1 INSTALATII - ANUL II CURS NR.7 14.1. Notiuni_generale Plangeele sunt subansambluri ale constructiei cu suprafata plana, de regula orizontala, avand rolul de compartimentare interioara a cladirii pe verticala si de izolare a acesteia de mediul exterior (In cazul plangeului peste ultimul nivel), Elementele componente ale unui plangeu difera, in functie de pozitia sa in cladire si de functiunile spatiilor de la nivelul respectiv. In general, elementele componente ale unui plaseu sunt : - elementul structural de rezistenta, care se integreaz4 in subsistemul de rezistenta a cladiri - pardoseala, dispusa deasupra elementului structural; - tencuiala sau tavanul suspendat, care creeaza finisajul la partea inferioara a planseului; In functie de pozitia in constructie a plangeului, in alc&tuirea acestuia mai pot fi prevazute straturi de izolare hidrofuga, termica si fonica; Fig.6.1. Alcatuiri constructive de plansee: a - ecran acustic simplu; b - ecran acustic dublu; 1 - finisajul tavanului; 2- element de rezistenté; 3 - egalizare; 4 - strat de uzura; 5 - fonoizolatie; 6 - strat suport rigid.2 Ca element structural ,de rezistenta, planseul preia si transmite elementelor structurale verticale incarcarile gravitationale gi cele orizontale, find o componenta de baza in satisfacerea conditiilor de sigurantaé in exploatare a constructiilor, Clasificarea planseelor se poate face dupa mai multe criterii astfel: - dupa functiunea si pozitia lor in constructie, pot fi: plansee teras sau de pod, plangee la nivelurile curente, plangee peste subsoluri, plangee carosabile si plansee speciale (terase amenajate ca piste pentru elicoptere, balcoane etc; - dupa materialele utilizate: plangee din lemn, din zidarie, din metal, din beton gi plangee realizate din mai multe materiale (combinate, mixte); - dupa forma geometrica a tavanului, se deosebesc: plansee curbe (botti, cupole), plangee plane, plangee cu nervuri, plansee cu retele de grinzi ete: - dupa sistemul de sustinere, pot fi: plangee pe pereti de rezistenté (de zid&rie sau beton), plangee pe cadre, plansee pe stalpi, plansee suspendate etc; - dup& modul de executie, se pot realiza: plansee integral executate pe santier, plansee partial prefabricate si plansee integral prefabricate; al LANSEE DIN LEMN Au in prezent un domeniu limitat de utilizare, la constructii cu caracter turistic traditional, cladiri de mic importanta amplasate in mediul rural si la anumite constructii provizorii Ca avantaje deosebite se pot mentiona: - au greutate proprie redusa; - executia lor este simpla; - confera posibilitati largi de plastica arhitecturala traditionala a tavanului; - asigur conditii bune de izolare termica si fonica: - au o comportare buna in anumite medii agresive chimic: Planseele din lemn au insa si unele dezavantaje cum ar fi: -durabilitate redusa; - consumul de material lemons este mare; - rigiditatea la incarcri laterale este scazuta; - sdigetile de incovoiere sunt mari;3 Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi, podina de rezistenta, elemente de umplutura cu rol de izolare si elemente de finisaj (pardoseala, tavan). La unele plangee din lemn, o parte din elementele componente (umplutura, finisaj) pot lipsi. In scopul asigurarii durabilitatii elementele componente se pot proteja impotriva focului si putrezirii cu substante ignifuge si antiseptice sau cu rasini sintetice. Grinzile care reazema pe peretii interiori de rezistenta pot fi continue sau inbinate cap la cap. Fig. Plansee din lemn: a - portiune din planul clédiril; b, c, d - alcdtuiri constructive; b, ¢ - cu grinzi aparente; d cu grinzi mascate; 1 grin; 2-podind; 3 - dusumele; 4 - parchet; 5 - podind din - strat de protecte (carton bitumat, vopsire cu btu etc); 7 - umplutur8 usoar; 8 - tavan din scénduris 9 -tencuial (eventual; 10 sipci din lemn; 1 - peeti portant; 12 -pereti autoportanti. Capetele grinzilor de rezistenta se asiguré cu protectie suplimentara, se monteazé in locasuri dispuse in peretii portanti, prevazute cu spatii de aer ventilat de 3 ...4 cm grosime, iar grinzile paralele cu peretii se ageaza la o distanté de 3....4 om pentru a asigura uscarea lor si evitarea contactului cu peretele incd neuscat;14.3.PLANSEE METALICE Sunt utilizate pentru cladiri cu un num&r mare de etaje, la cladiri cu deschideri sau incarcari mari, de regula la cladiri cu structura din schelet metalic, (deschideri pana la 10-12 m ). Ca avantaje putem mentiona - capacitate portanta ridicata si comportare buna ca diafragme orizontale; - permit alcaituiri constructive variate, cu indltime mic; - asigura o prefabricare larga si posibilitati de reutilizare; - sunt mai ugoare decat plangeele din beton armat; Dezavantajele plangeelor metalice sunt urmatoarele: - au consum ridicat de otel; - necesita masuri pentru asigurarea durabilitatii (la foc, agenti corozivi, umiditate etc), confortului fonic si termic, precum si de rigidizare si contravantuire; - dau eforturi suplimentare din variatii de temperatura; 14.3.4. PLANSEE DIN GRINZI METALICE S!|_ELEMENTE DE UMPLUTURA Grinzile metalice se dispun paralel cu latura scurta a incdperilor la un interax de 1-3 m in functie de incarcare si tipul elementelor de umplutura putand rezema pe pereti portanti sau grinzi. Elementele de umpluturé preiau incarcarea pe portiunea dintre grinzi si o transmit grinzilor pe care reazema. Aceste elemente de umplutura se pot realiza din boltisoare de zid&rie sau din beton simplu, din placi de beton armat, plici prefabricate cu sau fara material de umplutura cu rol de izolare fonica si termic& sau din corpuri ceramice.PULIIEIDEEI TE pm i aed ‘DY Cu DYWO! 25- 3m | escosm | seu din beton simplu); 6, ¢ - cu pléci Fig.6.3. Plansee cu grinzi metalive: 2, d - cu boltisoare (din zd + cu dou8 rénduri de pléci prefabricate; din beton armat monolit; e - cu pléci prefabricate $i umpluturd; 9 - cu tabl8 striat8 $i beton monolit; h - cu corpuri de umplutur. Boltigoarele din zidarie reazema pe talpa inferioara a profilelor, care se dispun la distante de 1,5 — 2,0 m(fig.6.3.a). Boltisoarele din beton simplu monolit reazema pe tapla inferioara a grinzilor, care se dispun la distante de 2,0 — 2,5 m, grosimea boltigoarelor este de 10-15 cm (fig.6.3.4) Placile din beton simplu sau armat se pot realiza la partea inferioaré sau superioara a grinzilor, care se dispun la distante de 1- 1,5 m in cazul pkacilor din beton simplu (nearmat, a caror grosime este de 10- 15 cm), respectiv de 2- 2,5 m (fig.6.3.b sic).6 In cazul placilor turnate la partea inferioara a grinzilor se poate prevedea o izolare fonica gi termica cu materiale de umpluturé (zgura, moloz, deseuri de betoane usoare)- fig.6.3.c Placile prefabricate dintre grinzi se pot realiza din beton simplu, beton armat, ipsos sau materiale ceramice, distanta dintre grinzi fiind in functie de incrcare, tipul si rezistenta placilor fig.6.3.¢ gif. Corpurile prefabricate de umplutur& (fig.6.3.h) se pot realiza sub diferite forme tipizate (blocuri ,placi, fasii din beton usor de diverse forme, semipanouri), in functie de inc&rcare, distanta dintre grinzi si alcatuirea plangeului Solutiile de grinzi din profile laminate sau compuse sunt neeconomice datorité consumului mare de metal si manopera,de aceea se recomanda solutii mai eficiente, cum sunt: - grinzi expandate (cu goluri in inima), care se realizeaza prin taierea de slituri in inima profilului (fig.6.4.a) sau prin taierea inimii dupa un anumit profil si sudarea ei in pozitie decalata (fig.6.4.b); - grinzi cu z&brele sudate realizate din profile laminate si otel beton (fig.6.4.c) a) bk oo b) Bt ve aol ' 1 CST ET bho! al cl Fig.6.4. Grinzi metalice economic: 2, b - profile expandete; c - grind& cu zBbrele din ofeLbeton sudat pe ti7 14.4. PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT Plangeele din beton armat monolit se caracterizeaza prin faptul ca se toarna la fata locului, la fiecare nivel, in pozitie definitiva, utilizand diverse tipuri de cofraje. ‘Au serie de avantaje cum sunt: capacitate portanta mare si durabilitate, se comporta foarte bine ca gaibe orizontale rigide, se dapteaza ugor oricaror forme constructive in plan, dar si dezavantaje (ce decurg din tehnologia de executie monolita), cum sunt: consum mare de cofraje, manopera ridicata, necesita masuri de protectie pe timp friguros ete. Exist& o mare varietate de tipuri constructive pentru plangeele din beton armat monolit: plangee sub forma de placi plane, plansee cu grinzi pe o directie, cu nervure dese, cu grinzi principale si secundare, pe retele de grinzi, fra grinzi etc. 14.4.1, PLANSEE SUB FORMA DE PLACI PLANE (fara grinzi ) Sub actiunea incarcarilor, planul median al placii se deformeaza sub forma unei suprafete curbe cu simpla sau dubla curbura Raportul laturilor pl&cii influenteaza asupra solicitarilor pe cele doua directii, respectiv: - placile care au raportul laturilor mic (1; / lp $2) lucreaza, se calculeaza si se armeaza cu armatura de rezistenta pe ambele directii. - placile care au raportul laturilor mare ( |; / > 2 ) se calculeaza si se armeaza cu armatura de rezistenta pe o directie si anume pe directia laturii mai sourte . Grosimea h, a placilor se alege tinand seama de marimea deschiderii si a Incarcarilor, de modul de deformare a placii, de conditiile de rigiditate gi de izolare fonicd etc. In practica curent&, pentru satisfacerea cerintelor de rigiditate si izolare fonica sunt necesare grosimi de 10 ...15 cm. Pentru placile armate dupa doua directii, suprafata acestora nu trebuie sa depaseasca 30 m? , iar pentru placile armate dupa o directie, deschiderea de calcul se limiteaza la 2,5. 3,0m.8 In cazul armérii pe o singura directie, barele de rezistenta se dispun paralel cu laturile scurte ale placii, iar perpendicular pe acestea se prevad, obligatoriu, bare de repattitie Armatura de rezistenta rezult& din calcul gi cuprinde bare drepte, bare indoite ridicate pe reazeme gi bare scurte, pe reazeme, numite calareti. Barele drepte sunt asezate la partea inferioara si au rolul de a prelua solicitarea de intindere datoraté momentelor incovoietoare pozitive din camp. Barele inclinate se ridica pentru a prelua eforturile de intindere ce apar la partea superioara a placilor in zona reazemelor. Calaretii se introduc suplimentar, cand barele ‘nclinate de pe reazem nu sunt suficiente. Otelul folosit ca armatura de rezistenta la placi este OB37, PC 52, STNB (sarma_ tras neted&), STPB (sdrma tras profilata pentru beton) a Sect 8-8 Fig.6.6. Plenseu din beton armat monolit cu placa continu’ pe dous directii: 1, 2, 3 - armaturi dispuse po direcyia longitudinal (x); 4, 5, 6 - idem, pe directie transversals (y).9 in cazul placilor armate pe doua directii armatura de rezistent se dispune pe ambele directii (fig.6.6) 14.4.2. PLANSEE DIN BETON CU GRINZI DISPUSE_PE O DIRECTIE Cand suprafata placilor depaseste 30 m? sau cand deschiderile sunt mai mari de 5,0 ...60 m se prevéd grinzi din beton armat ca reazeme ee . | Fig.6.7. Planseu din beton armat monolit cu grinzi pe o directie: P, - inc&rcarea pe plac#; p, - ine&rcarea pe o grindé curenté. intermediare. Distanta dintre grinzi (|) se stabileste in functie de marimea incarcarii, astfel incat sa rezulte o armare rationala a placii (cu procente optime de armare) . De obicei | = 2+3 m astfel incat placa lucreaza numai dupa directia longitudinala a inc&perii, schema statica fiind placa continua10 4 PLANSEE CU NERVURE DESE (fig. Se utilizeaza la acelasi tip de incdperi ca si planseele cu grinzi pe o directie, cu diferenta ca in loc s4 se dispuna grinzi rare si cu sectiuni mari, se prevad grinzi dese (numite nervuri) cu sectiuni transversale mai mici . Distanta dintre nervuri (interax) este de max. 1,0 m. Tavanul poate fi cu nervurile aparente sau neted, prin realizarea unui tavan suspendat sau prin folosirea corpurilor de umpluturé care se inglobeaza intre nervuri la turnarea betonului. 14.4.4. PLANSEE CU _GRINZI PRINCIPALE SI SECUNDARE(fig.6.8.b) Plangeele cu grinzi principale si secundare se utilizeaz& pentru incarcari mari ( peste 1000 daN/m? ). Sunt formate din urmatoarele elemente. - grinzi principale dispuse pe directia sourta a incperii cu deschiderea de 6- 12 m, ce reazema pe pereti portanti sau stalpi din beton armat. - grinzile secundare (care se mai numesc nervuri), sunt dispuse in sens longitudinal si reazema pe grinzile principale. Distanta dintre nervuri ( |; ) - care corespunde cu deschiderile placii,este de 1,5 — 2,5 m. - placa continua reazema pe grinzile secundare si lucreaza dupa o directie (paralela cu grinzile principale). 14.4.5. PLANSEE PE RETELE DE GRINZI(PLANSEE CASETATE ) Sunt plansee alcatuite din grinzi dispuse in plan dupa ambele directii ale inc&perii, formand o retea de grinzi ortogonale ce reazema pe pereti portanti sau grinzi (fig.6.8.c si d ). in cazul planseelor pe retele de grinzi deschiderea incdperii ( Lz ) poate fi de 6-12 m, iar lungimea (L; ) de max. 1,5 L2 (In caz contrar grinzile longitudinale au 0 rigiditate redusa gi toata inc&rcdrea se transmite la grinzile transversale). Distanta dintre grinzi (I, sil) este de 1,5-2,5 m, casetele avand forma patrata (l= I) sau dreptunghiulara (I; # |p) Daca raportul dintre lungimea si latimea inc&perii depaseste valoarea de 1,5 grinzile se dispun la 45 ° fata de laturile incaperii, rezultand astfel retele de grinzi oblice si casete patrate (fig.6.8.d)i Pentru reducerea consumului de cofraje se poate recurge la utlizarea cofrajelor de inventar din metal, materiale plastice armate etc., de forma unor cutii Intoarse, cu colturi rotunjite. Acest sistem de cofrare conduce la economii de material lemnos si totodata obfinerea unor suprafete suficient de netede pentru executia unor lucrari de finisaj simple ( zugrveli, vopsitorii etc. ) a) | oh 1 Ls 1 Fig.6.8. Plansee din beton armat monolit: a - cu nervuri dese; - cu grinzi principale $i secundare; ¢, d= pe refele de grinzi (normale $i oblice).2 Ze KEES RE KS & Ld ia il al 12] sia lt Dispunerea refelelor de grinzi pentru plangee casetate: a paralel cu marginile de rezemare; b - inclinat;c, d- utlizarea cofrajelor de inventar din ‘ase plastice armate cu fibre de stcl8; 1 rezemare pe contur (perefi portant, rigle de cad etc.); 2-refea de grin 14.4.6. PLANSEE FARA GRINZI Din aceasta categorie fac parte planseele-ciuperci si planseele dala . a, Plangeele —ciuperci sunt alcatuite din placi de beton armat rezemate pe stalpi prin intermediul unor elemente intermediare numite capiteluri realizate prin ingrosari ale placilor in dreptul stalpilor si care asiguré rezistent& placii la strapungere si maresc rigiditatea legaturii stalpului cu placa. Pe contur se pot prevedea pereti portanti sau grinzi, iar placa poate fi scoasa in consol. Grosimea placii rezulté in functie de incdrcare si distanta dintre stalpi, dar se recomada grosimea minima de cel putin 13 cm (la plangeele de acoperig cel putin 10 cm). Trama structural poate fide 3x6 ,6x6 sau6x9.Fig.6.9. Plangee fad grinzi: a - planseu cu capiteluri b, c, d - detalii de capiteluri; e - planseu de tio dale, b. Planseele — dala sunt folosite la cladiri de locuit, administrative, precum si la constructii industriale cu incdrcari mari. Plangeele sunt alcatuite din placi de beton armat monolit avand grosimea de 14 .. 22 cm care reazema direct pe stalpi fig.6.9.¢. 14.5. PLANSEE_PREFABRICATE DIN BETON ARMAT Prin utilizarea lor se reduce manopera pe santier, se scurteazé durata de executie, se elimina cofrajele si sunt necesare lucraai reduse de finisaj pe gantier. Au insa si unele dezavantaje cum sunt: se reduce monolitismul structurii sia rigiditatii de ansamblu a cladirii . Din punct de vedere constructiv, plangeele prefabricate pot fi din fasii prefabricate, panouri mari, grinzi prefabricate, corpuri de umplutura, grinzi alaturate etc.4 14.5.1. PLANSEE DIN FASII PREFABRICATE Sunt plangee integral prefabricate, alctuite dintr-un singur tip de elemente asezate alaturat si solidarizate intre ele i elementele pe care reazema (grinzi sau_perefi). Pana la deschideri de circa 2,0 m fasiile pot fi placi din beton armat cu sectiunea plina, iar pentru deschideri de 2...6 m sau mai mari, fasiile se realizeaz sub forma de chesoane sau fasii cu goluri. Se vor prezenta fasiile cu goluri rotunde, longitudinale. Fasiile_prefabricate cu _goluri_rotunde au sectiunea dreptunghiulara, ambele fete plane si goluri executate in lung, in scopul reducerii greutatii si volumului de beton.Planseul se realizeaz& prin dispunerea alaturata a fasiilor dupé latura scurta a incdperilor, acestea fiind simplu rezemate pe peretii portanti sau pe rigle si monolitizate cu centuri din beton armat. Fasiile prefabricate cu goluri longitudinale sunt tipizate in functie de deschidere si incarcare asttel: ~ pentru cladiri civile cu ine&rcari pana la 300 daN/ m? se utilizeaza fasii inguste cu latimea nominal de 40 sau 60 cm (létimea de fabricatie fiind mai mic& cu 0,5 cm) gi lungimi nominale de 2,00; 3,00; 3,60; 4,00; 4,60 si 5,00 m, lungimile de fabricatie find mai scurte cu 8 cm. Grosimea fasiilor este de 14 cm pentru lungimi mai mici sau egale cu 4,00 m, respectiv 19. cm pentru lungimi de 4,60 si 5,00 m; - la cladiri cu incarcari mai mari de 300 daN/ m? (500 — 750 daN/ m?) si deschideri care depagesc 5,00 m se utilizeaza fasii din beton precomprimat cu lafimea de 1,00 m si grosimea fiind de 22 cm sau de 26 cm (pentru incdroari de 1000 - 1500 daN/ m? ) Pentru realizarea golurilor de instalatii, precum gi in cazurile cand pe o trama nu intr un numér intreg de fasii, se prevaid fasii monolite dispuse, dupa caz , langa peretii structurali sau in cdmpul tramei (sectiunea 4 — 4 ). Se admit goluri realizate prin spargerea fasiilor dar numai dac& acestea nu depasesc diametrul unui gol longitudinal din fasie (care este mai mic cu 5 cm fat& de grosimea fasiei) . Spargerea si in acest caz se realizeaza numai in zona golurilor din fasiiFig.8.10. Plansee din t6sit pretabricete cu coluri longitudinale: 9 - fasia pretebricata: b - aleatulres Plongoulut: eh « detati coracter “resemarea fasillor pe peret! portant cu centur jem Gr ined cu subcenturi: fp centurl la pereft autoportonti: Py ~rezemarea peretiior de 12,5 cin dispus! poraiel eu fase. 4 PLANSEE DIN PANOURI MARI Panourile mari prefabricate au dimensiunile unei trame obisnuite (pentru cladiri de locuit), find destinate pentru a inlocui planseele monolite de tipul placilor plane. Dimensiunile nominale coincid cu cele modulare, iar dimensiunile de fabricatie rezulta in functie de elementele pe care reazema (pereti de zidarie, din beton armat, panouri mari sau rigle de cadre). Grosimea placilor rezult din calcule gi din conditii de rigiditate, find de 13 cm la trame obignuite cu suprafata pana la 25 m*16 Pe contur panourile sunt prevazute cu praguri, precum si cu armaturi sub forma de mustati sau bucle necesare pentru realizarea inbinarilor si rigiditatii palnseului, pentru a asigura efectul de saiba rigida si conlucrarea elementelor portante verticale sub actiunea incarcarilor orizontale (fig.6.11). Planseele din panouri mari se utilizeaz& la cladiri de locuit, la cladiri administrative (birouri) etc., in general la cladiri civile cu structura integral realizaté din panouri mari cu o dezvoltare pe inailime de pana la 8...10 etaje. Eficienta tehnico-economica a panourilor pari de plangeu se obtine numai pentru un raport intre laturi mai mic de 2, panoul in acest caz lucreaza si se armeaza pe ambele direct. Avantajele panourilor mari prefabricate de plangeu sunt urmatoarele: - se elimina cofrajele si sustinerile; - lucrrile pe gantier sunt minime datoritd gradului de prefinisare a tavanelor si prin montarea instalatiior in panouri la prefabricare ; - productivitatea lucrarilor pe gantier este bund si darea in exploatare a cladirii se face rapid ; - plangeele din panouri mari asigura o bund comportare la preluarea si transmiterea incarcdrilor verticale de pe planseu, fiind plici armate pe doua directii si, in general, incastrate pe contur, respectiv elemente continue pe reazemele intermediare ; Dezavantaje : - utilizarea panourilor mari de plangeu reclama tipizarea partiurilor cladirilor, care este posibilé mai ugor la cele de locuit, dar mai dificil la cele de alte categorii de cladi - necesita utilaje si dispozitive mai pretentioase pentru transport si montaj ; - comportarea mecanicé a planseelor ca gaibe orizontale rigide este conditionaté de calitatea si precizia executiei lucrarilor de pozare si a inbinarilor pe contur a panourilor de plangeu, respectiv de gradul de monoiitism, rezistenta si rigiditate a conlucrarii cu panourile verticale de rezistenta ale cladiriiMt Fig.6.11. Plansee din panouri mari: a - portiune din planul clédini; b - detalii de rezemare; ¢ - detalii de panou. 14.6. PLANSEE DE TIP PREDALA CU_SUPRABETONARE Acest tip de plangeu reprezint& o solutie eficient& din beton partial prefabricat, care prezinté avantajul eliminarii cofrajelor, rolul acestora find indeplinit de predala prefabricat care include gi armAturile necesare pentru zona intinsa a placii, Avand o grosime de 5-7 cm, predala necesita sustineri pana la intrirea betonului ce se toarna deasupra, care inpreund cu predala formeaza placa de rezistent&. Asigurarea conlucrarii dintre predala si betonul monolit se face prin conectori sub forma de bucla sau ferme de otel-beton plane sau spatiale. Dimensiunile in plan a predalei sunt egale cu o trama obisnuita, avand suprafata pana la 25 m?. Prin suprabetonri cu grosimi de 6-8 cm se realizeaz& plansee cu o rigiditate mare in plan orizontal, similar planseelor monolite. Golurile in plansee trebuie lasate de la inceput in predala, respectiv in betonul de monolitizare. Realizarea ulterioaré a golurilor prin spargere pune aceleasi probleme ca gi in cazul panourilor mari sau a placilor monolite .Fig.6.15. Predalé cu suprabetonare: a - vedere predal&; b - detalii de rezemare; 1 - predalé; 2 - arméturi de leg&turs (conectori); 3 - arm&turi in suprabetonare; 4 - suprabetonare.