Clădiri 1

1. Ce valoare are modulul de bază in construcții?

a. M = 300 mm = 30 cm
b. M = 100 mm = 10 cm
c. M = 50 mm = 5 cm

2. Dimensiunea modulară reprezintă:

a. dimensiunea multiplu întreg al unui modul.
b. caracteristica principală a elementului considerat cu ajutorul căreia acesta poate fi
identificat.
c. dimensiunea rezultată după execuţie.

3. Dimensiunea nominala reprezintă:

a. dimensiunea multiplu întreg al unui modul.
b. caracteristica principală a elementului considerat cu ajutorul căreia acesta poate fi
identificat.
c. dimensiunea rezultată după execuţie.

4. Factorul de expunere ce(z) utilizat in estimarea presiunii vântului, reflectă:

a. raport între presiune normală într-un punct pe suprafaţa clădirii şi presiunea de referinţă.
b. influenţa rafalelor vântului şi a rugozităţii terenului.
c. influența rugozității terenului.

5. Formele fundamentale de transmisie a căldurii sunt:

a. conducția, convecția si radiația.
b. conducția, absorbția, radiația, filtrarea.
c. difuzia, reflexia si convecția.

6. Linia izotermă reprezintă:

a. totalitatea valorilor temperaturilor ce caracterizează un anumit spaţiu la un moment dat.
b. totalitatea punctelor de egala temperatura din spațiu.
c. locul geometric al punctelor de egală temperatură, dintr-un câmp termic plan.

7. Coeficientul de conductivitate termică al materialelor depinde de:

a. densitatea, porozitatea, umiditatea si temperatura materialului
b. grosimea materialului
c. suprafața materialului

8. Legea lui Fourier se refera la:

a. transmisia căldurii prin conducție.
b. transmisia căldurii prin convecție.
c. transmisia căldurii prin radiație.

9. Coeficienţii de transfer termic de schimb superficial iau in considerare:

a. transferul termic la nivelul corpului uman
b. căldura primită sau cedată de suprafaţa elementelor prin convecţie si radiaţie
c. transferul termic in interiorul elementului de construcție

10. Fenomenul de rouă reprezintă:

 a. condensarea vaporilor de apă din aerul interior pe suprafaţa elementelor de construcţii cu
rol de închidere.
b. ascensiunea capilara a apei freatice.
c. condensarea vaporilor de apă in elementele de construcţii.

11. Temperatura punctului de rouă este:

a. temperatura suprafeței exterioare a elementului.
b. temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apă atinge valoarea de saturaţie.
c. temperatura de confort.

12. Fluxul termic sau debitul de căldură este:

a. cantitatea de căldură care străbate o suprafaţă în unitatea de timp.
b. creșterea temperaturii cu 1 0C.
c. raportul dintre temperatura si timp.

Clădiri 2
1. După adâncimea de fundare se disting următoarele clase de fundații:
a. fundaţii directe și fundaţii indirecte;
b. piloţi, coloane și chesoane;
c. fundaţii indirecte și fundaţii de mare adâncime;

2. Adâncimea minimă de fundare se stabileşte în funcţie de:

a. zona seismică;
b. cantitatea de ape meteorologice;
c. adâncimea de îngheţ;

3. În cazul fundațiilor rigide se consideră că apar în principal:

a. eforturi unitare de întindere;
b eforturi unitare de compresiune;
c. eforturi unitare de forfecare.

4. Sistemul de hidroizolaţie cu placă de contragreutate se adoptă:

a. la toate clădirile cu demisol locuibil.
b. când ha > 1,00 m.
c. când ha <1,00 m.

5. Clasificarea pereţilor sub aspectul preluării şi transmiterii încărcărilor:

a. pereţi structurali;
b. pereţi uşori sau grei;
c. pereţi exteriori sau de închidere;

6. În cazul clădirilor cu pereţi portanţi din diafragme de beton armat cu structură tip celular:
a. distanța dintre diafragmele transversale este <3 m iar pereții de fațadă sunt portanți.
b. distanța dintre diafragmele transversale este >6 m iar pereții de fațadă sunt portanți.
c. distanța dintre diafragmele longitudinale este <4 m iar pereții transversali sunt neportanți.

7. Pereţii din lemn cu schelet şi elemente de umplutură din capete de grinzi:

 a. au pierderi mari de lemn;
b. au stâlpi, tălpi şi contravântuiri;
c. capetele de grinzi se fixează cu ajutorul unor tiranți;

8. La clădirile cu pereți portanți din zidărie de cărămidă, centurile se execută exclusiv din:
a. platbande metalice;
b. din beton armat prefabricat;
c. din beton armat monolit.

9. Avantajele pereţilor din lemn masiv:

a. greutate redusă;
b. nu sunt combustibili;
c. nu sunt atacaţi de insecte sau ciuperci;

10. La pereţii de zidărie, elementele constructive cu rol structural, sunt:

a. buiandrugii și centurile.
b. canale de ventilare şi coşuri de fum.
c. cornişa şi aticul.

11. Acoperişurile terasă:

a. au panta de 25...45%.
b. au panta de 2...7%.
c. au panta de 8...24%.

12. În cazul planșeelor cu grinzi din lemn, grinzile se dispun la interspații de:
a. de 200-250 cm paralel cu latura scurtă a încăperilor.
b. de 60-120 cm paralel cu latura scurtă a încăperilor.
c. de 250-350 cm paralel cu latura lungă a încăperilor

13. Planşee din plăci de beton armat monolit se folosesc frecvent la clădirile civile cu distanţa
între elementele portante verticale de:
a. 4…5 m.
b. 6…8 m.
c. 8…10 m.

14. Planşeele care nu fac parte din anvelopa clădirii sunt:

a. planşee de acoperiş – care limitează clădirea la partea superioară.
b. planşee curente – între niveluri.
c. planşee peste subsoluri neîncălzite;

15. După rezistenţa la foc planşeele din beton armat sunt:

a. planşee semi-rezistente la foc.
b. planşee combustibile.
c. planşee rezistente la foc.

16. Pereţii structurali interiori pot fi executaţi din:

a. plăci de ipsos – cu sau fără goluri interioare;
b. peretele din dale de sticlă.
c. zidărie, ancorați de pereţii structurali ortogonali prin sâmburi de beton armat.
 Bibliografie

1. Stefanescu, D. – Clădiri civile. Ed. “Matei Teiu Botez”, 2007.

2. Vereş, Al., Vasilache, M. – Construcții civile. Elemente de construcţii. Ed. Tehnicã,
Ştiinţifică şi Didactică „Cermi”, Iaşi, 2004.
3. Gavrilaş, I.– Curs general de construcţii. Elemente de teoria şi tehnica construcţiilor..
Tipar Rotaprint, I. P. Iaşi, 1985.
4. Radu-Aurel Pescaru, Gavrilaş, I.- Clădiri 1 - Elemente de teoria, tehnica şi fizica
construcţiilor, Ed. PIM, ISBN:978-606-13-1716-5, 978-606-13-1615-8, Iasi, 2013.

Tematică:
Principii de alcătuire și soluții constructive pentru: fundații, hidroizolații, pereți, planșee,
acoperișuri.
Coordonare modulară, acțiuni, noțiuni de higrotermică - în construcții.
Conf. univ. dr. ing. Radu - Aurel PESCARU