Sunteți pe pagina 1din 12

Test

Grilă
Automatizarea instalațiilor

1. O bobină a unui releu de tip , la punerea sub tensiune, realizează


următoarele secvenţe :
a) se energizează, efectuează temporizarea, apoi anclanşează;
b) efectuează temporizarea, se energizează, apoi deschide contactele normal închis;
c) se energizează, efectuează temporizarea, apoi declanşează



2. La un sistem de reglare a temperaturii apei calde menajere, un traductor
de temperatură (0 ÷100) o C / semnal unificat 2 ÷ 10 mA furnizează un
curent de 0,006 A. Temparatura ACM este:
a) 60 o C .
b) 50 o C.
c) 55 o C

3. Schema de comandă automată a unei lămpi de semnalizare este acționată
prin apăsarea butonului P3 timp de 10 secunde. Releul de timp este reglat
la trei secunde. Lampa de semnalizare L5 va funcționa astfel:



a) Lampa este aprinsă, rămȃne aprinsă încă trei secunde, se stinge şapte secunde şi apoi se
reaprinde şi rămȃne aprinsă;
b) Lampa este stinsă, se aprinde imediat şi rămȃne aprinsă timp de 13 secunde, după care
se stinge şi rămȃne stinsă;
c) Lampa este aprinsă, se stinge imediat, stă stinsă timp de 13 sec., apoi se aprinde şi rămȃne
aprinsă timp nedeterminat;








4. Comanda automată a unei pompe de umplere este realizată cu schema de
mai jos, unde regulatorul de nivel RL are diagrama indicată. Nivelul apei
este 2,3m, şi schema funcționează astfel:



a) Bobina d1 este declanşată (OFF), automenținerea este declanşată, pompa este pornită şi
nivelul apei creşte
b) Bobina d1 este anclanşată (ON), automenținerea este declanşată, pompa este pornită şi
nivelul apei creşte
c) Bobina d1 este anclanşată (ON), automenținerea este anclanşată, pompa este oprită şi
nivelul apei scade


5. Comanda automată a unei pompe de golire este realizată cu schema de
mai jos, unde regulatorul de nivel RL are diagrama indicată. Nivelul apei
este 2,3m, şi schema funcționează astfel:



a) Bobina d1 este anclanşată (ON), automenținerea este anclanşată, pompa este pornită şi
nivelul apei creşte
b) Bobina d1 este anclanşată (ON), automenținerea este declanşată, pompa este oprită şi
nivelul apei creşte
c) Bobina d1 este declanşată (OFF), automenținerea este anclanşată, pompa este oprită şi
nivelul apei creşte

6. Comanda automată a unei pompe de umplere este realizată cu schema de
mai jos, unde regulatorul de nivel RL are diagrama indicată. Nivelul apei
este 2,8m, şi operatorul uman închide robinetul R2. Schema funcționează
astfel:



a) Pompa M1 cu refularea blocată se va supraîncălzi şi se va distruge datorită loviturii de
berbec
b) Nu se întîmplă nimic, pompa cu electromotor M1 turbinează lichidul din interior şi
electromotorul nu se supraîncălzeşte, dar pompa se încălzeşte treptat
c) Electromotorul pompei intră în regim de suprasarcină şi releul termic Rt deconectează
imediat alimentarea şi pompa se opreşte


7. Comanda pornirii directe a unei pompe de umplere este realizată cu
schema de mai jos.



Schema funcționează astfel:
a) Butonul P trebuie apăsat trei secunde, pentru a evita comenzile accidentale, şi apoi
porneşte pompa. Oprirea pompei în caz de suprasarcină este temporizată.
b) Dacă butonul P este apăsat, pompa porneşte imediat, dar butonul trebuie menținut trei
secunde, altfel pompa se opreşte. Oprirea voluntară cu butonul O este temporizată 5 secunde,
pentru a elimina lichidul de pe conductă.
c) Dacă butonul P este apăsat, pompa porneşte imediat, dar butonul trebuie menținut trei
secunde, altfel pompa se opreşte. Oprirea voluntară cu butonul O este temporizată 5 secunde,
iar la suprasarcină, oprirea este netemporizată.






8. O schemă de protecţie automată pentru electromotorul unei pompe cu
caracteristica obiectului protejat CO are caracteristica de protecţie CP ca în
figura de mai jos.



Schema funcționează astfel:
a) Schema nu asigură protecţie la suprasarcină pentru intervalul 0 ÷ IN , nu asigură protecţie
la suprasarcină pentru intervalul IN – 2,5 IN, asigură protecţie la suprasarcină pentru intervalul
2,5IN – 4IN, asigură protecţia la scurtcircuit
b) Schema nu asigură protecţie la suprasarcină pentru intervalul 0 ÷ IN, asigură protecţie la
suprasarcină pentru intervalul IN – 2,5 IN, nu asigură protecţie la suprasarcină pentru intervalul
2,5IN – 4IN, asigură protecţia netemporizată la scurtcircuit.
c) Schema nu asigură protecţie la suprasarcină pentru intervalul 0 ÷ IN, asigură protecţie
temporizată la suprasarcină pentru intervalul IN – 2,5 IN, asigură protecţie netemporizată la
suprasarcină pentru intervalul 2,5IN – 4IN, nu asigură protecţie netemporizată la scurtcircuit.


















9. Comanda temporizată a iluminatului pentru casa scării se poate realiza cu
un releu de timp ca în schema alăturată.



Prin apăsarea scurtă a butonului P, schema funcționează astfel:

a) Lămpile se aprind imediat ce butonul este apăsat şi rămȃn aprinse timpul T, după care se
sting (graficul V1).
b) Lămpile sunt aprinse şi se sting imediat ce butonul este apăsat şi rămȃn stinse timpul T,
după care se reaprind (graficul V2).
c) Butonul P este apăsat, este eliberat rapid şi atunci lămpile se aprind şi rămȃn aprinse
timpul T (graficul V3).

10. Comanda iluminatului pentru o hală, din mai multe puncte, trebuie să
permită evacuarea ultimelor persoane în siguranță, temporizȃnd stingerea
lămpilor.


Schema funcționează astfel:
a) La apăsarea oricărui buton P1, P2, ... Pn, releul d anclanşează şi se automenține. Incepe şi
temporizarea releului RT, care se termină după încheierea programului, cȃnd lămpile se sting.
b) La apăsarea simultană a butoanelor P1, P2, ... Pn, releul d anclanşează şi se automenține.
Releul RT începe temporizarea şi apoi se conectează contactorul K. La deconectare,
temporizarea trebuie să întȃrzie deconectarea lămpilor.
c) Deconectarea temporizată se realizează prin releul RT care este netemporizat la
anclanşare şi temporizat la declanşare.

11. Reglarea temperaturii ACM se realizează într‐o schemă de automatizare
cu termostat. Diagrama cu histerezis este indicată alăturat, iar la o anumită
variație a temperaturii ACM termostatul va lucra după una din cele trei
diagrame a, b, c:



1. a
2. b
3. c


12. Alegerea robinetelor de reglare:
a) se face în funcţie de diametrul pompei
b) se realizează în funcție de diametrul conductei
c) se realizează prin calcularea KVS


13. Autoritatea unui robinet de reglare este o mărime importantă pentru
alegerea robinetului, şi se calculează astfel:
a) Raportul pierderilor de presiune pe robinet supra pierderi de presiune totale, pe instalație
şi pe robinetul însuşi
b) Raportul pierderilor de presiune pe robinet supra pierderile de presiune pe instalație, la
debitul maxim al pompei de circulație
c) Pierderea de presiune pe robinet la deschidere maximă supra diferența de presiune dintre
înălțimea de pompare a pompei de circulație şi pierderile de presiune totale din instalație




14. Reglarea automată a temperaturii apei calde menajere produsă într‐un
schimbător de căldură
a) se face prin modificarea presiunii pe turul agentului primar în funcţie de temperatura pe
returul circuitului secundar
b) se face prin modificarea debitului agentului primar în funcţie de temperatura pe returul
circuitului secundar
c) se face prin modificarea debitului agentului primar în funcţie de temperatura pe turul
circuitului secundar


15. Automatizarea instalaţiilor pentru construcţii are următoarele efecte:
a) scumpeşte investiţia şi creşte probabilitatea apariției defecțiunilor
b) obligă ridicarea nivelului de calificare a inginerilor de instalaţii
c) Reduce cheltuielile în exploatarea clădirii

16. Sistemele de protecţie automată realizează:
a) La depăsirea unei valori limită admisibile, opreşte fluxul de energie în instalație, pentru a
nu se ajunge în stări periculoase
b) La depăsirea unei valori limită admisibile aduce instalația într‐o stare sigură, injectând
energie în instalaţie sau evacuând‐o/blocând‐o
c) Controlul unei valori limită admisibile în instalație, pentru a nu fi depăşită

17. Un sistem de reglare automată a temperaturii apei calde menajere:
a) menţine riguros constantă temperatura apei calde
b) menţine temperatura apei calde într‐un interval de ±5% în jurul temperaturii optime;
c) menţine temperatura apei calde într‐un interval de ±5% în jurul temperaturii prescrise;

18. În automatizarea instalațiilor, procesul înseamnă:
a) toate transformările fizice, într‐un contur definit, guvernat de legi matematice
b) o serie de transformări fizice, într‐un contur definit, guvernat de legi matematice
c) toate transformările instalației care se datorează funcționării ei, şi caracterizate prin
mărimi de intrare şi ieşire

19. Intr‐un sistem automat, reacţia negativă înseamnă:
a) diferenţa algebrică între mărimea de ieşire din proces şi mărimea optimală
b) conexiunea informațională cu semn schimbat dintre mărimea de ieşire din proces şi
intrarea inversoare a comparatorului
c) conexiunea informațională cu semn neschimbat între mărimea de ieşire din proces şi
intrarea inversoare a comparatorului


20. Intr‐o buclă de reglare automată, reacţia negativă are următorul efect:
a) Elimină regimul tranzitoriu şi face posibilă stabilizarea procesului de reglare automată
b) complică structura sistemului automat prin elemente constructive suplimentare
c) reduce efectele neliniarităţilor elementului de execuţie


21. Mărimea de ieşire a unui regulator automat este:
a) mărime de intrare pentru organul de reglare
b) mărime de comandă pentru elementul de execuție
c) mărime de referinţă pentru organul de reglare


22. Mărimea de intrare într‐un regulator automat care nu include
constructiv comparatorul este:
a) mărimea prescrisă, adică mărimea impusă de utilizator pentru a fi produsă de instalație.
b) mărimea de reacţie, adică mărimea măsurată la ieşirea din instalație, în funcție de care se
realizează reglajul propriuzis
c) abaterea, adică diferența algebrică dintre mărimea prescrisă şi feed‐back


23. In sistemele de automatizare, termorezistenţa este:
a) un traductor parametric termoelectric
b) un traductor generator
c) un traductor al cărui element sensibil este realizat din metale cum ar fi platină sau nichel


24. Temocuplul utilizat într‐un sistem de automatizare a temperaturii, este:
a) traductor parametric obţinut prin sudura a două metale diferite
b) un bimetal obţinut din cromel ‐ alumel
c) un generator de tensiune electrică electromotoare


25. Intr‐o instalație automatizată, regulatorul automat este:
a) un dispozitiv automat capabil să acţioneze un robinet de reglare, pentru a menține
parametrii constanți într‐o instalație (debit sau temperatură)
b) un dispozitiv automat capabil să calculeze sume, înmulțiri, împărțiri, derivate sau
integrale din orice funcţie
c) un dispozitiv de automatizare care modifică procesul în scopul asigurării confortului dorit
de utilizatori, în condițiile eficienței energetice maxime


26. Regulatorul direct realizează:
a) elaborarea mărimii de comandă fără consum de energie din instalaţie
b) modificarea procesului, consumînd energie chiar din proces
c) atunci când elementul de execuţie (robinet) este separat, îl acţionează în mod direct.

27. Elementul de execuţie:
a) se poate compune din servomotor care antrenează un reductor şi un robinet de reglare,
avȃnd şi reacție negativă locală
b) nu poate fi acționat manual, fiind comandat de către mărimea prescrisă
c) poate fi acționat manual de către operatorul uman, cu dezavantajul necesității manevrelor
succesive continue, fără pauze


28. In figura de mai jos este prezentat răspunsul unui proces (instalaţie)
care este energizată (pornită) cu un semnal treaptă unitară 1(t). Se pot
identifica parametrii procesului, adică:


a) Proces proporţional cu întârziere de ordinul I, cu timp mort de 3s şi amplificare unitară
b) Proces proporţional cu întârziere de ordinul II, cu constantă de timp de de 1,5 s şi
amplificare unitară
c) Proces proporţional cu timp mort de 1,5s şi întârziere de ordinul I, cu constantă de timp
de 3s şi amplificare unitară


29. Intr‐o instalaţie atomată de producere a apei calde menajere cu
regulator pneumatic, la creşterea debitului de apă caldă consumată
temperatura apei tinde să scadă şi se vor observa următoarele evenimente:

a) Bulbul termomanometric 3 se răceşte, resortul 9 se comprimă, ajutajul 5 este eliberat,
debitul de aer pierdut se măreşte, presiunea în camera 6 scade, tubul capilar 10 se comprimă,
presiunea în servomotorul 2 scade, robinetul se deschide, şi temperatura apei calde revine la
parametrii prescrişi
b) Bulbul termomanometric 3 se răceşte, ajutajul 5 este obturat, presiunea în camera 6
creşte, tubul capilar 10 se dilată, presiunea în servomotorul 2 creşte, robinetul se deschide total,
şi temperatura apei calde revine la parametrii prescrişi
c) Bulbul termomanometric 3 se răceşte, ajutajul 5 este eliberat, presiunea în camera 6
scade, tubul capilar 10 nu se dilată, presiunea în servomotorul 2 scade, robinetul se deschide
treptat, şi temperatura apei calde revine la parametrii prescrişi


30. Intr‐o schemă automată pentru comanda unui ascensor P+6E, este
apelată cabina de la etajul 4. Apelul este memorat cu releele D1, D2, D3.
Releele care vor anclanşa sunt următoarele:










a) D1 şi D3
b) D3 şi D2
c) D1 şi D2






31. Intr‐o schemă automată pentru comanda unei clapete de ventilaţie, cu
servomotor de cc, se pot întâlni următoarele secvenţe:













a) Limitatorul de cursă cu contact normal închis LCI este deschis atunci când se comandă
deschiderea clapetei
b) Limitatorul de cursă cu contact normal închis LCI este deschis atunci când se comandă
închiderea clapetei
c) Limitatorul de cursă cu contact normal închis LCD este închis atunci când se comandă
închiderea clapetei


32. Un regulator automat sesizează o abatere de tip treaptă de 1,5 mA.
Răspunsul regulatorului automat, respectiv mărimea de comandă este cea
din figura de mai jos. Legea de reglare a regulatorului este de tipul:


a) Proporţional, Derivativ şi Integrativ
b) Proporţional şi Derivativ
c) Proporţional şi integrativ

33. Un ventilator este comandat prin schema de mai jos. Funcţionarea
schemei se realizează astfel:




a) La acţionarea prin tragere a butonului RT ventilatorul porneşte netemporizat simultan cu
lampa L pentru asigurarea confortului interior, şi se opreşte temporizat corespunzător setărilor
releului RT
b) La acţionarea butonului BPO prin rotire, CND cu revenire, ventilatorul porneşte
netemporizat, funcţionează un timp corespunzător setărilor releului RT, şi se opreşte
c) La acţionarea butonului BPO prin rotire, ventilatorul porneşte netemporizat, simultan cu
lampa, funcţionează pină la acţionarea suplimentară a butonului BPO, apoi continuă un timp
corespunzător setărilor releului RT, şi se opreşte