sd imeyoed x epzeo ‘oucojqo feigaieeices pour no ‘g00z/L04 9 no Sd Imeysed no ‘gooz/z01 9 | no ‘sooz/zoL 9 eiuenen eUeeA eqUeHeA neqe. aye}D9]0S oAeO|UWIES Jo|}NSPUL / JOJeyUELEA koLeIOWINUE NjjUOd ABeNSNI! joqeL noua1 (euise19) nujued aeyip o1uuey J9jSueN ap e[Z0Ien :njdwexe ep) eufereuNquy ap UNjenlu ayn few @1eI09/9S Y 10d efuajoye warsis nueg LAWN UL A luIpelo edojonue nquag “nyesISNI! NAY No eISe JO|NseW eore!owNUy ‘o1wousse o1wouo0e | oquowooe ‘s1wousse ‘oiwouoss —_] jueosapueoul 21woueDe youn yeuwny dip eu eying euwin yeuwny euwny weuwny - i 21010u0 injasoyoen earequuiyos 2o1By0R010) rove ress eoreqoncio} unoued 16 lenyso ozs Ul WOV : as od ojezeq unser heabevadd 4yd preps avfeeisur nd g1e)08 ajeeisu nd pes of e= uaa eens | ys yas | 22 88a Le=u38 Poa sg ds snineds ~eueped oes | — guessing | 5823 N° | —euerpes ances | —ewepes 202 | 145 ov cueayoo | omocmdos | @amne ep mwas (e1edn00 (eredno0 (a1edno0 (e1edno0 o10 210 “e1e) (e1edna0 o10 (e1edn00 o10 10 “eseA) ogous 10 "esen) “ereA) ougow unsere aigows urvors | “exea) aigow unsors | ‘esen) axqows unsois (erdeou op dun unsors ‘Wesyur engow unios | gezuef.cou jenyut wouesou | ‘grezueBioau | ‘vlenyu ‘goursou | ilenyur ‘eouesow |S 2d efejauan assur) aienuen empyeo | eoeoow greameu | asemuaneinpres | exemuan“enpreo |, Pezwebioey | gemeu aflemuen ap wersis evemuon “enpieo elesmjeu axeinuan 9p sovesodnoe: areiuen | epuaesednoe: | 9p soxesednoes 9p sojesedno0s ~ gresnjeu = sreunyeu Add eanpie> Aad npieo ‘sa ‘uinpies ep | 0p sodnoas eueoigo ‘sa ‘eanpieo ean stednoes ‘ouvojgo| 1S ouroiqo | ese) o1eouoyn ep sednoe: | oueoiqo exes piuojos ‘op -sodnoa1 noeieoneyn | no eseouon | ojue2ypow einsen : yBouvoigo | ga imoysed i 9p 709 ouroige | osmosed o1upopow weoyypour | no ‘c00z/201 9 no Sa Imeysed no‘sooz/zor9 | no‘soozizoro | — eiueen eueuen equeLeAzw eae ss'zit g9'p = 9u19010°3 ‘90°92 = SI'S 90'61 = u19818°3 Sei9= SPS zp'9L ozo wis 297 oso ov'ze no ‘go0z/Z0L9 eoyuHiey artoarold anieiod 62 €2 = ONDA 60'eeL = ISIS 89.1 2szeL Lo'veh zvs ~eyeme o1eag, (06°09 = 91108183 vé'BhL = SI'S a0'sh za'zbl zi'v2t % (WS lenjoe o1e)s) elujeyes 9p eauipeio no ajeseduioa ‘uy ereund injrueseoeu easeonpey a1B10us ap 2010109 sins sed Biesyioeds eresny eB0U3 eon1s160) ‘ge yeujwinit ofeuaw eee | aneEuen eurzyeouy earzjeout naued fe,wyuni] 9n@6i0u9 winsuog 2h@B10u9 1es020N golignd e11pelo — 21B10ue ep jW1e189 jweina}eo ajayeyINzaI No aqeL, lense) eiueses / youoed / eunsew,et 98'y = 9u199/0°3 Sd ‘euez}wepow eel = 4SPS ‘ap imeysed e6'92 = ouaI8"3 zd ‘exez}wepow isbz = 28PS ‘ap imoysed ze'6L = ou1210°3 18d exeziuiepour copy = 283 op meuzed % (ws prenjoe oueys) eluyojes 9p eoupelo no offeredusos uy exewid e1610U0 uy ‘21610u0 op injruesaou eaveonpay eons}60) pieujuiny | Potovout epi edy anteynuen ourzigouy yeas, 2380 wind lapse) eiuenen yoyoed / punseW e wu rewind eiB10u8 ap ee18129 Te,wyunay] snaBs8ue winsuog ‘onaBieue 1es398N sins sod eieoyjoeds eyesny e15u0u3vt 1 Jo vauoduno osno9|y EzeOMA 8s Roep “OHA Y, JOUNHeId « (e}EZU00003) None Nand oeduepizos pep nauod, Iroje2 9p rpeoved nak oveprsuoo w yen] Nga 9p ‘oetuepeeou sue 9p og uindé 21900 OUIpeR naUed 2 1Ue 9p OF @P MORO ep epEOUOM O aIE-9ASUOD Yet 60'SOr'L| 00'0 os €0'0 €9'So to's 82'29€ vo'6se o0'o | oc'tLE 9 bee aueZ|WapOW ap [Njayoed s-21e0uoyn zs‘609"1| 00°0 os £00 eller 99th ss'6e weLee o0'o | bz'sor GE'P8O'L | e1ROYLPOU ND ‘g00z/Z0LD a1ez1uapow ap imoysed Z-sse0ueyn 20°02€"L| 00°0 os €0'0 elle se'68 oB'eLy L2'18z 00'0 128 6e'Zey — | e1ROY!POU Md ‘g00z/Z0LD ‘a1eziwapow ap imayoed }-e1eoveHn o9'Ler't| 00°0 os €0'0 elle zg'ezh gs'poe vh'2es 00'0 128 ge'g9z | eIUBDYIPOU! Nd ‘s00Z/Z0LD uusojuoo pojuay aioareld 6e's96't| 00°0 os €0'0 00'o ge'vez 02'Sry es'zizt | 00'0 pr'oL Lez Zys ejeme ares €9'1987Z| 00°0 os €0'0 00'0 Le'60e ‘SB'ESLL Ly'86z't | 00°0 001 00'0 LS B1enj2e a1e3¢_ = P| 2.az of 2un2013 mil go] Fo 7 as 2186 a a28 eBeae% =%| 38! 538 se 2) 38 Ss gee | g2geF EE 23) 73% 3 Ble o3 £| 3335 ' BE) g2| ese see =/22/8elsee3|_ | 222 [dui qsoue ey =| So), 3 =) 88 = 5 & = $2/88/88 o2|sSaz gles 335 s3= ze 2/25/2838] Es) 22% & | pow smnadinnyeucos 23/2S3/ 38 3 Fok = BS|3332/= Bsge 3 gz) 37 3 a8 gs ee/3835/F 8) 5238 Be| 28 ae ees Be |Sirlse|ga Ba| BES 8 fee =3e Bg lS /ss\Seog|=2| Bose z| 2%) S22 ERS @| 32/53 |-2868 5) 5250 F gs Bea 2/23 /"3|g2s| =| 3838 Bez 8 3. Bila 2 ges =9F5 que og ‘oz eseuorjouny 2 32 = a e * Q eo ep EpLoUEd ‘ep jenue jnysoy, & ‘SINONODSONOVIN 1eqojB injnjsoo njnojeo 18 a11$a1 ap arg ineqe.[aw 1) yeIng]eo |eqoI6 Is0D [dui 191] yeIngjeo jeqo|6 ImsoD [dw 191] (inzeo 9380 goep) aseujuiyja ap inys0g [dui / 194] (Inzeo e189 eoep) ‘@xeujultja ap Insoy, 0,00 |3.247.91 ue] pewnse [que] erewyse eajuiouose pojwiouose efein op eyeing een enna 8 (eroueuy 129. nuuad 16 o1Wouos9 ose (epueuy ps Ininojeo naued emeyip nnued eye1) ouezienioe op wey 1S ajuouors-osew =| 6 buy Inynajeo nated a11ay1p igisnpjz0i aicoeg aie) exeziienioe ap eiey [dui /19i] (o1wouose elenpizes 12012, & -o19ew! ningjea najued teuunu) 2108 9P 120} [dui 191] (21u0u099 no ezeB ep soj1s1WeIMS0D corsa wnajesnnued | 3 yeunu) e198 ap wana | S _ aze6 ap s0jisiwe imsoa 3 x & < 8 3 ols els 8 2 3 z |lg]a 3 4 2/3 @ |e) 5 5 & 2|8< gE ala g 3 Tes zs ~ 5 A 6/8 g% 3@ é g s |e gs 38 |ele a) S 2 2 s i : Ee fEle sy [uerdw pi) gle § | reuoseiodo msog |e 2 fuedwyioi) |g 58 = 2| reuortesedoimsog | S st od slr Se % § | dw tol] exoutonu ge |e §s 8 =| “optenue imseo 5/8 ae {ue 8 s % § | dur soi] cxouea | = 8m s [dui 1] (exodoouy als e | epienuy imseo ‘9p inue e| yeuo0de)) 3/2 91e:31u1 1eNseAU! ImSOD e|2 [dus 121] (e1edeou, S ep inuee| yeuodes) | S e le jonnsoAul imsoy Ss |s § (5 = "eH Injeqes Uy 3/8 @ prequezeid aise wino jonse | | EB | E z 4g pinsew /yoysed / euenen | |S |B ‘aise wino jase 2 2 (2 eunsewi/ youoed /eueyen |S é |é @ ja, de cel put 20 dean In itr, dacd se vizeaz llacuirea comgonenteor in timpu pavoade! de calcu Pentru clad cezidanjale gi publics, se ia in considarare 0 parioadé de calcul da 20 do ani, iar pentru clidiiie comurciale nerezidant 2 Trebui at fn considerare efectul evalu! (xeconizate) a proj 45st gL'zs0z} 00° os £0'0 eg's9 o0'0 OL'LZL eerie 00'0 ‘gP'soz gg'01s seen 2p imeysed ; ; ; ; ; ; , , . : 284 o1ezjuepou re'eegt| ooo | os coo —|evsa} wo go'ess | oorez | oot | treo. | ao'ose eens 96'0S9"1| 00'0 os £0'0 e969 00'0 1s'zeb seep 00'0 Lo'seL 26'L¢S Sd oueztusepout ‘9p imoysed e-eze0u0n| o1uesyipow ge'6r6'L| 00'0 os £0'0 eLly o0'0 6rLLL SL'18z 00'0 ‘gr'soz pO'bbe Lh 9 ‘g00Z/Z0L9. azezjusepow 9p imaysed z-1eou03n O1BOyIPOU ZS'b29'b} 00'0 os £00 ely 000 89'b29. LL Bre 00'0 81'80b 86'2rS. nd *G002/Z0L9 ozez]uopour ep imaysed b-010z 88'Zr9'L| 00'O os £00 ely 00'0 6z'8Ly so'ezL 00'0 vE'goL ee'eee, 12049 waojuca BOlUME} O1}9e}01g S6'061Z| 00°0 os £0'0 00'0 o0'0 rl'v8S r9'cost | 00°0 Sele 92's ZS Blenjor aes = 7 o | omer | oer 9 = zs F g|Eo| 8 222 gees | 32) o32 é.¢ B)ee| so), BSe |) a] 8282 | cows | EE) §2 |) 922 823 sé lee] 28 | 8 e838] es] seks enpowininiead | 58) 285) 825 a 3> ze BB) sgste|3| 2898 28) 283 | 882 B23 2S lge| 25 | Fee 88 | 3 | SEF a | mmnueuecserea |SE| “52 | 825 OB Bes) 28 | gFS2R | 8 | sess ysnquios ep | 3, = 2B) ee gag Ze lSil ge | 8° S$ eh | F | EFS q Jan od,owsuomsoo| g| 2% | —3 = B32 2|/2f) 58) > ge2|2| 2222 =|_*_| 383 £83 B/3°| aeg 2328 je o¢ ‘oz, ‘eseuosjouny as 2 2 3 6 = 8 | insjeo ep epeoued | ep renue imsoo 2Tabelul Il.4. Tabel comparativ atat pentru cladirile noi, cat si pentru cladirile existente Intervalul /nivelul optim din punct Cladire de de vedere al costurilor Gerinte actuale referinta (stare | (de ta — la) (pentru 0 abordare 1a pentru cladirile de | Decalaj actuals) nivelul componentelor, in unitatea catering % kwhim?an relovanta) kWhim?,an kWh/m?,an 62-100 112,55 12, Justificarea decalajului: Cerintele actuale privind anvelopa cladirii sunt cele conform normativului C107 / 2010 (in prezent utilizate pentru proiectarea cladirilor noi) si conduc la valoarea energiei primare de 112,55 kWh/m’an. In normativ nu se fac precizari care vizeaza sistemele cladiri) Trecerea de la valoarea de 112,55 kWh/man la valoarea de 98,18 kWh/m’an (cu referire la energia primara) se realizeaz prin dotarea cladirii cu obloane termoizolante mobile pentru intervalele de neocupare in sezonul rece gi prin dotare cu sistem de ventilare mecanica care include recuperator de caldura (72% eficienta). Decalajul fafa de intervalul optim se anuleaza. Plan de reducere a decalajului nejustificabil: Pentru cladirile publice existente se adopt solutiile de tip C 107, asociate cu introducerea masurilor rezultate din analiza de cost optim, mentjonate (C 107-2). Energi primar specifica [KMD] Fig, 1111. Analiza de sensibilitate macroeconomica — cladire de tip birouri, zona climatica Il 7i | i i EEERESEEEGE ES a8 -Enorgeprimaraspectica[kWhmp) 18er BIEMOUISIP BIeMOUISIP BIENUISIP RIEN|OUISIP BIENOUISIP IEMOUISIP BIenUISIP pioteuew rojas ‘genus | velar ‘grenuao | esles'gienuso | ealas‘eenuso | slo piemueo | voles ‘eienuso ola ‘plenued epieo edy eenoursip Blenjouisip leroUISIP| BeMoUsIP eren‘ouisip Brenoursip erenpuisip euzigout volas‘gienueg | eolai‘gienueg | eelai‘gienueg | esfes‘gienueg | esler‘gienueg | _eales ‘gienuad olay ‘glenueg ap waists (018 euuoy esew) wir oso'sez | »,WWIr o90'99z | »,UWro90'98z | >»,w/r o90'90z | >,Wr o90'9az | >, Wir O90'992 >,wIr 090'99% ‘up 9p unsew ge10) edojonue ES'ZL swes'z sees'zL wesZh mesen %ES'ZL wes'z up aie salayesdns Ba1apudd 7e}07100) (uejozowse) {uejoziouey) {uzjoziowie) Qqueroziowe) uejoziowe ; _ oe) | ee (uaereuie (wena) (wer ) | ceranp) yuan vase ansaieg _WiM 668° yew 668'0 | Y.WWIA\ 862"L Y_IM 682'L YeAW/AN 682" Yet4inn 000% 5 “ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ jevesed yew 812'0 ywimarz'o | ¥,WiM e1z'0 WIM 624'O WIM 62b'0 W_WWin 62b'0 WIM 802" eval ; . ; , , ; . njnéuedooe YetHinn £¥2'0 vewimere'o | vin eve'o MIM €¥2'0 gin €Fe'0 WWM €ve'0 WIM 92L'% ‘eleioz1 ‘Add ‘Sd “eanpieo Aad panpieo ‘ep ‘uednoes a ‘sa ‘ginpieo ep | ep sednzea eueoigo fouroigo no ener ssednoe, ‘oueojgo | 1S eueojqo | e1p) eseo}0x1n epednoes | oueoigo ee ezeo1i0n1n no azeojioyn | _no eseoeun eoyipow | ejuajou ap ze9 pinsew iaueojgo | sa imaysed elueoyipow e1ueaiipow oypouwr | no ‘o0z/Z01 9 no $4 Imaysed no ‘s00z/Z01 na ‘so0z/zor 9 | no ‘sooz/zor 9 eueyen, equenen, queen, eyuenen, eqeq99/@8 Jo|nseuL / sojeyUeUZeA eosesoWINUE NayUed ANE.SHI! |eqeL “SU ineqe,4 (ensese} nuyuad ayeyp oie) JaysueN ap ydwaxe ap) aufeyeunquy ap LNjenlu ayn few a12199)9S y 10g efuojoye :weysis neg DetUIN\ UL N :uIpR|O edojanue nua “ATeNISNI! Ny No 9}89 JO|NseW BaseJoWINU ‘1woU098 ‘21WOU0e ‘quoucde ‘21woUoDe queosepueour yueosepueou stuioucse yeutLun}t yeuuny di yeuuuny euwny euwiny yeuwn yeuluiny eum onaBieus Injnsoyoan easequilyps: ‘20reH0n0}0} pnoued 18 fens uozes UL WOW “nd eejos aijeyeysur ‘201e3I0/0}04 unoued 16 uased lense uozes ul WOW ezaq unr aid piajos arjereisut 4% - . . - rniniieds = usa —uds 2e= yaa 22= 433 27= usa sz= uaa ape —ewepe: ase | — equerpes asses | — ads awwewedwyoo | — yds euawediyoa awawedype cme =e epee | oe | eee 9p nweIsig 22> 3a 27= 433 —piueipes astoes | — ewuerpes au1oes (erednoo (e1edn00 (e1edn90 10 "21eA) (e1edn20 (e1edn90 ouass (e1deou ep dun 91021) auqouw | o10exen) aygow | ejgow uniors | 610 2xen) ogous | @10 "xeR) NGO! | 3 oe) anaous ed effelnuen unuois- goweoew | uruos-goueoaw| ‘gezueBiceu | uniors- gouevaw | unvois- goquedaw | 1 SO greumjeu ‘nsnjou!) areinuen ‘gunpigo | avemuen ‘ganpigs | gremjeu aiejqen"ginpigo | sueyiuan ‘ginpigo | MCN BF atfeyuan eresmyeu axeynuan ep oreiednoa: | op iowesednoes e1einuen ‘ep .oyesednoa: | 9p sovesednoes op worsis, = eresmeu Add ‘Sd “eanpieo Aad panpleo, ‘9p “1edn9e1 ‘sq ‘ginpigs ep | ep -sedns0s eueoigo anpyeo fouroigo no ap-radnoa1 | aueoiqo eiey saadnsei ‘aueoigo | 1 eueojqo eaey aseouayn @7e0}3031n no aueo1eyn no eseo}9})n jMeDyIPOw eBluLajes ap 72D aiupompow | ,jScuRome | samewoed | Sueoypow | sjugouipou | no soozizoL 9 no ‘s00z/Z01 9 no “s00z/Z0+ 9 no ‘g00z/Z0b D. RPL maven cern ween23° ~ 900193 6p'pL = ou19010"3 22°06 = wpa itd 9p Imeyoed 29° = 91100103 Os IZL = sips L019 = exeoayn oqueoyIpow no ‘G00z/Z019 ‘exeziwepout ‘9p Imeyoed za'L = 9u9010S 60'pee = “ISIp'S zh 1198 or'ezi zs ~ Blempe a1e3s 28°84 = 019010") Sv'BEz = SIPS ge'Lb 1198 er'rzh ws eluyojes ‘9p eou1pelo no offesedwios injeqes WU guewyid ‘e1B10ue ep ve18189 eons160) eyeuwny ofeuow pres edy ourzreouy earzieout nuued gsins sod pieoyioods pve e1610U3 Te,wyuni] 2n@Bscue winsuog ‘2n}eBs0ue 1es990N 2019 diy ap aupe|o— aG10ue ep 11498409 IWEIND]eo a]o}e3INZEI ND |oqeL ‘ase wind tonse) eyueien / yeused / einsewwz 89" = ounaIa'S ts eL'se ieee 2 ze co's 86'9 seo ec'ez 280 to'z | ~orezuiepow ec'ee = SS ‘ep imausea obs zs = ourD9ye" eos vatrne POPE HPO Yee 60's 86'9 seo sv'ez 280 to'z | ~erezuiepow 1eze = 4SP3 ep imeyaed isa cons weer | svow=-aepa | z's co's : seo sols 280 so'er | ~ oseziuopour ap imieyaed % 9 co, | yon eluuayos 2 2 eonsi6o| | wofeuow ouser | ourzeour ep eoupe | x Bs prcuany | pores ey | 287IIUON | curr | our | Any | “nue no epeseduos| 235 aa gears “ft | 328 Be tense) eiueizen/ eas gs yoyoed / gunseW uw eiBioueep | * 3 ae [e,wyyni] se6s0Ue wnsuog SpeBreussessoen Injnueseseu é gs ‘ea1eonpey = 31909p peed dun v OptMIOAUTD EON FEEZA eS EP HEALY oud e(eIEANLON)nphO MFP sees Le & POHL "Me 9p 0 And wo op “aleWueprareU ePIUED elUPeD ALO JI "UE ap OF EP IMO] @ ePEOLEN o omIepSLOD UY el BF ‘soygNd IS RfUEPe URE NAYed “eM IMeqeL, reqo6 SINONODSONVIN IMJSO9 |nngjeo 1S ais ep aed Z-L0L D— ese0|031N aszsat| oo | os | coo |es'as| corer | oeuz | se'osz | ooo | zeze | corse | omeoypow no ‘so0zizoro axez}usepoul op imeuoed 1-201 9 - ese01N8310 676991] 000 os £00 66'9S Srbdt seer PL 7904 00'0 (28'48 Or'c0z SINEOYIPOW ND ‘G00Z/ZOLD ‘arezjusopoul ap imeyoeg 98°6697| 00'0 os £00 00'0 09'8ze seer Z0'8Zbz 00'0 28°48 Ss'hb ZS — BIENOE aes gb'es8Z%| 00'0 os £0'0 00'0 ar'eve 91 '09E W'6EO"h, 000 SL'00b 00°0 HWS — eyenjoe aueys = 2 9 < olf 2] ze ee gc | omen g o| a8 he S/fe|]5| 322] s |2ere aw EE | Bs2 | 232 2 2/82/Selges 2/2228 id SFE) 885 scm ge|*el|sel/sses $g 8 Z| ‘elasouseinpow | 32 | 38, | 233 gia Se) ge /ssl FSS!) § [See F| mimodimmeuss | PS | Pee | Sig g3% 32 | Fe |8S/222 8) & [S28 8) ezeqed vansnquooep| 33 ee eee ao Bs |e: zg ges8 2 Sg F S| dn od yesssoue soy B 52 Eas 2 a gs) & 83 2 82 g/s°| 3) B22 Boag ee sreuogouny | 2 8 E ge g| 2 ® * 2] anojeo op epeoueg ‘9p yenue jmso9 ° Be[due a|el|le yeIng[eo jeqo|6 imsog S/S) 8 [dui ye] (inzeo esegoep)| g | g | g SJBUILUII® OP |NISOD o o o {wue] erewnse BO!WOUIE BIRIA ap BING ie 8 & (2ejoueuy 129 nuyued 1S swouose-o1vew] g@ | g | Injngjeo nuyued ayayIp os Ss So eyed) esezjjenyoe ep Bey erenprza: eseorea gi/g|3 [dus / 191] (21WoUODe -ox9eui |njnojeo najued S/815 jeuinu) pies ep 30950 8/3/38 no ezeB ap so|!ISIWIa |MsS0D . | sh, ee g/al/sale & Beeo Bleles|l¢ Se/52ES |g} 2/8/82 8o|/ pasidg gc|28ee® 2 |se22 (2/8) 3/8 5 e833 5 2|8 @ |gee2 je z|& on 8 [werd 161 gisl|e © o| jeuosesedoimsog | S | S | S A 22] wed |. |. |g 32] croton ElEle ep enue jnys0D ~ [dur / joi] (exdoouy ele] & ep inuee| wuode) | y | = | 3 areriurionseauinjsog | > | F | S 91H injoqes uy eiejuezoid 0150 wins jopse pinsewi /yo4ged / piuelsen Pachetul de modernizare — Pst Pachetul de modernizare — Ps2 Pachetul de modernizare — PS3 24IMB 9p 0g vind 20 op Iroje2 9p rpeoved nak sz 1 Jo vauoduno osnoo|y ezeaZNes FIeP ‘OHA UY, JOUNHeID « (}e71U00003) NoNe oveprsuoo w yen] Nga jeluoprzaiou ojepuwce olpeD nved Jel we Sp OF OP MoIED 9p epeOuEd o aRIEPSLDD u| eI 9S ‘soIgNd HE oRVEPA! UE NALeY AYVISNVNID 1z'068"L 00°06 08'061"1 s6'801 9b'00r =| SueZIWepow ap Mayoed 20 7 ; ; , . ; ; ; ; sgoyy [2 8#20HeHM etLeoYPOUL co'ees't| oo'0 | os | coo |e6'0s] ooo or'zit | izerve | ooo | zozoz | se'sor eee areziuepour ap imayoed z20b se'6ee't| 00'0 os €0'0 66'9S 000 Le'ege 12086 00'0 S6'801 6e'9er See 9 ‘$007/2019 SJEZ]W@POW ap |MEYIeG +-20b 5 . - , ” o ' ss ” 7 2 — S1eONEIN EIWEdyIPOW zsiset| ooo | os | eo e695] oo ove. | opzier | oo'0 | seer | izzsz ‘eee erezjwepour ap imeused 120867] 00'0 os £00 00'0 o0'o oz's8L vL'BE97 o0'0 s6'801 ze'vh ZVS — BIEN}OE G1E}S 6ISZL} 00'0 os £0'0 00'0 00'0 S'2Lb reLise 00'0 e6rZh 00'0 LWS - e1emoe elers = ela ae = z suvoors | ojos 9 Bs 9/8 s| 882 Be g 8] 38 BS g/8e| 5) se8) 5 23 ; BE | Esk | 382 o8 £/82/8elags8) ¢ 22 Leena ze | 322/38 528 ga) =| 28/835 Bls8ee ‘a1610ue e| nIpaw 3% | 28, |32: s3> 2S ek) sS/2228) 8 [EShe2) wmmesdinnueus | $3 | P32 | 325 B52 38 |) 8e/eB/2355) § |2SER nenquosep| SS | S82 | eee eRgs Be l/Ssise|Seos) s |2eES g/"- ¢/]28s ze 8/22/38 ieag 8) 2 fsF 169U9 INISOD a s2S 85 2/28 /"3| ge) & BS Zaz 82 z/a°| 3) 258 3 1 OF 02 exuojfoun, | “8 E 32 = g| 2 InoIeo ap epeoriod ‘9p jenue jmsoo. = ao[du 1011 e|s yeInd}e9 Jeqo/6 jnsoD & 18 [dw joi] (inzeo arsogoep) | | 2 | 2 ‘@s2UIUMJ@ ap ImseD sis {ue] eewnse o ° polwouose Pein @p wieIng “2 (2e!oueuy 129 nujuad | s1WOUODa -o19eWE 8 8 Injngjeo nuyued ayLeyIp So o e384) asezjenqoe ep eVeYy elenpizes eeojey ole [due {21wWo0wose ole -ou9eUL jnjno|eo Nsyued $ $ yewmnu) gues ap 39950 no ezeB ap s0|!ISIWIa SoD - ah. g 3 3338 5 =| e 2 | 2222 [8] | ele Se ss la eo} e $3| 825%? | 38225 S| 2522/2 gle i SEES E 3/2 3 |#88e [5 g\a & 1383 & BR os 2 [uerdus re] ele 3 | jeuoseidoimsog | | Ss | S as 33] tue-dwy sa) ele 3 2 ouounoauy 2/5 ep jenue nso S/R [dur ; 19j] (exedeouy gl = ep inure} yeyodes) z|z ayer fartnsaauy imsog B)]e “9m imvoqes uy erejuazaid 9159 wna apse Buns /yeysed / eivenen = PST Pachetul de modernizare ~Ps2 Pachetul de modernizare ~PS3 26Tabelul 1.8. Tabel comparativ atat pentru cladirile noi, ct si pentru cladirile existente Intervalul /nivelul optim din punet de vedere al costurilor (de la ~ la) {pentru abordare Ia nivelul componentelor, in unitatea relevanta) kWhim?, a Cladire de referinta (stare actuala) kwhim?, a Cerinte actuale pentru cladirile de referinta kWh/m’*, Justificarea decalajului: Cerintele actuale privind anvelopa cladirii sunt cele conform normativului C107 / 2010 (in prezent utilizate pentru proiectarea cladirilor noi) $i conduc la valoarea energiei primare de 133,06 kWh/m’an. in normativ nu se fac precizari care vizeaza sistemele cladirii). Trecerea de la valoarea de 133,06 kWh/m’an la valoarea de 122,34 kWh/man (cu referire la energia primara) se realizeaz prin dotarea cladirii cu obloane termoizolante mobile pentru orele de noapte in sezonul rece gi prin dotare cu sistem de ventilare mecanica care include recuperator de cdldura (72% eficienta) pentru fiecare unitate de locuire in parte. Decalajul fafa de intervalul optim devine de numai 9,23% <15%. Plan de reducere a decalajului nejustificabil: Pentru cladirile de tip bloc de locuinte existente se adopta solutiile de tip C 107, asociate cu introducerea masurilor rezultate din analiza de cost optim, mentionate (C 107-2). 00 Cost soe seein 8 200 ® 75 «0 «125—=—C«HGD:SCTS:Ci«OSCSCSCiSCTS:CSCONSCSC SCS nore primara species Whip} Fig. 1113. Analiza de sensibilitate macroeconomica — cladire tip bloc de locuinje, zona climatica II 7Cost global spate temp. GER ESS E828 28 3 75 0557S D5 HOSS DTS nee primara species IWMI 1 Fig, 1114. Analiza de sensibiitate financiara — cladire tip bloc de locuinte, zona climatica Il 28 ‘400ez (e1edno0 (e12dno0 tevednoo (e1edn00 210 “eiea) (exednoo 210 "exen) (e1edn00 oes) 10 ‘exen) ongow | ojqow unos | o10 exer) ojgow | opgowunsois | ovo exer) oqgow | 9S") (exeodep dinedsinnes unjois-gouesow | —eowuesau | uniois ‘eieziuebi0 | —gouesew | uniois—gowesow |S ereimeu : : ‘e71Ue6108U ‘ysnjou) @flejnuen ap waisis vejquon eunpgo | svenuen | gyesnyeu axejquen | esejnuan | avequan eunpigo | NERS epiowodnsa | ‘ene | -eemeu | ‘enpeo | opiowednor | ERED 2p soresodnoet ap so1iednoe1 " audoud grenuan | audoid prenueo | audoid grenuao | audoxd prenua | audoid grenua5 | audosd premuaa | audosd gienueo) paleuaul epreo edy audoid gienueo | audoid gienueo | eudoid erenueo | audoxd erenueo | eudoid erenueo | eudoid eenueo | audoid eienveo 2uz|e001 ap Wiss (oye ejeuuey ese) suipeio ap ajeB| unser IpeIO e B1e}0) edojonue Up twit ogo'e9z | »,wr ogo'9ez | »,WWrogo'99z | »,wirogo'99z | »,Wwrogo'992 | »,wyr og0'992 | >,WHIr O90'99z ENS %EN'S WEN'S wer's ENS HENS %EN'S Siena efejeidns ealepuoy (ueoziowsa) — | Queoziowsa) | ueezowe) | (uexzowe) | (ue}ozowsa) | (ueozowre) (exanp) aneaiey ywimesvo | ywimesr'o | ywinsez'r | y,wimos'o | ¥wmoos'o | ».wimese'L | y,win sez yowmsovo | ywasov'o | ywimsor'o | y.winese’o | y,wmace'o | ywimece’o | yw 6e6'o jaiaied eiiejoz| ywmzsvo | xwmzsvo | »wmzsvo | »wmzsvo | xwmzsvo | xwmzsvo | ».wmseeo njnguedooe eifejoz) 7 Add ‘Sd ‘ep ‘sense: | op -sednoa1 ep sodnoas einpjeo 10140) ‘euesjqo ns | 16 eueoiqo ‘oueojqo ns | ep -sodnoos eueojqo e1uzoyjpou eeoueyn | no eseouern wluyoje1 op ze9 punsew exeo}i0y1n 'Seuecigo | ee sd imoused | Siow | oneouipous no ouszoyipow | no sq imeysed ne no ‘soozizor 9 | ‘8002/4019 en ‘sooz/zor 9 ejuenen Seusuen ewe LEA aye}D9I9s so|UNSeU soj}eUeLeA eoreroWNUE NjjUed AReNSNI |OGeL “oH InjeqeL jweyjun dy ap yN9O] ep LUIPeIDoe (ensexe) naquad ayeyp oe) JajsueN ap a[Zo|en :njdwaxe ep) eu}eyeuNquy ap luNjantu ayinw ew aeI9I9s y Od ejuaioye -warsis naueg WIM UL N :IUIPEIO edojaaue NjUed “ATeMISNI! NAY No eSe JO|NseW eeseJOWNU ‘o1wou08 oiwoucsa ‘o1wou0De ‘4wouooa ‘aiuouosa | quaosepueout ‘1WoU099 FeUIWNI exeumuiny di. yeuwiny yeuuny yeujwinyt yeurwiny) yeulwinyy yeulwiniy ‘oneB18ue injnuoysan eaxequiiyos 20,800030} unoued 1S teanse uozes ‘yas od ajezeq unsewy winow ad guejos ojjerersu Lt £0= 433 17> 43a Lt=uaa- vwds =ua3-1 maids ewewedure| Si oreduse | uesemewedtne | oleae Add ‘Sd n *eanpieo eanpreo an oueoigo es ‘unpige ep uednoes ep sednoe. NAO 83% ep “sednoes unpieo ‘eseorsoyn feueoiqons | 18 eueojgo ‘aueoiqo no ep ‘uednses euRo|qo . e]ZeOYIpoU 91201103] no eueoHeyin Bluse ep zeQ eunsew azwouonn | Sourojqo | ues Sa ImouDed | Oe oy no ‘O12IuIPOW 9 Sd INeYIe” te “gooz/ZoL i 5 no no ‘go0z/Zob 9 aed 9 ‘s00z/L0b 4 eyUeHeA 'S007/Z0b 2 eyueye, enue 29 equeLeA 2oreyon0104 unoued |§ |BAyso uozas ul WOW syd eaejos avfeersur £e=aaa- 97 = uaa —uds ininieds: ids ewowediyos squawediyoo aOR ap nWuEISsIS aquewediyoo Add ‘Sd% pluuayas ep eouipelo no aijesedwio> uy pred e1618Ue u) o1610Ne ‘9p |njnaeseoou eoseonpay ew pueullad o1610u0 ep 2919199 psins sod giesytoods. yeual| e161003, ‘eansi6o] 2 yeujwny, pisfeueur epieo edy Te enveinuen | exe eutoes nnueg earzeouL nuog (ewe 2 neBseue wnsuod snaBuau; (9 12S909N Cem injeqe uy gSHOSep 9}59 Wind [apse ejueen / oysed Ensen, ig'eL = 9198/93 or'iet = "wera se'8z1 su'80r z-20b9 = a1e0payn ‘aqzeoy!powi nd ‘s00z/L0LO ‘auezjWiapoui ap Im=aYIeG OLE SL = 0u08|9°3 SL'vst = "wera vs'z0z sv'Lr 42019 = a1eoyayn oj1ze2yIPOW! Nd ‘s00z/LOLD. ‘eueziWepowi ep Imeyoed ie = 0u}09/9°3 eL'SL¥ = "wea arise ea'sie Zvs —elemoe e615 % gluyojo ep eoupers no oflesedwos uy giewyd e610u0 wy o6:0ue @p Injnsesedeu eeseonpey, “OF Injeqey UMNO puewllad o1610u0 vee = ouj99@"3 LISS ‘ep 018199) presay e1610u3, ‘eops160] 2 yeujwny, pusfeueur epieo edy eL'sor exes naqued earzieour naued jWes!UN ea1pelo — eI [e,wyunvil ne610Ue wnsuog ano6s0u 19 1eS800N 9Ue Op 1149199 I1AEIND|e9 9193241NZEA ND |oGeL Lys ~ e1eme e103, esuasep 9}S0 wind japse) Biueren / yoyoed / eInsEW,ze ee 1 [zuma] . . ol on . 4 isd sr'o9 seue | ee | tees gv0 | evear | oro | 19! |_ serusoposrop imouoed = "wiey'3 0" &-L0b9 = ou}99 oo | ees . ; ~exeo}eyn ween /ez'ost 3! ez | iz | 00 | vo | so'ezr | or | 5120 | supayipou eo enoziz010 Sis ‘s1eziuapoui op imoyoed = "wera€ Iroje2 9p rpeoved nak upp ouoduns eonnooy e207" 2s FE ‘BHA U JoUrHaNd e (jezU000%) nN RIPE exIEPEIEO ULNA ¢ IMB 9p 0g vind 20 op jeluoprzaiou ojepuwce olpeD niued Jel ue Sp OF OP MoIeD 9p epeOuEd o aRIEPSLDD u! eI 9S ‘soIgNd HE oRvEPA! UMED NALeY €:201 9 e220u0H1n ‘e1mgoy!PoW no ‘s00z/ZOLD euezjwepow op imayoed go'zzz'e| oo'0 | os yoo |agzsz) —ze'voz so'68 is'gze't | 00'0 se'iiz | ve'eget Z-L0b 9 ~ e120u9}1n vy'g0'e| oo'0 | og yoo |aezsz) —ea'esz gs'i9z ov'ezs't | 00'0 ostort | gr'9za | e1ugaypow no ‘so0z/Z0Lo ‘auezIapow! ap Imeyoed 1-LOL 9 - exe0uay1n er'szs'e| o0'0 | og yoo |eezsz) sr'zve si'sbh se'ozzz | 00° og‘ort ve'0g9 | eeoyrpour no ‘so0z/Z0L9. areziWapowi ep Imayoed zo'zvvs| ooo | og yoo | ooo | _ze'sza €z'991 sosriy | ooo os'ovt L8'z9 zvs ~ elemoe orig va'zr0'9| 00 ooo | za'esz os'i9e wisse'r aL'6r bys ~ elemoe ores, = ola ela as = €| Baz g 19813 oyuue, as 9/85] 8] 828 e8e% uf] < S|) es 33 g) 88 Bs} s¢8| s|g2gF [rau 1) ze | se | 382 sek 2) shletleszel & zs fe z2 z reg E/e2/felsee58| ¢ | ge28 =o >FE | Bee 2% geo) FF /2eeges| § | 8ea2 1Bi0ue e| nipew 33 22, |232 g3> 22) g8/ss/F382) & | ss gF| mintordiminueuos | G3 | Sse | Ss 238 22) Es |e es ee28) & | Seek nsnquoo | 23 | 3°o | sea og =e / a2 Bslesss 2/5328 1B10U2 Ims0D B 3 | 238 Begs 2/28 |"3\ ges) 5/28 3¢ 3e2 °e2 e/3%| $| 823 228 ue oe“ ereuofjauny Z3¢ 38 2 Bl ¢@ * 2 | nsqeo ep epeousd ep renue imsoo, Boo DINONODZONOV ausa] ap area yeqoj6 injnysoo jnynayeo. “LEH injeqes[awe yeinaje9 feqoI6 Imisog [duo (inzeo 9150 9006) ‘zeuju op jms0m 0,00 |3.063,25 que] prewnse polwouose ella ep ereIng 50 (Geoueuy 99 nuyued 1$ s1uouos9 -os92u. Injngjeo nayued eHL0HIP ‘99e4) exezi1en39e op BEY plenpizei eueojea, 326,67 [dui / 191] (21WoUoDe -o19ew jnjnojes naued win) e498 ep 30040 no eze6 op sojys1We S09 155,12 7 se| #232 3 33 3 8 : & ° 8 é gE 5 z ¢ [ueduu tei 8 8 © 9 | jeuoijeredoimsog | S So v ss S| tuedwyrt 8 g ge esouonuy ¢ iS ° epjenue imsog | = SY [dur / 19] (e10doouy 3 8 ‘ep inuee| weuode,) «| = 5 “ORM Injeqes uy ‘eyejuezeld 93s@ WIND jeyse eanseus /yoused / eueLeA Pachetul de modernizare — Pachetul de modernizare — PS3 34se Iro}e2 9p fpeoved nduyy uo avDdUCe BayNOO|Y gzBRZIAGS RP “OHA Y, JOUNHaNS e (aEZUEDALA) ANIONS I oveprsuoo w yen] Nga IMB 9p 0g vind 20 op jeluoprzaiou ojeouwce opeD naued Je! "we 9p OF oP MoIED p epeouEd © aRIEPSULD UI e 9s ‘soIgNd HS oMfUEpa: URED NALOY, ‘ ‘ ‘ : . . je ; : ‘ zsd- sr'egee] 00 | og co'o = |zv'ee] 000 eo'ee | so'orst | 000 Se'VLE | OS'HE | sreziuopou op moyoeg 5 " ‘ 5 y ; . ; i ‘ isd - se'eise| 00 | 0g e010 |zg'se] 000 os'ses | orezez | o0'0 seve | £9014 | sreziopou op moyoeg €-201 = e1eo1e1n se'zvee] ooo | 0g e0'0 — |99'zsz]_— 000 er'ts | server | 000 so'zaz | tv'ezz't |elugoyrpow no ‘sooz/2019 ‘a1ezjWapow ap injaysed 2-201 9 ~ 8180110310 yroose] o0'0 | os 00 —|99'zsz}_ ooo aleve syst | o0'0 se'pLt | 9¥'pz0'b Jeiugayipow no ‘so0z/z019 auezjwiepowi ep Imeyoed FLO 9 ~ e18013031n 8¢'Z96'E| 00'0 os, €0'0 99'ZSz 00'0 er'06) corse] 00'0 ‘SE'PL) 8S'er8 JMBDYIPOW ND ‘S00Z/ZOLD ‘orezjuepow ap tmoysea is'ri9s| 00'0 os, £0'0 o0'0 00'0 PLBle eserl'S 00'0 Sept Bet ZVS — BIeNjoe ales 19'06S'9| 00° os, £00 00°0 00°0 9b £b'b20'9 00'0 8L'62 eL'19 LWS - B1enj9R a1e)S_ ° 3 2 Z 22 3 g uy0813 oyuua] 2 9 | a8 as g/)%e|_ 8] 328) s 33 tau 2) Ese | 232 se38 E/22|2elaees) o 1.283 Se] 338 | 88 ze 6 seals /28) 835 8 8982 slabs eimpow | 33 g2. | 823 g55 eo) ee les F228) § ESE 2S “inmosdmmucuos | 23 | 232 | 8S S58 38) feo /s8/3255| 8 BSE8 3¢ |) 282 | ee cas Sg lS l/es)eick| = Feige 3 8 | 23s age 2) 22 /"3)"ge8) & Bae — ae Pea 2/3°| 8) $23 gee we o¢ * ‘exeuojfouny See 38 3 a] 3° 8 Fg] mores ep epeoueg | op jenueymsen . a5 AYVISNVNID[awe yeina[e9 feqoI6 Imisog [dw / ol] (Inzeo 9350 e0ep) aueuUit}a ap 1NIS0D (ue) evewnsa Bojwouode elein ap eyeING (veroueuy 99 najued |$ s110u099 -o19eu Ininajes nsqued o140y1p 91e1) eseziienioe op eed Blenpizai aseojea, Fai 78) {o1u10U090 -ox9eu! jnjngjeo naued rewinu) ees op 1999 no 9226 ap Joyysitue msop scenariului pretului mp] mediu la energie 8 3 3 é 3 E 8 8 Costul energie’? pe tip de [ued 161] leuottesedo irs05 [ue “du 101) eueuljonu ep jenue 1n3s09, Costul anual de functionare [dus 101] (o1edeou @p jnue e| yeyOdes) ‘erent 191 “OFM Inteqes uy piequezoud eso wind jopse pansew / yoyoed / eyuelse), Pachetul de modernizare 36Tabelul 11.12 Tabel comparativ atat pentru cladirile noi, cat si pentru cladirile existente Cladire de Intervalul /nivelul optim din punct referinta de vedere al costurilor (de la ~ la) Cerinte actuale existenta (pentru 0 abordare ta nivelul Pentru cladirile de | Decalaj (stare actuala) | _componentelor, in unitatea relevant) eee % kWhim?, a kWhim?, a ma 701,55 155-230 317,94 81,27 Justificarea decalajului: Cerintele actuale privind anvelopa cladirii sunt cele conform normativului C107 / 2010 (in prezent utilizate pentru proiectarea cladirilor noi) $i conduc la valoarea energiei primare de 317,94 kWh/m’an. in normativ nu se fac precizari care vizeaz& sistemele cladiri) Trecerea de la valoarea de 317,94 kWh/m’an la valoarea de 201,91 kWh/m’an (cu referire la energia primara) se realizeaza prin adoptarea Pachetului superior de protectie termica, prin dotarea cladirii cu obloane termoizolante mobile pentru orele de noapte in sezonul rece si prin dotare cu sistem de ventilare mecanica care include recuperator de caldura (72% eficienta) pentru fiecare unitate de locuire in parte. Decalajul fata de intervalul optim se anuleaza. Plan de reducere a decalajului nejustificabil: Pentru cladirile de tip bloc de locuinfe existente se adopta solutiile de tip C 107, asociate cu introducerea masurilor rezultate din analiza de cost optim, mentionate (PS-2). soe Cori ‘owe vane mt sco aio ‘1000 ogee ‘econ = cn es = ot ot E s00 i S Bow i 4 Ley 3 eal Seal iT | fon lees T 000 = nora primar spectica (kWh Fig, 1115. Analiza de sensibiitate macroeconomica ~ cladire unifamiliala, zona climatica II 7Cost global spect levine) 2.00 125 160 175 200 225 260 275 a0 325 380 975 400 425 450 475 500 525 S60 S75 GOD 625 650 475 700 Energie primare specifica [ahnp.] Fig. 1116. Analiza de sensibilitate financiara — cladire unifamiliala, zona climatica Il 1.2. Raportul de tara privind performanta energetica minim admisibila pentru incadrarea cladirilor in clasa de cladiri de tip NZEB — evolutia in intervalul de timp pana in anul 2020 Scenarille utilizate in scopul evaluarii Performantei Energetice a Cladirilor intre stadiul actual si cladirile cu consum de energie aproape de zero (NZEB), pe tipuri de cladiri, se regasesc in tabelulII.13. Tabelul II.13. Variante si masuri selectate Tzolare termica acoperis 7.124 Wink 0.25 Wim'k 0.21 Wink Tzolare termicd perete verical opao | 1,286 Wim'K 0,625 Wim'K 0,308 Wink Forest 2,56 WimrK 7,30 Wink 7103 Wink eresire (Guble) (termoizotant) (termoizotant) Masur legate de cladire (capacitate | 966 69 Jim? 266.060 Jim? 266.060 Jim?k termica) Centrale, rejea_| __ Gantralé, rejea Centrale, retea Sistem de incalzire districtuala districtuala districtuala - Contralé, refea| Central, refea Central, rejea }Apa cald mensjer® (ACM) districtuala districtuala districtuala 38,Varianta nee Gazdereferinté | 6 so7/2008, cu _| Pachetul suplimentar A) modificérile ulterioare fs) aturala—ventilare | _naturala -ventilare Sistem de ventilate (inclusiv nara naturala organizata, | naturala organizata, ventilatia pe timp de noapte) storuri mobile (vara, ore | storuri mobile (vara, ore ‘ocupare) ‘ocupare) ‘echipamente spit, ventilo-convectoare, sisteme radiante, sisteme prin adsorbtie Bri. EER =35 instalajie solara (ACM In sezon estiva), panouti fotovoltaice, sursé geotermala echipamente split, ventilo-convectoare EER =27 echipamente split Sistemul de racire a spatiului pelle instalajie sotara (ACM Masuri bazate pe SER - ‘In sezon estiva), panourifotovoltaice Cogenerare/ Schimbarea vectorului energetic : : trigenerare de inalta eficienta iluminat iluminat economic Tip iluminat interior 5 iluminat economic "i incandescent (Loduri) 11.3. Valorile limita maximum admise ale energiei primare gi ale emisiilor de CO. aferente proceselor de functionare a cladirilor — repartizare pe tipuri de cladiri si pe zonele climatice de iarna ale Romaniei Se constata corecta interpretare a spiritului EPBD in ceea ce priveste cladirile de tip birouri in cazul cdrora valoarea maxima admisa de energie primara este fixata la reperul de 57 kW / man, inferioara valorii minime care defineste domeniul de minim al costului global, de 62 kW / man. Chiar daca in Romania reprezentativitatea cladirilor publice de tip birouri / cladiri administrative (prin prisma consumului de energie) este inferioara mediei europene, orice cladire public’ poate constitui un exemplu de buna practica in cazul asezarilor urbane Lucrarea completeazé metodologic analiza care a definit limita maxima admisa a cladirilor de tip NZEB din Romania prin abordarea eficientei economice ca gi criteriu de acceptabilitate a realizarii unei cladiri de tip NZEB Eficienta economica se refera la durata de recuperare a investifiei suplimentare proprii unei cladiri NZEB, faa de cladirea de tip C 107 (conform reglementarilor in vigoare de realizare a cladirilor noi - C 107 / 2005, cu modificarile ulterioare) pe seama economici de energie la consuma-torul final (atat pe vectorul termic, cat $i pe vectorul electric). Pentru cresterea numérului de cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero, valorile limité maximum admise ale energiei primare si ale emisiilor de CO2 sunt prezentate in Tabelul Il 14. 39ov (99p Le) stoz (ovoz) ehuuojas 2p [oan (9ap 18) svoz (ooz) eluajos 9 [@AIN (99p Le) stoz [ue wun] eiewnd uelebeg 916003, {ue,wy6>) 700 welebeq [ue,wyunn) erewnd e1610u3, Tue, w/6x) 709 yupteBeg Tue, 709 upfeBeq (ue, wu) erewud 161003 {ue,wy64) 709 yefebeg [ue,w/uot) erewud 161003, S1VNGIAIGNI ‘BAIL93109 41n9073q tlay70 V.LINVS INTNWSLSIS BLWNUS3G Riay79. INTNLNYWyLYANI BLWNILSSG IIdy79. ranoula a rsiay79 (oroz) poneumio,ty (99p Le) stoz Tue w/6y] | Tue, uranyl 700 pewpd uetebea | e16s0ua [ue 76x) 709 uelebog [ue wun) giewyd e1610U3 (ue, w/6%) *09 ueleboa Tue,wrumoll giewud 9161003 [ue,wy6] *09 eleboa Tue, wranoil erewud 2161903 [ue,w/6y) 709 uglebog [uewyunl prewud 2161003 ‘STVNGIAIGNI 41N907 30 wId¥79 BALL93109 41N907 3g GYD VLINVS INTNWWALSIS BLVNUSG RIGY79. ININANYINYLYANI BLWNILS3O P1GV79. nunowia 3d riay79 (ounz) ehuuayes 9p IOAN qwozH0In fig. 11.17. se prezinté schema logicd a metodologiei de validare teoretica a unei cladiri de tip NZEB, bazata pe trei module de calcul principale, dupa cum urmeaza: * Modulul 1 — simularea dinamica cu pas de timp orar (atat pentru cladirea noua cat sipentru clairea similara realizat& conform C 107 / 2008, cu modificairile ulterioare; * Modulul 2 — estimarea energiei primare proprie scenariilor de dotare a cladirii cu anvelopa termoizolanta, sisteme performante de producere a utiltatilor si cu un sistem care are funcfie de sursd regenerabilé de energie Factorii de conversie in energie primara se aplica ambelor forme de energie, iar valoarea energiei primare reprezinté valoarea neta la nivel de cladire. Prin urmare, se tine seama in orice situatie de conectarea la refelele urbane de alimentare cu combustibil fosil si cu energie electric’; * Modulul 3 — evaluarea duratei de recuperare a costurilor de investiti prin raportarea la cladirea C 107. Se propune o valoare maxima in functie de politica nationala de promovare a NZEB. Mentionam prezenta in structura schemei logice a submodelului Analiz8 valoare Da a duratei de recuperare a investitilor suplimentare. Se pune, astfel, in evidenta componentele de pret sensibile care pot beneficia de politic la nivel national pentru a stimula promovarea pietii NZEB. Pe baza datelor incluse atat in figele tehnice ale cladirilor, prin prisma costului optim, cat si ca urmare a definirii limitei maxim admisibile a energiei primare aferenta proceselor de furnizare a utiltafilor termice gi electrice ale cladirilor de tip NZEB (zona climatica II), s-a intocmit tabelul de sintez4 de mai jos (tabel !I.15.): Tabel 11.15. Domeniul de cost optim | Valoare maxim admisa Tipul cladiri [kwhym7an} NZEB [kWh/m*an] Publica si birouri 62-100 87 Bloc de locuinte 56-112 100 Cladire de locuit unifamitiata 155-230 1 42a Dat ciate som vere aa ciate tauren i el ee ee Sorter sou | 2] dinamied ‘ican — expats ora { { Nesezar de cia] [Neoware pent rare fig sersiot ‘om de orizare 2 vital temice Consum ee Consumers lec, pent nee erudite peri ap8calds morale Fado de converse energie pear Energe par eo I Energie rimara nets Im Wesel dares ‘Sure regenera Lg doonrge ware LJ ‘otc ananca ‘YNA~C 107 Fig, 117. Schema logica a metodologiei de validare teoretica a unei cladiri de tip NZEB 43 201 9 eluusjes ap exjpero eorueuip exeynusyg — 1 iow ezewiuid aj810u3 exewnsg - 2H golwouode ejua!oye ep ezileuy ~ cwIL4. Estimarea rentabilitatii solutiilor tehnice in conformitate cu prevederile Art. 9 al (6) al Directivei 2010/31/UE — metodologie Metoda de configurare energetica a unei cladiri de tip NZEB este prezentata in schema logicé modular din fig. 11.17 si este aplicabila tuturor tipurilor de cladiri, aga cum sunt precizate in Directiva 2010/31/UE, Anexa |, pct. 5. 44Cap. Ill. EFICIENTA ECONOMICA A SOLUTIILOR TEHNICE PE TIPURI DE CLADIRI REZULTATELE ANALIZEI NOTE: 1. Zonele marcate cu gris nu satisfac conditia minima de incadrare in clasa NZEB; 2. Valorile marcate cu culoare rosie sunt acceptate daca se extinde durata admisibilé de recuperarea a investitiei suplimentare peste valoarea maxima de 10 ani; 3. Valorile marcare cu bold sunt cladiri de tip NZEB tL. Cl admisa, proprie cl fire de birouri - zona climatica Il (energie primar specifica maxim de tip NZEB = 57 kWhim?an) vasoq? | Pompi | Centralia] Cogenerare ] Cogenerare inalta Suprafata PFV = 150 mv ccaldura termica actuala eficienta Energie primar Ona) 42,95 52,96 46,23 28,26 Energie primara 10 Rwhinan] 141,93 141,93 12414 12444 fooperie consum energie | 9c yg wea case ws electrica prin PFV [9%] ‘Acoperire consum total de energie prin utilizarea 35,85 20,74 23,28 23,28 ‘energie sotare [%6] Durata de recuperare [ani] 10,0 92 7,8 7,8 Z 2 | Pompa Centralia Cogenerare | Cogenerare inalta Suprafata PFV= 1500 | csigura termica actual ficient Energie primara 1evhintan| 77,05 67,04 73,77 91,74 Energie primara © 107 [kWhim’an} 141,93 141,93 124,14 124,14 Acoperive consum eneraie | 945.05 315,23 315,23 315.23 electrica prin PFV 1%] ‘Acoperire consum total de energie prin utilizarea 215,08 124,44 139,65 139,65 energie sotare [%6] Durata de recuperare [ani] 85 83 7.8 7.8 451.2. Cladire de blocuri — zona climatica | (energie primara specifica maxim admis, proprie cladi de tip NZEB = 93 kWh/m7an) > |pPompal) |) Cental) (Cogenerare |) Cogenerare inatta Suprerata PRY 30 mv caldura termica actuala ficients Energie primar Ikan] 135,55 146,82 132,78 89,44 Energie primar C107 kWnin'an] 216,46 216.46 188,85 188,85 > | Pomps | Centrala | Cogenerare | Cogenerare Inala Suprafata PEV = $0 mi caldura termica actuala ficients ‘Acoperie consum energie electica prin PFV [%] ay az Zz iad “Acoperive consum total de energie prin utlizarea 11,41 5,70 655 655 energie solare (%) Durata de recuperare[an) | 142 18 705 705 ~a00m? | Pompa | Centrale | Cogenerare | Cogenerare inalta Suprafata PFV=300m' | caiaura | termica actuala eficienta Energie primara rau 48,30 59,57 45,52 219 Energie primara a a A ; : cio nwnneaey 216.46 216,46 188,85 188.85 ‘Acoperire consum energie Seach Pea 68,43 121,39 121,39 121,38 “Acoperire conum total de energie prin utlizarea 68,43 3421 39,28 39,29 energiei solar (%] Durata de recuperare [ani] 93 a4 aA aA 461,3. Cladire de blocuri — zona climatica Il (energie primara specificé maxim admisa, proprie cladirii de tip NZEB = 100 kWh/m?an) =: | Pomp | Centralé | Cogenerare | Cogenerare naa SuprafataPFV= Som! | caidura | termica actuala ficient Energie prmara tevhtan| 142,86 154,76 199,93 9418 Energie primara aor pvhinten] 224,70 224,70 193,34 199,34 ‘Acoperire consum energie Setica pan PRY [%] 885 16,08 16,08 16,08 ‘Acoperire consum total de energie prin utlizarea 885 4,36 5,01 501 energie solare [%] Durata de recuperare lan) | 16,0 140 15 15 vam? | Pompa | Centrala | Cogenerare ] Cogenerare inalta Suprafata PFV=300m' | calgura termica actuala ficients Energie pimara ikWinean] 73,54 85,43 70,64 24,85 capa? | Pompi | Centralé | Cogenerare | Cogenerare inal Suprafata PFV=300m' | calaura termica actuala ficients Energie primara gin nian 224,70 224,70 193,34 193,34 ‘Acoperie consum energie cecics pM EVES 53,08 96,45 96,45 96,45 "Acoperive consum total de energie prin utizarea 53,08 26,14 30,08 30,08 energie’ solare [%] Durata de recuperare [ani] | 11a 102 a4 4 47l.4, Cladire de blocuri - zona climatica III (energie primara specifica maxim admisa, proprie cladirii de tip NZEB = 111 kWh/m?an) ‘Suprafata PFV = 50m? Pompa Centralia Cogenerare Cogenerare inaita caldura termica actuala eficienta Energie primara {kWhvm?an} 142,48 154,57 199,49 92,96 Energie primara © 107 fkvhim?an} 229,04 229,04 196,94 196,94 ‘Acoperire consum energie lettiog prin PFV [%I 9.78 17,91 17,91 17,91 ‘Acoperire consum total de energie prin utilizarea 978 479 5,52 552 energiei soiare [%] Durata de recuperare [ani] 144 12,0 10.0 10.0 300m? | Pompa Centralia Cogenerare | Cogenerare inalta Supratata PFV = 300 m caldura termica actuala eficienta Energie primara tkWhvn?an 65,24 77,34 70,61 15,73 Energie primara cor kWninan] 29.04 229,04 196,04 196,94 ‘Acoperire consum energie petienininyia 58,69 107,45 107,45 107,45 “Acoperire consum total de energie prin utilizarea 58.69 2876 33,13 33,13 energiei soiare [%] Durata de recuperare [ani] 98 90 84 a4 481.5. Cladire de Blocuri ~ zona climatica IV (energie primara specificé maxim admisa, proprie cladirii de tip NZEB = 127 kWhim?an) ‘Suprafata PFV = 50m? ree cone fa . ence aera 150,62 163,70 147,40 97,07 Be Who 243,86 243,86 207.55 207,55 ‘coperre consum eneraie |g 9g 1524 t524 1528 electrica prin PFV [%] ‘Acoperire consum total de energie prin ulizarea 8,03 3.85 445, 445 energiei solare [%] Durata de recuperare [ani 14.9 12,0 92, 92 2 | Pompa Centrala Cogenerare | Cogenerare inalta Sureeiai Pry =208 caldura termica actuala ficient Energie primara [kWhim?an] 84,89 97,98 81,67 31,34 Energie primara ©107 fkwhiméan} 243,86 243,86 207,55 207,55 Acoperire consum energ® | 49,16 91,44 91,44 91,44 electrica prin PV [%] ‘Acoperire consum total de energie prin utilizarea 48,16 23,10 26,69 26,69 energiei solare [96] Durata de recuperare [ani] 114 97 85 85 49IIL6. Cladire de locuit unifamiliala — zona climatica II (energie primara specifica maxim admisa, proprie cladirii de tip NZEB = 114 kWh/m’an) — cladire dotata cu Spatiu Solar ventilat si cu instalatie solara de preparare a apei clade de consum inclusa in Spatiul Solar Centrala termica pe gaze | SuprafataPFV=3m’ | Suprafata PFV = 18m? Energie primara Tavhnzan] 146,73 18,37 Energie primara 107 [kWhimtan) 291,84 291,84 ‘Acoperire consum energie —_ ‘a7 electric& prin PFV [%] Centrala termica pe gaze | Suprafata PFV=3m’ | Suprafata PFV = 18 m* ‘Acoperire consum total de energie prin utilizarea 45,26 1,17 energiei solare [%6] Durata de recuperare [ani] 117 95 50Cap. IV. CLADIREA DE TIP NZEB DIN ROMANIA Cladirea cu consum de energie aproape de zero este caracterizaté de consum redus de energie provenité din surse fosile si utiizeaz surse regenerabile de energie (nefosile), intr-o proportie stabilit& prin procedura de definire a cerintelor minime, in conformitate cu prevederile Art. 4 $i Art. 5 ale Directivei 31 /2010/ UE. Atat in cazul cladirilor noi cat si al celor existente incluse in programe nationale si locale de modemizare energetic’, se urmareste ca solufille tehnice adoptate sé satisfacé cerintele minime din punct de vedere al costurilor, determinate in concordanta cu prevederile Regulamentului delegat al UE nr. 244 / 2012. Parametrii energetici si de mediu adaptabili cl&dirilor noi se definesc in raport cu cerinfele minime actuale impuse cladirilor noi $i cu restrictiile climatice si tehnologice zonale. Definirea cladiri cu consum energetic aproape de zero reprezint& rezultanta respect&rii a dou’ componente care conditioneaza performanta energetic a unei cldiri, dupa cum urmeaza: ~ configuratia arhitecturalé a cladirii cu respectarea principiilor Dezvoltarii Durabile si in special cu minimizarea impactului asupra mediului natural, inclusiv asupra microclimatului zonal; asigurarea necesarului de utilitéti energetice, in special din refele districtuale urbane / zonale cu conditia ca eficienta energetica a acestora sa fie compatibila cu performanta energetica a cladirilor noi de tip NZEB. Dotarea cladirilor cu surse de energie regenerabile nefosile (amplasate fie pe cladire, fie pe terenul aflat in proprietatea cladiri) trebuie foarte atent analizata, in stadiul de proiect zonal urban, din punct de vedere al impactului asupra mediului natural, pe de o parte, si din punct de vedere al eficientei economice proprii cladirii, pe de alta parte. Studiul de solutii va contine analiza comparat& a dot8rii cu surse proprii de energie cu racordarea la sisteme districtuale eficiente de furnizare a utilit&tilor energetice. Se va {ine seama de principille Dezvoltarii Durabile care implica atat grade de libertate in ceea ce priveste calitatea locuiri, ct si minimizarea impactului asupra mediului natural. Alegerea configurarii energetice a unei cladiri noi din clasa NZEB se face prin aplicarea metodei prezentaté sub forma de schema logic in fig. 11.17. O dladire din clasa NZEB proiectata in Romania va fi caracterizata de intensitatea maxima de utilizare a energiei primare, conform datelor din Tabelul nr. VIIL.1. , Cap. Vill. = Concluzii. Cu valoare informativa se prezinta la pet. 6 al Cap. Vill, caracteristicile de performanta energetic si de eficientd economica ale cladirilor de tip NZEB care se proiecteaza in Romania. 51Cap. V. CONCLUZII V.1. Valoarea maxim admisa a energiei primare brute Pe baza datelor incluse atat in figele tehnice ale cladirilor, prin prisma costului optim, cat si ca urmare a definirii limitei maxim admisibile a energiei primare aferenta proceselor de furnizare a utilitafilor termice gi electrice ale cladirilor de tip NZEB (zona climatic’ 1I), s-a intocmit tabelul de sinteza (tabel V.1.): Tabel V.1. Tipul eld Domeniul de cost optim | Valoare maxim admis [kwhiméan] NZEB [kWh/m‘an] Publica si birourl 62-100 57 Bloc de locuinte 56-112 100 ‘De locuit unifamilialé 155-230 14 Tabelul ofera trei valori cu functie de intensitate energetic’ maxim admis pentru incadrarea in clasa NZEB a tipurilor de cladiri mentionate. Fafa de valorile mentionate se vor determina gi valori ale emisiilor de CO, asociate tipurile de cladiri prezentate. Semnificatia fizica a valorilor din tabelul sintetic este aceea de bona de admisibilitate care trebuie s@ fie verificata in cadrul elaborarii unui proiect de cladire de tip NZEB in Romania. Respectarea valorilor de mai sus se constituie in conditie preliminara pentru a putea incadra proiectul unei cladiri in clasa NZEB. Conditia necesara este fixat& de necesarul de energie aferenta incalzirli spatilor, la consumatorul final, iar conditia de suficient& data de respectarea duratei maxim admis& pentru recuperarea investitiei suplimentare prin raportare la cladirea proiectat& conform normativului C 107/2005, cu modificarile ulterioare, pe baza economiei realizata prin aplicarea solutilor proprii cladirii NZEB. Intreaga analiza de validare se efectueaz’ pe baza datelor climatice proprii anului climatic tip al zonei de care apartine localitatea in care se va proiecta cladirea de tip NZEB. Sursele regenerabile de energie sunt de doua categorii, dupa cum urmeaza: * Surse care alimenteazi refeaua de alimentare cu energie a localitati (hidraulice, solare, cogenerare de tnalta eficienta, geotermala, eoliana ete.); * Surse la nivelul proprietafii care include cladirea (solara termica, solara electric’, pompe de caldura, eoliana, combustibil — peleti, degeuri agricole, pile de combustie etc.) 52V.2. Schema logica de configurare energetica a unei cla tip NZEB Exemplele numerice se bazeaza pe trei dintre cele mai uzuale (si prin urmare reprezentative social si energetic) tipuri de cladiri, dupa cum urmeaza: ~ birouri, cladiri administrative; ~ blocuri de locuinte; ~ cladiri unitamiliale. Metoda de configurare energetic a unei cladiri de tip NZEB este prezentata sub forma de schema logic’ modulara (fig. V.1.), gi este aplicabila tuturor tipurilor de cladiri asa cum sunt precizate in Directiva 2010/31/UE, Anexa |, pet. 5. 53es a Tepne wane Comal Dancin ote owes — rae cl seca -Regim de uélizare ‘Simulare |. See — rote vais cu pas orar Necevar de elaua] [— Necesarde pent incre {ig sensi ‘Sis oe rizr avila terme Consumenargje ‘Consumene Consumers each pet nce eae Fac de conver energie prima > |_Brege primate [/# ———" I primara ‘Sure regenerate | neti, rales ocanis| corona | poate Costu cos sensiiite oS ie pe ml ve oleae dance VNA=C 107 ‘WWA-Rel Wodeare dares deere rat ecuperare REF vs. 107 Proiectare NZEB 204.9 elunoje op auper> eojueuip exenins — an jou giewyd 9/619U3 exewnSy - 2N : ; 5 E : 2 : : ; g i 54 ig. V.1. schema logica modularaV.3. Performanta energetica a cladirilor de tip birouri, bloc de locuinte si cladire unifamiliala Performantele intabelate reprezinta prima etapa in proiectarea unei cladiri de tip NZEB, respectiv reducerea necesarului de energie la consumatorul final. Cu referire la schema logicd, etapa este parte a Modulului M 1 — Simulare dinamic& Cl&dire de Referinf& si Cldire C 107. Nu se tine seama de impactul surselor regenerabile de energie. Pentru cladirea de tip birou (Cladire Publica — Administrativa), amplasata in zona climatica ||, valorile sunt inscrise in tabelul V.2. Tabelul V.2. Vector energetic Cladire de referinta | Cladire C 107 Necesar Incalzire [kWh / m? an 16,64 53,72 Necesar frig [kWh / m? an] 4,39 10.47 Necesar céldura apa caldé mengjera [kWh / m? an} 5,28 5,28 Necesar iluminat, aparate [kWh / m? an] 13,80 12,12 Necesar energie ventilare mecanica [kWh / m* an] 3,64 7.15 Total [kWh /m” an] 43,75 87,72 Pentru cladirea de tip bloc de locuinte, amplasata in zonele climatice |, Il, Ill, IV, valorile sunt inscrise in tabelele de mai jos. Zona climatica | Tabelul V.3. Vector energetic Clidire de reforinté. | Cladire C107 Necesar incailzire [kWh / m? an] 7,58 28,78 Necesar fig kWh / m? an} 0,00 5.25 Necesar caidura apa caida menajera [kWh / m® an] 61,25 61,21 Necesar iluminat, aparate [kWh / m” an] 28,36 28,36 Necesar energie ventilare mecanica [kWh / m? an] 456 ~ Total [kWh /m? an] 101,71 123,60 55Zona climatica II Tabelul V.4. Vector energetic Cladire de referinta | Clédire C107 Necesar incalzire [kWh / m an] 14,42 40,99 Necesar frig kWh / m? an] 0,00 474 Wecese ‘céldura apa caida menajera [kWh / m? e121 ry Necesar iluminat, aparate (kWh / m? an] 28,36 = Necesar energie ventilare mecanica [kWh / m? an] 4,56 135,27 Total [kWh /m? an} 105,56 Zona climatica III Tabelul V.5. Vector energetic Cladire de referinta | Cladire ¢ 107 Necesar incalzire [kWh / m an] 12,65 43,42 Necesar frig [kVWh / m= an} 0,00 5,62 Necesar caldura apa calda menajera [kWh / rm? an} 61,21 61,21 Necesar iluminat, aparate [kWh / m? an] 28,36 28,36 Necesar energie ventilare mecanica [kWh / m? an} 4,56 - Total [kWh / m? an] 106,78 138,61 Zona climatica IV Tabelul Vt Vector energetic Cladire de referinta | Cladire C 107 Necesar incaizire (kWh / m? an] 18,67 57,13, Necesar frig [kWh /m? an} 0,00 0,73 Necesar céldura apa calda mengjera {kWh / m* an} 61,21 61,21 Necesar iluminat, aparate (kWh /m? an] 28,36 28,36 Necesar energie ventilare mecanica [kWh / m? an] 4,56 - Total [kWh /m? an] 112.8 147,43 Se poate constata, de asemenea, ca solutia pasiva gi sistemele cu functie de recuperare a céldurii conduc la echilibrarea necesarului de energie intre vectorul termic si cel electric in cazul cladirii de birouri. 56Tabelul V.10. Vector energetic | Cladire de referinta | Cladire C 107 Vector termic 21,92 58,00 Vector electric 21,83 29,74 ‘in timp ce in cazul blocurilor diferenta in favoarea vectorului termic ramane semnificativa: Tabelul V.11. Vector energetic | Cladire de referinta | Cladire C 107 Vector termic 72,63 106.9 Vector electric 32,92 28,36 Prin urmare intervenfia surselor regenerabile de energie (SRE) de natura electrica are impact major in cazul birourilor, iar sistemele eficiente de tip cogenerare-trigenerare de inalta eficienta sunt recomandate pentru zonele rezidentiale cu blocuri de locuinte. V.4. Coeficienti de conversie in energie primara Coeficienti de conversie a energiei utilizate la consumatorul final in energie primara completeaza datele din Cap. |I.1.10 al metodologiei Mc 001-2/2006. Sunt utilizati in cadrul Modului M2 al Schemei logice - Determinarea Energiei Primare Nete. Tabel Tipul de energie / combustibili Coeficient de conversie Energie electrica 2.62 Gaze naturale 447 ‘Termoficare (cogenerare) 0,92 Cogenerare de inalta eficienta 0,30 Peleti 4,08 V.5. SRE pe conturul proprietatii - estimarea potentialului energetic al captarii si conversiei energiei solare in energie electrica prin utilizarea captatoarelor solare fotovoltaice Toate tipurile de cladiri care fac obiectul studiului de fata sunt dotate cu panouri fotovoltaice si cu echipamentul necesar utilizarii in scopuri menajere (220 V monofazat) a energiei electrice (invertor, sistem de acumulare etc.). Panourile fotovoltaice au o eficienta de captare a energiei solare de 15% gsi sunt amplasate pe acoperigul cladirilor. In toate cazurile azimutul este Sud. Inclinarea panourilor in raport cu planul orizontal s-a determinat 57prin maximizarea energiei solare captate pe durata anului la nivel de suprafata unitard liber expusa V.6. Eficienta economica a solutiilor tehnice Eficienta economica a solutiilor tehnice este reprezentata de determinarea duratei de recuperare a investitilor fata de clédirea conventionala realizaté conform normativului C 107/205, cu modificarile ulterioare. NOTA: 1. zonele marcate cu gris nu satisfac conditia minima de incadrare in clasa NZEB; 2. valorile marcate cu culoare rosie sunt acceptate daca se extinde durata admisibilé de recuperarea a investitie! suplimentare peste valoarea maxima de 10 ani; 3. valorile marcare cu bold sunt cladiri de tip NZEB V.6.1. Cladire de birouri - zona climatica Il (energie primara specificé maxim admisa proprie cladirii de tip NZEB = 57 kWh/m"an) Tabelul V.13. =150m? | Pompa | Centralé | Cogenerare | Cogenerare inalta SuprafataPFV= 150m! | caidura termica actuala Energie primara avn an] 42,95 52,96 46,23 28,26 Energie primara crorawhineanl 141,93 141,93 124,14 124,14 Acoperie consum energie | 35 ag 5264 52,54 52.54 electrica prin PV [%] ‘Acoperire consum total de energie prin utilizarea 35,85 20,74 23,28 23,28, energiei solare [%] Durata de recuperare [ani 10,0 92 78 78 Tabelul V.14. 2 | Pompa | Centralé | Cogenerare | Cogenerare inalta Suprafata PFV=1500m° | cstaura termica actuala eficienta Energie primara [kWhim?an] 77,05 67,04 73,77 91,74 Energie primara Ga07 paviinPar 141,93 141,93 124,14 124,14 Acoperire consum energie | 945,05 315,23 315,23 315,23 electric prin PV [%] ‘Acoperire consum total de: energie prin utilizarea 215,08 124,44 139,65 139,65 ‘energiei sotare [%6] Durata de recuperare [ani] 85 83 7.8 7.8 58V.6.2. Cladire de blocuri ~ zona climatica | (energie primara specifica maxim admisa proprie cladirii de tip NZEB = 93 kWh/m?an) Tabelul V.15. ~som? | Pomp& | Central | Gogenerare | Cogenerare inalta Stories FeV = 20m caldura | termica actual eficienta Energie primard Than] 135,55 146,82 132,78 89,44 Energie primara cor nwnintany 216.46 216.46 188,85 188,85 ‘Acoperire consum energie eerica oon BF Deh 11.44 20,23 20,23 20,28 ‘Acoperire consum total de tnergie prin utiizarea 14.44 5,70 655 655 energiei solare [%] Durata de recuperare[an) | 142 18 705 705 Tabelul V.16. > | Pompa | Centralé | Cogenerare | Cogenerare inalta Suprafata PFV= 300m! | caldura | _ termica actual eficienta Energie primard pale 48,30 59.57 45,52 219 Energie primara ore 216.46 216,46 188,85 188,85 ‘Acoperire consum energie een 68,43 121,38 121,39 121,39 “Reoperire consum total de tnergie prin uiizarea 68,43 3421 39,29 39,29 ‘energiei solare (%) Durata de recuperare [ani] 93 aa aA aa 59V.6.3. Cladire de blocuri - zona cli cladirii de tip NZEB = 100 kWh/m?an) atica Il (energie primar specificd maxim admisa prop Tabelul V.17. > | Pompa | Central | Gogenerare | Cogenerare inalta ——ys caldurs | termica actual eficienta Energie primara pe 142,86 154,76 139,93 94,18 Energie prmara cor ewninony 22470 | 224,70 199,34 199,34 ‘Acoperire consum energie electica prin PEV [%] 88° 1608 1608 16.08 “Rooperive consum total de energie prin utizarea 885 436 501 501 energie solare(%) Durata de recuperare [an | 160 140 715 18 Tabelul V.18. ~aoog? | Pompa | Central | Cogenerare | Cogenerare inalta Suprafata PFV=300m' | caiaura | termica actuala eficionta Energie prmara iRWhintan] 73,54 05,43 70,61 24,88 Energie prmara om Betiaret zza7o | 224,70 193,34 199,34 ‘Acoperire consum energie aeons en Pay Bal 53,08 96.45 96,45 96,45 ‘Acoperive consum total de energie prin utlizarea 53,08 26,14 30,08 30,08 energiei solar [%] Durata de recuperare [ani) | 14 10,2 94 94 60V.6.4, Cladire de blocuri ~ zona climatica Ill (energie primara spec 14 kWhim?an) admisa proprie cladirii de tip NZEB maxim Tabelul V.19. som? | Pompa | Centralia | Cogenerare | Cogenerare inalta Stories FeV = 20m caldura | termica actual eficienta Energie pimara eat 142,48 154,57 139,49 92,96 Energie prmara cor wnintony 22904 | 229,04 196.94 196.94 ‘Acoperire consum energie Ee oe 978 4791 47,91 17,91 ~som? | Pompa | Centralé | Gogenerare | Gogenerare Sveraiota FEY = 20m caldurs | termica actual’ eficienta "Acoperive consum total de energie prin utlizarea a7e 479 552 552 energie’ solare [%] Durata de recuperarelani) | 144 120 700 700 Tabelul VIIL.20. > | Pompa | Centralé | Cogenerare | Cogenerare inalta Suprafata PFV=300m' | caiaura | termica actual eficienta Energie primara wnat 65,24 734 70,61 1573 Enea oa 229.08 | 229,04 196.94 196.94 107 [kWhim?an} i M M ‘Acoperire consum energie sneer 58,69 107.45 107.45 107.45 ‘Acoperire consum total de energie prin utlizarea 58.69 2076 33,18 33,13 energie solare [%] Durata de recuperare [ani 28 20 a4 34 61