Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Materialul de baza al unei zidarii portante poate fi:


a) piatra artificala
b) mortarul de ciment
c) mortarul de var
2. Termenu "arhitrava" desemneaza:
a) un element orizontal continuu deasupra unui gol
b) o travee arhitecturala a unei constructii din zidarie
c) un arc inglobat intr-un zid pentru devierea eforturilor
3. Capacitatea de "adaptare" a apareiajului zidariilor se manifesta prin:
a) posibilitatea de a realiza constructii cu partiuri flexibile
b) rezistenta paramen paramentelor aparente la agresiunile factorilor climatici
c) devierea eforturilor catre spaleti, deasupra golurilor din zidarie
4. La constructiile din zidarie, efectul de "cutie" se refera:
a) la comportarea constructiei ca sistem spatial inchis
b) la riditatea partiului constructiilor din "celule"
c) la repetarea pe scara larga a unor constructii tipizate
5. Continuitatea peretelui de zidarie este asigurata prin
a) decalarea golurilor in elevatia peretelui
b) prezenta centurilor la partea superioara a peretelui
c) apareiaj
6. Mortarul de zidarie este:
a) un amestec de liant, agregate si apa
b) un ameste de apa si var
c) un amestec de praf de piatra si apa
7. Comportamentul conservativ al constructiilor din zidarie se refera la:
a) capacitatea peretilor masivi de a acumula caldura
b) posibilitatile limitate de compunere a partiului
c) asocierea zidariei cu stiluri "conservatoare"
8. Cu scopul asigurarii monolitismului, la constructiile in cadre prefabricate se
poate opta pentru:
a) folosirea cofrajelor de tip tunel
b) prefabricarea partiala a cadrelor
c) folosirea sistemelor trilitice cu reazeme simple
9. Dimensiunile nominale ale unei caramizi sunt:
a) mai mari ca dimensiunile modulare
b) mai mici ca dimensiunile modulare
c) egale cu dimensiunile modulare
10. Grosimea din proiect a unui perete realizat din caramizi cu latimea
nominala 140 mm va fi:
a) 28 cm
b) 15 cm
c) 14 cm
11. Coordonarea modulara este obligatorie la:
a) proiectarea constructiilor de orice fel
b) proiectarea constructiilor prefabricate
c) executia constructiilor din zidarie
12. In cadrul unuei zidarii, modulul este reprezentat de:
a) elementul legat din zidarie
b) elementul de legatura din zidarie
c) traveea constructiva
13. La o zidarie de caramida, mortarul se dispune:
a) numai in rosturile orizontale
b) numai in rosturile verticale
c) in rosturile orizontale si verticale
14. Zidaria confinata include:
a) stalpi si grinzi din beton armat
b) stalpisori si centuri din beton armat
c) stalpisor si centuri din beton simplu
15. Utilizarea blocurilor de beton in constructii este legata:
a) de capacitatea lor de a simula piatra
b) de prefabricarea deschisa a ansamblurilor de locuinta
c) de reducerea consumului de energie termica
16. Sistemul "textile block slab" a fost pus la punct si aplicat de
a) F. L. Wright, in anii 1920-1950
b) P. L. Nervi, in anii 1940-1970
c) Renzo Piano, in anii 1980
17. Ytong-Hebel este:
a) un sortiment de blocuri ceramice
b) un sistem constructiv din fasii de b.c.a
c) un sistem de cofraje modulare
18. Un perete de umplutura:
a) nu face parte din structura portanta a constructiei deci poate fi suprimat
b) nu face parte din structura portanta, dar nu poate fi suprimat decat in masuri
speciale
c) face parte din structura portanta si contribuie la rigiditatea laterala
19. Centura de b.a reazama pe un zid lung de 6.30m va avea o inaltime de :
a) 63 cm
b) 65 cm
c) 20 cm
20. Zidaria cu inima armata este alcatuita din:
a) blocuri ceramice cu goluri ce inglobeaza armaturi verticale " de inima"
b) panouri de zidarie cu armaturi orizontale si verticale inglobate in mortarul
din miezul rosturilor
c) doua paramente din zidarie de caramida si un miez de mortar-beton armat
21. Legaturile la colturi si intesectii intre peretii structurali din zidarie se asigura prin:
a) eclise metalice sudate
b) dispunerea de armaturi in rosturile orizontale
b) legaturi cu scoabe metalice
22. Adancimea fundatiei unui perete interior depinde de
a) adancimea de inghet
b) adancimea fundatiilor paralele invecinate
c) tipul sapaturii
23. Panourile de fatada prefabricate neportante din beton
a) trec prin fata structurii si sunt acorate de ea
b) primesc incarcarile de la panourile de deasupra
c) reazama pe structura portanta
24. Fatadele prefabricate portante din beton sunt specifice constructiilor
a) cu stalpi si grinzi prefabricate din beton
b) cu pereti portanti prefabricati din beton
c) cu schelet partial prefabricat
25. Pentru stabilizare, constructiile cu schelet multietajat prefabricat cu reazeme
simple necesita:
a) fundatii de tip radier general
b) sisteme specializate de contravantuire
c) centrui de b.a. cu contur inchis
26. Dimensiunile modulare ale elementelor prefabricate determina:
a) compatibilitatea dimensionala intre elementele prefabricate
b) limitarea regimului de inaltime al halelor prefabricate
c) stabilitatea ansamblului construit pe baza unui sistem de prefabricate
27. Imaginea reprezinta o sectiune verticala prin imbinarea a 2 panouri de pereti
si 2 panouri de planseu, la o constructie integral prefabricata. Care este ordinea de
executie?
1. panou interior, panouri de planseu, monolitizare, panou superior
28. Imbinarile intre panourile prefabricate se pot face:
a) cu agrafe suprapuse sudate
b) cu mustati si eclise sudate
c) cu bucle sudate
29. Cu sistemul Balency s-au realizat:
a) constructii de locuinte din "panouri mari", in Franta, in 1950
b) constructii de locuinte din "panouri mari", in Spania in 1980
c) acoperisuri din coji subtiri de ciment armat cu fibre, in Anglia la sf sec 19
30. In domeniul prefabricarii betonului, postcomprimarea permite:
a) realizarea de piese continui prin asocierea unor elemente prefabricate mici
b) compensarea intinderilor prin introducerea unor eforturi de compresiune
c) reducerea riscului de fisurare a pieselor de beton
31. Monolitizarea inseamna:
a) asigurarea continuitatii pieselor prefabricate din beton
b) turnarea peretilor de beton intr-o unica operatiune
c) realizarea constructiilor din beton armat monolit
32. Principala limita privind forma betonului prefabricat decurge din:
a) necesitatea amortizarii costului cofrajului
b) necesitatea amortizarii virbatiilor la compactare
c) necesitatea preluarii tasarilor diferentiate la rosturi
33. Betonul prefabricat este:
a) un beton produs in industrie si montat in santier
b) un beton produs in betoniere si turnat in situ
c) un beton turnat in situ in cofraje prefabricate de inventar
34. Elementele de ferociment se realizeaza:
a) cu cofraje pierdute din plasa de otel
b) cu cofraje mulate din material plastic
c) fara cofraje
35. La betonul aparent spalat, aspectul este determinat in principal de:
a) caracteristicile agregatelor
b) compozitia chimica a apei
c) caracteristicile detergentului
36. Cofrajele tip tunel sunt:
a) cofraje pierdute din lamele metalice, folosite la realizarea tunelelor si galeriilor curbe
b) cofraje metalice spatiale modulate, care permit turnarea simultana a peretilor
si planseelor
c) cofraje metalice plane cataratoare folosite la turnarea tuburilor de circulati verticale
37. Cimentul armat cu fibre de sticla se foloseste la:
a) elemente prefabricate portante pentru fatade
b) elemente prefabricate neportante pentru fatade
c) elemente de acoperis transparente pentru hale
38. Betonul aparent "prelucrat" are ca alternativa:
a) betonul aparent natural
b) betonul aparent tratat
c) betonul aparent vopsit
39. Aspectul final al betonului poate fi alterat de:
a) presiunea betonului proaspat asupra cofrajului
b) folosirea cofrajelor pierdute
c) turnarea betonul in fabrica
40. O fatada prefabricata din beton cu relief adan poate fi realizata din:
a) panouri din b.c.a preasamblate prin precomprimare
b) panouri din b.a. cu dublaj termoizolant montat in situ
c) panouri din b.a. tristrat realizate in cofraje tip pahar
41. La constructiile cu pereti portanti prefabricati, imbinarile intre panourile
verticale se realizeaza:
a) cu dispozitive de suspendare-ancorare, in centrul de greutate al panourilor
b) cu dispozitive de suspendare reglabile, la partea superioara a panourilor
c) cu legaturile distribuite pe conturul panourilor
42. Rezistenta struturilor de tip "coji" din b.a. rezulta din:
a) masa
b) forma
c) grosime
43. Elementele zidite formeaza un perete portanta daca:
a) rosturile dintre elemente formeaza plane de lunecare si separare
b) rosturile dintre elemente nu formeaza plane de lunecare si separare
c) rosturile dintre elemente sunt perfect continui in plan verical si orizontal
44. Termenul "trulli" desemneaza:
a) un tip de constructii vernaculare din piatra
b) un tip de cofraje glisante
c) un tip de cabluri de postcomprimare
45. Deasupra unui gol in perete, zidaria deviaza eforturile catre spaleti:
a) datorita rezistentei sale la incovoiere
b) datorita arhitravei
c) datorita apareiajului
46. Functia portanta a zidariei are la baza un sistem de reguli de compunere
a elementelor de baza numit:
a) modulare
b) apareiaj
c) tipizare
47. Functia de "volan termic" a peretilor din zidarie se refera la:
a) capacitate peretilor masivi de a acumula si restitui caldura, cu un decalaj de timp
b) capacitatea peretilor din zidarie de a izola termic
c) posibilitatea de a ingloba instalatii termice in pereti de zidarie
48. Cea mai inalta constructie de zidarie portanta are:
a) 16 nivele
b) 29 nivele
c) 5 nivele
49. Rolul principal al apareiajului este:
a) asigurarea continuitatii peretelui de zidarie
b) crearea unui efect plastic la paramentele aparente
c) posibilitatea asamblarii uscate a elementelor de zidarie
50. Dimensiunile modulare ale unui caramizi sunt
a) mai mari ca dimensiunile nominale
b) mai mici ca dimensiunile nominale
c) egale cu dimensiunile nominale