TESTE PENTRU EXAMEN LICENŢĂ

INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE (9 CREDITE)

1. Entalpia aerului umed – h -reprezintă :

a. direcţia procesului de transformare a stării aerului
b. conţinutul de căldură a unui kg de aer umed
c. conţinutul de umiditate a unui kg de aer umed
2. Conţinutul de umiditate - x - reprezintă :
a. masa vaporilor de apă conţinuţi de 1 kg aer uscat
b. masa vaporilor de apă conţinuţi de 1 m3 aer umed
c. volumul vaporilor de apă conţinuţi de 1 kg aer uscat
3. Umiditatea relativă a aerului umed se măsoară în :
a. kg vapori / kg aer umed
b. kg vapori /m3 aer umed
c. % (procente)
4. Căldura masică specifică a aerului umed se măsoară în :
a. kJ / h kg 0k
b. kcal / kg 0k
c. W /kg 0k
5. Aerul umed trecut printr-o baterie de încălzire îşi măreşte :
a. presiunea partiala a vaporilor de apa
b. entalpia
c. conţinutul de umiditate
6. Modificarea conţinutului de umiditate a aerul umed la trecerea printr-o
cameră de pulverizare a apei are loc când:
a. temperatura apei pulverizate este diferită faţă de temperatura punctului de rouă
b. temperatura apei pulverizate este egală cu temperatura punctului de rouă
c. procesul are loc la x constant
7. Punctul de amestec a două debite de aer cu parametri diferiţi se află :
a. pe dreapta ce uneşte punctele de stare a debitelor de aer ce intră în amestec
b. întotdeauna în zona de nesaturaţie
c. pe o direcţie paralelă cu dreapta ce uneşte punctele de stare a debitelor de aer ce intră
în amestec
8. Umidificarea adiabatică a aerului umed are loc când :
a. temperatura apei este egală cu temperatura punctului de rouă
b. temperatura apei este egală cu temperatura aerului
c. temperatura apei este egală cu temperatura după termometrul umed a aerului
9. Umidificarea aerului umed cu abur saturat se desfăşoară după o direcţie:
a. dată de izoterma ce caracterizează starea aerului umed
b. dată de dreapta de entalpie constantă a aerului umed
c. după o curbă de umiditate relativă constantă
10. Uscarea aerului umed se realizează când :
a. se utilizează substanţe solide adsorbante
b. temperatura apei pulverizate este mai mare decât temperatura punctului de rouă
c. temperatura bateriei de răcire este egală cu temperatura punctului de rouă
11. Sarcina termică pentru perioada de vară a unei încăperi ventilate sau
climatizare are relaţia:
a. Qv  QPE  QSI
b. Qv  QFE  QSI
 c. Qv  Qap  Q SI
12. Sarcina termică pentru perioada de vară a unei încăperi ventilate sau
climatizare este determinată şi de:
a. degajările de umiditate din interior
b. aporturile de căldura din exterior
c. viteza vântului din zonă
13. Sarcina termică pentru perioada de iarnă a unei încăperi ventilate sau
climatizare este determinată şi de:
a. degajările de căldură de la sursele interioare
b. degajările de umiditate din interior
c. viteza aerului în zona de lucru
14. Aporturile de căldură prin elementele inerţiale a unei încăperi ventilate sau
climatizare în perioada de vară sunt:
a. constante în timp
b. amortizate ca valoare şi întârziate în timp
c. recepţionate instantaneu de încăpere
15. Aporturile de căldură prin elementele neinerţiale a unei încăperi ventilate
sau climatizare în perioada de vară sunt determinate şi de:
a. degajările de căldură din interior
b. intensitatea radiaţiei solare
c. viteza vântului din zonă
16. Sarcina de umiditate a unei încăperi ventilate sau climatizare are relaţia:
a. Gv  Gdeg ajari  Gconsumuri
b. Gv  Gdeg ajari
c. Gv  Gdeg ajari  Gconsumuri
17. Debitul de aer pentru diluarea substanţelor toxice se ia egal cu :
a. suma debitelor necesare pentru diluarea fiecărei substanţe în parte
b. debitul maxim rezultat pentru diluarea uneia dintre substanţele toxice dacă
substanţele au efect cumulat asupra organismului
c. suma debitelor necesare pentru diluarea substanţelor toxice care au efect cumulat
coercitiv asupra organismului uman
18. Debitul minim de aer proaspăt este egal cu:
a. 10 % din debitul total
b. 20 % din debitul total
c. nu se normează
19. Debitul de aer pentru instalaţiile de ventilare mecanică în perioada de vară
este:
a. preluat în întregime din exterior şi introdus în încăpere
b. un amestec între aerul proaspăt şi aerul recirculat
c. aer exterior încălzit sau răcit până se ajunge la parametrii aerului refulat
20. Determinarea debitului de aer prin metoda bilanţurilor de căldură şi
umiditate în zona de lucru se utilizează în cazul:
a. încăperilor fără degajări de umiditate
b. încăperilor cu degajări intense de căldură şi umiditate şi cu aglomeraţie mare de
persoane
c. când se cunoaşte variaţia temperaturii aerului pe înălţimea încăperii
21. Determinarea debitului de aer prin metoda coeficienţilor adimensionali α şi
β se utilizează în cazul :
 a. încăperilor cu degajări intense de umiditate având sistemul de ventilare jos-sus
b. încăperilor cu degajări intense de căldură perceptibilă
c. când se cunoaşte variaţia temperaturii aerului pe înălţimea încăperii
22. Determinarea debitului de aer prin metoda coeficientului adimensional - m
se utilizează în cazul :
a. încăperilor cu degajări intense de umiditate
b. încăperilor cu degajări intense de căldură perceptibilă, fără degajări de umiditate
c. încăperilor cu degajări de căldură şi umiditate
23. Ventilare naturală are loc datorită:
a. radiaţiei solare
b. acţiunii ventilatoarelor
c. diferenţei de temperatură dintre interior şi exterior şi presiunii vântului
24. Sistemul de ventilare mecanică prin absorbţie se utilizează în cazul :
a. instalaţiilor de ventilare naturală organizată
b. încăperilor mici cu viciere puternică a aerului ( WC, garderobe, camere
acumulatori,etc)
c. încăperilor vecine cu încăperile puternic viciate
25. Sistemul de ventilare mecanică prin refulare se utilizează în cazul :
a. instalaţiilor de ventilare naturală neorganizată
b. încăperilor mici cu viciere puternică a aerului ( WC, garderobe, camere
acumulatori,etc)
c. încăperilor vecine cu încăperile puternic viciate
26. În cazul încăperilor de servire a mesei cuplate cu bucătăriile se utilizează
sistemul de ventilare :
a. mecanică prin refulare (în suprapresiune)
b. mecanică prin absorbţie (în depresiune)
c. naturală neorganizată
27. În încăperile pentru acumulatori sau posturi de transformare se utilizează
sistemul de ventilare mecanică:
a. prin absorbţie
b. prin refulare
c. prin refulare şi absorbţie cu recircularea aerului evacuat
28. Ventilarea naturală sau mecanică realizează:
a. climatizarea încăperilor
b. calitatea aerului interior
c. necesarul de căldură pe timp de iarnă
29. Climatizarea cuplată cu ventilarea încăperilor asigură:
a. temperatura controlată şi calitatea aerului interior indiferent de perioada din an
b. numai necesarul de căldură pe timp de iarnă
c. numai răcirea încăperilor pe timp de vară
30. Sistemul de climatizare tip split este un sistem de climatizare:
a. central monotubular
b. central bitubular
c. local
31. Climaconvectoarele utilizate în sistemele centrale de climatizare,
monotubulare, cu aer primar sunt:
a. aparate care realizeaza ventilarea incaperilor
b. aparate locale de amestec funcţionând prin inducţie
c. aparate locale de amestec funcţionând cu ventilator
32. Ventiloconvectoarele utilizate în sistemele centrale de climatizare,
monotubulare, cu aer primar sunt:
a. aparate care realizeaza numai ventilarea incaperilor
b. aparate locale de amestec funcţionând prin inducţie
c. aparate locale de amestec funcţionând cu ventilator
33. Tratarea complexă a aerului se realizeaza:
a. prin răcirea aerului
b. printr-un proces simplu de tratare a aerului
c. printr-o succesiune de procese simplu de tratare a aerului
34. Ventilarea locală prin aspiraţie asigură:
a. ventilarea naturală organizată a încăperilor
b. debitul de aer proaspăt
c. evacuarea nocivităţilor direct de la locul de formare a acestora
35. Ventilarea locală prin refulare asigură:
a. realizarea condiţiilor de microclimat la punctele de lucru cu condiţii deosebite
b. evacuarea nocivităţilor direct de la locul de formare a acestora
c. ventilarea naturală neorganizată a încăperilor
36. Ventilarea locală prin refulare şi aspiraţie asigură:
a. climatizarea încăperilor
b. evacuarea nocivităţilor direct de la locul de formare a acestora
c. impiedicarea pătrunderii în zona de lucru a nocivităţilor degajate de la băi
industriale

conf. dr. ing. Vasilică CIOCAN