SPRE REGIMUL MONOLIT (1944 – 1947)

Revenirea la democrația interbelică

Armata română a participat la luptele de pe frontul din URSS între

22 iunie 1941 și 23 august 1944. Din cauza ofensivei Armatei Roșii,
exista pericolul ocupării României de către inamici în vara lui 1944. Ion
Antonescu, prim-ministrul României a refuzat armistițiul cu Națiunile
Unite, de aceea a fost arestat de către regele Mihai I pe 23 august 1944.
Armata Roșie a pătruns în România, ocupând întreg teritoriul până
în septembrie 1944. De aceea convenția de armistițiu dintre România și
Națiunile Unite a fost semnată abia în noaptea de 12 spre 13
septembrie 1944. Convenția cuprindea 20 de articole și 6 anexe,
prevăzând clauze financiare, teritoriale sau militare. Astfel, România era
obligată să plătească 300 de milioane de dolari către URSS în produse
pe un termen de 6 ani. De asemenea, armata română urma să participe
la bătăliile de pe frontul de Vest împotriva Germaniei. România renunța
la Basarabia și Nordul Bucovinei, dar i se promitea recuperarea Nord-
Vestului Transilvaniei.
Pe 23 august 1944 s-au făcut primii pași spre revenirea la
democrație prin constituirea guvernului Constantin Sănătescu. În acest
guvern au intrat și membrii ai partidului comunist precum Lucrețiu
Pătrășcanu.
Pe 31 august 1944 a fost reimpusă constituția din 1923 astfel că
erau create premisele democratizării.
În februarie 1945, la București a sosit ministrul Moscovei, Andrei
Vâșinski. Acesta i-a cerut regelui formarea unui guvern procomunist, iar
pe 6 martie 1945 s-a constituit guvernul Petru Groza. Consecința a fost
recuperarea Nord-Vestului Transilvaniei pe 9 martie 1945.
 Impunerea tiparului sovietic

Comunismul s-a impus în România în contextul sfârșitului celui de

Al Doilea Război Mondial. De asemenea, democratizarea României a
fost stopată de intervenția sovieticilor prin Armata Roșie.
Stalin a elaborat un „proiect de țară” vizând comunizarea României
pe o durată de 3 ani, prin metode precum:
- propagandă;
- mobilizarea populației prin intermediul cultului conducătorului;
Domeniul economic a fost primul restaurat după modelul comunist.
Principalele măsuri adoptate au fost:
a) reforma agrară din 23 martie 1945 prin care au fost confiscate
propietățile de peste 500 de hectare;
b) înființarea sovromurilor (societăți mixte româno-sovietice având
forță de muncă, materii prime și capital românești, profitul revenind
sovieticilor);
c) în mai 1945 sunt adoptate legi de control economic prin
reglementarea prețurilor și salariilor;
d) în ianuarie 1947 a fost etatizată Banca Națională a României;
e) în august 1947 a avut loc reforma monetară din România; astfel
au fost confiscate marile averi ale elitei interbelice;
Pe 19 august 1945, regele Mihai I ceruse demisia guvernului Petru
Groza. În condițiile refuzului lui Groza, regele a intrat în grevă regală,
încetând colaborarea cu guvernul menționat. La intervenția puterilor
aliate au fost introduși în guvern câte un reprezentant al PNL și al PNȚ.
Regele Mihai I a încetat greva regală în ian 1946, iar luna următoare
SUA și Marea Britanie au recunoscut guvernul Petru Groza.
În noiembrie 1946 au avut loc alegeri parlamentare al căror
rezultat a fost falsificat de către comuniști.
Pe parcursul anului 1947, liderii liberali și țărăniști au fost arestați,
iar partidele au fost scoase în afara legii.

Preluarea controlului politic de către comuniști

 Primul pas a fost constituirea guvernului Petru Groza pe 6 martie
1945.
În martie 1945 a fost adoptată legea nr. 186 prin care erau trecuți
în rezervă cei care nu erau agreați de comuniști. Tot în același an are loc
purificarea administrației fiind concediați zeci de mii de funcționari publici
acuzați de colaborare cu opoziția.
În iulie 1946, a fost adoptată o nouă lege electorală. Aceasta
prevedea:
- era desființat senatul, Parlamentul devenind unicameral;
- era acordat drept de vot femeilor și militarilor;
- vârsta majoratului electoral era de 21 de ani;
- era interzis dreptul de vot sau dreptul de a fi ales legionarilor și
membrilor guvernului Antonescu;
Al doilea pas a fost câștigarea alegerilor parlamentare prin
influențarea campaniei electorale, dar și prin falsificarea rezultatelor
alegerilor. Astfel, Blocul Partidelor Democrate (BPD) ce reunea PCR,
PSD, Frotnul Plugarilor și alte partide a obținut 84% din numprul de
voturi exprimate. Astfel, Parlamentul era dominat de comuniști.
Al treilea pas a fost arestarea oamenilor politici democrați. Între
martie și noiembrie 1947 au fost reținuți liderii PNL și PNȚ, iar partidele
au fost dizolvate. Represiunea nu i-a vizat doar pe oamenii politici, ci și
pe oamenii de cultură, foști legionari sau pe etnicii germani din România.