CONSTRUCȚII DIN BETON ARMAT

1. Profilul longitudinal al elementelor din beton armat încovoiate trebuie să urmeze:

a. diagrama de forță tăietoare;
b. diagrama de moment încovoietor;
c. deformata elementului.

2. Secțiunea transversală ideală a grinzilor din beton armat simplu rezemate încovoiate,în zona de
câmp este:
a. secțiune T;
b. secțiune rectangulară;
c. secțiune dublu T.

3. Secțiunea transversală ideală pentru un stâlp singular din beton armat este:
a. circulară;
b. inelară;
c. rectangulară.

4. Într-o grindă de beton armat, armătura care preia forța tăietoare este compusă din:
a. bare longitudinale;
b. plase sudate;
c. etrieri și bare înclinate.

5. Grinzile de rigidizare dintr-un planșeu pe grinzi principale și secundare din beton armat sunt
prevăzute în structură cu rolul de a:
a. prelua încărcările verticale;
b. prelua încărcările orizontale;
c. prelua încărcările de la grinzile secundare.

6. Stâlpii de beton armat din structuri sunt solicitați preponderent la:

a. compresiune centrică;
b. compresiune excentrică;
c. numai la moment încovoietor.

7. O caracteristică a planșeelor casetate din beton armat este aceea că:

a. au grinzi secundare dispuse numai pe direcția lungă;
b. placa este armată întotdeauna pe o singură direcție;
c. au o rețea de grinzi secundare dispuse pe cel puțin două direcții.
8. Efectul de șaibă rigidăla planșeele din beton armatimplică o rigiditate care să permită:
a. preluarea greutății proprii a planșeului;
b. preluarea greutății proprii a planșeului și a încărcărilor utile;
c. redistribuirea încărcărilor orizontale între elementele verticale de rezistență.

9. Elementele principale de rezistență din cadrul unei structuri ce are planșeepe grinzi principale și
secundare din beton armat sunt:
a. grinzile secundare și grinzile principale;
b. grinzile principale, stâlpii și fundațiile;
c. grinzile secundare și placa.

10.La o structură din cadre de beton armat, articulațiile plastice trebuiedirecționate mai întâi spre:
a. capetele stâlpilor;
b. capetele grinzilor;
c. stâlpii de la parter.

11. La structurile din cadre de beton armat, în noduri trebuie menținută continuitatea etrierilor din:
a. stâlpi;
b. grinzi;
c. plăci.
12.La structurile din cadre etajate de beton armat, mecanismul de nivel poate apărea:
a. numai la parter;
b. atât la parter cât și la etajele superioare;
c. la grinzi.

2
13. În comparație cu planșeele ciuperci, planșeul dală:
a.este mai avantajos deoarece preia încărcări mai mari;
b. este mai dezavantajos, stâlpul putând străpunge mai ușor placa;
c.are o comportare mult mai bună la solicitări dinamice.

14. Într-o structură din beton armat cu nucleu central, încărcarea seismică este preluată de:
a. nucleu;
b. tiranți;
c. stâlpii marginali.

15. La îmbinarea elementelor prefabricate de cadru realizate din beton armat,prinderea la partea
inferioară a grinzilor se face prin:
a. plăcuțe metalice înglobate, sudate între ele;
b. stratul de mortar de poză;
c. betonul monolit.

16. Planșeele ciuperci sunt:

a. planșee cu grinzi secundare;
b. planșee fără grinzi;
c. planșee cu grinzi longitudinale.

17. Din punct de vedere structural, pentru deschideri de peste 30 m cel mai rațional element din
beton este:
a. grinda T;

3
 b. arcul;
c. grinda cu zăbrele.

18. Înnădirea barelor de armătură dintr-o grindă de beton armat este recomandat să se realizeze:
1a. în zonele cu eforturi minime;
b. acolo unde se termină bara;
c. în zonele cu moment încovoietor maxim.

19. Pentru a proteja arcele din beton armat de efectul încărcărilor concentrate:
a. se rigidizează reazemele arcului;
b. se crește greutatea proprie a arcului;
c. se mărește înălțimea arcului.

20. În cazul structurilor prefabricate etajate din beton armat este importantă:
a. menținerea continuității grinzilor;
b. schimbarea secțiunii plăciila etajele superioare;
c. menținerea continuității stâlpilor.

4
CONSTRUCŢII ÎN MEDIUL RURAL – şef lucr.dr.ing. Ioana-Sorina ENŢUC-4k – verificate D.
Ențuc

1. Managementul deșeurilor în conceperea planului a. amenajarea foselor septice și a

general al unei ferme agricole se referă la: platformelor pentru depozitarea
reziduurilor
b. racordarea la reteaua de alimentare cu apă
c. intretinerea si supravegherea zonelor
tehnologice din halele agricole
2. Elementul tehnologic principal la adăposturile pentru a. standul
bovine în stabulație fixă este: b. deschiderea adăpostului
c. înălțimea clădirii
3. Dimensionarea tehnologică a adăposturilor pentru a. asigurarea frontului de furajare pe cap de
bovine în stabulație liberă se realizează pornind de la: bovină
b. asigurarea factorilor de microclimat
c. alegerea structurii de rezistență
4. Încărcările utile la construcțiile agricole se referă la: a. încărcări provenite din greutăţi proprii ale
elementelor structurale
b. încărcări date de inventarul viu
c. încărcări provenite din acţiuni climatice
5. Factorii care influenţează microclimatul unui adăpost a. temperatura, umiditatea, iluminarea si
pentru creşterea şi întreţinerea animalelor sunt: puritatea aerului
b. energia solara
c. utilităţi existente
6. Structurile agricole pentru conservarea și depozitarea a. sere și solarii
producţiei vegetale sunt: b. silozuri, depozite, platforme
c. remize
7. Orientarea clădirilor agricole trebuie să ţină cont de: a. accesul la utilităţi
b. relieful amplasamentului
c. direcţia vanturilor dominante
8. În figura de mai jos este ilustrat un adăpost pentru a. secțiune orizontală
animale. Aceasta reprezintă: b. secțiune transversală
c. planul general al fermei agricole

9. Structura agricolă prezentată mai jos constituie: a. patru buncăre interconectate

b. baterii de silozuri
c. rezervoare de apă potabilă

5
10. Factorii importanţi în alegerea unei structuri de seră a. transmisia luminii şi durabilitatea structurii
sunt: b. direcţia vântului
c. apa şi umiditatea
11. Zonele de protecţie sanitar veterinare în amplasarea a. asigurarea factorilor de microclimat
fermelor agricole se referă la: b. sistematizarea terenului și preluarea și
colectarea apelor din precipitaţii
c. respectarea distanțelor minime între zonele
protejate și fermele de animale
12. În cazul unei construcţii avicole cu sistem de întreţinere a. planul clădirii
în baterii, figura de mai jos reprezintă: b. secţiune transversală
c. secţiune orizontală

13. Pentru o construcţie avicolă, în figura de mai jos este a. fluxul tehnologic dat de transportul
ilustrat: furajelor
b. sistemul de adăpare
c. secţiune transversală prin clădire

14. În scopul reducerii distanţelor de transport se poate
folosi metoda de divizare a planului fermei agricole cu
patru zone concentrice. Astfel, în zona 4 se consideră
amplasate:
a. zona de locuit pentru fermieri, operatori,
zona de primire pentru vizitatori;
b. depozite pentru furaje şi adăposturi pentru
inventar viu tânăr;
c. adăposturi pentru inventar viu adult.

6
15. Dimensionarea tehnologică a construcţiilor agricole se a. stabilitatea şi durabilitatea structurii
stabileşte pornind de la: b. asigurarea factorilor de microclimat
c. stabilirea zonelor tehnologice
16. În cazul unei construcţii avicole cu sistem de întreţinere a. planul fermei
la pardoseală, figura de mai jos reprezintă: b. secţiune transversală
c. secţiune orizontală

7
SUBIECTE LICENŢĂ 2018

GEOTEHNICĂ-anul III CCIA, IIICFDP -5K

Titular: Prof.univ. dr.ing. IRINA LUNGU

1.Terenul de fundare este reprezentat de:

a) volumul de roci excavate pentru realizarea fundației;

b) volumul de roci considerat bun pentru fundare;
c) volumul de roci dintre talpa fundație și limita zonei active.
2. Investigarea geotehnică are scopul de a:

a) decide cum se poate realiza fundația viitoare;

b) obține date geotehnice pentru terenul din amplasament;
c) stabili câte eșantioane de rocă sunt necesare pentru determinările de laborator.
3. Denumirea pământului se obține pe baza:

a) rezultatelor tuturor încercărilor geotehnice;

b) rezultatelor analizei granulometrice;
c) culorii identificate în momentul forării pe amplasament.
4. Orice pământ are valori nenule pentru:

a) greutate volumică, umiditate, modul de deformație;

b) limite de plasticitate, unghi de frecare internă, coeziune;
c) indice de consistență, tasare, capacitate portantă.
5. Permeabilitatea pământului:

a) ajută la umezirea acestuia;

b) este necesară calculului capacității portante;
c) stă la baza proiectării drenajelor.
6. Taluzul este:

a) o construcție din pământ, cu rol de sprijinire;

b) o suprafață a terenului natural, potențial instabilă;
c) o suprafață obținută artificial prin săpare sau compactare.
7. Factorul de stabilitate al unui versant:

a) este constant in timp;

b) scade sub influența apei de infiltrație;
c) este calculat numai după ce are loc o alunecare de teren.
8. Rezistența la forfecare a unui pământ:

a) are o valoare unică pentru fiecare tip de pământ;

b) se manifestă prin unghi de frecare internă și coeziune;
c) nu există, pământul are doar rezistență la compresiune.
9. În pământ, ca urmare a existenței unei construcții:

8
 a) apar tensiuni pe direcție verticală ce cresc semnificativ în adâncime;
b) se stabilizează tensiunile geologice pre-existente;
c) se cumulează tensiunile geologice cu cele induse de construcție.
10.Tasarea construcției se poate măsura și prin aceasta se urmărește comportarea acelei construcții în timp.
Valoarea tasării, calculată în faza de proiectare:

a) depinde de stabilitatea construcției;

b) depinde de încărcarea transmisă terenului ca presiune netă;
c) depinde de tehnologia propusă pentru realizarea fundațiilor.
11. Presiunea critică a terenului de fundare pentru fundații de suprafață depinde de:

a) încărcarea transmisă fundației și compresibilitatea terenului de fundare;

b) dimensiunile fundației și caracteristicile terenului de fundare;
c) împingerea pământului pe talpa fundației.
12. Un zid de sprijin este supus încărcării date de împingerea pământului pe paramentul din spatele zidului.
Împingerea pământului:

a) este calculată în funcție de caracteristicile pământului în contact cu zidul și geometria

paramentului din spate;
b) este determinată în laborator, pe probe netulburate de pământ în edometru și apoi în aparatul cu
casete de forfecare;
c) este măsurată după realizarea zidului, fiind o evaluare cu grad ridicat de încredere, totul fiind la scară
reală.
13. Efectul acțiunii seismice se regăsește în:

a) scăderea factorului de stabilitate pentru versanți și taluzuri;

b) scăderea compresibilității pământului și deci în tasări mai mici ale construcțiilor;
c) creșterea rezistenței la forfecare la nisipuri și argile pe durata seismului.
14. Factorul de stabilitate al unui taluz se calculează:

a) în condiții de înălțime și proprietăți geotehnice ale terenului cunoscute;

b) astfel încât să fie mai mic față de o valoare de referință acceptată ca minimă;
c) după o singură suprafață de cedare stabilită prin normele actuale.
15. Apa subterană poate avea efect destabilizator:

a) ca acțiune pe zidurile de sprijin și pereți de subsol;

b) prin ascensiune capilară în fundațiile din zidărie de piatră;
c) prin proiectarea și construirea filtrelor inverse.
16. Pământul manifestă:

a) rezistență la încovoiere în terenul de fundare al construcțiilor;

b) rezistență la întindere în situațiile de pierderi de stabilitate ale taluzurilor și versanților;
c) rezistență la forfecare, ca urmare a legăturilor dintre particule.
17. Prevenirea alunecării versanților poate fi realizată cumulat prin:

a) creșterea forțelor favorizante alunecării și reducerea forțelor rezistive în lungul planului de cedare;
b) evitarea construirii la baza versantului și mutarea acesteia cat mai aproape de vârful pantei;

9
 c) modificarea geometriei versantului, drenarea apei de infiltrație și sprijiniri flexibile sau rigide.
18. Calculul terenului de fundare constă în:

a) calculul indicilor geotehnici derivați;

b) calculul presiunii acceptabile;
c) calculul numărului de fundații necesar construirii pe amplasament.
19. Forajele și sondajele au ca principal obiectiv:

a) prelevarea de eșantioane pentru încercări de laborator;

b) înlocuirea încercărilor de teren (in situ) obligatorii, acestea fiind foarte costisitoare;
c) realizarea fundațiilor de adâncime, respectiv de suprafață.
20. Solicitarea la smulgere a fundațiilor este:

a) o situație inexistentă în practica proiectării și exploatării construcțiilor;

b) o situație reală pentru fundația oricărei construcții;???
c) o situație reală pentru o categorie de structuri cu elemente la bază de tip tirant.

10
 Beton Armat

1. Fisurile care se formează și conduc la cedarea unei epruvete standard de beton de formă cilindrică
la încercarea de compresiune au în principal următoarea orientare:
a. Înclinate la 45o față de direcția forței de aplicate
b. Paralele cu direcția forței aplicate (curs 1-beton 1 – Rosca)
c. Perpendiculare pe direcția forței aplicate

2. Semnificația indicilor din simbolul Ca/b al clasei de rezistență a betonului este descrisă în una din
următoarele variante:
a. a este valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune pe cilindru , b este valoarea
medie a rezistenței la compresiune pe cub
b. a este rezistența medie la compresiune pe cilindru, b este rezistența medie la compresiune
pe cub
c. a este valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune pe cilindru, b valoarea
caracteristică a rezistenței la compresiune pe cub (curs 1-beton 1 – Rosca)

3. Clasa de rezistență a betonului este exprimată prin una din următoarele caracteristici de rezistență:
a. Valoarea caracteristică a rezistenței la întindere
b. Rezistența medie la compresiune
c. Valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune (curs 1-beton 1-Rosca)

4. Cedarea betonului la un cilindru solicitat la compresiune se datorează în principal:

a. Tensiunilor tangențiale care sunt paralele cu direcția încărcării
b. Tensiunilor de compresiune care sunt paralele cu direcția încărcării
c. Tensiunilor de întindere care sunt perpendiculare pe direcția forței (curs 1- beton 3- Mihai)

5. La ruperea unei epruvete de beton supusă la întindere se poate constata:

a. fisură perpendiculară pe direcția forței aplicate (curs 2-beton 1-Rosca)
b. Fisuri paralele cu laturile epruvetei
c. Fisură paralelă cu direcția forței aplicate

6. Încercarea la despicare a betonul pe o epruvetă de tip cilindru constă în:

a. forța este de întindere și se aplică coliniar cu axa epruvetei
b. forța este de compresiune și se aplică perpendicular pe axa epruvetei (curs 2-beton 1-
Rosca)
c. forța este de compresiune și se aplică coliniar cu axa epruvetei
7. Deformațiile din contracție intervin în beton în mod semnificativ în una din situațiile următoare:
a. Betonul se întărește în aer cu umiditate relative RH ridicată, de exemplu RH minim 95%
b. Betonul se întărește în aer cu umiditate relativă RH scăzută sau medie, de exemplu RH în
intervalul 40 - 60%
c. Betonul se întărește în stare submersată

11
8. Oțelul de armare se poate clasifica pe criteriul rezistenței la întindere în următoarele:
a. Oțel cu rezistență scăzută (oțel moale), oțel cu rezistență medie
b. Oțel cu rezistență scăzută (oțel moale), oțel cu rezistență medie și oțel de înaltă rezistență
(oțel dur) (curs 4-beton 1-Rosca)
c. oțel cu rezistență medie și oțel de înaltă rezistență (oțel dur)

9. Pe diagrama tensiune – deformație specifică (σp - εp) pentru oțelul de precomprimare, de exemplu
toron din 7 sârme, se poate identifica:
a. un palier de curgere obișnuit
b. un palier de curgere foarte scurt
c. Nici unul dintre palierele menționate (curs 5-beton 1-Rosca)

10. Componentele care stau la baza mecanismul de conlucrare sau de aderență dintre armătură și
beton sunt următoarele:
a. Aderența chimică (lipirea), împănarea și frecarea (curs 6-beton 1-Rosca)
b. Împănarea și frecarea
c. Frecarea și aderența chimică (lipirea)

11. Cedarea la încovoiere a unei grinzi de beton armat, pentru care procentul de armare longitudinal
este mai mic decât procentul maxim admis și pentru care în ultimul stadiu de rezistență înălțimea
zonei comprimate este x<xlim, se realizează prin:
a. Intrarea în curgere a oțelului de armare (varianta spusa de proful Mihai)
b. Intrarea în curgere a oțelului de armare urmată de cedarea la compresiune a betonului din
zona comprimată
c. cedarea la compresiune a betonului din zona comprimată

12. Pe diagrama tensiune – deformație specifică(σs-εs)a oțelului de armare se poate identifica:

a. un palier de curgere și unul de consolidare după care survine ruperea (pentru otel laminat
la cald) (curs 4-beton 1-Rosca)
b. numai un palier elastic și unul de consolidare după care survine ruperea
c. numai un palier elastic și unul de curgere după care survine ruperea

12
 BETON ARMAT ȘI PRECOMPRIMAT

1. Proiectarea elementelor structurale de beton armat cum ar fi grinzilese face pentru o stare de
tensiune și deformație în element corespunzătoare:
a. Stadiului I de comportare – stadiul elastic
b. Stadiului II de comportare – stadiul de serviciu
c. Stadiului III de comportare – stadiul de cedare

2. Diagramele de proiectare prevăzute de standardul EN 1992-1-1 (EC2) cu privire la distribuția

tensiunilor pe zona comprimată de beton sunt următoarele:
a. diagramă parabolă-dreptunghi, biliniară și dreptunghiulară (EC2- pag 32-33)
b. diagramă parabolă-dreptunghi și dreptunghiulară
c. diagramă parabolă și biliniară

3. Câte ecuații de echilibru pe secțiunea transversală de beton se formulează în cazul de proiectare al

unei secțiuni simplu armate:
a. 3 ecuații
b. 2 ecuații
c. 1 ecuație

4. Relația de calcul pentru înălțimea utilă d a secțiunii de proiectare de beton armat care are înălțimea h,
acoperirea cu beton c și este armată cu bare de diametru Φ poate fi scrisă după cum urmează:
13
a. d= h-c+Ф/2
b. d= h-c-Ф/2 (proiecte beton)
c. d= h+c-Ф/2

5. Relația de calcul prevăzută de standardul EN1992-1-1 (EC2)pentru valoarea de calcul a rezistenței la

compresiunefcd este după cum urmează:
a. fcd=αccfck/γc (EC2- pag 31)
b. fcd= αccfcm/γc
c. fcd= αccfct/γc

6. În cazul unui element de beton armat, de exemplu grindă secundară dintr-un planșeu monolit, care are
placă la partea superioară și este încărcată numai cu încărcări gravitaționale, iar la calcul armăturii în
secțiunea din câmp se constată că înălțimea zonei comprimate de beton x depășește substanțial
grosimea plăcii, atunci secțiunea de calcul se va considera după cum urmează:
unde
beff este lățimea activă de placă a grinzii
bw este lățimea inimii secțiunii grinzii
a) secțiune de calcul dreptunghiulară de lățime beff și grosime hf
b) secțiune în T cu lățimea tălpii egală cu beff (proiecte beton)
c) secțiune în T cu lățimea tălpii egală cu bw
7. Conform EN1992-1-1 (EC2) valoarea minimă a ariei de armătură longitudinale întinseAs,min pentru un
element de beton de lățimebw este dată de una din următoarele relații:
𝑓𝑐𝑚
a) As,min=0.26 𝑏𝑤 ∙ 𝑑
𝑓𝑦𝑘
𝑓𝑐𝑡𝑚
b) As,min=0.26 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 (proiecte beton)
𝑓𝑦𝑘
𝑓𝑐𝑡𝑚
c) As,min=0.26 𝑏𝑤 ∙ 𝑑
𝑓𝑦𝑑

8. În cazul de proiectare a unei plăci de beton obișnuite de grosime hf considerată unidirecțională,

secțiunea de proiectare se consideră după cum urmează:
a) Secțiune dreptunghiulară de lățime b = 1000mm (carte-prof. Mihai)
b) Secțiune dreptunghiulară unde raportul laturilor esteb/hf<1
c) Secțiune dreptunghiulară unde raportul laturilor esteb/hf>1

9. In cazul de proiectare a unei plăci de beton cu deschiderile panoului de placă lx șily , lx mai mare
decâtly, placa se va considera cu transmitere bidirecțională a încărcărilor în următoarea situație de
raport al laturilor:
a) lx/ly>2
b) 1≤lx/ly<2 (carte-prof. Mihai)
c) 0.5≤lx/ly<1

10. Care sunt tipurilede armături care se pot utiliza la armarea plăcilor de beton armat?
a) numai armări cu bare independente
b) armări cu bare independente sau cu plase sudate uzinate (proiect 2 beton)
c) numai armări cu plase sudate uzinate

14
11. În cazul de proiectare al unei plăci unidirecționale formată din mai multe panouri de placă,
armătura care rezultă din calcul se dispune uniform paralel cu:
a) paralel cu deschiderea scurtă a panourilor de placă
b) paralel cu deschiderea lungă a panourilor de placă
c) paralel cu ambele deschideri ale panourilor de placă

12. Care este valoarea pentru unghiul θdin modelul de calcul de grindă cu zăbrele prevăzut de
standardul EC2, pentru care forța internă VRdmax are valoarea maximă?
unde
θ este unghiul dat de diagonala comprimată de beton față de axa elementului perpendiculară pe
direcția forței tăietoare V;
VRdmax–valoarea de calcul a forței tăietoare maxime care poate fi preluatăde element care este
limitată de cedarea la compresiune a betonului.
a) θ=21.8o
b) θ=45o (varianta aleasa de proful Mihai)
c) θ=55o

13. Care componentă a mecanismului de transfer la forță tăietoare considerat pentru elemente de
beton armat fără armătură pentru forță tăietoare depinde de armătura longitudinală intersectată
de fisura înclinată potențială care conduce la cedarea elementului?
a) forța tăietoare preluată prin efectul de dorn (varianta aleasa de proful Mihai)
b) forța tăietoare preluată de zona nefisurată de beton
c) forța tăietoare datorată împănării granulelor de agregat la înaintarea fisurii înclinate (aggregate
interlock)

14. În cadrul modelului de calcul la forță tăietoare valoarea maximă pe care o poate lua coeficientul de
armare transversalăρw,maxse stabilește pe baza condițiilor:
unde

θ este unghiul dintre diagonala comprimată de beton și axa elementului perpendiculară pe direcția
forței tăietoare V

VRdmaxeste valoarea de calcul a forței tăietoare maxime care poate fi preluată de element și care este
limitată de cedarea la compresiune a betonului

VRdceste valoarea de calcul a forței tăietoare preluată de element fără armătură pentru forță tăietoare

VRdseste valoarea de calcul a forței tăietoare preluată de armătura pentru forță tăietoare care este
limitatăde tensiunea de curgere a oțelului

a) θ =45o șiVRdmax = VRdc

b) θ =45o șiVRdmax = VRds (proiect beton)
c) θ =21.8o șiVRdmax = VRdc

15. Indicați care dintre următoarele afirmații nu este adevărată cu privire la proiectarea plăcilor de
beton cu grosime mai mică de 200mm?
a) în mod obișnuit armătura pentru forță tăietoare constă în bare înclinate la 45o
15
 b) la plăci dreptunghiulare barele de armătură se dispun uniform în direcția celor două deschideri

c) în mod obișnuit grosimea plăcilor este mai mare ca 80mm

16. La realizarea unei înnădiri care asigură continuitatea între două grupuri de armături lungimea de
suprapunere (înnădire) care se notează cu loîn standardul EN 1992-1-1 (EC2) crește cu:
a) procentul de armare al barelor longitudinale din secțiunea de înnădire
b) procentul de bare înnădite din numărul total de bare de armătură din secțiunea de înnădire
(EC2- pag130)
c) acoperirea cu beton la barele de armătură longitudinale, dar și cu aria de armătură efectivă a
acestora

17. Ce categorii de armături se pot proiecta pentru preluarea forței tăietoare la grinzi de beton?
a) etrieri sau bare diagonale completate cu etrieri (curs 1- beton 3- ptorf Mihai)
b) bare diagonale completate cu etrieri
c) bare longitudinale

18. In cazul unui element de beton armat cu secțiunea de calcul egală cubwxd, aria transversală maximă
a armăturilor longitudinaleAs,maxîntr-o zonă de înnădire este limitată de către standardul EC2 în
modul următor: (nu am gasit)
𝑓𝑐𝑚
a) As,max=0.26 𝑏𝑤 ∙ 𝑑
𝑓𝑦𝑑
b) As,max=0.04 𝑏𝑤 ∙ 𝑑 (EC2)
c) As,max=0.08 𝑏𝑤 ∙ 𝑑

19. La proiectarea armăturii pentru forță tăietoare în secțiuni critice a unui element de beton armat se
poate afirma că armătura pentru forță tăietoare nu este necesar să fie calculată în cazul îndeplinirii
uneia dintre condițiile următoare:
unde
VEd este forța tăietoare de proiectare în secțiunea critică
VRd,max este valoarea de calcul a forței tăietoare maxime care poate fi preluată de element și care
este limitată de cedarea la compresiune a betonului

VRdceste valoarea de calcul a forței tăietoare preluată de element fără armătură pentru forță
tăietoare

VRdseste valoarea de calcul a forței tăietoare preluată de armătura pentru forță tăietoare care este
limitatăde tensiunea de apariție a curgerii a oțelului
a) VEd≤ VRdc
b) VEd ≤ Vrds
c) VEd ≤ Vrd,max

20. În cazul proiectării unei grinzi continue de la un planșeu monolit supusă la încărcări gravitaționale,
la calculul armăturii longitudinale As, secțiunea de proiectare pe reazem se consideră în felul
următor:
unde

16
 beff estelățimea activă de placă a grinzii
bw este lățimea inimii secțiunii grinzii
hf grosimea plăcii
a) Secțiune dreptunghiulară de lățime "beff" și înălțime hf
b) Secțiune dreptunghiulară de lățime "bw" (proiect)
c) Secțiune în T

HIGROTERMICA ȘI ACUSTICA CONSTRUCȚIILOR (VERIFICATE LA DL.

ROMILA)

1. Rezistenţa termică specifică corectată R’ se referă la:

a. - elementele vitrate;

b. - punţile termice ale elementelor opace;

c. - câmpul curent şi punţile termice ale elementelor

2. Coeficientul global de izolare termică ia în considerare pierderile termice prin:

a. - elementele opace şi vitrate ale anvelopei, precum şi prin infiltraţii-exfiltraţii ale aerului;

b. - elementele opace ale anvelopei clădirii;

c. - elementele vitrate ale anvelopei clădirii.

n- rata ventilarii

3. Coeficientul global normat de izolare termică GN al clădirilor de locuit depinde de:

a. - raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii;

17
b. - numărul de niveluri şi raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii;

c. - înălţimea totală a clădirii.

4. Cum se adoptă valoarea coeficientului de conductivitate termică λ:

a. - prin calcul;

b. - prin modelare pe calculator;

c. - din normative.

C107-2005, Anexa A

5. Care dintre următoarele elemente constituie punţi termice:

a. - zonele pereţilor din jurul ferestrelor;

b. - foile de geam ale ferestrelor;

c. - intersecţiile dintre pereţii interiori.

Punte termica data de proprietatile termice diferite ale materialelor

6. Care este poziţia cea mai indicată pentru pozarea izolaţiei termice la pereţii exteriori
ai clădirilor de locuit:

a. - la interior;

b. - în zona mediană a elementelor;

c. - la exterior.

In celelalte doua variante peretele nu „respira”

7. Valoarea conductivităţii termice a unui material umed:

18
a. - este mai mică decât a materialului în stare uscată;

b. - este mai mare decât a materialului uscat;

c. - este aceeaşi cu a materialului uscat.

Apa are o conductivitate termica mai mare fata de aer

8. Rezistenţa la transmisie termică a unui strat de material depinde de:

a. - poziţia stratului în cadrul ansamblului;

b. - diferenţa de temperatură dintre mediile separate de element;

c. - grosimea stratului de material.

R=d/λ

9. Care dintre criteriile de mai jos se consideră la alegerea materialelor termoizolante:

a. - conductivitatea termică de calcul λ cu valoare cât mai redusă;

b. - conductivitatea termică de calcul λ cu valoare cât mai mare;

c. - densitatea cât mai mare.

10. Care este condiţia evitării condensului pe suprafaţa interioară a unui element de
închidere:

a. - elementul de închidere trebuie să nu fie permeabil la vapori de apă;

b. - temperatura suprafeţei să nu coboare până la valoarea temperaturii punctului de rouă;

c. - temperatura aerului interior să fie strict mai mare decât temperatura exterioară.

11. Pereţii din zidărie de cărămidă plină: ???

a. - nu au punţi termice şi satisfac condiţia R’ > R’min;

b. - au punţi termice şi necesită protecţii termice suplimentare;

c. - prezintă risc de condens superficial şi necesită izolaţii prin interior.

Dl. Romila a zis ca asta-i

12. Prezenţa punţilor termice determină:

a. - pierderi termice accentuate;

b. - pierderi termice mai mici decât în câmpul curent al elementului;

19
c. - modificarea temperaturii mediului exterior.

20
CONSTRUCŢII INDUSTRIALE – conf.univ.dr.ing. Gabriel OPRISAN-5K (VERIFICATE LA DL. OPRISAN SI DL.
MUNTEANU)

1. Care este lungimea zonei neutre dintre a. 10 cm;

tronsoanele reprezentate prin stâlpii din figura b. 30 cm;
alăturată? c. 50 cm;

2. Pe stâlpul montat şi neîncărcat din figura a. Da, numai pe tronsonul inferior;

alăturată apare moment încovoietor? b. Nu;
c. Da, numai pe tronsonul superior;

Obs: stalpul este NEINCARCAT

3. Care este deschiderea din figura alăturată? a. 17,8 m;

b. 18,0 m;
c. 6,0 m.

Obs: dechiderile sunt modulate(12/15/18),

sectiunea e facuta la nivelul consolei

4. Unde este nivelul încastrării pentru stâlpul din a. ± 0,0;

imaginea alăturată: b. -0,70;
c. -1,00;

21
5. Indicați cota secţiunii orizontale pentru hala cu a. peste nivelul coroanei şinei de rulare a
transportul asigurat cu poduri rulante din podurilor;
figura alăturată? b. prin consolele de rezemare a grinzilor
de rulare a podurilor rulante;
c. sub cota ± 0,0;

Obs : este sectiune, nu sectiune cu vedere,

nu trebuie sa se vada sina de rulare

6. La ce nivel se aplică forţa de frânare sau a. H*;

demarare a căruciorului podului rulant din b. Hc*;
figura alăturată? c. Hc;

7. Care condiţie nu stă la baza tronsonării halelor a. micşorarea eforturilor cauzate de

industriale? diferenţa de temperatură;
b. micşorarea, până la eliminare, a
eforturilor cauzate de posibilele tasări
diferenţiate;
c. fluxul uman;
8. Care este valoare corectă a traveei pentru a. 12 m;
tronsonul din figura alăturată? b. 6 m;
c. 9 m;

Obs: daca era de 9m, ar fi trebuit sa aiba

rost

9. Unde este nivelul articulaţiei dintre stâlp şi a. H1-15 cm;

22
 grindă în figura alăturată? b. H1;
c. H2;

10 Pe care tronson al stâlpului din figura alăturată a. Pe nici un tronson;

. apare moment încovoietor din cauza peretelui b. Pe tronsonul superior deasupra consolei
purtat? de rezemare a peretelui purtat;
c. Pe tronsonul superior şi pe tronsonul
inferior;

Obs: diagrama de moment e constanta

11 Ce cadru transversal curent, în cazul halelor cu a. cadrul 1;

. poduri rulante, din figura alăturată este cel mai b. cadrul 6;
solicitat? c. cadrele 2 şi 10.

Obs: sunt cele mai solicitate datorita

torsiunii

12 În cazul unei travee de 6m, câte travee poate a. 14 travee;

. avea un tronson de hală industrială alcătuit din b. 12 travee;
elemente prefabricate de beton armat? c. ≤ 10 travee.

Obs: lungimea maxima fara rost e de 50-

60m
13 La ce este solicitat un stâlp din cadrul unui a. încovoiere pe o direcţie;
. tronson al unei hale industriale alcătuită din b. compresiune excentrică oblică;
elemente prefabricate din beton armat c. compresiune;
prefabricat? Obs: compriune excentrica oblica, adica
compresiune+incovoiere dupa doua directii
14 Unde este cota superioară a aticului? a. Peste nivelul articulaţiei dintre stâlp şi
. grindă;
b. În dreptul luminatorului;
c. Sub nivelul articulaţiei între grindă şi
stâlp;
15 Care sunt tronsoanele care se iau în a. tronsonul 1;
. consideraţie pentru determinarea încărcărilor b. tronsonul 1 + tronsonul 3;
din acţiunea vântului pe tronsonul 1? c. tronsonul 1+ tronsonul 2 + tronsonul 3.
23
 Obs : Niciunul din ei nu stie sigur, grilele nu-s
facute de ei

16 Care este soluţia corectă a rezemării grinzilor a. pe consola de rezemare a grinzilor de

. de soclu: rulare;
b. pe buza paharului;
c. la nivelul de rezemare al fundaţiei pahar.
17 În ce direcţie se deplasează căruciorul podului a. în direcţie transversală;
. rulant, în situaţia în care podul rulant este fix: b. în direcţie longitudinală;
c. în direcţia tramei;
18 Care este schema statică a unei grinzi de rulare a. grindă dublu încastrată;
. pentru o hală realizată din prefabricate din b. grindă continuă;
beton armat? c. grindă încastrată;
19 Cum se realizează turnarea unui stâlp a. pe orizontală în tronsoane de 2 m;
. prefabricat din beton armat aparţinând unei b. pe verticală în tronsoane de 2 m;
hale industriale? c. pe orizontală.
Obs : sunt turnati in fabrica, in pozitie
orizontala
20 Care este diferenţa de temperatură ce stă la a. între iarnă şi vară;
. baza tronsonării din condiţia de micşorare a b. între zi şi noapte;
eforturilor cauzate de diferenţa de c. între temperatura în axa grinzii în
temperatură? exploatare şi radiaţia solară;

24
Facultatea de Constructii şi Instalații

Departamentul Beton Materiale Tehnologie Management

Specializarea: C.C.I.A.

Test Grila
Organizarea si Management

1. Norma de timp NT este :

a) timpul necesar unei formaţii minime pentru execuţia unei unităti de masură
dintr-un proces ;

b) timpul necesar unei formatii minime pentru a executa un proces de constructie ;

c) timpul necesar unei echipe pentru a executa o unitate de masura dintr-un proces

2. Norma de productie pe schimb a formatiei de munca este data de relatia

a) NPFSi = NPi · dS ;
g  mi
b) NPFSi = ;
N Ti
g  d S  mi
c) NPFSi = [U .M / om  schimb] ; (varianta corecta)
N Ti

3. Legatura dintre norma de timp a formatiei minime NTi si norma de timp

a utilajului NTUi este data de relatia
a) NTUi = NTi dacă mi  2 ;
N  utilaj  ore 
b) NTUi = Ti  ; (varianta corecta)
mi  U .M . 
m
c) NTUi = i ;
N Ti

4. Indicele de indeplinire a normei exprima :

a) raportul dintre numarul de zile lucratoare si numarul de zile dintr-o luna
calendaristica
b) gradul in care un executant isi indeplineste sarcinile de munca stabilite pentru
un interval de timp bine stabilit

25
 c) raportul dintre timpul normat si timpul efectiv consumat intr-o luna calendaristica
pentru executia unui anumit volum de lucrari .

5. Lantul elementar neritmic se caracterizeaza prin (Cursuri – d-nul.

Serbanoiu – subiectul 17 la examen)

a) ritm constant pe toate sectoarele ;

b) Ti = n · ti ;
m
c) Ti = t
i 1
i (varianta corecta)

6. Relatia de legatura dintre principalii parametri ai organizarii executiei

proceselor este de forma :
a) Mi = Qi · NTi · I ;
b) Qi = Mi · NPi · t · I ;
c) Qi = NTi · Mi · t · I .

7. Durata de executie a unui proces de constructii , exprimata in

schimburi se calculeaza cu relatia:
Q  N Ti
a) ti = ; (varianta corecta)
dS  M i  I
Q  N Ti
b) ti = ;
dS  M i  I 
Q .N Pi 
c) ti = .
dS  M i  I
8. Locul de munca minim tehnologic (LTi) cuprinde
a) spatiul necesar unei echipe specializate pentru a-si desfasura activitatea legata de
executia unui proces simplu , in conditii normale de productivitate si protectia muncii ;
b) spatiul pentru amplasarea muncitorilor din formatia de munca , spatiul pentru
executia propriu-zisa a procesului simplu , spatiul pentru depozitarea materialelor ,
spatiul de circulatie a mijloacelor de munca .
c) spatiul necesar formatiei minime pentru a-si desfasura activitatea legata de
executia unui proces simplu in conditii normale de productivitate si protectia
muncii ;

9. Locul minim organizatoric reflecta:

a) spatiul optim necesar unei formatii minime pentru a-si derula activitatea fara

intrerupere pe parcursul a cel putin un schimb de lucru ;

d) spatiul necesar unei echipe specializate pentru a executa un proces de constructii ;

26
 N pi  I m
c) L0i = .
q ui .ds

10. Durata totala pentru executia unei anumite categorii de lucrari prin
metoda succesiva se stabileste cu relatia :
m
a) D = D1 + D2 + ...... + Dn = n t
i 1
i ; (varianta corecta)

b) D = T1 + T2 + ...... + Tm = m ( t1 + t2 + ...... + tm ) ;
m
c) D = t
i 1
i +  j + ( n-1 ) · tm .

Varianta c – exclusa

Varianta b – exclusa – correct ar fi fost: D = T1 + T2 + ...... + Tm = n ( t1 + t2 + ...... + tm )

11. Durata totala pentru executia unei anumite categorii de lucrari prin
metoda in paralel se stabileste cu relatia (2 VARIANTE?)

a) D = max (D1 , D2 , ...... , Dn ); - PENTRU PROCESE NERITMICE ??

m
b) D = t
i 1
i in cazul in care ti1  ti2  ......  tin - PENTRU PROCESE RITMICE?

c) D = ( m + n – 1 ) · t .

12. Principiile de baza ale metodei in lant constau in

a) Continuitate , Ritmicitate , Uniformitate , Proportionalitate , Sincronizare;

b) volumul de lucrari aferente constructiei ce se executa prin metoda in lant se

structureaza pe cicluri ; constructia se imparte in sectoare relativ egale ; ciclurile
sunt executate de formatii specializate care trec succesiv de la un sector la altul in
aceeasi structura si cu aceeasi dotare , ritmul de lucru ramane constant pe toate
sectoarele ; la un moment dat , pe un sector se executa un singur proces ;

c) nu trebuie respectate principii specifice metodei .

13. Lantul complex ritmic se caracterizeaza prin :

27
 a) ritm de lucru diferit pentru toate ciclurile stabilite pentru executia unei

anumite categorii de lucrari ;

b) D = ( m + n – 1 ) · t ;

c) acelasi ritm de lucru pe toate sectoarele pentru un ciclu , dar diferit de la ciclu

la ciclu .

14. Durata totala de executie a lucrarilor folosind lantul complex ritmic cu

ritmuri diferite de la ciclu la ciclu este :

m
a) D =  t    n  1  t
i 1
i j m ; (varianta corecta)

b) D = ( m + n – 1 ) · t ;

c) D = n · t i .

15. Durata totala de executie a lucrarilor , executate folosind lantul

complex neritmic se stabileste cu relatia

m
a) D =  t    n  1  t
i 1
i j m ;

m
b) D = t
i 1
i  (n  1)  k 0 ;

m n
c) D =  t     t
i1
1
i j
k 2
k
m (varianta corecta)

16. Numarul de sectoare pentru constructii liniare se determina cu relatia :

L .ds
a) n  ;
li
28
 L  q ui
b) n  ; (varianta corecta)
N pFSi  I m

L .ds
c) n  .
Vi  t i

17. Numarul de sectoare pe nivel pentru executia structurilor multietajate

in ipoteza t1  t2  ….  tm2 de determina cu relatia :

a) n  m r 
t t
;
t
mr
b) n   G i 
t t
; (varianta corecta)
i 1 ko

c) n  m r   t   (G i  1) .
t
ko

18. Drumul Critic dintr-un grafic retea de tip C.P.M. reprezinta :

a) drumul complet intre nodul initial si nodul final al retelei cu durata cea mai mica ;

b) drumul complet intre nodul initial si nodul final al retelei cu durata cea mai mare

c) un drum complet intre nodul initial si nodul final al retelei , indiferent de marimea
duratei .

19. Rezerva totala a unei activitati din graficul retea pune in evidenta :
a) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de terminare a unei activitati
fara a afecta rezerva activitatilor urmatoare ;

b) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de terminare a unei

activitati fara a afecta termenul final al programului ;

c) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul maxim de terminare a unei activitati
fara a afecta termenul final al programului .

29
20. Transpunerea calendaristica in vederea obtinerii unui program

minorant trebuie sa respecte urmatoarele reguli

a) termenul de incepere a activitatii in planul calendaristic coincide cu termenul maxim de
incepere a activitatii in graficul retea ;

b) daca dintr-un nod pornesc doua sau mai multe activitati , acestea se trec in planul
calendaristic in urmatoarea ordine : activitatea critica ; activitatea cu rezerva totala
cea mai mica ; activitatea cu durata cea mai mica ;

c) activitatile din graficul retea se trec in planul calendaristic in ordine descrescatoare a

termenelor minime de incepere corespunzatoare nodurilor din graficul retea .

30
 TESTE PENTRU LICENŢĂ

CHESTIONAR LICENȚĂ
Inginerie civilă-română
Bazele securității la incendiu în construcții
1. Arderea ce stă la baza incendiilor în construcții vizează:
a. reacția de oxidare a unei substanțe;
b. reacția endotermă a unei substanțe combustibile cu un comburant;
c. reacția exotermă a unei substanțe combustibile cu un comburant.

2. Incendiul în construcții se referă la:

a. orice ardere de materiale combustibile utilizate în construcții;
b. arderea autoîntreținută și organizată a materialelor combustibile utilizate în construcții;
c. arderea autoîntreținută și neorganizată a materialelor combustibile utilizate în construcții.

3. La modelul incendiului cu 5 faze flashover-ul se produce:

a. între inițierea incendiului și arderea lentă;
b. între faza incendiului dezvoltat și faza incendiului generalizat;
c. între faza incendiului generalizat și regresia incendiului.

4. Clasificarea europeană a produselor pentru construcții cu rol în securitatea la incendiu

include:
a. clasele privind incendiile;
b. clasele privind riscul la incendiu;
c. clasele privind rezistența la foc.

5. Conceptul protecției pasive la incendiu în construcții include și:

a. echiparea construcțiilor cu instalații de detecție și alarmare;
b. asigurarea stabilității la foc a structurii de rezistentă a construcției;
c. asigurarea intervenției pompierilor la limitarea și lichidarea efectelor inendiului.

6. Asocierea nivelului de risc la incendiu construcțiilor este determinată de (P 118-99):

a. performanța de reacție la foc a produselor pentru construcții utilizate;
b. performanța de rezistență la foc a produselor pentru construcții utilizate;
c. valoarea/valorile densității sarcinii termice de incendiu.

7. Gradele de rezistență la foc asociabile construcțiilor sunt (P 118-99):

a. P1, P2, P3, P4, P5;
04b. I, II, III, IV, V;
c. mic, mijlociu, mare.

8. Conceptul protecției active la incendiu în construcții include și:

a. echiparea construcțiilor cu instalații utilitare;
b. asigurarea utilizării de produse pentru construcții performante la foc;
c. echiparea construcțiilor cu instalații de stingere.

31
 ÎNTREBĂRI EXAMEN LICENŢĂ 2017-2018

Disciplina TOPOGRAFIE – verificate D. Covatariu

1. Particularitățile nivelmentului motorizat sunt:

a) Crește precizia de determinare și viteza de lucru
b) Scade precizia de determinare
c) Este recomandat pentru suprafețe accidentate de teren
d) Este recomandat pentru suprafețe mici de teren

2. Nivelmetrul se numește „automat” pentru că:

a) Are viteza normală de lucru
b) Are înglobat un compensator care diminuează anumite erori
c) Execută măsurătorile automat
d) Are precizie mare de determinare

3. Semnalizarea punctelor topografice se realizează

a) Pentru măsurători urbane
b) În zone cu vizibilitate bună
c) In zone cu vizibilitate redusă
d) Pentru măsurători rurale

4. Trasarea distanţelor pe teren se poate face cu

a) Cu compasul şi busola
b) Cu nivelmentul de mijloc
c) Cu planimetrul digital
d) Direct cu ruleta şi indirect cu ajutorul teodolitului

5. Panta de 5% a unui teren înseamnă că:

a) La 100 m lungime, diferența de nivel este de 5 m
b) Este de 5 ͦC
c) La 5 m lungime diferența de nivel este de 100 m
d) Este de 5 ͦF

6. Determinarea valorilor cotelor de nivel se poate face cu

a) Ruleta pe distanţe mari
b) Nivelmetrul daca se cunoaște cota unui punct de reper
c) Utilizând tehnologia GPRS
d) Cu lata de nivelmetru sau furtunul de nivele

7. Măsurarea unghiurilor orizontale este influențată de:

a) Tipul de lentile utilizate
b) Distanţă
32
c) Tipul de instrument utilizat
d) Citirea pe ecran

8. Lungimea unui teren este de 104 m iar în reprezentare pe un plan acesta are 208 cm. Scara de
reprezentare a planului este:
a) 1/20
b) 1/70
c) 1/100
d) 1/50

9. Trasarea poziţiei unui punct se poate realiza

a) Prin metoda intersecției liniare/unghiulare
b) Cu busola si echerul
c) Cu telemetrul si mira
d) Prin metoda intersecției traseelor

10. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la curbele de nivel este falsă:
a) mai poartă şi denumirea de izohipse;
b) curbele de nivel care se opun faţă în faţă sunt egale ca valoare;
c) echidistanţa curbelor normale este egală cu jumătate din echidistanţa curbelor principale;
d) cu cât curbele de nivel sunt mai apropiate, panta terenului este mai mare

11. Fie două puncte A şi B cu altitudinea de 420 m şi respectiv 760 m situate pe o hartă la scara
1:25.000. Dacă distanţa dintre ele este (pe hartă) de 42 mm, care este valoarea pantei de la A
la B exprimată în procente?
a) 16,8%
b) 24,6%
c) 32,3%
d) 41,0%

12. La măsurarea unei distanţe orizontale cu ajutorul teodolitului s-au citit pe miră la firele
stadimetrice ale lunetei următoarele valori: 1443 şi 1864. Care este distanţa dintre punctul de
staţie şi punctual vizat ?
a) 47,1 m
b) 421 m
c) 4,21 m
d) 42,1 m

13. Ordinea operaţiilor la punerea în staţie a teodolitului este următoarea:

a) centrare, calare, punerea la punct a lunetei;
b) orientare, centrare, calare;
c) centrare, orientare, calare;
d) centrare, calare, punerea la punct a busolei.

14. Cu ajutorul profilului topografic al unui aliniament dat se pot determina:

a) panta aproximativă a terenului;
b) distanţele de nivel relative;
33
c) distanţele parţiale/cumulate între punctele caracteristice ale profilului;
d) unghiurile plane între aliniamentele profilului.

15. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la nivelmentul geometric de capăt este falsă:
a) este mai puţin precis decât nivelmentul geometric de mijloc;
b) trebuie calculată înălţimea planului de vizare;
c) se vizează pe miră la înălţimea instrumentului;
d) mai poartă denumirea de nivelment prin orizontul aparatului.

34
 SUBIECTE STRUCTURI METALICE 3

4Kx5=20 subiecte

Nr. SUBIECTE
1 Diferenţa dintre cadrele din oţel cu noduri deplasabile şi noduri nedeplasabile constă în :

a) Cadrele cu noduri nedeplasabile sunt cadre contravântuite iar cadrele cu noduri

deplasabile au noduri structurale rigide ;

b) Cadrele cu noduri deplasabile au noduri structurale articulate iar cadrele cu noduri

nedeplasabile au noduri structurale rigide;

c) Cadrele cu noduri deplasabile înregistreaza rotiri de noduri si deplasari iar cadrele cu

noduri nedeplasabile inregistreaza rotiri de nod (curs 5 slide 27)

2 Contravântuirile din planul acoperişului clădirilor industriale îndeplinesc următoarele

funcţii:
a) Asigură stabilitatea în planul acoperişului precum şi conlucrarea spaţială a cadrelor
transversale;
b) Preiau încărcările din acţiunea vântului în planul acoperişului şi de la partea superioară a
pereţilor laterali şi frontali, asigură stabilitatea în planul acoperişului şi conlucrarea
spaţială a cadrelor transversale; (curs 4, slide 4)
c) Preiau încărcările din acţiunea vântului în planul acoperişului şi la partea superioară a
pereţilor laterali şi frontali.

3 Panele de acoperiș din profile metalice se dimensionează şi se verifică la:

a) Solicitări din încovoiere oblică şi forfecare, zvelteţe, rigiditate;

b) Solicitări din încovoiere oblică şi forfecare, rigiditate, zvelteţe, stabilitate generală

(curs 2, slide 38 si 39)

c) Solicitări de rezistenţă si stabilitate generală

4 La cadrele cu noduri rigide întărirea nodului dintre grinda transversală şi stâlp este necesară
datorită:

a) Mărimii valorilor momentelor incovoietoare de pe capatul grinzii ;

b) Mărimii forţei axiale şi a momentelor încovoietoare din grindă;

c) Mărimii momentelor şi a forţei tăietoare de pe nod – dacă prin marire se refer la

intensitate și prin întărire se referă la faptul că se dispun rigidizări în nod (pe inima stâlpului
între tălpi) pentru evitarea voalării din forfecare – explicație dată dr.ing. Georgeta Băetu

5 La cadrele cu noduri rigide secţiunea grinzii poate avea nevoie de întăriri, de preferat prin:

a) Mărirea dimensiunilor tălpii inferioare ;

b) Mărirea dimensiunilor tălpii superioare şi a inimii

35
 c) Mărirea dimensiunilor tălpii inferioare şi a înălţimii inimii (curs 5, slide 39)

6 Structurile în cadre multietajate din oţel sunt alcătuite din:

a) Cadre plane cu noduri rigide, semi-rigide sau articulate;

b) Cadre dispuse pe două direcţii cu sau fără contravântuiri cu noduri rigide sau
articulate (curs 7, slide 13)

c) Combinaţii de cadre contravântuite cu cadre necontravântuite

7 Imbinările grindă-stâlp la cadrele multi-etajate se clasifică după:

a) Rezistenţă la moment de încovoiere, forţă tăietoare şi fortă axială

b) Rezistenţa nodului, rigiditatea la rotire, solutia de realizare a îmbinării,

componentele nodului ce îi asigură rezistenţa şi rigiditatea ; (curs 7, slide

c) Curba de moment-rotire, modul de asamblare a elementelor componente

8 Un nod de cadru articulat este un nod care preia :

a) Forţele tăietoare şi forţele axiale de pe grinzi;

b) Reacţiunile din grinzi, forţele axiale şi momentele de încovoiere de pe stâlpi;

c) Reacţiunile din grinzi, forţele axiale şi un moment de încovoiere rezultat din

excentricitatea de nod

9 Un nod de cadru rigid este considerat puternic rigidizat dacă:

a) Grinda de cadru este prinsă cu placă extinsă de stâlp cu şuruburi de înaltă

rezistenţă pretensionate iar pe inimă sunt dispuse nervuri de rigidizare
transversaleş

b) Grinda de cadru este sudată la stâlp, inima stâlpului are nervuri de rigidizare
transversale în dreptul tălpilor grinzii, iar în nod se dispun rigidizări diagonale pe
ambele părţi ale inimii;

c) Grinda de cadru este prinsă cu placă fără extindere şi şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate iar inima stâlpului este întărită în nod cu nervuri de rigidizare
transversale

10 Stabilitatea arcelor din oţel cu zăbrele la acţiunea vântului pe frontonul clădirii se asigură prin:
a) Dispunerea contravântuirilor transversale în planul acoperişului;
b) Dispunerea contravântuirilor longitudinale în planul acoperişului;
c) Dispunerea contravântuirilor transversale în dreptul tălpilor arcelor
11 Variaţia secţiunii în trepte pe înălţimea stâlpilor halelor industriale se adoptă pentru :

a) A se asigura suficientă rezistență şi stabilitate la partea superioară;

36
 b) A se asigura stabilitatea generală a elementului;

c) Susţinerea podurilor rulante cu capacităţi de ridicare mari (curs 6, slide 24)

12 Sistemul de contravântuiri în X la stâlpii halelor industriale prevăzute cu pod rulant sunt
proiectate să preia următoarele eforturi de calcul:

a) Întindere provenită din acțiunea vântului şi din deplasarea podului rulant în lungul
halei

b) Întindere şi compresiune provenite din acțiunea vântului

c) Întindere provenită din acțiunea vântului şi compresiune provenită din deplasarea

podului rulant

13 Soluţia de prevedere a tiranţilor în planul acoperişului se adoptă în pentru:

a) Diminuarea forţei tăietoare de pe pană;
b) Micşorarea săgeţii panei în planul normal pe acoperiş;
c) Creşterea rigidităţii şi micşorarea zveleţii panei. (curs 2, slide 16)

14 Contravântuirile halelor industriale metalice sunt elemente din oţel

a) Cu secţiuni reduse, dublu articulate, solicitate la întindere sau uneori la compresiune,
predimensionate din criterii de zvelteţe;
b) Cu secţiuni zvelte, simplu rezemate, solicitate la întindere sau compresiune, proiectate să
reziste la flambaj;
c) Cu secţiuni simple, dublu articulate, supuse la torsiune

15 Soluţia de variaţie a secţiunii stâlpilor clădirilor multietajate se adoptă din cauza:

a) Creşterii încărcării pe stâlp transmisă de la etajele superioare şi a momentului încovoietor
produs de forţa tăietoare ce acţionează la nivelul etajului curent;
b) Datorită creşterii forţei critice de flambaj şi a reacţiunii provenite din grindă;
c) Datorită greutăţii stâlpului de la etajul superior şi a momentelor încovoietoare provenite
din aplicarea excentrică a acţiunilor verticale

16 Podurile rulante sunt echipamente tehnologice necesare procesului industrial care se deplasează:
a) În lungul halei, pe grinzi de rulare susţinute de stâlpi sau pe grinzi de rulare suspendate de
talpa inferioară a grinzilor de cadru; (curs 6, slide 4 5 6)
b) Pe direcţie transversală, suspendate de grinda cadrului transversal şi susţinute de
contravântuiri;
c) În lungul halei, susţinute pe grinzile marginale de la cele două capete ale halei.

17

37
 În figură, distanțele 1 şi respectiv 2, reprezintă distanța de la axa neutră a stâlpului la:

a) Axa rezultantei efortului rezistent al zonei comprimate de sub talpa stâlpului şi

respectiv, axa rezultantei eforturilor rezistente la întindere ale șuruburilor;

b) Axa rezultantei eforturilor de calcul de compresiune din șuruburi şi respectiv, axa

rezultantei efortului de calcul din zona întinsă de sub talpa stâlpului;

c) Axa rezultantei eforturilor de calcul la întindere ale şuruburilor şi respectiv, axa

rezultantei efortului de calcul din zona comprimată de sub talpa stâlpului

18 Contravântuirile excentrice ale cadrelor metalice (vezi figura) sunt recunoscute ca sisteme
de disipare a energiei prin:

a) Încovoiere ciclică şi forfecare;

http://sd.utcb.ro/_upload/content/docs/253_florea_flavia-simona_-_rezumat_ro.pdf - pagina
10

b) Încovoiere ciclică şi compresiune;

c) Forfecare ciclică şi întindere.

19
Guseu
Contravântuire

Şuruburile de prindere ale barei contravântuirii verticale a stâlpului din figură sunt solicitate
la:

a) Întindere;

b) Forfecare;

c) Încovoiere;.

20 Verificarea la SLU a panelor de acoperiş ale unei clădiri industriale, alcătuite din secţiuni laminate la
cald de clasă 2 se face cu relaţia:

M y , Ed M z , Ed fy
 
W y , pl W z , pl  M0
a) (curs 2, slide 38)

38
 M y , Ed k  M z , Ed fy
b)  
W y , pl W z , pl  M0

M y , Ed k  M z , Ed fy
c)  
W y ,el W z ,el  M0

SUBIECTE ELEMENTE DE CONSTRUCTII METALICE 2

4Kx5=20 subiecte

Nr. SUBIECTE
1 Cedarea unui element cu slăbiri solicitat la întindere se produce prin:

a) plastificarea secțiunii brute;

b) ruperea fragilă a secțiunii nete;

c) fie prin plastificarea secțiunii brute, fie prin ruperea fragilă a secțiunii nete. (cursul 1
ECM2, slide 25)

2 Criteriile principale de clasificare a secțiunilor elementelor metalice sunt:

a) capacitatea de rotire și zveltețea peretelui;

b) distribuția tensiunilor și zveltețea peretelui;
c) distribuția tensiunilor și limita de curgere

3 Criteriile de clasificare a peretelui comprimat sunt:

a) distribuția tensiunilor și zveltețea peretelui;

b) zveltețea peretelui și limita de curgere;
c) distribuția tensiunilor, zveltețea peretelui și limita de curgere (cursul 1 ECM 2, slide
51)

4 Care este forma secțiunii recomandată, din punct de vedere al rezistenței, pentru elementele
solicitate la încovoiere în raport cu axa principală de inerție:

a) secțiune dreptunghiulară
b) secțiune deschisă dublu T
c) secțiune închisă circulară

5 Pentru verificarea rezistenței grinzilor cu inimă plină având clasa 1 de secțiune,

caracteristica secțională utilizată este:

a) modulul de rezistență elastic

b) momentul de inerție
c) modulul de rezistență plastic (curs 5-9 ECM 2, slide 36)

6 Cum se manifestă fenomentul de pierdere a stabilității generale pentru un element solicitat la

39
 încovoiere monoaxială:

a) prin răsucirea secțiunii

b) prin deplasări ale secțiunii;
c) printr-o deplasare laterală și o rotire de răsucire (curs 5-9 ECM 2, slide 12)

7 Fenomenul de pierdere a stabilității generale este infuenţat de:

a) rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie minimă, de rigiditatea la răsucire

liberă și de rigiditatea la răsucire impiedicată ; (curs 5-9 ECM 2, slide 19)
b) rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie maximă, de rigiditatea la răsucire
liberă ;
c) rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie maximă, de rigiditatea la răsucire
liberă și de rigiditatea la răsucire impiedicată

8 Care dintre următoarele secțiuni sunt recomandate pentru împiedicarea fenomenului de

instabilitate generală:

a) secțiuni dublu T simetrice

b) secțiuni închise dreptunghiulare, compuse sau laminate
c) secțiuni circulare

9. Care este efortul principal pe care se bazează verificarea stabilității generale a grinzilor cu
inimă plină:

a) forța axială critică;

b) moment încovoietor critic; (curs 5-9 ECM 2, slide 14)

c) forța tăietoare critică

10 Cedarea prin voalare a elementelor comprimate (talpă, inimă) ale unei secţiuni compuse
dublu T a unei grinzi poate proveni din:

a) voalarea tălpilor grinzii;

b) voalarea parțială a inimii sub acțiunea forțelor concentrate
c) voalarea tălpii comprimate, sau voalarea zonei comprimate a inimii, sau voalarea
globală a inimii sub presiunea exercitată de tălpi(curs 5-9 ECM 2, slide 28, 29, 30)

11 Rolul rigidizărilor inimii grinzii este:

a) să se opună deplanării locale

b) să sporească rigiditatea grinzii
c) să asigure stabilitatea generală a grinzii

12 Rigidizările longitudinale ale inimii grinzii se dispun:

a) la mijlocul înălțimii inimii

b) în zona comprimată a inimii (curs 5-9 ECM 2, slide 34)
c) la talpa comprimată

40
13 La o grindă cu secțiunea dublu T compusă simetrică, forța tăietoare este preluată de:

a) întreaga secțiune
b) tălpile profilului dublu T
c) inima profilului dublu T

14 Pentru ca o grindă să nu-și piardă stabilitatea generală, trebuie prevăzute legături

transversale:

a) la talpa comprimată (cursul 5-9 ECM 2, slide 39)

b) la talpa întinsă
c) la ambele tălpi

15 Etapele successive de comportament ale elementele încovoiate cu secțiuni din oțel din
clasele 1,2 de rezistenţă, sunt :

a) elastic, elastic limită, plastic

b) elastic, elastic limită, elasto-plastic, plastic (cursul 2 ECM 2, slide 37)
c) elastic-limită, elasto-plastic

16 Stâlpii metalici solicitați la compresiune axială pot ceda înaintea atingerii efortului critic de
flambaj datorită:

a) imperfecțiunilor structurale (cursul 8 ECM 2, slide 19)

b) zvelteții sporite și a lipsei legăturilor laterale
c) lungimii de flambaj și tensiunilor reziduale

17 Flambajul stâlpilor comprimați se produce în domeniul elasto-plastic în care imperfecțiunile

structurale au un rol dominant dacă:

a) zveltețea relativă este mare

b) zveltețea relativă este medie (cursul 8 ECM 2, slide 21)
c) zveltețea relativă este mică

18 Curbele de flambaj utilizate pentru proiectarea unui stâlp comprimat centric depind de:

a) geometria secţiunii transversale, de calitatea oţelului, de procesul de fabricaţie şi de

planul de flambaj (cursul 8 ECM 2, slide 25)
b) aria secțiunii transversale și de planul de flambaj
c) geometria secțiunii transversale și lungimea de flambaj

19 Îmbinările de continuitate ale stâlpilor (înnădirile) se vor amplasa la:

a) la jumătatea înălţimii de etaj a stâlpului

b) in treimea inferioară a înălţimii de etaj a stâlpului (cursul 9 ECM 2, slide
2)
c) in treime superioară a înălţimii de etaj a stâlpului

20 Baza încastrată a stâlpului este concepută din punct de vedere constructiv astfel încât:

a) să asigure stabilitatea generală a stâlpului

b) să asigure doar transmiterea forțelor orizontale la fundaţie

41
c) să asigure transmiterea eforturilor la fundaţie şi ancorarea stâlpului în acesta.
(cursul 9 ECM 2, slide 4)

Titular curs,

Conf.univ.dr.ing. Carmen TELEMAN

42
 TESTE PENTRU LICENŢĂ
REZISTENŢA MATERIALELOR I

1) Care sunt caracteristicile geometrice (𝐼𝑦 , 𝑊𝑦 ) ale secţiunii din figură?

𝑏ℎ3
z
a) 𝐼𝑦 =
4
𝑏ℎ2
𝑊𝑦 = y y
3 h
𝑏ℎ2 𝑏ℎ3
b) 𝐼𝑦 = c) 𝐼𝑦 =
12 12

𝑏ℎ2 z 𝑏ℎ2
𝑊𝑦 = b 𝑊𝑦 =
6 6

2) Care sunt caracteristicele geometrice Iy = Iz = I, respectiv Wy = Wz = W, pentru secţiunea

circulară cu diametrul 𝐷?
𝜋𝐷4
a) 𝐼=
64
𝜋𝐷3
𝑊=
32 D

𝜋𝐷4 𝜋𝐷4
b) 𝐼= c) 𝐼=
32 64

𝜋𝐷3 𝜋𝐷2
𝑊= 𝑊=
16 32

3) Care este diagrama corectă de moment încovoietor pentru grinda simplu rezemată din
figură?

2 2 2
ql ql ql
8 8 4
a) b) c)

43
4) Care este diagrama corectă de moment încovoietor pentru consola din figură?
q

l
2 2 2
ql gr. 2 ql gr. 3 ql gr. 2
4 2 2
a) b) c)

5) Deplasarea capătului liber al barei din figură este:

EA
P x

𝑃𝑙 𝑃𝑙 𝑃𝑙
− −
𝐸𝐴 2𝐸𝐴 𝐸𝐴
a) b) c)

6) Deplasarea capătului liber al barei din figură este:

EA
0,5EA
P
x

l/2 l/2

2𝑃𝑙 𝑃𝑙 𝑃𝑙
𝐸𝐴 𝐸𝐴 2𝐸𝐴
a) b) c)

7) Valoarea tensiunii în bara din figură, supusă unei variaţii de temperatură uniforme (∆𝑡 > 0),
este:

𝐸𝐴𝛼∆𝑡 0 𝐸𝛼∆𝑡

a) b) c)

44
8) Dimensionarea secțiunii de rezemare pe teren a fundației stâlpului din figură, luând în
considerare și greutatea ei proprie, se face cu relația:

P
a) Anec =
 0teren   beton .h
P
b) Anec = P
 0beton   beton .h
P   beton .h h
c) Anec =
 0teren
x

9) Pentru bara de egală rezistență din figură, la proiectarea căreia s-a luat în considerare și
greutatea ei proprie, diagramele de variație a tensiunilor normale, x, și a deplasărilor, u, în lungul
axei longitudinale sunt:

P
E,A,γ

a) constantă pentru x
liniară pentru u
l
b) liniară pentru x

constantă pentru u

c) constantă pentru x
x
parabolică pentru u

10) Starea de solicitare a barei din figură, supusă unei răciri uniforme (∆𝑡 < 0), este:

compresiune nu este solicitată întindere

a) b) c)

45
11) Tensiunea tangenţială maximă pe o secţiune circulară solicitată la torsiune este:

16𝑇
a)
𝜋𝐷3 T(Mt)
32𝑇
b)
𝜋𝐷3 D
16𝑇
c)
𝜋𝐷2

12) Tensiunea tangenţială din punctul A al barei din figură este:

A
a 0
a
P
Ri

Re

2𝑃𝑎
a) 𝜏 = 𝜋𝑅4 𝑅𝑖
𝑒
(1 − 𝛼 4 )
4
2𝑃𝑎
b) 𝜏 = 𝜋𝑅4 𝑅𝑖
𝑒
(1 − 𝛼 4 )
2
2𝑃𝑎
c) 𝜏 = 𝜋𝑅3 𝑅𝑖
𝑒
(1 − 𝛼 4 )
4

13) Unghiul de răsucire dintre extremităţile barei supuse la torsiune din figură este:

T(Mt)
𝑇𝑙
a)
𝐸𝐼𝑡
𝑇𝑙
b) l
𝐺𝐼𝑡
𝑇𝑙
c)
𝐺𝐴

46
14) Distribuția tensiunilor tangențiale,  pe o secțiune cu pereți subțiri profil închis solicitată la
torsiune este:

a) liniară pe grosimea peretelui secțiunii;

b) constantă pe grosimea peretelui secțiunii;
c) parabolică pe înălțimea secțiunii;

15) Diagrama de variaţie a tensiunilor normale 𝜎𝑥 , pe o secţiune dreptunghiulară, solicitată la

încovoiere în domeniul elastic este:
z

My
y y
h

z
b
a) b) c)

16) Tensiunea normală maximă pe secţiunea din figură solicitată la încovoiere de un moment
𝑀𝑦 este:
z
6𝑀𝑦
a)
𝑏2ℎ
6𝑀𝑦 My
b) y y
𝑏ℎ2 h

12𝑀𝑦
c)
𝑏ℎ3 z
b

47
17) Valoarea tensiunii tangențiale maxime pe o secțiune dreptunghiulară solicitată la încovoiere
cu forfecare este:
3V
a)
2A

2V
b)
3A

3V
c)
4A

18) În punctul “a” al secţiunii din figură, solicitată la încovoiere cu forfecare, valoarea tensiunii
principale 𝜎1 este:

a) 0

b) 𝜏𝑥𝑧𝑚𝑎𝑥

c) −𝜎𝑥𝑚𝑎𝑥

19) Liniile izostatice de speța I ( traiectoriile tensiunilor 1) la grinda din figură au alura:

P P P

a) b) c)

20) Într-un punct al unui corp deformabil se cunoaşte tensorul tensiunilor

−10 0
𝑇𝜎 = [ ]. Care este valoarea tensiunii principale𝜎2 ?
0 12

0 12 𝑁⁄𝑚𝑚2 −10 𝑁⁄𝑚𝑚2

a) b) c)

48
49
 TESTE LICENŢĂ REZISTENŢA MATERIALELOR II

1) Starea de solicitare pentru grinda din figură este:

a) încovoiere plană cu
forfecare
b) încovoiere plană pură

c) încovoiere plană cu
forfecare şi torsiune

2) Săgeata maximă pentru grinda din figură este:

5 pl 4
a)
384 EI
pl 4
b)
48EI
pl 4
c)
96 EI

3) Săgeata în capătul liber al grinzii din figură este:

Ml 2
a)
2 EI y
Ml 3
b)
2 EI y
Ml 2
c)
4 EI y

4) Pe secţiunea din încastrare, aparţinând unei console solicitată la încovoiere oblică de către forţa
P, aplicată în capătul liber (ca în figură), tensiunea maximă de întindere pe secţiune va fi în punctul:
P
1 2
50

4 3
 a) 2
b) 3
c) 4

5)Grinda având secţiunea transversalăşi schema statică din figură, este solicitată la:

P1
90

P2

a) încovoiere oblică cu forfecare şi torsiune;

b) încovoiere oblică cu forfecare;
c) încovoiere oblică pură cu torsiune.

6) Solicitarea de compresiune excentrică, produsă de o forţă normală pe secţiune, cu punctul de

aplicaţie pe una din axele centrale principale ale secţiunii elementului este echivalentă cu
solicitarea:

a) încovoiere plană cu forfecare şi compresiune centrică;

b) încovoiere oblică pură cu compresiune centrică;
c) încovoiere plana pură cu compresiune centrică;

7)În cazul solicitării de compresiune (întindere) excentrică, atunci când axa neutră se roteşteîn jurul
unui punct fix, punctul de aplicaţie al forţei se mişcă pe o dreaptă care:

a) nu trece prin centrul de greutate al secţiunii;

b) trece prin centrul de greutate al secţiunii;
51
 c) este tangentă la secţiune.

8) Tensiunea normală, σx, în centrul de greutate al secţiunii din figură, solicitată la compresiune
excentrică de o forţă P, ce acţionează în punctul A este:

P
a)  x  
4a 2
P
b)  x   2
5a
P
c)  x   2
3a

9) Sâmburele central al unei secţiuni dreptunghiulare cu b=30cm şi h=60cm este:

a) un romb cu axa mare de 20 cm

b) un romb cu axa mare de 30 cm
c) un dreptunghi cu latura mare de 20 cm

10)Cândforţa de compresiune excentricăacţioneazăîn interiorul conturului sâmburelui central, axa

neutră:

a) intersecteazăsecţiunea, dar nu trece prin centrul ei de greutate;

b) nu intersecteazăsecţiunea;
c) este tangentă la secţiune;

11) Pe talpa unei fundaţii dreptunghiulare, acţionată de forţa P, aplicată în afara sâmburelui
central, înălţimea zonei active este:

a) 2c

52
 b) 3c

c) 4c

12) Pe talpa unei fundaţii (bxh), acţionată de forţa P în afara sâmburelui central, valoarea absolută
a tensiunii normale maxime de compresiune este:

2P
a)
3bc
P
b)
3bc
2P
c)
bc

13)În momentul plasticizării totale a unei secţiuni cu o singura axa de simetrie solicitata la
încovoiere, axa neutră împarte secţiunea în două părţi având:

a) arii egale;
b) momente de inerţie în raport cu axa neutră egale;
c) înălţimi egale.

14) Modulul de rezistenţă la încovoiere în domeniul plastic, Wpl, pentru secţiunea din figură este:

bh 2
a)
8
bh 2
b)
4

bh 2
c)
2

53
15)Distribuţia de tensiuni ideală, adoptata în calcul într-o articulaţie plastică, în cazul solicitării de
încovoiere este:

σc σc σc

σc σc σc
a) b) c)

16) Forţa maximă în elastic, Pel, pentru grinda din figură este:

 c bh 2
a)
6l
 c hb 2
b)
6l
 c bh 2
c)
12l

17) Forţa ultimă, Pu, pentru grinda din figură este:

 c hb 2
a)
8l
 bh 2
b) c
4l
 b2h
c) c
4l

54
18) Pentru o secţiune dreptunghiulară (bxh), raportul modulelor de rezistenţăWpl/Wel este

a) 2

b) 1,5

c) 2,5

19)Care este numărul articulaţiilor plastice care determină formarea mecanismului de cedare a
grinzii din figură?

a) 2
b) 3
c) 4

20)Lungimea critica (de flambaj) pentru bara comprimată din figură este:

a) 0,7l
b) 0,5l
c) l

55
21)Relatia de calcul pentru forta critica Euler este:

 2 EI min
a) Pcr 
cr2

 2 EI min
b) Pcr 
lcr2

 2 EI max
c) Pcr 
lcr2

22) Care este valoarea tensiunii tangenţiale maxime dintr-un punct în care tensorul tensiunilor
100 0 0 
este T  0 50 0 
 N
:
  mm2
 0 0 50

a)50 N/mm2 ;b) 75 N/mm2 ;c) 100 N/mm2 ;

23) Într-un punct al unui corp deformabil supus acţiunilor exterioare, tensiunile principale sunt:
N N N
 1  100 2
;  2  80 2
;  3  10 .
mm mm mm 2

Tensiunea echivalentă conform teoriei tensiunilor tangenţiale maxime (Teoria a III-a de rezistenţă)
este:

a) 110 N/mm2 ; b)180 N/mm2 ;c) 90 N/mm2;

24) Conform teoriei energiei potenţiale pentru modificarea formei (Teoria a V-a de rezistenţă),
tensiunea echivalentăîntr-un punct al unei grinzi solicitate la încovoiere plană este:

a) ech =  2  3 2

56
 1
b) ech =  2  4 2
2
c) ech =   4
2 2

57
TESTE LICENŢĂ LA TEORIA ELASTICITĂŢII ŞI PLASTICITĂŢII

1) Indicaţi în care dintre situaţiile de mai jos se dezvoltă o stare plană de tensiune:

a) b)

c)

a) zid de sprijin acţionat de greutatea proprie şi împingerea umpluturii de pământ;

b) perete structural plan acţionat de forţe situate în planul său median;
c) tub cu pereţi groşi, de lungime mare, acţionat de presiune uniformă;

2) În starea plană de deformaţie (cu deformaţii posibile în planul xOy), cei doi tensori (al
tensiunilor, T , respectiv al deformaţiilor, T ), au forma:
 0  x 0
a) T   x  ; T   ;
0 0  0 0
 1 
 x 2
 yx 0 
 x  yx  1 
b) T       ;
 y    2 xy
; T 0
 xy
y

 0 0 z
 
 x  yx 0   1 
 x  yx
c) T   xy  y 0  ; T   2 ;
 1 
 0 0 z     
2 
xy y

58
   x  yx
 x  y  X  0

3) Sistemul de ecuaţii  reprezintă:
  
xy
 y
Y  0
 x y
a) ecuaţiile de echilibru static ale unui element infinitezimal din interiorul
unei şaibe aflate în stare plană de tensiune;
b) ecuaţiile de echilibru dinamic ale unui element infinitezimal din interiorul
unei şaibe aflate în stare plană de tensiune;
c) condiţia de continuitate în elasticitatea plană.

u v u v
4) Sistemul de ecuaţii  x  ,  y  ,  xy   , reprezintă:
x y y x
a) ecuaţiile fizice în elasticitatea plană;
b) ecuaţiile geometrice în elasticitatea plană;
c) condiţiile de contur în elasticitatea plană.

5) Condiţia  x   y   0 reprezintă:

a) ecuaţie de echilibru static în elasticitatea plană;
b) condiţia de continuitate a deformaţiilor în elasticitatea plană, exprimată în tensiuni
c) condiţie de contur în elasticitatea plană.

6) Rezolvarea în tensiuni a unei probleme de elasticitate plană, în coordonate carteziene, revine la

rezolvarea ecuaţiei diferenţiale (notaţia  2   ):

p  x, y 
a)  2  2 wx, y   ;
D
d 4 w p ( x)
b)  ;
dx 4 D
c)  2  2 F ( x, y )  0

7) Funcţia de tensiune F(x,y) generează următoarele tensiuni:

2F 2F 2F

a)  x  ;   ;   ;
x 2  y2 xy
y xy

F F 2F
b)  x  ; y  ;  xy   ;
y x xy

59
 2F 2F 2F
c)  x  ;   ;    ;
y 2 x 2 xy
y xy

8) Valorile corecte ale tensiunilor  y şi  yx în punctul „1” al elementului din figură sunt:

a)  y  p,  yx  0 ;

b)  y   p,  yx  p ;

c)  y   p,  yx  0 ;

9) Într-un punct al unui semiplan elastic, încărcat cu o forţă normală la suprafaţă, ca în figură,
tensiunile radiale sunt:

2 P cos
a)  r  
 r

60
 3P cos 
b)  r  
2 r
3P cos
c)  r  
2 r 2

10) La un semiplan elastic acţionat de o forţă normală la contur, ca în figură, cercurile tangente
la contur în origine, se numesc:

a) izostatice de speţa I-a;

b) izocline;

c) izobare.

11) Ecuaţia diferenţială a suprafeţei mediane deformate, în coordonate carteziene, la plăci

plane dreptunghiulare, încărcate cu forţe normale pe planul median, are forma:

4w  4 w  4 w p ( x, y )
a)  2   ;
x 4 x 2y 2 y 4 D

d 4 w 2 d 3 w 1 d 2 w 1 dw p(r )
b)     ;
dr 4 r dr 3 r 2 dr 2 r 3 dr D
61
 d 4 w p( x )
c)  ;
dx 4 EI

12) În cazul plăcii circulare pline axial simetrice, soluţia ecuaţiei diferenţiale  2 2 wr  
p(r )
D
(notaţia    ) are forma: w  A1  B1r 2  wp . Precizaţi condiţiile de rezemare corespunzătoare
2

plăcii circulare simplu rezemate pe contur, necesare pentru determinarea constantelor de

integrare A1 , B1 :

ěď dw
ď
ď a) w = 0; =0
ď
ď dr
ď
ď d2 w n dw
pentru r = R ® ďí b) w = 0; + =0
ď
ď dr 2 r dr
ď
ď
ď d2 w
ď
ď c) w = 0; =0
ď
î dr 2

b)

TEORIA ELASTICITĂŢII ŞI PLASTICITĂŢII

Anul de studii II Anul universitar 2017-2018

1. ELASTICITATE PLANĂ ÎN COORDONATE CARTEZIENE

(Starea plană de tensiune; Starea plană de deformaţie; Rezolvarea în tensiuni a problemelor de

elasticitate plană; Soluţie a problemei de elasticitate plană cu ajutorul funcţiei de potenţial Airy;
Interpretarea mecanică a funcţiei de tensiune; Exprimarea condiţiilor pe contur prin interpretarea mecanică
a funcţiei de tensiune; Metoda diferenţelor finite; Rezolvarea în deplasări a problemelor de elasticitate
plană).

2. ELASTICITATE PLANĂ ÎN COORDONATE POLARE

Soluţii ale unor probleme de elasticitate plană axial simetrice (Tuburi (conducte) cu pereţi groşi;
Problema tunelului. Tunele sub presiune; Semiplanul elastic acţionat de o forţă concentrată normală la
contur).

3. PLĂCI PLANE
62
Plăci plane în coordonate carteziene. Ecuaţii generale

Metode de determinare a soluţiilor la plăci plane

Plăci plane în coordonate cilindrice

63
 Elemente de Construții Metalice 1 – Anul III CCI – Ș.l. dr. ing. Vlad MUNTEANU
a) tensiunile sunt constante iar deformațiile specifice cresc
b) tensiunile și deformațiile specifice cresc proporțional ( curs 4
1. Pe parcursul domeniului elastic de comportare la tracțiune, se
ECM 1, slide 12)
înregistrează următoarea situație:
c) tensiunile cresc iar deformațiile specifice sunt constante

a) aria suprafeței delimitate de curba caracteristică

Pe curba caracteristică a oțelului, modulul de elasticitate [E]
2. b) lungimea segmentului ce marchează platoul de curgere
este definit de:
c) panta segmentului inițial (curs 5-9 ECM2 slide 37)
Pe curba caracteristică din figura alăturată, finalizarea
domeniului elastic de comportare a oțelului este marcată de:

a) fu; u
3. b) fy; y
c) fy; u

a) sudabilitate (curs 6 ECM1 slide 28)

4. Asigurarea caracteristicilor de rezistență ale îmbinărilor sudate
b) duritate
este guvernată de următoarea proprietate:
c) durabilitate
Pentru îmbinarea din figura alăturată, aria efectivă a a) 500mm2
cordonului de sudură este: b) 400mm2
c) 450mm2
5. (lw=l-2a =>100-2*5=90 =>A=90*5=450)
Aici sunt incluse în răspunsuri și varianta în care se scad craterele
de la final și varianta în care nu se scad. Acum nu știu care e
corectă având în vedere că la întrebarea 6 nu le-a scăzut. Conform
normativului ele se scad.
Pentru îmbinarea în colț din figura alăturată, aria efectivă a
cordonului de sudură este:

a) 1400mm2
b) 700mm2 ( 3  a  0.7tmin , considerăm
6. a=0,7tmin=0,7*10=7mm, => 7*100=700mm2) ar trebui conform
normativului scăzute craterele de la margine dar nu le-a scăzut
c) 1100mm2

Grosimea cordonului de sudură în colț din figura alăturată

este:

a) a1
7. b) a2
c) a3 (cursul 9 ECM1, slide 8)

a) rezistența de calcul la forfecare a sudurii și grosimea cordonului

Conform Metodei Simplificate de calcul al îmbinărilor sudate,
de sudură
8. rezistența de calcul la forfecare a sudurii pe unitatea de
b) rezistența de calcul la forfecare a sudurii și lungimea cordonului
lungime se evaluează pe baza produsului dintre:
de sudură
64
 c) rezistența ultimă a sudurii supuse la forfecare și grosimea
cordonului de sudură (cursul 9 ECM1 slide 18)
a) 300
Rezistența ultimă (exprimată în MPa) a unui șurub M30, grupa
9. b) 1090
10.9 este:
c) 1000 (pentru grupa x.y fultim =100*x=1000)
Între figurile alăturate, modul de cedare prin curgere din
compresiune locală este reprezentat de:

a) a)
10. b) c)
c) d) ( s-a ovalizat gaura)

În calculul la Starea Limită Ultimă, Îmbinarea 2 din figura

alăturată – realizată cu șuruburi obișnuite – se evaluează
conform verificărilor corespunzătoare Categoriei de îmbinări:

a) A(cursul 10 ECM1, slide 16)

11. b) B
c) D

În calculul la Starea Limită Ultimă, Îmbinarea 1 din figura

alăturată – realizată cu șuruburi obișnuite – se evaluează
conform verificărilor corespunzătoare Categoriei de îmbinări:

a) A
12. b) E
c) D(cursul 10 ECM1, slide 17)

65
 TESTE LICENTA 2018 - MATERIALE DE CONSTRUCTII (VERIFICATE DNA. JUDELE)

1. Carota reprezintă proba:

a. cu formă geometrică regulată, extrasă din elementul de construcţie realizat
b. indiferent de forma geometrică(regulată sau neregulată)extrasă din elementul de construcţie
realizat,
c. cu formă geometrică regulată, preparată din materialul ce urmează a fi pus în operă

2. Densitatea aparentă a unui material poros, este:

a. mai mare decât densitatea(reală) a acelui material
b. egala cu densitatea(reală) a acelui material
c. mai mică decât densitatea(reală) a acelui material

3. Absorbţia de apă pentru un material poros, în condiţii normale de

presiune şi temperatură, este:
a. mai mare sau cel puţin egală cu umiditatea materialului
b. mai mică decât umiditatea materialului
c. egală cu umiditatea materialului
d. nu pot fi comparate întrucât exprimă caracteristici diferite
6. Din graficul alaturat care curbă este mai săracă în părti fine:

a. 1
b. 2
c. 3

66
7. Sortul elementar reprezintă:
a. granule cu aceleași dimensiuni
b. granulele cuprinse între două ciururi consecutive din setul standardizat
c. granule cu dimensiuni mici

8. Fenomenul de capilaritate se manifestă cu atăt mai intesn cu căt:

a. diametrul tubului capilar ste mai mic

b. diametrul tubului capilar este mai mare
c. nu este influențată de diametrul tubului capilar

9. Coeficientul de înmuiere la gelivitate exprimă:

a. procentul pierderilor de masă
b. procentul pierderilor de rezistență
c. modificarea procentuală de volum

10. Pentru un material rezistența la compresiune:

a. este întotdeauna mai mare decât rezistența lui la întindere

b. este întotdeauna mai mică decât rezistența lui la întindere
c. este egală cu rezistența lui la întindere

11. Consistenţa betonului proaspăt , prin metoda tasării se exprimă în:

a. cm
b. secunde
c. adimensional , ca raport între densităţi

12. Mortarele de ipsos-ciment se folosesc:

a. numai la tencuieli
b. la tencuieli în mediu umed
c. nu se folosesc

13. Lianţii care se întăresc doar în mediu uscat şi după întărire nu rezistă la acţiunea apei sunt lianţi:

a. hidraulici
b. aerieni
c. micşti

67
14. Materia prima pentru obtinerea sticlei este:

a. gipsul
b. nisipul silicios
c. argila

15. Betonul trebuie pus în operă:

a. înaintea începerii prizei

b. după terminarea prizei
c. la cel mult o oră deupă terminarea prizei

16. Sărurile solubile prezente în agregatele folosite la prepararea mortarelor pot provoca la tencuieli:

a. desprinderea de pe stratul suport

b. puşcături
c. eflorescenţe
d. nu influenţează tencuiala

a.
17. Valoarea 37 din notaţia OB37 , reprezintă:

a. rezistenţa la curgere în N/cm2

b. rezistenţa la coroziune
c. rezistenţa la rupere în N/mm2 (corect ar fi: rezistenta la rupere in daN/mm2)

18. Contragerea lemnului este maximă pe direcţie:

a. longitudinală
b. transversală
c. radială

19. Ductilitatea bitumului se exprimă în:

a. secunde
b. N/cm2
c. cm

20. Ca efect al conţinutului mare de carbon, fontele sunt:

68
 a. puţin rezistente dar cu plasticitate ridicată
b. dure şi casante
c. foarte sensibile la coroziune
INTREBARI – TEST GRILA
CONSTRUCTII DIN LEMN
Intrebari
1 Starile limita ultime sunt:
2 Lemnul greu are densitatea:
Sistemul de axe ale materialului
3 (in cazul elementelor din lemn)
utilizat în proiectare este:
Lemnul lamelat incleiat se
4 împreună cu direcția fibrelor a tuturor straturilor
defineste ca fiind realizat din:
Inaltimea maxima a grinzii din
lamelate incleiate din lemn, cu
5 b. l/30
sectiune variabila, nu trebuie sa
fie mai mica decat:
In ecuatia:
6 M y,Rk = 0,3 f u,k d
2,6
fu,k inseamna:
7 Capacitatea imbinarii la smulgere
Raspunsuri
a. cedare prin deformarea excesivă, ruperea sau
pierderea stabilității structurii sau a oricărei părți a
acesteia, inclusiv cedarea in reazeme și fundații
b. deformări sau deplasări care afectează aspectul
sau utilizarea efectivă a structurii (inclusiv
disfuncționalitatea mașinilor sau a utilităților) sau pot
cauza deteriorarea finisajelor sau a elementelor
nestructurale
c. vibrații care provoacă disconfort pentru oameni,
deteriorarea clădirii sau a conținutului acesteia sau
care limitează eficiența sa funcțională
a. ≥ 500 kg/mc
b. ≥ 300 kg/mc
c. ≤ 300 kg/mc
a. sistem cu axe longitudinale (paralel) și
transversale (perpendicular) in raport cu directia
fibrelor
b. sistem cu axe longitudinale (paralel) și tangențiale
in raport cu directia fibrelor
c. sistem cu axe transversale (perpendicular) și
radiale in raport cu directia fibrelor
a. trei sau mai multe straturi de cherestea lipite
împreună cu direcția fibrelor a tuturor straturilor
aproximativ paralela
b. trei sau mai multe straturi de cherestea lipite
aproximativ perpendiculara
c. trei sau mai multe straturi de cherestea lipite
împreună cu direcția fibrelor a tuturor straturilor
orientate în mod aleatoriu
a. l/20
c. l/10
a. rezistenţă caracteristica de incastrare paralela cu
fibrele
b. rezistenţă caracteristica de incastrare sub un
unghi α
c. rezistenţă caracteristica la intindere a tijei
a. lungimea de penetrare a șurubului
69
 realizata din suruburi amplasate b. numărul efectiv de șuruburi
sub un unghi, se calculeaza cu c. forța caracteristică de smulgere
formula:
Fax,α,Rk  nef ( d lef )0,8 fax,α,k
In ecuatie nef este:
a. mai mica decât 0,5 x deschiderea grinzii
În cazul fermelor din lemn,
8 b. mai mare de 0,15 x deschiderea grinzii
înălțimea acestora trebuie să fie:
c. mai mic de 25 x deschiderea grinzii
Elementele lamelate incleiate din
a. lungime
lemn, cu lamele asezate vertical
9 b. latime
sunt de obicei limitate (sub
c. inaltime
aspect dimensional) în:
In ecuatia
f m,k a. rezistenţă caracteristica la incovoiere
 rel,m  b. rezistenţă caracteristica la compresiune
10  m,crit
c. rezistenţă caracteristica la intindere
fm,k reprezinta:
a. area defectelor
La grinda solicitata la intindere,
11 b. area bruta a sectiunii transversale
An este:
c. area neta a sectiunii transversale
Sageata unei grinzi din lemn se
calculeaza cu relatia: a. curgerea lenta;
12 f max,ef  f max, final f 1  f 2  f 3  f c b. contrasageata
c. sageata produsa de deformarea imbinarilor
In relatie f3 este:
a. intre o saptamana si sase luni
Durata de actiune a incarcarilor
13 b. intre sase luni si zece ani
permanente este:
c. mai mare de 10 ani
a. rezistenţă de proiectare la intindere paralela cu
fibrele
Ce reprezinta Rt,0,d (ft,0,d),in cazul
b. efortul de proiectare la intindere paralela cu
14 proiectarii structurilor din lemn:
fibrele
c. efortul de proiectare la compresiune paralela cu
fibrele
a. rigiditatea materialului
Abilitatea lemnul sa reziste la
15 b. rezistenta materialului
strapungere este definita ca:
c. duritatea materialului
a. rezistenţă caracteristica la incovoiere
In proiectarea structurilor din
16 b. rezistenţă caracteristica la compresiune
lemn fc,k este:
c. rezistenţă caracteristica la intindere

70
 FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII IAȘI

DISCIPLINA FUNDAȚII
TITULAR: PROF.DR.ING. NICOLAE BOȚU

1. Adâncimea minimă de fundare la un imobil trebuie să depășească adâncimea de îngheț din

zonă cu:
a. 50 cm.
b. 10-20 cm
c. 1,00 m

2. Fundația izolată a unui imobil trebuie să fie încastrată în terenul bun de fundare cu cel
puțin:
a. 10-20 cm.
b. 30 cm
c. 1,00 m

3. Betonul ciclopian poate fi folosit la fundațiile:

a. Elastice.
b. Prefabricate din beton armat
c. Rigide din beton simplu

4. Încărcarea excentrică la baza stâlpului produce o reacțiune a terenului de fundare la

nivelul tălpii fundației izolate:
a. Dreptunghiulară.
b. Trapezoidală, triunghiulară, sau bitriunghiulară.
c. Trapezoidală.

71
5. Presiunea plastică reprezintă presiunea corespunzătoare unei extinderi a zonei plastice în
terenul de fundare egală cu:
a. B/4 unde B este lățimea tălpii fundației.
b. B/2 unde B este lățimea tălpii fundației.
c. L/4 unde L este lungimea tălpii fundației.

6. Condiția unghiului de rigiditate α ce se definește ca fiind unghiul pentru care în corpul

fundației sunt întâlnite numai eforturi unitare de compresiune se întâlnește la:
a. Fundații continue din beton armat.
b. Fundații izolate din beton armat.
c. Fundații rigide din beton simplu.

7. Fundația izolată tip bloc și cuzinet este considerată ca o fundație:

a. Elastică.
b. Continuă.
c. Rigidă.

8. Modelul distribuției plane a presiunilor reactive consideră fundația în comparație cu

terenul de fundare ca fiind:
a. Elastică.
b. Plastică.
c. Perfect rigidă.

9. Inălțimea unei trepte din fundația rigidă este de minim:

a. 30 cm.
b. 10 cm.
c. 50 cm.

10. Diametrul minim al armăturilor de rezistență la o fundație elastică este:

a. 12.
b. 8.
c. 10.
72
11. Distanța dintre armăturile de rezistență la o fundație elastică trebuie să fie cuprinsă între:
a. 100-500 mm.
b. 100-250 mm.
c. 100-300 mm.

12. Armătura de ancoraj dispusă la partea superioară a cuzinetului la o fundație tip bloc și
cuzinet preia eforturile de:
a. Compresiune de la baza cuzinetului.
b. Intindere între cuzinet si blocul de fundare.
c. Intindere la baza blocului de fundare.

13. Fundațiile tip pahar sunt folosite pentru construcții:

a. Cu stâlpi monoliți.
b. Din zidărie de cărămidă.
c. Cu stâlpi prefabricați.

14. Calculul lățimii fundațiilor continue sub diafragme din beton armat se face:
a. Pentru toată lungimea fundației.
b. Pentru o lungime de fundare de 1,00 m.
c. Pentru o lungime de fundare de 3,00 m.

15. Armătura longitudinală de rezistență la fundațiile pe rețele de grinzi preia:

a. Eforturi de compresiune.
b. Forța tăietoare din secțiune.
c. Eforturi de întindere.

16. Forța tăietoare dintr-o fundație continuă elastică este preluată de :

a. Armătura de rezistență longitudinală.
b. Numai de etrieri.
c. De beton, etrieri și armătura înclinată.

17. Ipoteza Winkler consideră terenul de fundare alcătuit din :

a. Resoarte elastice.
b. Penduli pecanici.
c. Amortizoare vâscoase.
73
18. Printre fundațiile de adâncime întălnim :
a. Chesoane și radiere de greutate.
b. Piloți, coloane, chesoane deschise.
c. Radiere elastice.

19. Piloții flotanți transmit eforturile la terenul de fundare:

a. Numai pe vârful pilotului.

b. Numai prin frecare laterală.
c. Pe vârful pilotului și prin frecare laterală.

20. In comparație cu capacitatea portantă a unui pilot flotant solicitat la forțe axiale de
compresiune, capacitatea portantă la smulgere va fi:
a. Mai mare.
b. Egală.
c. Mai mică.

74
 CONSTRUCȚII CIVILE 2 – șef lucr.dr.ing. Cristina-Liliana Vlădoiu

1. Alegerea sistemului de hidroizolare la a. modul de acţionare a apei (cu sau fără presiune);
infrastructură ține seama de: b. regimul continu sau discontinu de ocupare a clădirii;
c. zona climatică a amplasamentului.
2. Sistemul de hidroizolaţie cu placă de a. când ha < 1,00 m;
contragreutate se adoptă în cazul b. când ha > 1,00 m;
următor: c. la amplasamente cu teren uscat cu nivelul hidrostatic peste
10 m adâncime.
3. Bucla de compensare folosită la a. a prelua încărcările utile din încăperile din subsol;
hidroizolaţii are rolul de: b. a asigura o comportare bună a hidroizolaţiei la acţiunea
deformaţiilor provenite din tasări;
c. a asigura o comportare bună a hidroizolaţiei la creşterea
presiunii hidrostatice.
4. Elementele verticale care preiau şi a. pereţi structurali;
transmit încărcările din planşee sunt: b. pereţi despărţitori;
c. pereţi din zidărie înrămată în cadre.
5. Pereţii de lemn cu schelet şi elemente a. au pierderi mari de lemn;
de umplutură din capete de grinzi: b. au stâlpi, tălpi şi contravântuiri;
c. capetele de grinzi se fixează cu ajutorul unor tiranţi.
6. Pereţii din zidărie nearmată ZNA se a. capacitate mare de disipare a energiei din acțiuni seismice;
caracterizează prin: b. rezistență mare la întindere, perpendicular pe rostul dintre
asize;
c. rezistență mică la eforturi principale de întindere.
7. Avantajele pereţilor din lemn masiv: a. au greutate redusă;
b. sunt combustibili;
c. sunt atacaţi de insecte sau ciuperci.
8. Pereţii din zidării ceramice şi b.c.a. au o a. au inerţie termică redusă (confort de vară);
comportare higrotermică bună b. au o comportare bună la transfer de masă;
deoarece: c. se prevăd în mod curent cu strat de difuzie a vaporilor.
9. Pereţii structurali interiori pot fi a. zidărie, când ancorarea se realizează prin ţesere şi stâlpişori;
executaţi din: b. plăci de ipsos, cu sau fără goluri interioare;
c. schelet de lemn sau metal şi elemente de umplutură – plăci.
10. Pereţi nestructurali (purtaţi) exteriori a. panouri din tablă cu miez termoizolant;
grei se pot realiza din: b. panouri din beton armat prefabricat;
c. panouri din plăci de lemn montate în ochiurile de cadru.
11. Elementele constructive, cu rol a. buiandrugii şi centurile;
structural, la pereţii de zidărie sunt: b. canale de ventilare şi coşuri de fum;
c. cornişa şi aticul.
12. Stabilitatea acoperişului cu pantă mare a. învelitoarea;
este asigurată de: b. structura de rezistenţă a acoperişului;

75
 c. elementele accesorii pentru colectarea şi îndepărtarea apelor
meteorice.
13. Acoperişul rece are următoarele a. este un acoperiş compact;
caracteristici: b. este un acoperiş cu pantă mare și cu pod locuibil;
c. între izolaţia termică şi învelitoare există un volum de aer cu
temperatură apropiată de cea a aerului exterior.
14. Acoperişul terasă: a. are panta de 25...45%;
b. are panta de 2...7%;
c. are panta de 8...24%.
15. Rampele pot fi: a. straturi de finisaj la planşee;
b. cu trepte medii la scările fixe;
c. fără balustradă sau parapet la locuinţe.
16. În funcţie de structura de rezistenţă, a. scări din piatră;
scările se clasifică în: b. scări din lemn;
c. scări din elemente liniare şi de suprafaţă.
17. Alegerea tipului de planşeu este a. tipul structurii de rezistenţă,
condiţionată de: b. amplasamentul construcţiei;
c. încărcările din acțiunea vântului.
18. Planşeele care fac parte din anvelopa a. planşee curente care separă clădirea în niveluri;
clădirii sunt: b. planşee de acoperiş, care delimitează clădirea la partea
superioară;
c. planşeul de la balcon.
19. Planşeele din grinzi sau fâşii de beton a. planşee prefabricate;
armat sunt: b. planşee ceramice;
c. planşee rigide în plan.
20. În funcţie de rezistenţa la foc, planşeele a. planşee rezistente la foc;
metalice sunt: b. planşee semirezistente la foc;
c. planşee semicombustibile.

76
 Elemente de arhitectura si sistematizare

1. Structura bazilicală constă în :

a. - supraînălţarea navei centrale mai mult decât cele laterale ;

b. - amplasarea cupolei peste nava centrală ;

c. - mărirea deschiderii navei centrale.

2. Civilizaţia Minoică s-a dezvoltat în :

a. - Grecia ;

b. -Creta ;

c. - Cipru.

3. Piramidele egiptene sunt :

a. -locuinţe pentru faraoni ;

b. -locuinţe pentru aristrocraţi ;

c. -monumente funerare pentru faraoni.

4. Antamblamentul constă în :

a. -coloana+arhitravă+friza+fronton

b. -coloana+arhitravă+friza+timpan ;

c. -coloana+arhitravă+friza+cornişă.

5. Arcul, ca şi element constructiv, a fost inventat de :

a. - Romani ;

b. -Etrusci ;

c. -Greci.

77
6. Arhitectura romanică este specifică :

a. -Romanilor ;

b. -Greciei antice ;

c. -Evului Mediu.

7. Elementele caracteristice arhitecturii gotice sunt:

a. -bolta cilindrică ;

b. -arcul ogival ;

c. -turnul clopotniţă.

8. Monumentele Renaşterii au ca element principal:

a. - cupola, care domină prin siluetă întregul oraş;

b. - contrafortul;

c. - arcul butant.

9. Stilul Baroc implică:

a. - opulenţa ornamentaţiei; use of ornaments;

b. - tavane fără fresci;

c. - absenţa ornamentaţiei.

10. Trăsături ale Clasicismului:

a. - linii oblice şi curbate :

78
b. - decoraţiuni sophfisticate;

c. - linii orizontale.

11. Pentru calculul însoririi faţadelor trebuie să se ţină cont de:

a. - înălţimea clădirilor;

b. -zona climatică ;

c. -volumetria clădirilor.

12. Dimensiunea spaţiilor verzi depinde de :

a. -lăţimea străzilor ;

b. -mărimea oraşului ;

c. -latitudinea geografică.

79
 INGINERIA MEDIULUI

1. Dezvoltarea durabilă înseamnă:

a. - maximizarea utilizării resurselor;

b. - reducerea utilizării resurselor cu prețul unor sacrificii de ordin material;

c. - dezvoltarea care satisface necesitățile generațiilor prezente și viitoare.

2. Dispersia poluanților în atmosferă este importantă dacă:

a. - sunt condiţii de instabilitate atmosferică;

b. - concentrația de CO2 este ridicată;

c. - atmosfera este stabilă.

3. O3 stratosferic:

a. - este cancerigen;

b. - este un factor de protecție a vieții deoarece absoarbe radiațiile solare cancerigene;

c. - nu este distrus de cloro-fluoro-carburi.

4. Resursele neregenerabile:

a. - sunt în cantități fixe;

b. - includ energia solară;

c. - includ solul fertil.

5. Efectul de seră:

a. - produce încălzirea globală și schimbări climatice importante;

b. - este cauzat de emisiile de SO2;

c. - este cauzat de expunerea la radiaţia solară infraroşie.

80
6. Calitatea aerului interior depinde de:

a. - structura de rezistență a clădirii;

b. - zona climatică;

c. - rata ventilării.

7. CO2:

a. - este un component al litosferei;

b. - produce efect de seră la nivel terestru global;

c. - rezultă în urma fotosintezei.

8. Erupțiile vulcanice:

a. - pot determina poluarea chimică a atmosferei;

b. - sunt cauzate de activitatea umană;

c. - sunt precedate de emanații de gaze reci.

9. Poluarea fonică poate produce:

a. - saturnism;

b. - traumatism sonor;

c. - efecte genetice.

10. Poluarea radioactivă este generată de:

a. - fuziunea nucleară;

b. - fisiunea și fuziunea nucleară;

c. - emisia de radiații ionizante α, β, γ și radioizotopi.

11. Emisia de CO2 din clădiri depinde de:

a. - consumul de energie pentru apa rece menajeră;

b. - consumul de energie pentru încălzirea spațiului;

81
c. - destinația clădirii.

12. Emisia de CO2 din Certificatul de Performanță Energetică al clădirilor depinde de:

a. - caracteristicile clădirii;

b. - emisia de radiaţii infraroşii din atmosferă;

c. - emisia de radiaţii ultraviolete din atmosferă.

82
 DISCIPLINA STATICA CONSTRUCŢIILOR 1

4. Precizaţi care dintre structurile de mai jos reprezintă un arc static determinat:

a)

b)

c)

5. In care dintre nodurile de mai jos este verificată condiţia de echilibru a momentelor
încovoietoare?

a)

83
b)

c)

6. Pentru grinda cu zăbrele acţionată ca în figura de mai jos:

a. numai bara 1 - 3 este întinsă

b. barele 1 -3 şi 3 - 5 sunt întinse

c. toate barele sunt comprimate

7. Precizaţi care dintre variantele de mai jos este cea corectă pentru linia de influenţă a
momentului încovoietor din secţiunea "i" a grinzii:.

84
a)

b)

c)

8. Câte reacţiuni iau naştere într-un reazem simplu:

a. 1 reacţiune

b. 2 reacţiuni

c. 3 reacţiuni

9. Câte reacţiuni iau naştere într-un reazem articulat:

a. 1 reacţiune

b. 2 reacţiuni

c. 3 reacţiuni

85
10. Câte reacţiuni iau naştere într-un reazem de tip încastrare:
a. 1 reacţiune

b. 2 reacţiuni

c. 3 reacţiuni

11. Indicaţi care este diagrama de moment încovoietor ce are forma corectă pentru structura
din figura de mai jos:

a. b. c.

a)

b)

c)

12. Precizaţi care este semnificaţia termenului ns , din relaţia de calcul

ns    r   l   3c
, utilizată pentru analiza statică a structurilor:

a. grad de nedeterminare statică

b. numărul de legături simple interioare

c. numărul de legături simple exterioare

86
13. Indicaţi expresia corectă pentru calculul deplasării orizontale de la capătul superior al
stâlpului din figură (EI=constant) prin metoda Mohr-Maxwell:
1 1
EI

h
1·h 1·h
M M

1 1 1
 1  h   h  h
a. EI 2 3

h
 2  h  h  2 11
b. 6 EI

1 1 2
 1  h   h  h
c. EI 2 3

14. Structura din figura de mai jos este:

a. static nedeterminată de 3 ori

b. static determinată

c. mecanism

87
15. In stâlpul conectat la nodul indicat din structura de mai jos vor apare următoarele eforturi:

a. forță tăietoare și moment încovoietor

b. forţă axială și moment încovoietor ;

c. forţă axială şi forță tăietoare;

16. Bara indicată din structura din figură se numește:

a. bară simplu articulată;

b. bară dublu încastrată;

c. contrafișă.

88
14. Pentru structura din figură (EI=constant) să se precizeze care este varianta corectă pentru
săgeata la mijlocul grinzii, vi calculată cu ajutorul relaţiei Mohr-Maxwell:

15. a)
16. b)
17. c)

18. Câte legături interioare (notate cu "l" pentru calculul gradului de nedeterminare statică ns)
sunt între cele 3 bare concurente în nodul articulat?

a. 1

b. 3

89
 c. 4

19. Dintre următoarele unităţi de măsură, care este cea corectă pentru momentul încovoietor:
a. KN/m

b. m/KN

c. KN * m

20. Dacă pe un cadru, pe o bară oarecare diagrama de forţă axială este trasată cu semnul "+"
atunci:
a. bara este comprimată

b. bara este întinsă

c. bara este torsionată

21. Care este valoarea corectă pentru gradul de nedeterminare statică, ns, pentru structura
din figură?

a. 0

b. 2

90
 c. 3

22. Care este valoarea corectă pentru gradul de nedeterminare statică, ns, pentru structura
din figură?

a. 6

b. 4

c. 0

23. Care este valoarea corectă pentru gradul de nedeterminare statică, ns, pentru structura
din figură?

a. 0

b. 2

91
 c. 3

DISCIPLINA STATICA STRUCTURILOR 2

17. Care dintre diagramele de moment încovoietor din figura de mai jos are forma corectă:

a.

b.

c.

18. Indicaţi care dintre momentele de încastrare perfectă sunt corecte pentru bara cu
deformata din figura de mai jos:

92
 3EI
M12 
a. h2

3EI
b. M12 
h

4 EI
c. M12  M21 
h

19. În Metoda Forţelor necunoscutele sunt:

a. mărimi statice forţe / momente ( forţe interioare şi / sau reacţiuni)

b. rotiri ale capetelor barelor

c. deplasările nodurilor caracteristice

20. Câte sisteme de bază static determinate se pot alege în Metoda Forţelor?
a. o infinitate de sisteme

b. funcţie de structura analizată

c. un singur sistem

21. Pentru structura din figură precizaţi care este sistemul de bază corect din Metoda
Deplasărilor (se neglijează deformaţiile provenite din eforturi axiale):

a.

93
 b.

22. În Metoda Deplasărilor nodurile articulate se pot bloca la rotire:

a. nu

b. da

c. acest lucru depinde de numărul lor

23. Care din sistemele de bază din figura de mai jos este cel corect pentru Metoda Forţelor?

a.

b.

c.

94
24. Care dintre diagramele de moment încovoietor din figura de mai jos are forma corectă:

a.

b.

c.

25. În Metoda Deplasărilor necunoscutele sunt:

a. reacţiuni
b. mărimi statice forţe / momente ( forţe interioare şi / sau reacţiuni)
c. deplasări elastice punctuale

26. Care dintre diagramele de moment încovoietor din figura de mai jos are forma corectă:

a.

b.

c.

27. Ce valoare are gradul de nedeterminare statică ns pentru structura din figură:

95
 a. 4

b. 2

c. 3

28. Care dintre sistemele de bază din metoda deplasărilor pentru structura din figura de mai
jos este cel corect (se neglijează deformaţiile provenite din eforturi axiale)?

a.

b.

c.

96
29. Ce valoare are gradul de nedeterminare statică ns pentru structura din figură:

a. 4

b. 2

c. 1

30. Pentru structura din figură precizaţi care este diagrama de momente încovoietoare
corectă:

a.

b.

c.

31. Care este valoarea gradului de nedeterminare cinematică - elastică (Z =N+m) pentru
modelul static din figură (se neglijează deformaţiile provenite din eforturi axiale)?

97
 a. 4

b. 2

c. 3

32. Care dintre sistemele de bază pentru Metoda Forţelor din figura de mai jos este cel corect?

a.

b.

c.

33. În Metoda Forţelor, coeficienţii sistemului de compatibilitate elastică, sunt:

a. forţe

b. deplasări

c. forţe şi deplasări

34. Metoda Deplasărilor este recomandată a fi utilizată pentru:

a. structuri cu grad de nederminare mic

b. structuri cu grad de nederminare mare

c. în funcţie de numărul de noduri

98
35. Dacă în Metoda Forţelor o necunoscută rezultă din calcul cu semnul minus atunci:
a. necunoscuta forţă sau moment se înlocuieşte cu deplasarea corespunzătoare

b. pe sistemul de bază, acelei necunoscute i se inversează sensul iniţial de acţiune

c. se schimbă sistemul de bază

36. Indicaţi care dintre momentele de încastrare perfectă pentru bara cu deformata din figura
de mai jos este cel corect:
1
2
21
2I
h

12

6 EI
M12  M21 
a. h2

6E  2I
M12  M21 
b. h2

4E  2I
c. M12  M21 
h

37. Care sistem de bază cinematic-elastic determinat este cel corect (se neglijează deformaţiile
din eforturi axiale)?

99
 a.

b.

c.

38. Precizaţi care dintre următoarele momente distribuite pe nod este cel corect?
-50 -50
-37.5 -12.5
0.25 0.25

0.25 0.25
-25 -25
150 -50

150 -50

0.5 0.5

a.

-50
0.25 0.25
-25 -25
150 -50

0.5

b.

50
0.25 0.25
150 -50
25 25

0.5

c.

Ce valoare are gradul de nedeterminare statică ns pentru structura din figură:

100
 a. 6

b. 3

c. 2

39. Ce valoare are gradul de nedeterminare statică ns pentru structura din figură:

a. 5

b. 2

c. 3

101