Unitatea de învăţare nr.

7 Elemente de constructie

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 7

1. Osatura navei (slide 3)

2. Invelisul exterior (slide 15)
3. Intrebări şi răspunsuri (slide 26)
4. Bibliografie (slide 29)

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7

 Cunoaşterea dispunerii pe nava a elementelor

constructive
 Cunoaşterea elementelor de constructive ale
navei
 ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE

Corpul navei numit şi coca navei, este construit în aşa fel încât
să asigure etanşeitatea navei, rezistenţă la acţiunea forţelor
naturii şi să asigure spaţiile necesare mărfii, instalaţiilor,
combustibililor, personalului de deservire.

Dpdv al elementelor de constructie corpul se împarte în două

părţi mari,
- osatura şi
- învelişul exterior.
 OSATURA NAVEI

Osatura cuprinde totalitatea elementelor longitudinale şi

transversale care alcătuiesc structura de rezistentă a navei.
După dispunerea faţă de principalele plane de referinţă, osatura
se împarte în:

- osatura longitudinală şi
- osatura transversală.
 Osatura longitudinală

Osatura longitudinala este compusă din piese de rezistenţă

care sunt dispuse longitudinal pe navă. Principalele piese care
compun osatura longitudinală sunt: chila, etrava, etamboul,
contrachila, carlingele laterale, curenţii de punte şi de bordaj.
 Osatura longitudinală

1 Chila este piesa de rezistenţă principală a oricărei nave şi este

situată în plan diametral, pe fundul ei, întinzându-se pe toată
lungimea ei.

Chilele, în funcţie de forma şi construcţie, pot

fi de mai multe tipuri:
a) chila tunel, confecţionată din oţel laminat
de profil dreptunghiular sau pătrat, fiind gol în
interior;
b) chila plată, confecţionată dintr-o filă de
tablă groasă, fiind unul din tipurile cele mai
folosite la nave;
c) chila masivă, confecţionată din oţel masiv,
laminat, având profil dreptunghiular;
Diferite forme de chile
 Osatura longitudinală

• Etrava este piesa de rezistenţă a extremităţii prova, fiind de

fapt prelungirea chilei până la îmbinarea cu puntea principală
pe teugă.

• Etamboul este piesa de rezistenţă de la extremitatea pupa,

constituind prelungirea chilei până la îmbinarea cu puntea
principală pe dunetă.

2 Contrachila, numită şi carlinga centrală este dublura chilei pe

toată lungimea ei, în scopul întăririi rezistenţei fundului navei.
 Osatura longitudinală
3 Carlingele laterale sunt elemente de rezistenţă paralele cu
carlinga centrală şi sunt dispuse pe fundul navei simetric faţă de
axul ei. Carlingele formează o reţea de rezistenţă a fundului
navei împreună cu varangele pe care le leagă între ele.

4 Curenţii de bordaj
numiţi şi stringheri, sunt
elemente de întărire
longitudinale, dispuse de-a
lungul bordurilor. Aceştia au
acelaşi rol ca şi carlingele
laterale, legând coastele între
ele. Stringherul care leagă
capetele superioare ale
coastelor şi se afla la o cotă
mai înaltă decât puntea se
numeşte muradă.
 Osatura longitudinală

5 Curenţii de punte, ca elemente de rezistenţă longitudinală

susţin şi întăresc punţile, leagă traversele între ele formând o
reţea de rezistenţă a punţii.
 Osatura transversala

Structura de rezistenţă a navei este completată de osatura transversală care

este compusă din elemente de rezistenţă dispuse paralel cu planul cuplului
maestru. Cele mai importante piese componente ale osaturii transversale sunt
coastele, varangele si traversele.
 Osatura transversala
6 Coastele, numite şi crevace, sunt elemente de rezistenţă transversale
fixate la intervale egale numite distanţe intercostale.

Două coaste conţinute de acelaşi plan transversal, într-un bord şi altul,

formează un cuplu. Coastele aceluiaşi cuplu sunt identice ca formă,
simetrice ca aşezare faţă de planul diametral al navei, ele determinând
prin forma lor curbată, forma finală a navei (a corpului navei).

Urmărind aşezarea lor de la prova la pupa, vom avea cupluri de forme

ascuţite, numite coaste stelate (forma de V), la prova. Coastele care
formează partea mediană a navei au forma de U, iar spre pupa formele
devin mai rotunjite şi se numesc coaste deviate.
 Osatura transversala

Coastele se compun din trei părţi principale în funcţie de

îmbinarea cu alte elemente:

a) capătul inferior este extremitatea

de îmbinare cu chila

b) genunchiul coastei este porţiunea

curbata în zona care delimitează
fundul navei de bordaj

c) capătul superior este extremitatea

care se află la îmbinarea bordajului cu
puntea.
 Osatura transversala

7 Varangele sunt elemente de rezistenţă transversale

care îmbină capetele inferioare ale coastelor, având
rolul de întărire a legăturii chilă – coastă – carlingă şi
de a da rezistenţă mai mare fundului navei.

8 Traversele sunt elemente de rezistenţă ce unesc

capetele superioare ale coastelor ce formează un
cuplu.

Curenţii de punte (5) împreuna cu traversele (8) formează

reţeaua de rezistenţă pe care se sprijină puntea.
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

Reţeaua de rezistenţă longitudinală şi transversală care alcătuieşte

osatura navei este acoperită cu un înveliş exterior, formând
astfel corpul etanş al navei.

Fiecare rând de lemn sau tablă care formează învelişul exterior se

numeşte filă. Locul de îmbinare al filelor (din tabla) se numeşte
cusătură.
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

Învelişul exterior al navei se compune din bordaj şi punte, acestea

concurând la etanşeitatea navei.
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

Bordajul navei este constituit din învelişul părţilor inferioare şi laterale

ale corpului, care începe de la chilă spre tribord şi babord,
continuându-se până la extremitatea superioară a coastelor, la
îmbinarea cu puntea.

1. filele galbordului - randul de file

din partea inferioara, de o parte si
de alta a chilei.
2. gurna - filele din zona de curbura
a coastelor.
3. file de fund - filele care invelesc
fundul navei intre filele galbordului
si gurna.
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

4. file de bordaj - filele care

invelesc partea verticala a
corpului navei.
5. file de centura - filele din
apropierea partii superioare a
navei.
Marginea superioara a filelor
de centura se numeste
parapet.
Pe partea exterioară a bordajului se montează câte o fâşie de oţel,
care are rolul de a reduce amplitudinea ruliului şi de a-i mări
perioada. Aceste fâşii de tablă de oţel se numesc chile de ruliu, si
sunt dispuse în planul longitudinal al navei.
1. Sheer strake
forecastle deck;
2. Sheer strake
tween deck;
3. Sheer strake
main deck;
4. Helicopter
platform;
5. Escape route to
or from the
helicopter
platform;
6. Accomodation.
BILGE KEEL
 ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

Puntea navei acoperă în întregime corpul navei de la prova la pupa şi

asigură etanşeitatea navei.

Puntea este compusă de regulă din file de tablă de oţel denumite file
de punte.
Fila care face legătura între puntea principală şi bordaj, imediat în
apropierea bordajului se numeşte fila lăcrimară şi este mai groasă
decât celelalte file de punte.
 20.Wing
ballast
22.Cargo 3.Transverse tank
4.Longitudinaltank 2.Longitudinal
15.Stringer Bulkhead
Bulkhead Bulkhead
Deck
11.Bulkhead 1. Shell
stiffener

13.Tie beam

19.Web
14.Stringer
frame

16.Watertight
floor 8.Side
longitudinal

5. Lower
17.Full floor hopper
6.Tanktop
10.Inner 7.Bottom
9.Bottom 18.Watertight
bottom
frame side keelson
 2.Longitudinal Bulkhead

22.Cargo 3.Transverse Bulkhead

20.Wing ballast tank
tank
4.Longitudinal Bulkhead

14.Stringer 11.Bulkhead stiffener

14.Stringer

21.Double
16.Watertight floor bottom
17.Full floor 18.Watertight 12.Stiffener
side keelson with brackets
 Cross section of a typical bulker

Upper hopper tank for water ballast or oil

Hatch cover

Cargo hold
Lower hopper tank, for water ballast
Double bottom
Intrebări şi răspunsuri
1. Care dintre următoarele elemente nu fac parte din osatura
longitudinală:
a) chila
b) etamboul
c) etambreul
d) curenţii de punte

2. Care dintre următoarele elemente nu fac parte din osatura

transversală:
a) coastele
b) vergile
c) varangele
d) traversele
3. Care dintre următoarele file nu apartin bordajului:
a) file de fund
b) file de centura
c) file de gurna
d) file lacrimare

4. Care dintre următoarele file apartin puntii:

a) file de gurna
b) file de fund
c) file lacrimare
d) file de centura
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV,

2013.
[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978
Protocol), 1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October
1983 (Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement
of Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on
Standards of Training, Certification and Watchkeeping for
Seafarers (STCW), Adoption: 7 July 1978; Entry into force:
28 April 1984; Major revisions in 1995 and 2010.