1. Materialul de baza al unei zidarii portante b. Posibilitati limitate de compunere a 15.

Utilizarea blocurilor de beton in constructii

poate fi: partiului este legata de:

c. Asocierea zidariei cu stiluri “conserva-

a. Piatra aritficala toire” a. De capacitatea lor de a simula piatra

8. Cu scopul asigurarii monolitismului, la b. De prefabricarea deschisa a ansam-

b. Mortarul de ciment constructiile in cadre prefabricate se poate blurilor de locuinta
opta pentru:
c. Mortarul de var c. De reducerea consumului de energie
a. Folosirea cofrajelor de tip tunel termica
2. Termenul arhitrava desemneaza:
16. Sistemul “textile block slab” a fost pus la
b. Prefabricarea partial a cadrelor punct si aplicat de :
a. Un element orizontal continuu dea-
supra unui gol
c. Folosirea sistemelor trilitice cu a. F.L. Wright in anii ‘20-‘50
reazeme simple
b. O travee arhitecturala a unei construc-
tii din zidarie 9. Dimensiunile nominale ale unei caramizi b. P.L. Nervi in anii’40-‘70
sunt:
c. Un arc inglobat intr-un zid pentru c. Renzo Piano in anii ‘80
devierea eforturilor a. Mai mari ca dimensiunile modulare
17. Ytong Hebel este:
3. Capacitatea de “adaptare” a apareiajului
zidariilor se manifesta prin: b. Mai mici ca dimensiunile modulare a. Un sortiment de blocuri ceramic

a. Posibilitatea de a realize constructii cu

partiuri flexibile c. Egale cu dimensiunile modulare b. Un sistem constructive din fasii de bca

b. Rezistenta paramentelor aparente la 10. Grosimea din proiect a peretelui realizat cu

agresiunile factorilor climatic caramizi cu latimea nominal de 140mm va c. Un system de cofraje modulare
fi:
18. Un perete de umplutura
c. Devierea eforturilor catre spaleti, a. 28 cm
deasupra golurilor din zidarie a. Nu face parte din structura portanta a
constructiei deci poate fi suprimat
b. 15 cm
4. La constructiile din zidarie efectul de
“cutie”se refera c. 14 cm b. Nu face parte din structura portanta dar
nu poate fi suprimat decat cu masuri
11. Coordonarea modular este obligatory la: special
a. La comportarea constructiei ca system
spatial inchis a. Proiectarea constructiilor de orice fel
c. Face parte din structura portanta si
b. Proiectarea constructiilor prefabri- contribuie la rigiditatea lateral
b. La rigiditatea partiului constructi- cate
ilor din “cellule” 19. Centura de b.a. care reazama pe un zid lung
de 6.30 m va avea o inaltime de
c. La repetarea pe scara larga a unor c. Executia constructiilor din zidarie
constructii tipizate
12. In cadrul unei zidarii, modului este a. 63cm
5. Continuitatea peretelui de zidarie este asigu- reprezentat de:
rata prin: b. 65cm

a. Decalarea golurilor elevatiei peretelui a. Elemental legat din zidarie c. 20cm

b. Prezenta centurilor la partea superioara b. Elemental de legatura din zidarie 20. Zidaria cu inima armata este alcatuita din:
a peretelui
c. Traveea constructive a. Blocuri ceramic cu goluri ce in-
globeaza armature vertical “de inima”
c. Apareiaj 13. La o zidarie de caramida, mortarul se dis-
pune: b. Panouri de zidarie cu armature orizon-
tale si vertical inglobate in mortarul
6. Mortarul de zidarie este: a. Numai in rosturile orizontale din miezul rosturilor

b. Numai in rosturile vertical

a. Un amestec de liant, aggregate si apa c. Doua paramente din zidarie de
caramida si un miez de mortar-beton
c. In rosturile orizontale si vertical armat
b. Un amestec de apa si var
14. Zidarie confinata include:
c. Un amestec de praf de piatra si apa 21. Legaturile de colturi si intersectii intre pereti
a. Stalpi si grinzi din beton armat structurali din zidarie se asigura prin:
7. Comportamentul conservative al constructi-
ilor din zidarie se refera la: a. Oclise metalicesudate
b. Stalpisori si century din beton armat

a. Capacitatea peretilor masivi de a acu- c. Stalpisori din beton simplu b. Dispunerea de armature in rosturile
mula caldura orizontale
 c. Legaturi cu scoabe metalice 28. Prefabricarea halelor se bazeaza pe: 35. La o constructie cu subsol infrastructura este
formata din:
22. Adancimea fundatiei unui perete interior
depinde de a. Sisteme de piese produse industrial, cu
dimensiuni modulare a. Fundatii, peretii subsolului, placa
a. Adancimea de inghet subsolului, placa parterului

b. Un nr mare de piese identice turnate in b. Fundatii, socluri, placa subsolului,

b. Adancimea fundatiilor paralele inveci- situ in coffraje modulare placa parterului
nate
c. Planuri cu travei identice executate in c. Fundatii si placa subsolului
cofraje glisante tip tunel
c. Tipul sapaturii 36. Fundatiile peretilor structurali sunt
29. La un perete exterior al unei constructii din
23. In Romania structurile din zidarie pot fi zidarie nearmata inaltimea minima a centurii
utilizate la cladiri tip hala cu deschideri: este a. Fundatii continui

a. Max 6m a. Egala cu grosimea placii b. Fundatii isolate

c. Fundatii pahar
b. Max 15m b. Dublul grosimii placii
37. La predimensionarea unei fundatii continui,
c. 20cm se determina mai intai:
c. Max 8m
30. Stalpisorii zidariei confinate se realizeaza
24. Simetria mecanica a unei constructii din a. Adancimea fundatiei
zidarie este data de: a. Inaintea executarii zidariei
b. Latimea fundatiei
a. Forma constructiei in plan b. Dupa executarea zidariei pe inaltimea
unui nivel c. Unghiul de transmitere a eforturilor
b. Dispunerea nodurilor de instalatii
sanitare 38. Grosimea peretilor de beton de pe conturul
c. O data cu ridicarea zidariei subsolului se stabileste in functie de:

c. Dispunerea peretilor structurali in plan 31. In dreptul stalpisorilor

a. Impingerile de inghet

25. Regularitatea mecanica in plan a unei con- a. Zidarie se realizeaza in strepi pentru b. Adancimea de inghet
structii din zidarie inseamna aderenta
c. Functiunea subsolului
b. Zidaria se taie perfect vertical pentru
a. Sumele ariilor nete de zidarie pe cele asigurarea verticalitatii stalpului 39. Protectia hidrofuga vertical la peretii sub-
doua directii principale ale cladirii solului se poate realize:
aproximativ egale c. Zidaria se ciopleste cu dalta pentru
aderenta a. Cu membrane GFRC si perete de
caramica
b. Abateri reduse de la forma compact 32. Continuitatea centurilor unei zidarii confi-
ape cele doua directii principale ale nate
cladirii b. Cu vopsitorii pe baza de bitum si
a. Nu poate fi intrerupta in nici o situatie membrane profilate din polietilena
c. Ariile planseelor la toate nivelurile
cladirii aproximativ egale c. Cu vopsitorii de ulei si placi azboci-
b. Poate fi intrerupta in dreptul casei ment ondulat
26. Intr-o constructie din zidarie “nivel slab” scarii
inseamna: 40. Protectia hidrofuga la peretii subsolului are
c. Poate fi intrerupta in dreptul golurilor in vedere:
de ferestre
a. Nivel cu rigiditate si/sau capacitate de
rezistenta mai mica decat ale 33. Inaltimea minima a centurii unei zidarii a. Protectia impotriva umiditatii terenului
nivelurilor superioare confinate

a. Este egala cu grosimea placii b. Reducerea pierderilor de caldura spre

b. Nivel cu rigiditate si/sau capacitate de pamant
rezistenta mai mare decat ale b. Este egala cu dublul grosimii placii
nivelurilor superioare c. Protectia impotriva incendiilor

c. Nivel cu planseu de beton slab armat c. Este 20cm 41. La constructiile cu subsol, stratul de rupere a
capilaritatii se dispune:
27. La o structura din zidarie in sistem figure 34. La constructii din zidarie, grosimea minima
aria celulei formate de peretii structurali a placii de b.a. este: a. Sub placa support a pardoselii parteru-
este: lui

a. 13cm b. Peste placa support a pardoselii

a. Max 25mp parterului
b. 10cm

b. Max 30mp c. 15cm c. Sub placa support a pardoselii subsolu-

lui
c. Max 75mp
 c. Monadnock Building, Chicago 1889 b. Cu mortar numai in rosturile vertical

49. Apareiajul este c. Cu chertari orizontale si vertical

42. Tubul de dren se realizeaza din a. Desenul format de caramizi pe fata

zidului
a. Tevi de otel inox perforate

b. Modul de dispunere a caramizilor in 56. Un perete structural:

b. Tuburi de pvc cu fante zid

a. Preia forte vertical si orizontale care

c. Tuburi de carton cu asphalt perforat c. Modul de taiere a pietrelor pentru actioneaza in planul sau
zidarie
43. Drenul dispus in lungul peretilor de subsol
ajuta la: 50. Dimensiunile nominale ale unui bloc ceram- b. Nu face parte din structura portanta a
ic pentru zidarie reprezinta: constructiei dar structureaza spatial

a. Uscarea rapida a betonului din radier a. Dimensiunile la care se fabrica c. Este un perete vitrat de mari dimensiu-
blocurile pentru zidarie ni, cu schelet propriu

b. Prevenirea tasarilor locale b. Dimensiunire de coordinate a 57. Zidaria confinata este:

blocurilor in compunerea zidarie
c. Ventilarea incaperilor sub nivelul
terenului a. Un tip de zidarie portanta ce in-
c. Dimensiunile utilizate in comert pentru globeaza elemente de beton armat
44. Marginile sapaturii se marcheaza in teren: a desemna un anumit format.

a. Cu tarusi de lemn b. Un tip de zidarie de umplutura intre

51. Proiectarea constructiilor pe baza de retele elemente de beton armat
b. Cu borne din beton modulare permite
c. Un tip de zidarie neportanta folosita la
a. Armarea bidirectionala a planseelor peretii exterior ai structurilor in cadre
c. Cu dulapi fixate cu tarusi
58. In Romania structurile din zidarie pot fi
45. Sapaturile cu pereti verticali sprijiniti cu b. Folosirea de component industrializate utilizate la cladiri de locuit cu
spraituri orizontale din lemn:

c. Utilizarea computerului in proiectare a. Max p+4

a. Permit recuderea ampiorii sapaturii
52. Blocurile din beton pentru zidarii au fost b. Max p+2
utilizate prima data:
b. Permit sapaturi sub nivelul panzei c. Max p+6
freatice
a. La incepului secolului 20 in sua 59. Simetria mecanica a unei constructii din
c. Permit realizarea de sapaturi orizontale zidarie influenteaza:
ample
b. Dupa razboi in estul si central europei
46. La constructiile din zidarie efectul de cutie a. Stabilitatea constructiei la cutremur
presupune: c. In anii ’70 in vestul europei
b. Tipul de macara folosita la executie
a. Zidarii tesute la colturi si plansee 53. Inaintea punerii in opera, caramizile trebuie
legate rigid de pereti sa fie c. Gradul de prefabricare a constructiei

60. La constructiile din zidarie legatura placa-

b. Un sistem constructive cu pereti desi a. Udate perete se asigura
de tip cellular
a. Printr-o grinda de b.a.
b. Uscate
c. Zidarii tesute intre ele la colturi si
pereti foarte grosi c. Periate b. Printr-o centura de b.a.

47. La constructiile traditionale din zidarie, 54. Ameliorarea calitarilor termoizolante ale c. Prin stalpisori de b.a.
peretele exterior este: blocurilor de beton se poate obtine prin
61. Separarea in tronsoane a unei constructii din
zidarie este necesara daca:
a. Inchidere si structura a. Inglobarea de polistiren expandat in
golurile blocului a. Constructia este mai lunga de 40m

b. Inchidere si compartimentare
b. Matarea rosturilor orizontale si vertical b. Forma in plan a constructiei are nereg-
c. Numai inchidere dintre blocuri ularitati mari

48. Cea mai inalta constructie din zidarie por- c. Reducerea cantitatii de apa la c. Constructia are nivele slabe
tanta este prepararea betonului

a. Imperial Hotel, Tokyo 1916 55. Blocurile de beton se pot pune in opera:

b. Wainwright Building, St Louis, 1890

a. Cu mortar numai in rosturile orizontale
62. Dimensiunile nominale ale unei caramizi b. Materialele folosite la inchideri 76. O constructie de zidarie formata dintr-un
sunt: sistem de spatii inchise, legate intre ele si cu
c. Temperature minima anuala exteriorul prin goluri isolate de usi si fere-
a. Mai mari ca dimensiunile modulare stre de dimensini reduce:
70. Peretii de contur ai subsolului sunt prevazu-
ti: a. Este o constructive cu schelet din
b. Mai mici ca dimensiunile modulare pereti desi

c. Acelasi lucru cu dimensiunile modu- a. Cu hidroizolatie orizontala si vertical

lare b. Este o constructie din celeule tipica
pentru zidarie
b. Cu hidrofor orizontal si vertical
c. Este o constructive cu pereti izolati in
63. Centura este un element de constructive c. Numai cu hidroizolatie vertical system cellular
solicitat in principal la:
77. Fundatiile bloc si cuzinet sunt

a. Intindere a. Fundatii elastic

b. Incovoiere 71. Stratul de rupere a capilaritatii are ca rol

b. Fundatii rigide
c. Compresiune a. Protectia peretilor contra umiditatii din
teren c. Fundatii prefabricate
64. La o zidarie confinata de 42 de cm grosime
latimea minima a centurii va fi: b. Protectia pardoselilor contra umidi- 78. Constructia cu pereti izolati este caracteriza-
tatii din teren ta prin
a. 25cm
a. Eforturi locale reduse in dreptul
c. Protectia constructiilor contra apei peretilor portanti
b. 28cm freatice
b. Spatiu interior bine izolat de cel exte-
c. 30cm rior
72. Geotectilul foloseste
65. La constructiile din zidarie peste golurile de
usi si ferestre se prevad a. La nivelarea terenului sub fundatii c. Spatiu continuu cu deschideri ample
spre exterior
a. Bulumaci
b. La prevenirea colmatarii drenurilor 79. Placa fara grinzi pe spalpi cu capitel a fost
b. Bovindouri inventata de:
c. Ca hidroizolatie vertical la subsoluri
a. Francois hennebique
c. Buiandrugi 73. Planul de terasament se refera la:

66. Zidirea unui arc de caramida se face: b. Robert malliart

a. Trasarea axelor constructiei in teren
a. In assize orizontale delimitate de c. Eugene freyssinet
cofraj curb b. Amenajarea terenului de construc-
tive 80. Sistemul structural domino inseamna

b. In asize radiale urmand curbura cofra- c. Planificarea aprovizionarii santierului

julul a. Un schelet spatial din beton armat
74. Axele constructiei se marcheaza in teren:
c. In assize la 45 de grade delimitate de b. Un system de cellule spatial prefabri-
cofrajul curb a. Prin trasare cu vopsea cate pentru bai

67. De regula planseele constructiilor din zidarie b. Cu borna din berton c. Un sisten de prefabricate pentru con-
se proiecteazaL structii de tip hala

a. Ca diafragme elastic in planul lor c. Cu dulapi fixate cu tarusi 81. Adancimea fundatiei unui perete exterior
depinde de:
75. Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti:
b. Ca diafragme rigide in planul lor a. Zona climatic
a. Sunt interzise prin codul muncii
c. Ca diafragme elastic in plan vertical
b. Sunt premise in terenuri coezive indif- b. Zona seimica
68. La o constructie fara subsol infrastructura ferent de adancime
este formata din: c. Inaltimea cladirii

c. Sunt premise in terenuri coezive, pe 82. Protectia hidrofuga a constructiilor se poate

a. Fundatii, socluri, placa parterului adancime mica realize

b. Fundatii, socluri, placa subsolului a. Cu vata mineral bitumata

c. Fundatii
b. Cu polietilena de inalta densitate
69. Alcatuirea constructiva a fundatiilor se
decide in functie de: c. Cu polistiren expandat

a. Natura terenului si incarcari

83. Fundatiile in trepte se intalnesc la: c. Flambajul cate mici

91. Panourile de fatada prefabricate neportante

a. Constructii cu etaje retrase in trepte din beton: b. Compensarea intinderilor prin intro-
ducerea unor eforturi de compresiune
b. Constructii cu subsol partial a. Trec prin fata structurii si sunt an-
corate de ea
c. Constructii supraetajate partial c. Reducerea riscului de fisurare a
b. Primesc incarcarile de la panourile de pieselor de beton
84. Caracterul fluid al betonului armat a inspirat deasupra
o arhitectua: 98. Monolitizarea inseamna:

c. Reazama pe structura portanta

a. Cu spatii delimitate de suprafete con- a. Asigurarea continuitarii pieselor pre-
tinui 92. Fatadele prefabricate portante din beton sunt fabricate din beton
specific constructiilor:
b. Proprie cladirilor cu inaltimi mari
b. Turnarea peretilor de beton intr-o
c. Din elemente prefabricate precom- a. Cu stalpi si grinzi prefabricate din unica operatiune
primate beton
c. Realizarea constructiilor din betan
85. Expresia “coji subtiri” de beton se refera la: b. Cu pereti portanti prefabricate din armat monolit
beton
99. Principal limita privind forma betonului
a. Structurile de acoperire cu forme c. Cu schelet partial prefabricat prefabricat decurge din:
libere si grosimi mici
93. Pentru stabilizare, constructiile cu schelet
b. Stratul exterior al panourilor prefabri- multietajat prefabricat cu reazeme simple a. Necesitatea amortizarii costului cofra-
cate de fata necesita: jului

c. Peretii portanti subtiri realizati cu a. Fundatii de tip radier general

cofraje glisante b. Necesitatea amortizarii vibratiilor la
compactare
86. Arhitectura betonului armat se caracter- b. Sisteme specializate de contravantuire
izeaza prin c. Necesitatea preluarii tasarilor differen-
c. Century de b.a. cu contur inchis tiate la rosturi
a. Unitatea dintre structura si forma
94. Dimensiunile modulare ale elementelor 100. Betonul prefabricat este:
b. Independent formei fata de structura prefabricate determina:

a. Compatibilitatea dimensional intre a. Un beton produs in industrie si montat

c. Dihotomia dintre structura si forma elemente prefabricate in santier

87. Peretii nestructurali de zidarie din subsol b. Limitarea regimului de inaltime al

halelor prefabricate b. Un beton profus in betoniere si turnat
in situ
a. Pot rezema pe placa subsolului
c. Stabilitatea ansamblului construit pe c. Un beton turnat in situ in cofraje pre-
b. Nu au niciodata fundatii proprii baza unui system de prefabricate fabricate de inventor

c. Au intotdeauna fundatii proprii 101. Elemente de ferociment se realizeaza:

95. Imbinarile intre panourile/ elementele pre-
88. In cazul stalpilor dubli separate prin rost de fabricate se pot face: a. Cu cofraje pierdute din plasa de otel
dilatare, talpa fundatiei este
a. Cu agrafe suprapuse sudate b. Cu cofraje mulate din material plastic

a. Comna
b. Cu mustati si eclise sudate c. Fara cofraje

b. Dubla
c. Cu bucle sudate 102. La betonul aparent spalat, aspectul este
c. Izolata determinat in principal de:
96. Cu sistemul Balency s-au realizat:
89. Numele lui Eduardo Toroja se asociaza cu:
a. Caracteristicile agregatelor
a. Constructii de locuinte din panouri
a. Structurile de acoperire din beton cu mari in franta in anii 50
forme libere b. Compozitia chimica a apei

b. Inventarea precomprimarii elementelor b. Constructii de locuinte din panouri c. Caracteristicile detergentului

din beton mari in spania in anii 80
103. Cofrajele tip tunel sunt:
c. Inventarea ferocimentului c. Acoperise din coji subtiri de ciment
armat cu fibre in anglia la sf sec 19 a. Cofraje pierdute din lamele metalice
90. Solicitarea caracteristica pentru stalpisorii folosite la realizarea tunelelor si galeri-
unei zidarii confinate este: 97. In domeniul prefabricarii betonului, post- ilor curbe
comprimarea permite:

a. Incovoierea a. Realizarea de piese continui prin b. Cofraje metalice spatial modulate care
asocierea unor elemente prefabri- permit turnarea simultana a peretilor si
b. Intinderea
 planseelor b. Forma c. Posibilitatea asamblarii uscate a el-
emtelor de zidarie

c. Cofraje metalice plane cataratoare c. Grosime 117. Dimensiunile modulare ale unei caramizi
folosite la turnarea tuburilor de circu- sunt:
latii vertical. 110. Elementele zidite formeaza un perete portant
daca:
104. Cimentul armat cu fibre de sticla se foloses- a. Mai mari ca dimensiunile nominale
te la: a. Rosturile dintre elemente formeaza
plane de lunecare si separare b. Mai mici ca dimensiunile nominale
a. Elemente prefabricate portante pentru
fatade c. Egale cu dimensiunile nominale
b. Rosturile dintre elemente nu formeaza
plane de lunecare si separare 118. In domeniul constructiilor valoarea stan-
b. Elemente prefabricate neportante dardizata a modulului de baza este:
pentru fatade c. Rosturile dintre elemente sunt perfect
continui in plan vertical si orizontal a. 1m

c. Elemente de acoperis transparente 111. Termenul trulli desemneaza:

pentru hale b. 10cm

105. Betonul apparent prelucrat are ca alternative a. Un tip de constructii vernacular din c. 30cm
piatra
a. Betonul apparent natural 119. Sunt material pentru zidarii:
b. Un tip de cofraje glisante

b. Betonul apparent tratat c. Un tip de cabluri de postcomprimare a. Blocurile ceramice cu goluri

112. Deasupra unui gol in perete, zidaria deviaza b. Placile rigide de vata mineral
c. Betonul apparent vopsit eforturile catre spaleti:
c. Barele rotunde de otel-beton
a. Datorita rezistentei sale la incovoiere
120. La ridicarea unei constructii din zidarie
106. Aspectul final al betonului poate fi alterat b. Datorita arhitravei
de: a. Se zidesc concomitant toti peretii,
asiza cu asiza
c. Datorita apareiajului
a. Presiunea betonului proaspat asupra b. Peretii se zidesc unul dupa altul, in
cofrajului 113. Functia portanta a zidariei are la baza un ordinea indicate de axele din proiect
sistem de reguli de compunere a elementelor
numit:
b. Folosirea cofrajelor pierdute c. Se zidesc mai intai coltuirle construc-
a. Modulare tiei, apoi zonele de mijloc a peretilor
c. Turnarea betonului in fabrica
121. La o constructie in cadre de b a un perete de
107. O fatada prefabricata din beton cu relief b. Apareiaj umplutura din zidarie:
adan poate fi realizata din :
c. Tipizare a. Este un perete portant confinat cu
a. Panouri de bca preasamblate prin elemente de ba
precomprimare 114. Functia de volan termic a peretilor din zi-
darie se refera la: b. Nu este un perete portant deci poate fi
suprimat
b. Panouri de ba cu dublaj termoizolant
montat in situ a. Capacitatea peretilor maxivi de a acu-
mula si restitui caldura cu un decalaj c. Nu poate fi suprimate decat cu masuri
de timp special
c. Panouri de ba tristrat realizate in cofra-
je tip pahar. b. Capacitatea peretilor din zidarie de a 122. Zidaria confinata este formata din:
izola termic
108. La constructiile cu pereti portanti prefabri- a. Panouri de zidarie bordate cu profile
cate imbinarile intre panourile vertical se c. Posibilitatea de a ingloba instalatii metalice
realizeaza: termice in pereti de zidarie
b. Panouri de zidarie intre stalpi si griniz
115. Cea mai inalta constructie din zidarie por- din ba
a. Cu dispositive de suspendare-ancorare, tanta are:
in central de greutate al panourilor
c. Panouri de zidarie inramate cu ele-
a. 16 nivele mente de ba
b. Cu dispositive de suspendare
reglabile la partea superioara a b. 20 de nivele 123. Pentru o constructie din zidarie in regim
panourilor seismic se recomanda:
c. 5 nivele
c. Cu legaturi de distributie pe conturul
panourilor 116. Rolul principal al apareiajului este: a. O forma compacta, cu contur regulat,
simetrica
109. Rezistenta structurilor de tip coji din ba
rezulta din a. Asigurarea continuitatii peretelui de b. O forma alungita pe directia undei
zidarie seismic
a. Masa
b. Crearea unui effect plastic la para- c. O forma ce urmareste curbele de nivel
mentele aparente ale terenului
124. Regularitatea geometrica in plan a unei a. Inaltimea de nivel a constructiei c. Pereti exterior fara restrictii construc-
constructii din zidarie presupune: tive privind raportul plin-gol

b. Dimensiunile si pozitiile golurilor mari 138. Ansamblul de kiefhoek – jjp oud, Rotterdam
a. Forma compacta in plan, cu neregular- in planseu 1925 este reprezentativ pentru:
itati limitate

b. Proiectare pe baza de retea modular c. Densitatea peretilor pe care reazama a. Constructia din cutii insiruite
planseul
c. Numar cat mai derus de travei struc- b. Constructia tip cellule
tural 132. Tubul de dren se dispune pe perimetrul
constructiei: c. Constructia cu pereti izolati
125. La o constructie din zidarie, numarul de
nivele se limiteaza in functe de: 139. O prima realizare tehnologica in domeniul
a. Pentru evacuarea apelor uzate din cojilor subtiri de beton o reprezinta
a. Tipul mortarului din zidarie cladire

a. Ferocimentul lui p.l. nervi

b. Tipul materialelor legate din zidarie b. Pentru protectia cladirii impotriva
infiltratiilor de apa b. Cimentul armat al lui hennebique
c. Tipul acoperisului
c. Pentur facilitarea interventiilor la c. Cimentul cu fibre optice al lui r. piano
126. La o structura din zidarie in sistem fagure fundatii
distant intre peretii structurali este: 140. Solicitarea caracteristica unei grinzi din b a
133. Sistemul structural domino apartine lui: este

a. Max 5. a. Hennebique
a. Incovoierea
b. Max 9m b. Freyssinet

c. Max 3.60m b. Intinderea

c. Le Corbusier
127. La constructiile noi din zidarie nearmata, c. Compresiunea
prevederea centurilor
134. La constructiile fara subsol, stratul de rupere 141. Pentru cresterea capacitatii de izolare acusti-
a. Este obligatory in dreptul fiecarui a capilaritatii se dispune: ca la peretii despartitori din placi de gips
planseu carton

a. Sub placa support a pardoselii parteru-

b. Nu este obligatoriu la plansee din lemn lui a. se include polistiren in alcatuirea
peretelui
c. Este obligatory la parte superioara a
golurilor. b. Peste placa support a pardoselii b. se dubleaza placile si/sau scheletul
parterului
128. La zidaria confinata stalpisorii se dispun: c. se fol placi de culoare verde
c. Sub placa support a pardoselii subsolu-
a. In colturile fiecarui gol in planseu lui 142. in regim seismic constructiile cu stalpi si
dale groase
135. Planul de trasare se refera la:
b. La toate intersectiile de pereti struc-
turali a. au diafragme rare
a. Materializarea axelor constructiei in
c. In campul peretilor, la max 6 m distant teren
b. au obligatoriu capiteluri
129. Pentru o inaltime de etaj de 4.5 m grosimea b. Sistematizarea vertical a terenului de
minima a peretelui portant de zidarie confi- constructive c. nu au diafragme si grinzi
nata este
c. Proiectarea organizarii de santier 143. pentru a dobandi forma finala dorita, betonul
a. 20cm este
136. Trasarea marginilor sapaturii in teren se face
cu:
b. 25cm a. turnat in cofraje

a. Balize de trasare intre care se intind b. turnat in cufere

c. 30cm sarme
c. turnat in betoniera
130. Cintrul este: b. Borne din lemn intre care se intend
sfori 144. la o constructie cu schelet, pentru obtinerea
unui tavan perfect plan se recomanda
a. Cofrajul pe care se executa un arc din c. Balize de trasare intre care se bat tarusi
zidarie
137. Constructii din celule este caracterizat de a. folosirea unei dale groase cu tuburi
inglobate
b. Cofrajul in care se toarna un stalp a. O succesiune de pereti portanti trans-
circular versali fata de axa lunga a cladirii b. folosirea unui planseu casetat

c. Denumirea unui tip de arc din carami- c. folosirea unui planseu-ciuperca

da b. Pereti exterior portanti cu goluri limi-
tate ca dimensiuni si pozitie 145. spatial delimitat de pereti paraleli din beton
131. La o constructie din zidarie rigiditatea si deschis la capete este reprezentat de :
planseului depinde de:
 a. vila henebique, francois henebique, 152. cofrajele pierdute suntL a. Country house, mies van der rohe
bourge – la reine 1904 1923
a. cofraje care dupa intarirea betonului
b. villa savoye, Corbusier poissy, sunt demontate si utilizate la alte turn- b. Casa moller, adolf loos, viena 1928
1929-1931 ari

c. Academia de arhitectura din berlin,

c. casa citrohan, Corbusier 1922 b. cofraje care dupa intarirea betonului karl friedrich schinkel, 1836
devin parte integranta a elementului
turnat
146. la un perete de inchidere din caramida cu 159. Modelul structural al nodului grinda-stalp a
dublaj termoizolant exterior: c. cofraje de inventat cu durabilitate fost inventat de:
scadenta, uzate si scoase din uz
a. se prevede o bariera de vapori intre a. Francois hennebique
termoizolatie si perete 153. in timpul intaririi betonului turnat, se reco-
manda:
b. Auguste perret
b. se prevede o bariera de vapori la fata a. expunerea la soare pentru uscare rapi-
exterioara a termoizolatiei da c. Eugene freysinet

160. Imobilul realizat de auguste perret in strada

c. nu este obligatoriu prevederea unei b. mentinerea umiditatii proprii cat mai franklin, paris 1903 este relevant pentru:
bariere de vapori mult timp

147. protectia hidrofuga a zidariilor se poate c. folosirea unui jet de aer cald pentru a. Evidentierea dihotomiei schelet por-
realize grabirea uscarii tant-inchideri

a. cu carton expandat blondat 154. cofrajele cataratoare se folosesc la:

b. Utilizarea stalpilor circulari liberi,
a. intretinerea fatadelor la cladirile inalte separate de inchideri
b. cu polietilena de inalta densitate
b. turnarea tuburilor de ba pentru circu- c. Utilizarea cu capitel la plansee-ciuper-
c. cu vopsele intumescente latii veriticale ca

148. fundatiile in trepte se gasesc de regula: 161. In primele decenii ale secolului 20, cojile
c. realizarea finisajelor la peretii foarte din beton erau utilizate current la:
inalti de ba.
a. la constructii asezate pe teren in panta
a. Acoperirea unor gari, piete, expozitii
b. la constructii cu structura mixta 155. Panourile prefabricate tristrat din beton au
urmatoarea alcatuire: b. Realizarea ansamblurilor de locuinte
c. la constructii cu etaje partiale prefabricate
a. 3 straturi de ba cu porozitati cresca-
149. un perete de inchidere din beton aparent toare spre exterior c. Realizarea tablierelor unor poduri cu
poate fi deschideri mari
b. 3 straturi de ba cu camera de aer intre
ele 162. Numele lui felix candela se asociaza cu:
a. un perete monotrat portant din beton
armat
c. 2 straturi de ba si 1 strat de termoizo- a. Structura de acoperire coji subtiri din
b. un perete bistrat, cu dublaj ter- latie beton
moizolant la interior

c. un perete bistrat cu dublaj termoizolant 156. Constructia din cutii insiruite este caracteri- b. Sistemele postbelice de prefabricare a
la exterior zata de : locuintelor

150. proiectarea modulara a constructiilor a. Pereti portanti pe doua directii, egal c. Inventarea unui material translucid pe
incarcati baza de ciment

a. permite inlocuirea simpla unor com- b. Pereti portanti ce delimiteaza spatii 163. Un stalpisor este:
ponent in cadrul lucrarilor de in- complet inchise
tretinere a. O ingrosare locala a capetelor de di-
afragme
c. Pereti portanti paraleli la distante egale
b. creste rezistenta constructiilor din
zidarie prin dispunerea regulate a 157. La cofrarea peretilor curbi de mari dimensi- b. Un element de ba din cadrul unei
stalpisorilor uni se folosesc: zidarii confinate

c. asigura posibilitatea tasarii planurilor a. Cofraje din carton kraft aluminiu si

constructiilor in teren, in vederea polietilena c. O monolitizare vertical la constructii
executiei prefabricate
b. Cofraje din platbande de otel cu ran-
151. peretii din placi de ipsos sunt forsari inelare 164. Intre o constructie veche si una noua alipita
se prevede:
a. pereti usor monostrat
c. Cofraje cu grinzi vertical si century
articulate din otel a. Rost de tasare
b. pereti amovibili
b. Rost de contractare
158. Pentru constructia din zidarie cu schelet este
c. pereti cu schelet reprezentativa: c. Rost de ligament
165. La constructiile cu stalpi si dale groase, a. Rost de tasare b. Ferociment
actiunile orizontale pot fi preluate cu:
c. Filociment
a. Pereti structurali rari b. Rost de dilatare
179. Betonul turnat in santier se numeste:

b. Capiteluri la capatul stalpilor c. Rost de tasare si dilatare a. Beton prefabricat

173. La planseele cu dale groase, corpurile ce-

c. Corpuri ceramic inglobate in dale ramic cu goluri au rol: b. Beton monolit

166. Pozitia peretilor de compartimentare este

conditionata de pozitia grinzilor a. De cofraj pierdut c. Beton apparent

a. La constructiile cu structura in cadre 180. Sunt cofraje refolosibile

b. De cofraj de inventor
a. Cofrajele din scanduri de lemn
b. La constructiile cu structura in di- c. De cofraj tip masa
afragme dese b. Cofrajele din carton impermeabil
174. O constructie cu pereti portanti din b a poate
avea
c. La constructiile cu stalpi si dale groase c. Cofrajele din metal

167. Puntile termice trebuie: a. Fundatii cu talpi continui pe doua

directii 181. Cofrajul este format din:
a. Amplificate

b. Fundatii de tip radier cu capiteluri a. Paramente, system de sprijinire, plat-

b. Eliminate form de turnare
c. Fundatii prefabricate de tip pahar

c. Ignifugate 175. La structurile cu pereti portanti din ba b. Scanduri, armature, beton proaspat

168. Panourile de fatada prefabricate neportante a. Este obligatoriu prevederea unor bulbi c. Placaj, system de compactare, popi
din beton pot rezema la capetele diafragmelor telescopic

a. Pe rebord din planseu turnat in situ b. Nu este obligatory prevederea unor 182. Etapele de turnare a unui perete de beton
bbulbi la capetele diafragmelor sunt marcate de:

b. Pe console din panou turnate in situ a. Rosturi de expansiune

c. Este recomandabila prevederea unor
bulbi la capetele diafragmelor b. Rosturi de tasare
c. Pe console metalice din stalp turnate in
situ
176. Prin cuva se intelege: c. Rosturi constructive
169. In situatia prevederii unui tavan suspendat
sub planseu este preferabil
a. Ansamblul straturilor ce formeaza 183. Panourile de fata autoportante
protectia hidrofuga a partii de con-
a. Un planseu cu dala groasa structive aflate in contact cu apa freati- a. Primesc incarcari de la panourile de
ca deasupra si de la plansee

b. Un planseu casetat
b. Ansamblul straturilor ce formeaza b. Primesc incarcari numai de la
c. Un planseu cu grinzi principale si protectia hidrotermica a partii de con- panourile de deasupra
secundare structive aflate sub nivelul terenului

170. Se realizeaza cofraje pierdute termoizolante c. Ansamblul format din stratul de rupere c. Reaza pe un rebord din structura por-
din: a capilaritatii hidroizolatia orizontala tanta
sic ea vertical la subsolul cladirilor
a. Beton armat cu fibre 184. Panourile de beton cu lama semi-liber di-
177. La un perete de inchidere multistrat compact latabila sunt:
b. Membrane de polietilena

a. Se prevede o bariera de vapori pe fata a. Panouri tristrat la care asocierea stra-

c. Placi din fibre lemnoase interioara a termoizolatiei turilor se face cu nervure de beton pe
conturul panoului

171. Planseele casetate sunt b. Se prevede o bariera de vapori pe fata

exterioara a termoizolatiei b. Panouri parament din beton associate
punctual cu structura prin lamele met-
a. Plansee cu nervure dese pe 2 sau 3 c. Nu este necesara prevedertea unei alice
directii bariere de vapori
c. Panouri tristrat la care asocierea stra-
b. Dale din ba cu casete de polistiren 178. Materialul bazat pe un amestec de ciment, turilor se face cu ancoraje metalice in
inglobate apa si fibre minerale cu rol de armature ploturi locale de beton
difuza se numeste:
c. Plansee de lemn cu ornamente de stuc 185. Betonul apparent natural are la alternative:

172. Un rost care taie numai suprastructura este: a. Fibrocement a. Betonul apparent artificial
 b. Betonul apparent tratat 192. Chesoanele sunt b. Reducerea numarului de caramizi
folosite la realizarea unei alcatuiri
a. Fundatii prefabricate constructive
c. Betonul apparent brut
c. Coordonarea modular intre caramizi si
b. Elemente de suprafata prefabricate alte elemente constructive produse
186. Ferocimentul este: industrial
c. Grinzi prefabricate
a. Un ciment cu continut mare de oxizi 199. Termeniul crotti desemneaza
de fier folosit la colorarea betonului 193. La prefabricarea integral a constructiilor in
cadre etajate se urmareste: a. Un tip de agrafe pentru asocierea
pietrelor
b. Un ciment armat cu retele din fire a. Realizarea imbinarilor in dreptul
metalice suprapuse nodurilor stalp-grinda
b. Un tip de constructii primitive din
zidarie
c. Un ciment armat cu profile laminate b. Realizarea imbinarilor in afara
din otel, folosit la elemnte portante nodurilor stalp=grinda
puternic solicitate c. Un sortiment de clame pentru cofraje
de inventor
187. Betonul prefabricat este: c. Turnarea grinzilor in santier folosind
cofraje metalce 200. Grinda de beton armat care reazama pe doi
stalpi la 6,30 m interax va avea o inaltime de
a. Un beton produs in industrie deci cu 194. Eclisele sunt:
calitati superioare
a. 63cm
a. Bare pentru realizarea continuitatii
b. Un beton produs in industrie deci cu armaturilor in nod
calitati inferioare b. 50cm

c. Un beton destinat halelor industrial b. Grinzi jumelate la constructiile in c. 75cm

deci mai rezistent in mediu coroziv cadre prefabricate
201. Zidaria are o rezistenta buna la
188. Sistemele de constructii de locuinte din c. Console de rezemare a grinzilor pre-
prefabricate grele s-au nascut: fabricate pe stalp a. Intindere

195. Panourile parament exterior din b a sunt

a. In franta dupa al doilea razboi mondial b. Compresiune

b. In urss, in perioada interbelica a. Panouri monostrat

c. Incovoiere
c. In romania in perioada comunista
b. Panouri bistrat 202. Nodul de cadrul rigid asigura
189. La constructiile cu pereti portanti prefabri-
cate, imbinarile intre panourile vertical se c. Panouri tristrat
realizeaza cu: a. Conlucrarea grinda-stalp la preluarea
196. Stalpii circulari din b a pot fi turnati in incarcarilor

a. Legaturi distribuite pe conturul a. Cofraje din polistiren expandat

panourilor b. Indeformabilitatea stalpului din incar-
b. Cofraje din carton bitumat carile grinzii

b. Suduri continui pe toata lungimea c. Prefabricarea structurilor cu stalpi si

panourilor c. Cofraje metalice tip tunel grinzi

c. Legaturi punctuale in central de greu- 203. Un bulb este

tate la panourilor 197. Cofrajele glisante sunt:

190. Celulele spatial prefabricate cu tehnologia a. Cofraje tip masa pentru realizarea a. O ingrosare locala a capetelor de di-
clopot panourilor prefabricate cu dimensiuni afragme
modulare

a. Au planseul inferior turnat separate b. Cofraje care permit obtinerea unor b. Un element de ba din cadrul unei
suprafete perfect lise de beton apparent zidarii confinate
b. Au planseul superior turnat separate
c. Un capitel de repartitie la un planseu-
c. Au peretele de fatada turnat separate c. Cofraje de mari dimensiuni care se pot ciuperca
deplasa orizontal si reloca pentru o
191. Constributia lui angelo mangiarotti la evolu- noua utilizare 204. La constructiile cu diafragme din ba
tia tehnologiei arhitecturale se refera la:
a. Fatadele sunt intotdeauna portante
198. Dispunerea ordonata a caramizilor in zidarie
a. Sistemele de prefabricare pentru hale are ca efect b. Fatadele sunt intotdeauna neportante
din ba

a. Formarea unei alcatuiri constructive c. Fatadele pot fi portante sau neportante

b. Sistemele de acoperire cu coji subtiri continui apta sa functioneze ca struc-
din ba tura de rezistenta
205. Dispunerea peretilor de compartimentare nu
c. Prefabricarea constructiilor din cellule este conditionata de structura
spatial
 a. La constructiile in cadre b. cuva 219. un perete de fatada din beton aparent pre-
supune
c. epuisment
b. La constructiile din diafragme in sys- a. o termoizolatie aplicata la exterior
tem cellular 213. la un perete de inchidere multistrat

c. La constructiile cu stalpi si dale groase b. o termoizolatie inglobata in beton

a. permeabilitatea la vapori a straturilor
206. Prefabricarea deschisa inseamna trebuie sa creasca de la interior spre c. o fonoizolatie aplicata la interior
exterior
a. Prefabricarea unor constructii tipizate 220. cofrajele de tip tunel sunt
de serie mare
b. permeabilitatea la vapori a straturilor
trebuie sa scada de la interior spre a. cofraje de inventor
b. Producerea industrial a unor elemente exterior
constructive b. cofraje de unica folosinta
c. etanseitatea la vapori a straturilor
trebuie sa scada de la exterior spre c. cofraje pierdute
c. Prefabricarea partial a unei constructii interior
221. la cofrarea peretilor cu forma curba deschisa
207. La constructiile de locuinte cu pereti struc- 214. prevenirea acumularilor de apa intr-un si raza variabila pentru reglarea curburii se
turali din ba fatadele pot avea urmatoarea perete de inchidere multistrat presupune folosesc
alcatuire
a. prevederea unei baieriere de vapor pe
fata rece a termoizolatiei a. tensori
a. Beton armat + placaj ceramic
b. prevederea unei bariere de vapori pe b. century articulate
fata calda a termoizolatiei
b. Zidarie de caramida + vata mineral c. trasoare

c. Table cutata + beton monolit c. prevederea unui finisaj impermeabil pe 222. betonul aparent tratat este un beton care
fata exterioara a peretelui
208. Fata de dalele groase pline, planseul cu
nervurile dese are ca avantaj a. dupa decofrare sufera tratamente su-
215. puntile termice pot fi corectate prin: perficial

a. Greutatea mai mica a. continuitate exterior-interior a ele- b. contine aditivi pentru segregarea partii
mentelor de beton din fatada fine

b. Executia mai simpla c. este expus la abur cald pentru o uscare

b. continuitatea termoizolatiei in dreptul rapida
c. Tavanul neted elementelor de beton din fatada
223. principala problema a prefabricarii construc-
209. Dalele cu grinzisoare de ba si corpuri ceram- c. folosirea inchierilor multistrat cu strat tiilor din ba o reprezinta
ic cu goluri au portant la exterior
a. calitatea elementelor prefabricate
216. peretii dubli cu parament exterior din
a. Intradosul plan caramida aparenta pot avea
b. realizarea imbinarilor
a. strat portant din blocuri cermaice
b. Intradosul cu nervure unidirectional
c. precomprimarea elementelor
c. Intradosul cu nervure bidirectionale b. miez termoizolant din beton greu
turnat in situ 224. prefabricarea deschisa se refera la
210. O constructie cu schelet de b a poate avea

c. dublu termoizolant din polistiren la a. sisteme de piese de catalog produse

a. fundatie cu talpi continui de ba exterior industrial

b. fundatii prefabricate de tip cheson 217. prefabricarea constructiilor impune:

b. prefabricarea pe scara larga a cladirilor
c. fundatii de tip palplanse din ba a. fatade monostrat din beton tipizate

211. un rost care taie suprastructura si infrastruc- c. inlocuirea prefabricatelor uzate cu

tura este: b. proiectare modular altele noi

225. sistemul Peri este

a. rost de tasare c. fundatii de tip radier general
a. un system de prefabricare a constructi-
218. rosturile inchise elastic intre panourile pre- ilor de locuinte promovat in franta
b. rost de dilatare fabricate de fatada sunt dupa razboi

c. rost constructive
a. umplute cu mortar b. un system contemporan de prefabri-
212. p r o t e c t i a i m p e r m e a b i l a c e p e r m i t e care a constructiilor de locuinte folosit
inchiderea partilor de constructive aflate sub in europa de vest
nivelul panzei freatice intr-o incinta etansa b. umplute cu polistiren
se numeste c. un system de cofraje modulare de
c. prevazute cu profile de etansare inventor in present mult utilizat in
a. cuzinet Romania
226. panourile de fata GRC sunt a. constructiile multietajate cu schelet b. ca pereti de inchidere portanti la con-
integral structii in cadre de ba
a. panour portante
b. constructiile de tip hala cu schelet c. ca pereti de inchidere neportanti la
integral prefabricat cu noduri de tip constructii din zidarie
b. panouri usoare simpla rezemare
239. denumirea IAFS indica

c. panouri grele c. constructiile multietajate cu schelet a. un sortiment de cofraje de inventor

integral prefabricat cu imbinari articu- modulate
227. panourile prefabricate tristrat din beton cu late in noduri
nervure b. un sortiment de membrane pentru
hidroizolatii
233. La fatadele prefabricate din beton realizate
a. sunt panouri cu punti termice stra- din elemente de suprafata predomina
punse c. un sortiment de placi pentru pereti
despartitori
b. sunt panouri usoare cu coaste de a. golul
rigidizare
240. betonul turnat in fabrica se numeste
c. sunt panouri cu corpuri ceramic cu b. plinul
goluri
c. rama a. beton prefabricat
228. constructiile cu schelet multietajat prefabri-
cat cu reazeme simple pot fi stabilizate 234. La trasarea constructiilor in teren, axele
peretilor structurali se marcheaza b. beton monolit

a. cu nuclee rigide ce grupeaza circulati- c. beton segregate

ile vertical a. cu tarusi de lemn
241. se realizeaza cofraje refolosibile din

b. prin greutatea proprie si fundatii incas- b. cu vopsea impermeabila a. material plastic

trate
c. cu dulapi de lemn b. plasa de otel
c. cu fundatii pe piloti cu descarcare prin
aderenta 235. panourile de fatada prefabricate autoportante
primesc incarcari c. placi de ciment armat cu fibre
229. De regula, sistemele de hale prefabricate
parter se bazeaza pe a. de la panourile de deasupra si de la
plansee 242. in general cofrajele trebuie

a. un sistem de stalpi si grinzi simplu a. sa poata fi demontate si utilizate la alte

rezemate b. numai de la panourile de deasupra lot turnari

b. un system in cadre cu noduri rigide si c. de la grinda de fatada b. sa asigure stabilitatea betonului proas-
travei unice pat turnat
236. pentru a indeplini functia de inchidere o
c. un system monolithic cu chesoare si fatada din panouri prefabricate monostrat de
stalpi beton greu trebuie sa primeasca c. sa nu se distruga la decofrare

230. In general constructiile in cadre prefabricate a. o tencuiala de ciment la exterior si la 243. ordinea de executie a unui stalp din ba este
cu numar mare de nivele au interior
a. cofrare, turnare, asezare armature,
a. stalpi prefabricate + grinzi monolit pe b. un placaj uscat la exterior si o ten- compactare, intarire, decofrare
1 directie cuiala la interior

b. stalpi prefabricate + grinzi monolit pe b. cofrare, asezare armature, turnare,

2 directii c. un dublaj termoizolant si un placaj compactare, intarire, decofrare
uscat la exterior

c. stalpi monolit + grinzi prefabricate pe c. cofrare, turnare, compactare, asezare

1-2 directii 237. cu panouri de parament tip cofraj pierdut se armature, intarire, decofrare
realizeaza
244. constructia cu pereti izolati este caracterizata
231. La constructiile din prefabricate de b a im- a. fatade portante de
binarile pot fi realizate
a. o succesiune de pereti portanti paraleli
b. fatade usoare delimitand spatii identice cu aceeasi
a. prin precomprimare cu armature orientare
preintinse
c. fatade Cortina
b. pozitionarea libera a peretilor portanti
b. prin precomprimare cu armature 238. peretii dubli din caramida pot fi folositi sub structura portanta orizontala
postintinse

c. prin postintindere cu armature pre- a. ca pereti de inchidere portanti la con- c. o succesiunea de spatii complet isolate
comprimate structii din zidarie portanta prin pereti portanti dispusi pe contur

232. Nodurile spatial prefabricate se folosesc la 245. un cofraj de perete este format din
 a. paramente, ranforsari, distantieri, 252. La constructiile multietajate in cadre prefab- 262. La peretii dublii din caramida legatura intre stra-
sprijiniri ricate partial se prefer turi se face;

a. Prefabricarea stalpilor si placilor a. cu agrafe metalice.

b. scanduri, armature, masa de montaj,
popi verticali b. Prefabricarea grinzilor pe care reazama 263. pentru acelasi tip de ciment, culoarea betonului
fasiile de planseu prefabricate aparent brut variaza in functie de ;
c. popi, grinzi, panouri de contraplacaj,
retea de armare c. tratamentul aplicat dupa decofrare.
c. Prefabricarea grinzilor paralele cu
246. pentru constructia cu pereti izolati este directia fasiilor de planseu prefabricate 264. un Teton aparent sablat este:
reprezentativa
b. un baton aparent caruia i s a aplicat un tratament
253. Constructiile numite din panouri mari sunt abraziv.
a. country house, mies van der rohe
265. Betonul aparent amprentat este;
a. Constructii integral prefabricate din ba
b. casa moller adolf loos viena cu pereti interior si exterior portanti c. un beton aparent stantat.

c. de kiefhoek, jjp oud Rotterdam 266. Principala diferenta intre ferociment si betonul
b. Constructii cu plansee din panouri armat priveste;
247. cofrajele constituite din cadre metalice prefabricate de ba de dimensiunea unei
deplasabile care permit turnarea simultana a incaperi b. armarea
peretilor si planseelor se numesc
c. Constructii cu pereti turnati in situ in 267. In prezent, compozitia fibrocimentului se uti-
cofraje modulare preasamblat in lizează
a. cofraje tunerl panouri de mari dimensiuni.
b. fibre de sticlă.

b. cofraje cataratoare 268. Marca ‘’i light’’ se refera la un sortiment de;

c. cofraje clopot b. panouri de fatada vitrate cu LED uri integrate.

248. celulele spatial prefabricate cu tehnologia

clopot
269. Rentabilitatea economic a prefabricarii este condi-
254. O constructie cu schlep din b a poate avea tionata;
a. au planseu inferior executat separate
a. fundatii cu talk continui de b a. a. repetabilitatea pieselor prefabricate.

b. au planseu superior executat separate 255. La o constructie de subsol partial se prevad fun- 270. Prefabricarea in sistem inchis inseamna:
datii in trepte;
c. au perete exterior executat separate. a) Prefabricarea unor constructii din celule
c. la pereti perpendiculari la peretele de inchidere turnate in cofraje tunel
249. Betonul aparent amprentat se obtine a subsolului partial. b) Prefabricarea unor constructii tipizate
repetate pe scara larga
c) Prefabricarea unor constructii tip fagure cu
a. Prin spituirea fatei betonului proaspat 256. Sistematizarea verticală a terenului de amplasa- travei identice.
ment se refera la:
271.Au tipar interior mobil cofrajele folosite la:
b. Asezand contramatrite in cofraj b. crearea platformei orizontale pe care se va am- a) Turnarea celulelor spatiale cu tehnologia de
plasa constructia tip “clopot”
b) Turnarea celulelor spatiale cu tehnologia de
c. Prin aplicarea unor matrite pe betonul 257. La trasarea constructiei in teren, prima etapa o tip “tunel”
c) Turnarea celulelor spatiale cu tehnologia de
partial intarit reprezinta; tip “fagure”

250. Imbinarile uscate intre prefabricate de beton b. materializarea axelor din proiectul de executie cu 272. Arhitectura sustenabila foloseste betonul prefabri-
inseamna fire intinse. cat
a) Pentru un impact ambiental mai mic al
a. Eclise metalice sudate si inglobate in 258. La o constructie de locuinte cu pereti structurali realizarii constructiei
monolitizare intre prefabricate din b .a fatadele pot avea urmatoarea alcatuire b) Pentru un impact ambiental mai mic in
utilizarea constructiei
b. Spatii intre prefabricate in care se a. B a+ place ceramic. c) Pentru un impact ambiental mai mare al
realizarii constructiei
realizeaza continuitatea armaturilor
apoi se toarna beton 259. Deasupra unui gol de usa sau fereastra zidaria 273.. In prezent, prefabricarea constructiilor de tip hala
deviaza eforturile. se bazeaza pe:
a) Piese prefabricate proiectate pt constructii
c. Piese metalice inglobate in prefabri- a. catre spaleti standard
cate si sudate intre ele b) Piese prefabricate turnate in santier in cofra-
je de inventar
c) Piese prefabricate produse industrial in
251. Celulele spatial prefabricate se asambleaza sistem deschis
intre ele 260. Un perte de zidarie aflat intre stalpii si grinzile 274. prefabricarea partiala a structurilor in cadre se
unei structuri in cadre de b a. prefera:
a) Turnarea in santier a stalpilor
a. Cu postcomprimare b.poate fi suprimat numai cu masuri speciale b) Turnarea in fabrica a stalpilor
c) Turnarea in santier a grinzilor
261. Subsolul partial;
b. Cu dibluri molly
a. este numai sub o pare din constructie 275.. La exteriorul unei fatade-cortina din sticla se
c. Cu palplanse poate realiza un “parasolar portant” din:
a) Panouri prefabricate usoare traforate din b.a
b) Panouri prefabricate din b.a cu goluri in-
cluse
 c) Elemente prefabricate din b.a tip nod de
cadru???
276. Panourile de fatada prefabricate neportante:
a) Primesc incarcari din panourile de deasupra
si din plansee
b) Primesc incarcari numai din panourile de
deasupra
c) Nu primesc incarcari din panourile de dea-
supra si plansee
277. La panourile de fatada sandwich cu lama exteri-
oara liber dilatabila, asocierea celor doua straturi de
beton se face:
a) Cu nervuri de beton pe conturul panoului si
al golului indus
b) Cu platbande metalice pe conturul panoului
si buloane in camp
c) Cu ancoraje metalice de timp grinda in
zabrele
278. Rosturile ventilate dintre panourile prefabricate
de fatada plm:
a) Un cordon de etansare in fata unui spatiu de
aer
b) Un profil metalic in fata unui cordon de
stansare p??
c) Un chit elastic in fata unui strat de aer venti-
lat
279. Grosimea minima de proiectare a unui perete din
ZIA este:
a) 25cm
b) 30cm
c) 35cm
280.. Postcomprimarea zidariei are ca efect
a) Cresterea rezistentei la intindere a zidariei
b) Cresterea rezistentei la compresiune a zi-
dariei
c) Cresterea rezistentei la apa a zidariei
aparente
281. La peretii dubli din zidarie cu strat de aer ventilat,
pentru a impiedica propagarea apei din stratul exterior
catre cel interior:
a) Pe fata interioara a peretelui ext sunt pre-
vazute lacrimare
b) Pe fata exterioara a peretelui exterior se
prevede o hidroizolatie
c) Agrafele de ancorare sunt prevazute cu
discuri picuratoare
282. Alcatuirea hidroizolatiei verticale la un subsol se
stabileste in functie de:
a) Umiditatea si temperatura subsolului
b) Gradul de umiditate si tipul terenului
c) Alcatuirea peretelui de inchidere
283. Planul de trasare a unei constructii se refera la:
a) Crearea platformei plane pe care se va real-
iza constructia
b) Traseul de deplasare a macaralei pentru
realizarea constructiei
c) Transpunnerea zonelor structurii constructiei
in teren
284. Teodolitul este:
a) Un instrument optic pt masurarea unghi-
urilor orizontale si verticale la trasarea con-
structiilor
b) Un material folosit la realizarea unor blocuri
de zidarie usoare din ceramica alveolara
c) Un dispozitiv folosit la reglarea curburii
cofrajelor pentru turnarea peretilor cu forme
curbe deschise
285. Functia de “schimbari de caldura” a peretelui
exterior din zidarie poate fi imbunatatita prevazand:
a) Punti termice continuu inglobata in toata
masa peretelui
b) Termoizolatie transparenta pe fata exterioara
a peretelui
c) Termoizolatia din vata de sticla pe fata exte-
rioara a peretelui
286. Pentru protectia hidrofuga a peretilor de infrastruc-
tura se pot folosi:
a) Foi de carton expandat blindat cu bitum
b) Membrane de polietilena de inalta densitate
c) Emulsii intumescente aplicate la rece
287.Cu cofraje de tip tunel pot fi executate:
a) Cladiri cu pereti portanti de b.a monolit in
sistem fagure
b) Cladiri cu pereti circulari din b.a integral
prefabricati
c) Cladiri cu tuburi foarte inalte din b.a cu
sectiune constanta
288. Cofrajele refolosibile se mai numesc si:
a) Cofraje reciclabile
b) Cofraje de inventar
289. Culoarea betonului aparent natural depinde de:
a) Culoarea cofrajului
b) Culoarea nisipului
c) Culoarea finisajului
290.Se pot pune in evidenta agregatele unui beton
aparent brut
a) Prin buciarderea suprafetei betonului partial
intarit in cofraj
b) Prin spalarea betonului partial intarit cu jet
de apa sub presiune
c) Prin aplicarea unui tratament abraziv pe fata
betonului intarit
291. Este caracteristica pentru elementele din feroci-
ment:
a) Rezistenta si elasticitatea
b) Rezistenta si rigiditatea
c) Rigiditatea si elasticitatea
292. O prima utilizare a “cojilor subtiri” din ciment
armat se intalneste la
a) Structura de acoperire a unei expozitii din
Torino
b) Structura de acoperire a unei biserici din
Paris
c) Structura de acoperire a unui hipodrom din
Madrid
293. Acronimul GFRC se refera la
a) Un beton armat cu fibre de carbon
b) Un beton armat cu fibre de azbest
c) Un beton armat cu fibre de sticla
294. Panourile din beton armat cu fibre de sticla se
produc:
a) Prin turnarea mixturii fluide in cofraje
b) Prin torcretarea mixturii fluide pe mulaje
c) Prin torcretarea cimentului pe reteaua de
fibre
295. Marca Ductal Lafarge desemneaza:
a) Un beton armat cu fibre organice
b) Un beton armat cu fibre de sticla
c) Un beton armat cu fibre optice
296. Se pot realiza inchideri translucide din:
a) Panouri de beton cu fibre de sticla
b) Panouri de beton cu sticla reciclata
c) Panouri de beton cu rasini inglobate
297. Imbinarile intre panouri prefabricate realizate cu
placute metalice si suduri sunt:
a) Imbinari “mulate”
b) Imbinari “uscate”
c) Imbinari “umede”
298. Pentru prefabricarea integrala a locuintelor sunt
preferabile
a) Partiurile cu pereti portanti
b) Partiurile cu stalpi si grinzi
c) Partiurile cu dale pe stalpi
299. Monotonia imaginii constructiilor de locuinte
prefabricate se datoreaza in principal:
a) Prefabricari in sistem industrial
b) Prefabricari in sistem local
c) Prefabricari in sistem inchis
300. Tehnologia de tip “pahar culcat” folosita la turna-
rea celulelor spatiale se mai numeste si:
a) Tehnologie de tip clopot
b) Tehnologie de tip tunel
c) Tehnologie de tip fagure
301. Arhitectura sustenabila foloseste betonul pentru ca:
a) Este un material cu masa netoxica
b) Este un material cu masa termica
c) Este un material cu masa minerala
302. La prefabricarea integrala a structurilor in cadre de
b.a este preferabila
a) Amplasarea imbinarilor in axul structurii
verticale
b) Amplasarea imbinarilor in axul nodurilor
structurii
c) Amplasarea imbinarilor in afara nodurilor
structurii
303. La o fatada prefabricata din beton la care predo-
mina plinul se pot folosi:
a) Elemente prefabricate tip nod de cadru
b) Elemente prefabricate tip parapet-spalet
c) Elemente prefabricate tip rama de contur
304. Panourile de fatada prefabricate suspendate sunt:
a) Panouri autoportante cu rezemare continua
la partea de sus
b) Panouri neportante cu rezemare continua la
partea de sus
c) Panouri neportante cu rezemare punctuala in
partea de sus
305. La panourile prefabricate de fatada tristrat, in
nervurile de b.a de pe contur se produc:
a) Tensiuni termice,datorate variatiilor de
grosime a straturilor de la exterior la interior
b) Tensiuni mecanice, datorate variatiilor di-
mensionale ale stratului exterior expus vari-
atiilor de temperatura
c) Tensiuni climatice, datorate transmiterii
caldurii de la interior la exterior
306. Fatadele din panouri prefabricate monostrat de
beton armat:
a) Au termoizolatie inglobata in panouri
b) Au termoizolatie aplicata in situ
c) Au termoizolatie aplicata in fabrica
307. Rosturile inchise elastice intre panouri prefabricate
de fatada sunt umplute cu:
a) Material elastic si chit de etansare
b) Mortar de ciment si profile elastice
c) Mortar de ciment si chituri elastice
308. La cofrarea peretilor cu forma curba deschisa si
raza variabila, pt reglarea curburii cofrajului se folo-
sesc:
a) Centuri curbe
b) Tensori filetati
c) Clame autoaliniante
309. Este celebru pentru utilizarea ferocimentului la
prefabricarea structurilor de beton armat
a) Angelo Mangiarotti
b) Eduardo Torroja
c) Pier Luigi Nervi
310. Elementele din ferociment se realizeaza:
a) Cu cofraje metalice pierdute
b) Cu cofraje metalice de inventar
c) Fara sa fie necesare cofraje
311. Betonul Ductal este:
a) Un beton de inalta rezistenta
312. Litracon este:
a) Un beton foarte dur cu fibre de carbon
b) Un beton transparent cu fibre de sticla
c) Un beton translucid cu fibre optice
313. Din beton armat cu fibre de sticla se produc:
a) Blocuri pentru pereti translucizi
b) Panouri prefabricate pentru fatade
c) Placi termoizolante transparente
314. Precomprimarea grinzilor de beton consta in:
a) Introducerea unor eforturi de compresiune la
partea superioara
b) Introducerea unor eforturi de compresiune la
partea inferioara
c) Introducerea unor armaturi suplimentare la
partea inferioara
315. Sistemele de prefabricare a locuintelor de ‘panouri
mari’ au fost promovate pe scara larga:
a) Dupa RM1, in contextul unor politici social-
iste
b) Dupa RM2, din nevoia de reconstructie
rapida
c) In anii ’70, din dorinta de a da o noua imag-
ine oraselor socialiste
316. Cu tehnologia de tip “clopot” se produc:
a) Celule prefabricate din b.a cu 2 fete pline
b) Celule prefabricate din b.a. cu 4 fete pline
c) Celule prefabricate din b.a. cu 6 fete pline
317. Un exemplu celebru de constructie realizata din
celule spatiale prefabricate de beton este:
a) Un ansamblu de locuinte realizant in anii
’90 la Milano
b) Un ansamblu de locuinte realizant in anii
’70 la Moscova
c) Un ansamblu de locuinte realizant in anii
’60 la Montreal
318. Arhitectura sustenabila foloseste betonul prefabri-
cat pentru:
a) Limitarea stocului de deseuri
b) Limitarea emisiilor de freon
c) Limitarea emisiilor de ozon
319. Stabilitatea constructiilor de tip hala parter cu
stalpi si grinzi prefabricate se asigura:
a) Prin incastrarea stalpilor in fundatii
b) Prin realizarea imbinarilor cu eclise sufate
c) Prin lestarea acoperisului constructiei
320. Pentru protectia solara a unei fatade cu suprafete
vitrate de mari dimensiuni se pot folosi:
a) Prefabricate din b.a. tip parapet si spalet
b) Prefabricate din b.a. tip nod de cadru
c) Prefabricate din b.a de tip panou cu gol
inclus
321. Compozitia unei fatade prefabricate din beton este
intotdeauna marcata de:
a) Desenul rosturilor de turnare a betonului
b) Desenul rosturilor dintre placile de cofraj
c) Desenul rosturilor dintre panourile prefabri-
cate
322. Din panouri prefabricate din GFRC se realizeaza
curent:
a) Fatade portante
b) Fatade autoportante
c) Fatade neportante
323. Panourile prefabricate de fatada din beton “cu
lama exterioara liber dilatabila” sunt:
a) Panouri tristrat cu nervuri de legatura lame-
lare din b.a
b) Panouri tristrat fara nervuri de legatura din
b.a.
c) Panouri monostrat din lamele cu dublaj
termoizolant
324. Panourile parapet prefabricata din b.a sunt de
regula:
a) Panouri portante
b) Panouri autoportante
c) Panouri neportante
323. Rosturile intre panourile prefabricate de fatada
umplute cu mortar de ciment sunt:
a) Rosturi rigide
b) Rosturi monolitizate
c) Rosturi uscate
324. Se pot realiza constructii integral prefabricate cu o
arhitectura variata si interesanta daca:
a) Se folosesc sisteme de prefabricare partiala
b) Se folosesc sisteme de prefabricare deschisa
c) Se folosesc sisteme de prefabricare modu-
lara
325. Un perete de inchidere masiv regleaza microclima-
tul interior:
a) Prin comportamentul sau de “volan termic’
b) Prin comportamentul sau de “modulator
solar”
c) Prin comportamentul sau de “punte termica”
326. Un perete din ZIA e alcatuit din:
a) Blocuri ceramice cu armaturi verticale in
goluri
b) Caramizi tesute formand goluri cu armaturi
verticale
c) Doi pereti paraleli din zidarie cu miez de b.a
intre ei
327. Zidaria precomprimata este:
a) O zidarie in care au fost induse deliberat
eforturi de compresiune
b) O zidarie in care au fost induse deliberat
eforturi de intindere
c) O zidarie cu stalpisori si centuri din beton
armat precomprimat
328. Drenul vertical adiacent unui perete de subsol
poate fi realizat din:
a) Placi profilate din HDEX imbracate in pan-
za asfaltata
b) Placi profilate din HDPE imbracate in geot-
extil
c) Placi profilate din XPSS imbracate in poli-
etilena
329. Protectia termica a soclului unei constructii poate
fi realizata din:
a) Placi de HDPE
b) Placi de EPS
c) Placi de XPS
330. La o constructie cu subsol, stratul de rupere a
capilaritatii se dispune
a) Sub placa suport a pardoselii parterului
b) Sub placa suport a pardoselii subsolului
c) In jurul peretilor de inchidere a subsolului
331. Transpunerea in teren a geometriei constructiei
proiectate se face pe baza:
a) Planului de trasare intocmit de proiectant
b) Planului de sistematizare intocmit de proiec-
tantt
c) Planului de structura intocmit de proiectant
332. Locuintele proiectate de J J P Oud in ansamblul
Weissenhofsiedlung din Stuttgart(1927) sunt reprezen-
tative pentru:
a) Constructia din “celule spatiale” de beton
armat
b) Constructia din ‘cutii insiruite’ cu pereti din
zidarie
c) Constructia cu ‘pereti izolati’ din zidarie
333. Intr-o zidarie, mortarul este:
a) Materialul “legat” intre caramizi
b) Materialul ‘de legatura’ intre caramizi
c) Materialul ‘de apareiaj’ al caramizilor
332. Rezistenta ‘cojilor subtiri’ de b.a se bazeaza intai
de toate pe:
a) Forma
b) Armare
c) Material
333. La o constructie de locuinte cu stalpi si dala groasa
de b.a este rationala pozitionarea peretilor despartitori:
a) La fata grinzilor
b) La fata stalpilor
c) In axul stalpilor
334. Pentru reducerea greutatii dalelor groase de
planseu din b.a:
a) Se pot folosi dale cu sfere de plastic inglo-
bate
b) Se pot folosi dale cu blocuri de carbodur
inglobate
c) Se pot folosi dale cu agregate din canepa
expandata
335. La o contructie existenta afectata de cresterea
nivelului panzei freatice,se prevede:
a) O protectie hidrofuga de tip cuva la exteri-
orul constructiei
b) O protectie hidrofuga de tip cuva la interi-
orul constructiei
c) O protectie hidrofuga de tip cuva aplicata pe
perete mulat
336. La peretii dubli din zidarie cu strat de aer ventilat,
agrafele de ancorare intre straturi sunt prevazute cu:
a) Disc picurator, pentru a impiedica trans-
miterea apei de ploaie din stratul exterior
catre cel interior
b) Profile de drenare, pentru a impiedica acu-
mularea apei la baza spatiului de aer inter-
mediar
c) Profile de plastic, pentru ruperea putii ter-
mice pe care metalul ar crea-o intre exterior
si interior
337. Nu este obligatoriu un dublaj termoizolant la un
perete exterior
a) De 375 cm, din caramida plina
b) De 38 cm, din blocuri ceramice
c) De 30 cm, din blocuri de bca
338. Pentru cresterea capacitatii de izolare acustica a
peretilor despartitori de gips carton:
a) In alcatuirea peretelui se includ placi de
polietilena
b) In alcatuirea peretelui se includ placi de vata
minerala
c) In alcatuirea peretelui se include un strat de
moloz
339. Imobilul Bauhaus (Walter Gropius, Dessau, 1925-
1925) foloseste:
a) Schelet de b.a in sistem Hennebique
b) Schelet de b.a in sistem Maillart
c) Schelet de b.a in sistem Cottancin
340. Cofrajele cataratoare se folosesc la:
a) Curatarea fatadelor de beton la cladiri inalte
b) Realizarea finisajelor de pereti inalti de b.a
c) Turnarea tuburilor de b.a ft inalte
341. Betonul aparent natural este un beton care:
a) Dupa decofrare este spalat pentru a-i pune in
evidenta agregatele naturale
b) Are in compozitie numai compusi naturali
care ii determina aspectul final
c) Reproduce structura cofrajului in care a fost
turnat fara sa suporte alte tratamente
342. In cazul betonului aparent, etapele de turnare
impun:
a) Integrarea in proiect a rosturilor vizibile pe
suprafata betonului
b) Folosirea unor suprafete pline de mari di-
mensiuni din beton
c) Folosirea unor cofraje modulare cu dispozi-
tive de glisare lenta
343. Din ferociment se realizeaza:
a) Elemente portante puternic solicitate
b) Panouri de fatada usoare prefabricate
344. “Eternit” este o marca ft cunooscuta de:
a) Placi de ferociment
b) Placi de fibrociment
c) Placi de armociment
345. Sistemul Nervi se bazeaza pe
a) Cofraje prefabricate din ferociment
b) Cofraje prefabricate din fibrociment
c) Placi prefabricate din fibrociment
346. Din betonul Ductal se realizeaza:
a) Blocuri de zidarie pentru pereti de inchidere
transparenti
b) Panouri de beton usor termoizolant cu rol de
cofraj pierdut
c) Panouri de fatada subtiri perforate care
regleaza insorirea
347. Lumina traverseaza un perete realizat din:
a) Blocuri de beton cu sticla reciclata
b) Blocuri de beton cu fibre de sticla
c) Blocuri de beton cu fibre optice
348. La dezvoltarea tehnologiei precomprimarii betonu-
lui a avut o contributie importanta:
a) Felix Candela
b) Francois Hennebique
c) Eugene Freyssinet
349. Prin prefabricarea betonului este firesc sa rezulte:
a) O calitate mai buna a pieselor din beton
aparent
b) O calitate mai proasta a pieselor din beton
aparent
c) O imagine monotona a cartierelor de locuit
350. Dimensiunile prefabricatelor sunt limitate de:
a) Dispozitivele de ridicare si manevrare a
prefabricatelor
b) Dispozitivele de asociere a prefabricatelor
puse in opera
c) Dispozitivele de turnare a prefabricatelor in
fabrica
351. Punerea in pozitia corecta a unui panou prefabricat
peste cel de sub el se face cu:
a) Etrieri de montaj
b) Dibluri de calcare
c) Dornuri de calare
352. Sistemul Camus este:
a) Un sistem istoric de prefabricare a constr. de
locuinte cu pereti din b.a
b) Un sistem istoric de prefab. a constr. cu
stalpi si grinzi din b.a
c) Un sistem contemporan de prefab. deschisa
pentru constr. de locuit
353. Celulele spatiale prefab. din b.a pentru bai sunt
produse cu tehnologie de:
a) Tip “clopot”
b) Tip “cutie”
c) Tip “fagure”
354. Prefabricarea in sistem deschis se bazeaza pe:
a) Sisteme de elemente prefab. spatiale de-
schise, compatibile intre ele
b) Sisteme de elemente prefab. produse indus-
trial, combinabile intre ele
c) Sisteme de celule spatiale prefab. cu o sin-
gura fata plina si stalpi la colturi
355. Moshe Safdie este autorul unei celebre constructii
din:
a) Celule spatiale prefab din b.a
b) Din ‘coji subtiri’ de b.a. cu dubla curbura
c) Din piese preturnate in cofraj de ferociment
356. Arhitectura sustenabila foloseste betonul pentru ca:
a) Este un material sanatos
b) Este un material reciclabil
c) Este un material regenerabil
357. Dimensiunile modulare ale elementelor prefab. din
b.a. permit:
a) Compatibilitatea dimensionala intre ele-
mentele prefabricate
b) Folosirea cofrajelor modulare la turnarea
elementelor din beton
c) Realizarea unor fatade prefabricate cu ritm
regulat al rosturilor
358. Stabilitatea constructiilor cu schelet multietajat
integral prefabricate poate fi asigurata:
a) Folosind noduri rigide prefabricate
b) Folosind stalpi turnati in santier
c) Folosind fundatii de tip incastrare
359. Panourile prefabricate din detaliul alaturat sunt:
a) Panouri portante
b) Panouri autoportante
c) Panouri purtate
360. Panourile prefabricate de fatada tip parament
exterior:
a) Pot forma cofrajul pentru structura perime-
trala a cladirii
b) Pot forma structura pentru stalpii si grinzile
de contur
c) Pot forma termoizolatia la exteriorul fatadei
portante
361. Un rost liber intre panourile prefabricate de fatada
asigura etansarea:
a) Numai prin geometria sa 375. La un perete de inchidere din blocuri ceramice cu
b) Cu profile structurale de etansare si spatiu dublaj termoizolant exterior din vata minerala:
de aer a) Se prevede o bariera de vapori intre ter-
c) Cu chituri permanent plastice si benzi de moizolatie si perete
etansare b) Se prevede o bariera de vapori la fata exte-
362. In proiect, un perete de 1 si 1/2 caramizi realizat rioara a termoizolatiei
din caramizi cu dimensiunile nominale 270x130x60 va c) Nu este necesara prevederea unei bariere de
avea o grosime de: vapori
a) 32cm 376. Peretii de inchidere dubli cu alcatuire ventilata au
b) 42cm ca avantaj:
c) .cm a) Impiedicarea producerii condensului inter-
363. O cladire tip bara din zidarie portanta trebuie stitial
fragmentata prin rosturi: b) Prevenirea consecintelor condensului inter-
a) Daca lungimea cladirii depaseste 50m stitial
b) Daca lg cladirii >100m c) Prevenirea cresterii umiditatii aerului in
c) Daca lg cladirii >10m interiorul cladirii
364. La o constructie din zidarie portanta cu pereti desi. 377. Sistemele de cofraje modulare permit:
a) Se admite suprimarea unui perete structural, a) Montarea si demontarea rapida a cofrajelor
cu conditia suprimarii lui si la nivelurile de dimensiuni mari
inferioare b) Turnarea unor suprafete de dimensiuni mari
b) Nu se admite suprimarea unui perete struc- fara rosturi vizibile
tural in nicio situatie c) Realizarea unor suprafete de beton aparent
365. O constructie din zidarie poate avea: cu relief modulat
a) Fundatii continui din blocuri de beton si
cuzineti de b.a 378. Planseul pe pamant de la parterul unei constructii
b) Fundatii izolate din blocuri de beton si fara subsol va fi prevazu
cuzineti de b.a a. Cu protectie termica si hidrofuga
c) Fundatii continui tip ‘pahar’ din talpi de b.a
prefabricate
366. La o constructie cu subsol partial se prevad funda-
tii in trepte:
In jurul cladirilor se prevad sisteme de drenare
a) La peretele de inchidere a subsolului partial - Pentru protectia cladirii impotriva apei din
b) La peretele paralel cu peretele de inchidere a
subsolului partial subsol
c) La peretii perpendiculari pe peretele de
inchidere a subsolului partial
380.Casele de preerie ale lui F L Wright sunt reprezen-
367. Prevederea unor sisteme de drenare a apelor este tative pentru
necesara indeosebi: - Constrcutia cu „pereti izolati” de zidarie
a) La constructii sub nivelul panzei freatice
b) La constructii in terenuri argiloase
c) La constructii in terenuri necoezive
368. Tasarea constructiei in teren se executa de: 381. Pentru asamblarea unor piese prefabricate se
a) Topograf foloseste
b) Topometru - Precomprimarea cu armaturi postintinse
c) Geometru
369. Palplansele se folosesc pentru: 382. Angelo Mangiarotti a avut o contributie insemna-
a) Realizarea incintelor etanse la sapaturi gen- ta
erale sub nivelul panzei freatice - In domeniul prefabricarii constructiilor de
b) Realizarea sprijinilor la sapaturi in terenuri ba
instabile deasupra panzei freatice
c) Realizarea sprijinilor la sapaturi in terenuri
383 In mod curent constructiile integral prefabricate
instabile sub panzei freatice
de tip hala folosesc
370. In contextul marilor ansambluri de locuinte sociale
- Stalpi prefabricati si grinzi prefabricate
realizate in Europa in anii ’20-’30 s-au nascut:
a) Constructiile din ‘panouri mari’ prefabricate simplu rezemate
de beton armat
b) Constructiile din ‘cutii insiruite’ delimitate
de pereti din zidarie
c) Constructiile din ‘celule spatiale’ delimitate
de pereti din zidarie
371. Sistemul Domino este:
a) Un sistem constructiv cu schelet din b.a
pentru locuinte de serie
b) Un sistem constructiv cu schelet din b.a
pentru hale prefabricate
c) Un sistem constructiv din celule spatiale
prefabricate din beton
372. La sfarsitul sec XIX , o realizare inovativa in
domeniul placilor subtiri din ciment armat s-a datorat
lui:
a) Pier Luigi Nervi
b) Paul Cottancin
c) Auguste Perret
373. Bulbii din b.a se intalnesc la:
a) Constructiile din zidarie confinata
b) Constructiile in cadre de b.a
c) Constructiile cu diafragme de b.a
374. Planseele-ciuperca sunt utilizate cu precadere la:
a) Constr. utilitare cu deschideri si incarcari
mari
b) Constr. cu deschideri mari si cerinte estetice
deosebite
c) Constr. agrozootehnice amplasate sub
nivelul terenului