Unitatea de învăţare nr.

9
COMPARTIMENTAREA NAVEI

Cuprins

Compartimentele navei şi locaţiile acestora

Părţile exterioare ale navei
Bibliografie

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 9

• Cunoaşterea compartimentelor
navei
• Cunoasterea scopului
compartimentarii navei
 COMPARTIMENTAREA NAVEI

După cum am văzut, spaţiul închis de bordaj şi puntea principală

este străbătut de punţi intermediare care compartimentează nava. Acest
spaţiu este de asemenea împărţit în compartimente de către nişte pereţi
transversali, ele fiind etanşe. Astfel se asigură nescufundabilitatea navei
prin împărţirea corpului navei în cât mai multe compartimente etanşe, care
pot fi inundate separat fără să afecteze capacitatea navei de a pluti.

În concluzie, compartimentarea navei are rolul de

 a realiza nescufundabilitatea navei,
 împarte nava în încăperi cu destinaţii diferite şi un lucru
foarte important,
 limitează extinderea incendiilor.

Cu ajutorul pereţilor transversali etanşi s-au obţinut mai multe

compartimente etanşe, care la navă au denumiri specifice :
a) compartimentul dispus la prova, între etrava şi primul
perete etanş transversal se numeşte pic prova sau
forepeak, fiind folosit ca magazie şi este practic un
compartiment de coliziune ;

b) corespondentul de la pupa este picul pupa sau afterpeak

şi este folosit ca tanc de apă (la prova, la unele nave, picul
este folosit la partea inferioară ca tanc de apă iar partea
superioară, delimitată de puntea principală, ca magazie) ;

c) compartimentele etanşe destinate magaziilor de marfă pot

fi diferite ca număr şi dimensiune, în funcţie de capacitatea
navei ;
 d) compartimentul maşini, unde sunt dispuse motoarele
auxiliare, motorul principal şi celelalte instalaţii aferente,
poate fi împărţit în mai multe compartimente în funcţie de
aceste instalaţii ;
e) compartimentele etanşe realizate între pereţii transversali
dubli, care despart magaziile de marfa şi compartimentul
maşini de tancurile de combustibil, se numesc
coferdamuri. Acestea sunt de regulă fără instalaţii între
ele, sunt înguste şi au doar rolul de izolare.

Am amintit de tancurile de combustibil, care sunt de fapt

compartimente etanşe delimitate de bordaje, pereţi transversali, punţi, sau
sunt obţinute prin separarea cu pereţi etanşi longitudinali a spaţiilor dintre
pereţii transversali. Pe lângă tancurile de combustibil mai există la bord
tancuri de ulei, lubrefianţi şi tancuri de apă, toate aşezate de regulă la
fundul navei şi în borduri în mod simetric fiind folosite pentru corectarea
asietei navei.
 Asigurarea încăperilor de locuit, spaţiilor necesare instalaţiilor de
conducere a navei şi a altor spaţii suplimentare cerute de tipul navei, s-a
realizat prin construcţii situate deasupra punţii principale. Acestea sunt
delimitate de pereţi longitudinali şi transversali, de punţi discontinue
dispuse simetric fata de planul diametral al navei. Denumirea lor este
suprastructură şi forma, dimensiunea acesteia este diferită de la navă la
navă, putând fi continuă sau discontinuă. Suprastructura continuă se
întâlneşte la pasagere, la acestea punţile intermediare fiind continue şi
suprapuse pe 2-3 nivele.
La navele de transport marfa, suprastructurile sunt de trei tipuri :
a) teuga este dispusă la prova navei, are un singur nivel şi
este folosită pentru magazii de materiale ;
b) duneta este dispusă la pupa navei, sub ea fiind amplasate
uneori cabine pentru marinari, bucătarii, cambuze şi alte
magazii ;
c) castelul poate fi la rândul lui amplasat în trei poziţii diferite
1) castelul central, la centrul navei, poate avea mai multe punţi,
aici sunt amplasate majoritatea cabinelor de locuit, saloanele,
staţia radio, instalaţia bărcilor de salvare, iar la nivelul cel mai
înalt se găseşte comanda de navigaţie ;
2) castelul pupa, cuprinde toate încăperile de locuit, sub el fiind
dispus compartimentul maşini. La acest tip de nave restul
corpului este folosit pentru magazii de marfă sau tancuri.
Navele moderne tind către o singură suprastructură dispusă la
pupa sau la prova ;
3) castelul prova, fiind cea de-a treia forma de castel existent la
noile tipuri de nave.
Un alt tip de suprastructuri sunt rufurile, care spre deosebire de castel nu
ocupă toata lăţimea navei ci o anumită porţiune centrală, fiind destinate
adăpostirii diferitelor instalaţii de pe covertă.

Părţile exterioare ale navei

În cele ce urmează sunt prezentate părţile exterioare ale corpului navei.

Majoritatea noţiunilor au fost explicate în capitolele precedente şi altele vor fi
explicate în capitolele următoare, însă pentru fixarea lor le prezentăm acum
însoţite şi de schiţa sumară a corpului navei.
 Fig.66 Părţile exterioare ale corpului navei [93]

Zona generală de punte din partea din faţă a navei este teugă.

De-a lungul marginilor covertei, de la prova la pupa sunt montaţi stâlpi

detaşabili şi parâme metalice uşoare, numite saule.

Prelungirea bordajului exterior deasupra punţii se numeşte parapet.

Micile canale de scurgere de pe punte sunt saborduri.

Cea mai înaltă punte continuă ce se întinde de la prova la pupa se numeşte

covertă.

Zona din puntea principală de deasupra pupei se numeşte dunetă.

Zona plată din partea inferioară a navei este numită santină.

Secţiunea curbată unde fundul navei întâlneşte bordajul se numeşte gurnă.

Sub linia de plutire sunt elicele care servesc la propulsarea navei prin apă.
Elicele sunt ataşate şi antrenate de arborii elicelor.

Cârma este folosită pentru a guverna nava.

BIBLIOGRAFIE

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.

[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea, Adoption: 1
November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution from
Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol), 1997 (Protocol
- Annex VI); Entry into force: 2 October 1983 (Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April 1966, Entry
into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards of
Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW), Adoption:
7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major revisions in 1995 and
2010.

Test de autoevaluare
1. Compartimentele etanşe realizate între pereţii transversali dubli, care
despart magaziile de marfa şi compartimentul maşini de tancurile de
combustibil se numesc:
a) Pic prova
b) Pic pupa
c) Coferdam

2. Compartimentarea navei are rolul de a realiza

a) nescufundabilitatea navei,
b) împarte nava în încăperi cu destinaţii diferite,
c) limitează extinderea incendiilor,
d) toate cele de mai sus.

3. Compartimentul dispus la prova, între etrava şi primul perete etanş

transversal, se numeste:
a) Pic prova
b) Pic pupa
c) Etambou

4. Compartimentul dispus la pupa, între etambou şi ultimul perete etanş

transversal, se numeste:
a) Pic prova
b) Pic pupa
c) Etrava