Test grila Sisteme Alimentare cu Gaze

Bifati afirmatiile adevarate din expresiile :

1. Instalatia de utilizare a gazelor naturale combustibile este:
a. sistemul tehnic format din conducte, aparate si accesorii, inclusiv focarul si coșul de
evacuare a gazelor de ardere, situate după stația de predare.
b.ansamblul de conducte, aparate si accesorii, inclusiv focarul si coșul de evacuare a gazelor de ardere,
situat după stația/postul de reglare a presiunii si măsurare a debitului.
c. ansamblul de conducte, aparate si accesorii, inclusiv focarul si coșul de evacuare a gazelor de ardere,
situat după stația/postul de reglare a presiunii si măsurare a debitului, după caz, cu excepția
aparatului de măsurare a debitului, care face parte din sistemul de distribuție
2. Facturarea gazelor naturale este facută:
a. in unitati de energie, utilizând pentru determinarea acesteia relația E = Vb x Hs unde: E – energia
gazelor naturale – [kWh]; Vb – volumul corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) – [m3]; Hs –
puterea calorifică superioară la temperatura de combustie de 0 o C – [kWh/m3]
b. in unitati de energie, utilizând pentru determinarea acesteia relația E = Vb x Hs unde: E – energia
gazelor naturale – [kWh]; Vb – volumul corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) – [m3]; Hs –
puterea calorifică superioară la temperatura de combustie de 15 o C – [kWh/m3]
c. in unitati de debit, utilizând pentru determinarea acesteia relația ∙ unde: Q – debitul
gazelor naturale – [m /s]; Vb – volumul corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) – [m3]; Hs –
3

puterea calorifică inferioară la temperatura de combustie de 0 o C – [kWh/m3]

3. Puterea calorifică inferioară a gazelor naturale se determină:
a. prin calcul, în raport cu puterea calorifică superioară, cu relaţia ∙ , unde: QS
în [kJ/kg], l în [kJ/kg apă], [ kcal/kg apă], reprezintă căldura latentă de vaporizare a apei
pentru condiţiile de referinţă (t=00C, P=101,3kPa); , umiditatea, la starea normală
(T=273,15K= 00C; P= 101,3 kPa = 760mmHg)
b. cu relaţia: 0,01 ∑ ∙ , unde: , reprezintă puterea calorifică a
componentei „i” din amestecul de gaze naturale, în stare uscată; xi, participaţia volumică a
componentei “i” în amestecul de gaze naturale, în stare uscată;
c. cu bomba calorimetrică, pe baza compoziției gazului” conf. SR ISO 6976+C2:1999.
4. Pentru dmensionarea conductelor în regim de înaltă presiune se utilizează relația:

a. Q 13.302 ∙ ∙
∙ ∙ ∙
( p1  p 2 )  D 5
b. QN  5,966
T    N  L
/
/
c. D K∙D ∙ mm
∙

5. Relatia pV=ZRT, reprezinta:

a. Ecuatia de continuitate pentru gaze naturale, unde Z este factorul de compresibilitate ;
b. Ecuatia de stare a gazelor reale cu factor de neidealitate, unde Z este factorul de
neidealitate/factor de compresibilitate continuitate pentru gaze reale
c. Ecuatia energiei pentru gaze reale, unde Z reprezinta energia specifică a unui mol de gaz.
6. Regulatoarele cu acționare indirectă se utilizează:
a. Când forța necesară acționării dispozitivului de modificare a secțiunii orificiului de laminare
este mai mică decât cea necesară
b. Când forța necesară acționării dispozitivului de modificare a secțiunii orificiului de laminare
este mai mică decât cea necesară
c. Când ecartul de presiune ∆ P=Pintrare‐ Pieșire este mai mare de 4 bari.
7. Aerul necesar arderii pentru aparatele consumatoare de gaze combustibile se asigura
 a. pentru cazul Vi/Qn ≥ 30, direct din exterior (prize de aer);
b. în funcţie de raportul între volumul interior al încăperii Vi, în m3 şi debitul nominal al
aparatului de utilizare Qn , în m3 /h
c. pentru cazul Vi/Qn < 30, prin neetanşeităţile tâmplăriei;
8. Alegerea tipului de ventilare a încăperilor în care se montează aparate consumatoare de
gaze combustibile şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de:
a. cantitatea de gaze de ardere, astfel încât să nu se depăşească concentraţiile admise prin
normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
b. debitul instalat al aparatelor consumatoare de gaze combustibile, astfel încât să nu se depăşească
concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului;
c. volum încăperilor în care se montează aparatele consumatoare de gaze combustibile;
9. Valorile treptelor de presiune utilizate în sistemele de alimentare cu gaze au fost
stabilite avându‐se în vedere:
a. siguranţa în funcţionare a sistemului de alimentare cu gaze, caracteristicile funcţionale ale
regulatoarelor de presiune, debitmetrelor (contoarelor) şi aparatelor de reglaj şi automatizare;
presiunile de utilizare a arzătoarelor şi a altor aparate care funcţionează cu gaze combustibile
naturale;
b. presiunile de utilizare a arzătoarelor şi a altor aparate care funcţionează cu gaze
combustibile naturale;
c. caracteristicile funcţionale ale regulatoarelor de presiune
10.Treptele de presiuni utilizate în sistemele de alimentare cu gaze sunt în prezent:
a. presiune înaltă, peste 6 bari; presiune medie: între 6 şi 2,00 bari, pentru conducte de oţel; între 4
şi 2 bar, pentru conducte din polietilenă; presiune redusă, între 2 şi 0,05 bari; presiune joasă, sub
0,05 bari.
b. presiune înaltă, peste 6 bari; presiune medie: între 6 şi 2,00 bari; presiune redusă, între 2 şi 0,05
bari; presiune joasă, sub 0,05 bari.
c. presiune înaltă, peste 6 bari; presiune medie: între 6 şi 2,00 bari, pentru conducte de oţel; între 4
şi 2 bar, pentru conducte din polietilenă; presiune redusă, între 2 şi 0,1 bari; presiune
intermediară, între 0.1 şi 0,05 bari; joasă, sub 0,05 bari.
,
11.Relatia = reprezinta :
a. factorul de încărcare în cazul instalaţiilor de deservire a maşinilor de gătit din blocurile de locuinţe,
b. factorul de corectie al debitelor, pentru branșamentele cladirilor de locuit
c. factorul de corectie al caderii de presiune in raport cu numarul de etaje.
12.Figura de mai jos reprezinta schema de principiu pentru stabilirea căderilor de
presiune in regim de :
d. Joasa presiune,
e. Presiune redusa
f. Medie presiune