Tehnologia de Executare A Zidarieide 1 Caramida

7/23/2019 Tehnologia de Executare a Zidarieide 1 ½ Cărămidă
Capitolul I
ALCĂTUIREA ZIDĂRIEI
1. Elementele zid ăriei
Zdăriile sînt lucr ări de construcţie alcătuite din materiale (cărămizi, blocuri mici
prefabricate, piatră naturală etc.) aşezate cu respectarea anumitor prescriţii tehnice şi
legate cu mortar, prin acărui întărire se obţine un element rezistent, care se comport ă ca
un tot unitar monolit , ca şi cum ar consta dintr-un singur material.
O c ărămidă sau un bloc sînt alc ătuite din
feţe şi muchii; feţele sînt :patul cărămizii, lungul
cărămizii şi latul cărămizii (fig.a).
În zid ărie, cărămizile sau blocurile se
aşează unele lîngă altele,formînd rînduri
suprapuse în înalţime.
Cărămizile se pot aşeza astfel (fig.b):
- peînal
aşezat pe muchie
ţime;
(pe cant) în care latul cărămizii este
- pe lat, în care caz latul cărămizii este aşezat
orizontal; putînd fi aşezate în lung
şi în curmezi ş.
Fiecare rind de zidărie este alc ătuită din
şiruri de cărămizi aşezate în func ţie de tipul şi
grosimea zidăriei.
Şirurile de cărămizi iau denumira după
pozi ţia pe care o au în raport cu fe ţele
zidăriei, astfel (fig.c):
- şirul ălaafazid
faţa exterioat
ţă sau şirul exterior, aşezat la
ăriei;
- şirul interior aşezat la faţa interioară
a zid ăriei;
- umplutură aşezată între şirul exterior şi cel interior.
Spaţiile dinte cărămizi poartă denumirea
de rostruri.
Rosturile zid ăriei se pot clasifica în mai
multe categorii.
După pozi ţia pe care o au în zid ărie, exist ă
următoarele tipuri de rosturi (fig.d):
- în
rosturile rosturile
lungimeorizontale sau dintre rîndurile
sînt rosturile
zidăriei; sînt vizibile pe toat ă lungimea zidului;
- rosturile verticale sau rosturile în
înal ime, sînt rosturile dintre cărămizile sau
ţ
blocurile din rîndurile zidăriei şi sînt vizibile
2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnologia-de-executare-a-zidarieide-1-caramida 1/30
pe înalţimea fiec ărui rînd decărămizi; dintre acestea, cele situate în lungul zidului se
numesc rosturi longitudinale, iar cele situate pe l ăţimea zidului, adic ă în curmezi ş sau în
adîncime, poartă denumirea de rosturi transversale.
În scopul asigur ării unei calit ăţi corespunzatoare zidăriilor, grosimea rosturilor
orizontale trebuie să fie 12 mm, iar grosimea rosturilor verticale de 10 mm.
Dup ă modul
- rosturi pline,cum
caresînt
sîntexecutate,
umplute cuexist ă urm
mortar toarele
celăpu ţin pîntipuri
ă la fade
ţa rosturi:
zid ăriei; rosturile
pline se pot prelucra fie perfect netede la faţa zid ăriei, în care caz se numesc rosturi
drepte sau rosturi la faţă, fie proeminente la fa ţa zid ăriei, caz în care sînt denumite rosturi
ieşite sau rosturi convexe;
- rosturile goale, care nu sînt umplute cu mortar pîn ă la faţa zid ăriei; rosturile
goale se pot prelucra în forma rotunjit ă adîncit ă la faţa zid ăriei,caz în care se numesc
rosturi rotunde intrînde sau rosturi concave, în formă plină, fiind denumite rosturi teşite,
sub forma a două plane adîncite de la faţa zid ăriei, caz în care sînt denumite rosturi dublu
ţesute intrate sau ca dou ă plane proeminente c ătre faţa zid ăriei, denumite rosturi dublu
ţesute ie şite.
1.1. Clasificarea zid ăriilor
La lucrarile de construc ţii se utilizează numeroase tipuri de zid ărie.

După materialul din care sînt alcătuite, exist ă următoarele tipuri de zid ării:
- zidărie de piatră naturală, al cărei materiale pincipale este piatra naturală;
- zid ărie de piatră artificială, al cărei material principal este obţinut pe cale
artificială din amestecul unui sau mai multor materiale şi se utilizează sub forma de piatră
artificială arsă.
După modul de alc ătuire zid ăriile se clasific ă astfel:
- zidării simple alc ătuite din cărămizi sau blocuri aşezate în rînduri orizontale;
-zid ării armate în masa cărora este înglobată o armătură de oţel care trebuie să
reziste împreună cu zid ăria la acţiunea diferitelor solicit ări;
- zidării complexe alc ătuite din zid ării de cărămidă întărite cu elemente de beton
armat monolit, executate concomitent, astfel încît acestea două elemente să conlucreze
sub acţiunea eforturilor ce apar din înc ărcările verticale şi orizontale;
- zidării mixte alc ătuite din zid ării de cărămidă şi beton simplu, folosite la
realizarea pereţilor exteriori ai subsolului, atunci cînd condi ţiile func ţionale nu permit
executarea acestor pereţi numai din beton.
Zidăriile de cărămidă se mai pot clasifica după grosimea lor.
Denumirea diverselor tipuri de zid ării se face în raport cu lungimile de c ărămidă
aşezate în grosimea fiec ărui rînd de zid ării. Din acest punct de vedere, exist ă următoarele
tipuri de zid ării (fig.a.b.c.d):
- zid ărie de ¼ cărămidă, care are pe grosime
un singur şir de cărămizi aşezat pe muchie sau pe
cant, de unde şi denumirea de zidărie de cărămidă pe
muchie sau zidărie de cărămidă pe cant (fig.a);
- zid ărie de ½ cărămidă, care are pe grosime
un singur şir de cărămizi în lung (fig.b);
3
- zid ărie de 1 cărămidă, care are pe grosime

două şiruri de cărămizi aşezate în lung, sau
un şir de cărămizi aşezate în curmezi ş(fig.c);
- zid ărie de 1½ cărămidă, care are pe grosime

un şir de cărămizi aşezate în lung şi un şir de cărămizi
aşezate în curmezi ş(fig.d)
- zid ărie de 2 cărămizi, care are pe grosime două

şiruri de cărămizi aşezate în curmezi ş sau două şiruri
de c ărămizi
aşezate aşezateşîn(fig.e).
în curmezi lung şi un şir de cărămizi
1.2. Aşezarea cărămizilor în zid ăria din cărămizi şi blocuri
Comparînd cele două moduri de aşezare a blocurilor sau a cărămizilor ilustrate in

figurile,a si b se observă că zidăria cu rosturile verticale în prelungire nu este rezistent ă,
deoarece nu poate lucra ca un singur element, ci pe por ţiuni separate care au tendin ţa de a
se desface sub acţiunea sarcinilor.
Transmiterea încărcăturilor în zid ărie:

a – la zidăria fără legături ; b – la zid ăria cu blocuri.
Dimpotrivă, zid ăria cu rosturile verticale dintr-un rînd acoperite de cărămizile din
rîndurile alăturate este corespunzătoare în ceea ce prive şte rezistenţa, iar sub acţiunea
sarcinilor aceata lucrează ca un singur element. În acest caz, suprafa ţa zid ăriei asupra
cărei se transmit sarcinile creşte cu fiecare rînd inferior.
4
Acoperirea rosturilor verticale din rîndurile unei zid ării, de către cărămizile aflate
dedesubt şi deasupra, poartă denumirea de leg ătură sau ţeserea rosturilor.
La executarea zid ăriilor se aplică legătura la fiecare rînd.
1.3. Aşezarea cărămizilor „în cîmp”
Legătura în lungime se obţine prin aşezarea de cărămizi în lung deasupra

rosturilor verticale (fig.a); în acest mod, rosturile vertivale dintr-un rînd cad la 1/2
cărămidă din rîndurile alăturate .Legătura în lungime se aplic ă în mod curent la zid ăria cu
grosimea de 1/2 cărămidă. În scopu lobţinerii ţeserii verticale se aşază la capătul zidăriei,
la rîndurile 2; 4; 6; etc. cîte o jum ătate de cărămidă. La faţa zidăriei, rosturile verticale
dint-un rînd cad la jumătatea cărămizilor din rîndurile alăturate.
Legătura în lăţime se obţine prin aşezarea de cărămizi în curmezi ş, deasupra

rosturilor verticale (fig.b); în acest mod, rosturile verticale dintr-un rînd cad la jumătatea
lăţimii cărămizilor din rîndurile alăturate, adic ă la 1/4 cărămidă. Legătura în lăţime se
aplică în mod curent la zid ăria cu grosimea de o cărămidă, alc ătuit ă din cărămizi aşezate
în curmezi ş în toate rîndurile. În scopul obţinerii ţeserii rosturilor verticale cu 1/4
cărămidă, se aşază la capătul zid ăriei, în rîndurile 2; 4; 6 etc, cîte 3/4 cărămidă. La faţa
zidăriei, rosturile verticale dintr-un rînd cad la p ătrimea cărămizilor din rîndurile alăturate.
Legătura în bloc (fig.c,d) este o combinaţie a legăturii în lungime cu cea în la ţime

şi se obţine prin aşezarea de cărămizi în lung deasupra rosturilor verticale ale c ărămizilor
aşezate în curmezi ş din rîndurile alăturate. În acest mod, rosturile verticale ale
cărămizilor în lung se află la pătrimea cărămizilor în curmeziş din legăturile
alăturate.Legătura în bloc se aplic ă la zid ăria cu grosimi începînd de la o cărămidă si mai
5
mult .În scopul obţinerii ţeserii rosturilor vertical cu 1/4 c ărămidă, la zid ăria cu grosimea
de o cărămidă (fig.c) se aşază la capătul zidăriei cîte 3/4 cărămidă în rîndurile care au la
faţa zid ăriei cărămizi în lungime. La fa ţa zid ăriei, rosturile verticale ale cărămizilor în
curmeziş cad 1/4 cărămidă faţa de rosturile verticale ale cărămizilor în lung din rîndurile
alăturate.
Se ştie că la zid ăria de 1½ cărămidă, într-un rînd al zid ăriei (rîndul 1), cărămizile
în lung se aşază la faţă, iar cele în curmezi ş la faţa interioar ă; în rîndurile alăturate (rîndul
2) se aşază la faţă cărămizile în curmezi ş,iar cele în lung, la faţa interioarăa zid ăriei. În
scopul obţinerii ţeserii rosturilor verticale cu ¼ cărămidă, se aşază la capătul zid ăriei, în
rîndurile cu cărămizi în lung la faţă, ¾ cărămidă în lung, iar în rîndurile cu c ărămizi în
curmeziş, la faţă, se aşază la capătul zid ăriei,¾ cărămidă pe lat.
În cazul lag ăturilor în lungime, în la ţime şi în bloc, se observă că la faţa zid ăriei
rosturile verticale se menţin din două în două rînduri pe aceaşi verticală.
6
Legătra în cruce (fig.e) care se aseam ănă cu leg ătura în bloc, dar care însă se
deosebeşte prin aceea că la faşa zid ăriei rosturile verticale ale rîndurilor de c ărămizi în
lung nu se mai menţin, din două în două rînduri pe aceeaşi verticală, fiind
decalate.Această decalare se face astfel: rosturile din primul rînd cad la jumătatea
cărămizilor din rîndul al 3-lea şi se menţin pe aceeaşi verticală numai din patru în patru
rînduri.
curmezişÎn, se aşazăobînţinerii
scopul ţeserii
rîndurile alărosturilor,
turate cărădeasupra rosturilor
mizi în lung, în feluverticale ale cărăverticale
acesta rosturile milor în
ale cărămizilor în lung cad la ¼ cărămidă în rîndurile alăturate. Legătura în cruce se poate
aplica de asemenea numai la zidăria la care cărămizile în lung dintr-un rînd alternează cu
cărămizi în curmezi ş în rîndurile alăturate, adică la zid ăriile cu grosimi începînd de la 1
cărămidă în sus.
În scopul obţinerii ţeserii rosturilor verticale din rîndurile alăturate cu 1/4
cărămidă şi totodată pentru a se obţine, din două în două rînduri, decalarea rosturilor
rîndurilor cu c ărămizi în lung la fa ţă, la zid ăria de 1 cărămidă, trei-sferturile de cărămidă
se aşază de astă dată la capătul zidăriei, în rîndurile cu cărămizi în curmezi ş la faţă. Spre
a nu avea la capătul zid ăriei rosturi verticale longitudinale în prelungire, cu cîte una şi
respectiv
din două în două căărînduri,
dou rămizi înlacurmezi
rîndurileş, cu
aceasta permite
c ărămizi la faăţădecalarea
totodat
în lung . rosturilor veticale
La faţa zid ăriei, rosturile verticale ale cărămizilor în curmezi ş cad la 1/4 cărămidă
în raport cu rosturile verticale ale cărămizilor în lung, din rîndurile alăturate, de astă dată
rosturile verticale ale cărămizilor în lung alternează din două în două rînduri.
În concluzie, la zid ăriile de cărămidă de diferite grosimi, leg ătura la fiecare rînd
se aplic ă în modul următor:
- la zidăria de 1/4 cărămidă se utilizează legătura în lungime aplicată pentru
cazurile în care cărămizile sînt pe muchie;
- la zid ăriile de 1/2 cărămidă se aplic ă legătura în lungime;
- la zid ăria de 1 c ărămidă se poate aplica fie lăgătura în lăţime, în cazul zidăriei
alcătuite numai din rînduri de cărămizi în curmezi ş , fie leg ătura în bloc, în cazul zid ăriei
alcătuite din rînduri de cărămizi în curmezi ş alternate cu rînduri de cărămizi în lung;
- la zid ăria de 1½ cărămidă se utilizează legătra în bloc sau în cruce.
În cazul zid ăriei din blocuri se utilizează legătura în lungime sau în lăţime, cu
menţiunea că pentru realizarea decalării rosturilor, la începutul rîndurilor, se folosesc
fragmente de bloc, jumătate de blocuri livrate din fabrică sau cărămizi ca goluri verticale.
1.4. Aşezarea cărămizilor la întîlniri şi încrucişări de ziduri
În clădiri exist ă rareori ziduri izolate. În practic ă, zidurile se întîlnesc în variate

poziţii şi anume:
- întîlnirea de colţ, denumite colţuri, cînd ambele ziduri care se întîlnesc se opresc
la locul de întîlnire;
- întîlniri la mijloc, denumirea ramifica ţii, în care caz, în zona de intersectare,
unul dintre ziduri se opreşte;
- încrucişări sau întretăieri, cînd ambele ziduri care se întîlnesc se continu ă de o
parte şi de alta a locului de întîlnire.
La întîlniri ca şi la zid ăria în cîmp se aplic ă legătura la fiecare rînd.
7
Capitolul II
ALCĂTUIREA ŞI TEHNOLIA DE EXECUŢIE A ZID ĂRIEI
SIMPLE DIN CĂRĂMIDĂ ŞI BLOCURI CERAMICE
2. Alcătuirea zidăriei simple din c ărămizi şi blocuri ceramice
2.1. Reguli generale de alc ătuire
Zidăria simplă se alcătuieşte din cărămizi sau blocuri ceramice aşezate pe lat sau
pe cant ( cu excepţia celor cu goluri verticale care se aşază numai pe lat), în rînduri
orizontale şi parale, pe lîngă cărămizile întregi se folosesc şi fracţiuni, necesare realiz ării
ţeserii leg ăturilor, ramifica ţiilor şi colţurilor. Fracţiunile de cărămizi sau blocuri se obţin
prin tăiere cu ciocanul. La ziduri cu grosime de 1/2 cărămidă şi de o cărămidă se admite
folosirea cărămizilor sparte (jumătăţi sau mai mari) în proporţie de cel mult 15%.
Înălţimea zidurilor trebuie s ă fie multiplu înălţimii blocurilor. Eventuale complet ări se
ărămizi cu goluri verticale.
fac cu cLa zid ăria din cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale la intersecţii, ramificaţii şi
colţuri se folosesc jumătăţi produse în fabrică, precum şi cărămizi cu goluri verticale.
Rosturile verticale se ţes
astfel ca suprapunerea cărămizilo
r din două rînduri succesive pe
înalţime, atît în cîmp, cît şi la
intersecţii, ramificţii şi colţuri
să se facă pe minimum 1/4
cărămidă în lungul zidului şi pe 1/2
cărămidă pe grosimea acestuia.(fig.a)
În cazul ăriei, din blocuri ceramice
decalarea dintrezid
rosturile alăturate trebuie
să fie de minimum1/2 din
lungime sau 10 cm
(fig. IX.1, b).
Raportul de ţesere alc ărămizilor sau a blocurilor ( fig a, b ) în func ţie de care se
pot utiliza diferitele formate ale acestora, la clădiri avînd diferite grade de protecţie
antiseismică (v. tabelul ).
Ţeserea se face, în toate cazurile, în mod obligatoriu, la fiecare rînd.
Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale de 10mm.
8
2.2. Alcătuirea zid ăriei în cîmp
În figurile a,b,c,d,e se prezint ă alcătuirea în cîmp zidăriilor portante sau de

umplutură din cărămidă plină (fig. a), din cărămizi cu goluri verticale (fig. b), din blocuri
cu goluri verticale (fig.c,d) şi din cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale (fig. e).
9
pe cant În figura 1din

(fig.1,a), este ătată pine
cărarămizi alcătuirea
aşezatezidurilor despărţitoare din cărămizi pline aşezate
pe lat (fig.1,c).
Fig .1. Alecătuirea de ziduri despărţitoare
10
2.3. Legăturile între ziduri la colţuri, intersec ţiişi ramificaţii
Legăturile între ziduri, la colţuri, intersecţii şi ramificaţii se execută alternativ, în

func ţie de tipul de cărămizi şi de blocuri ceramice utilizate, şi anume : primul rînd de
cărămizi este comtinuu la unul din ziduri şi se întrerupe la cel de-al doilea în dreptul
intersecţiei. Rîndul al doilea de la cel de-al doilea zid se realizeaz ă continuu, întrerupînd
pe cel din primul zid ş.a.m.d. Detaliile de alc ătuire a leg ăturilor la colţ , ramifica ţii sînt
arătate în figurile de mai jos.
11
12
13
Zidurile portante se alc ătuiesc din cărămizi sau blocuri

cu aceeaşi înal ţime, în cazul în care acest lucru nu este
posibil, legătura între zidurile respective se va realiza prin
intercalarea unui stîlpişor de beton armat ca în figura a
în zonele de intensitate seismic ă de gradul 7 sau mai mare
şrînduri
i ca în în
figura cu leg ătura
cazulb zonelor la 4, respectiv
de intensitate 3 ă de
seismic
gradul 6 sau mai mic.
14
2.4. Prinderea zid ăriei de umplutură de structura de rezisten ţă
Zidurile de umplutură la clădirile cu schelet de beton armat trebuie bine împ ănată
la partea superioar ă şi ancorate de elementele portante ale construc ţiilor (stîlpi, diagrame),
astfel:
- zidurile pline (fără goluri de uşi sau ferestre) se vor ancora, în zone seismice de
grad 8 şi 9, de o parte şi alta a stîlpului (diafragmei) la cîte 60 cm distan ţă pe verticală în
func ţie de înălţimea asizei şi distanţa dintre planşee, astfel ca să se realizeze o distribuire
cît mai uniformă a ancorajelor pe înălţime (fig. c);
15
- porţiunile de zid situate de o parte sau alta a golului de u şi sau ferestre avînd
lungimea de peste 1 m se ancoreaz ă ca în figura b; cele cu lungimea egal ă sau mică de 1
m se vor ancora în toate zonele de seismicitate ca în figura d;
- în traveele alc ătuite din parapet şi gol de fereastră neîncadrat de zidărie,

ancorarea zidăriei parapetului se face de o parte şi alta a stîlpilor respectiv a diafragmelor
cu cîte două bare de oţel-beton dispuse la distanţă de cîte 20 cm pe vertical ă de la
marginea inferioară a golului de fereastră şi respectiv de planşeu, în cazu asizelor de 10 şi
20 cm si la cîte 30 cm în cazul saizelor de 15 şi 7,5 cm (fig.e).
Zidurile se ancorează cu mustăţi de oţel-beton ø6....8 mm, cu lungimea de 50 cm

scoase din stîlpi sau diafragme. În cazul por ţiunilor de zid cu lungimea sub 50 cm se
folosesc bare de ancorare de lungime corespunzătoare. În cazul elementelor de beton
16
armat turnate în cofraje metalice, ancorarea zidurilor se face cu bare fixe de stîlpi sau
diafragme cu ajutorul bolţurilor împu şcate C10×50 M6E conform detaliului din figura f.
2.5. Legarea pere ţilor despărţitori de pere ţii portanţi
Legarea pereţilor despărţitori din cărămidă de pereţii portanţi din cărămizi şi

blocuri ceramice se face ca în figurile de mai jos.
Protecţia barelor de ancorare se realizează prin înglobarea lor în mortar marca 50,
iar împ ănarea zidurilor la partea superioar ă se face cu mortar ce ciment şi cloţuri de
cărămidă.
Înainte de executarea zid ăriei de umplutur ă pe suprafeţele respective ale stîlpilor
şi diafragmelor se aplic ă un şpiţ de mortar de ciment, iar rostul vrtical dintre zid ărie sau
diafragme se umple cu mortar.
17
18
3. Tehnologia zid ăriei simple din c ărămizi şi blocuri ceramice
Fcatorii care influenţează calitatea:
Modul de ţesere, procedeul de aşezare a cărămizilor pe mortar, mărimea şi

umplerea rosturiloretc.
zidăriei executate cu sînt
mortar, comsisten
factorii care potţa influen
mortarului, caracteristicile
ţa capacitatea portantgeometrice ale
ă, stabilitatea,
rezistenţa la transmisia termică, durabilitatea şi permeabilitatea la ploaie a zidăriei
executate. Dacă o bună parte din factorii enumera ţi pot fi reglementaţi, cum ar fi, de
exemplu, mărimea rosturilor, regulile de ţesere, în schimb exist ă şi p serie de factori cere
nu pot fi reglementaţi, denumi ţi cu termenul general influen ţa calific ării zidarului, şi a
căror influenţă asupra calit ăţii zid ăriei este deosebit de mare.
Factorii meteorologici - temperatura, umiditatea, vîntul, precipitaţiile - au o
influenţă considerabilă asupra calit ăţii lucrărilor de zid ărie, condiţionînd procesele de
priză şi de întărire a motarului. Pe timp de ar şiţă, şi în special atunci cînd aceasta este
însoţită de vînt cald, are loc o deshidratare complet ă a particulelor de ciment şi în
consecin ţă, nusub
de alt ă parte, se ac
asigur ă adeziunea
ţiunea deshidratădintre cărămortarul
rii rapide, midă sausufer
blocurile ceramice
ă contrac şi mortar.
ţii importante, Pe
ceea
ce, de asemenea, afectează adeziunea cu cărămida.
La temperaturi scăzute, datorită înghe ţării apei, din mortar, procesele de
cristalizare sînt împiedicate, astfel c ă pasta de ciment nu capătă rezistenţă mecanică
normală.
Prescripţiile în vigoare în ţara noastră prevăd ca pentru zid ăriile ce se execută în
perioada 15 noiembrie – 15 martie să se ia măsurile speciale de lucru pe timp friguros.
Materiale utilizate – cărămizile sau blocurile şi mortarul – condiţionează într-o
mare măsură capacitatea portantă a zid ăriei.Cărămida sau blocul folosit trebuie să fie
curate, astfel că între materialul ceramic şi maotarul de zid ărie să nu se interpună niciun
material care să împiedice adeziunea, cum ar fi, de exemplu, petele de grăsime, praful şi
alte impurit ăţi. De aici rezult ă necesitatea de a curăţa cărămizile sau blocurile de praf şi
de alte impurit ăţi înainte de punerea lor în lucru.
Atît pentru îndepărtarea prafului, cît mai ales pentru a-i asigura rolul de regulare
al umidit ăţii pe timpul înt ăririi zid ăriei, materialul ceramic trebuie udat înainte de zidire,
în cazul utiliz ării mortarului de ciment. În modul acesta se asigur ă cantitatea de apă
necesară pentru reacţiile chimice cu cimentul.
Realizarea unei zid ării cu caracteristicile scontate de proiectant este condiţionată
nu numai de marca mortarului, ci şi de o serie de factori ca :
-consistenţa mortarului (careare un efect direct asupra lucrabilit ăţii şi a aderenţii);
-condiţiile în care se transportă mortarul de la locul de preparare pînă la locul de
punere în operp;
-gradul de segregare a mortarului etc.
19
3.1. Reguli tehnologice
Prin dimensiunile lor, gradul de umplere cu mortar şi uniformitate, rosturile

zidăriei de cărămidă influenţează capacitatea portantă, stabilitatea şi caracteristicile
termotehnice ale acesteia.
de 12 mm, iar ăcea

La zid cărămidăverticale,
ria aderosturilor sau blocuri ceramice,
de 10 mm. Se grosimea rosturilor
admit rosturi orizontale
de grosime este
mai mare
numai la zid ării executate din cărămizi recuperate şi zid ării puţin solicitate.
Rosturile trebuie să fie, de asemenea, distribuite uniform; rosturile orizontale
trebuie să se afle în acela şi plan orizontal, iar cele verticale trebuie să corespundă
procesului de ţesere adoptat. Numai în modul acesta se poate asigura o încărcare
uniformă a zid ăriei,evitîndu-se supraîncărcarea locale.
Rosturile trebuie umplute cu mortar pe toate adîncimea lor, lăsîndu-se neumplute
numai pe o adîncime de 1-1,5 cm de la fa ţa exterioară a zidului. Cu cît rosturile sînt
umplute mai bine, cu atît adeziunea dintre cărămidă şi mortar este mai bun ă şi în
consecinţă şi caracteristicila mecanice ale zidăriei ( rezistenţele de rupere ) sînt mai mari.
Pentru construcţiile ce se execut ă în regiuni seismice, acest lucru este cu atît mai
important.
Zidăria se execut ă în rînduri orizontale pe toată suprafa ţa construcţiei, pentru a se
asigura astfel o încărcare uniformă a porţiunilor de zidărie în curs de execu ţie,
denivelările admise fiind de maximum 3 mm la zid ăria aparentă şi de 10 mm la zid ăria
destinată a se tencui. Zidirea se începe de la col ţuri sau de la goluri. Întreruperile în
timpul zidirii se las ă în formă de trepte (fig.a), a căror înălţime se recomand ă să nu
depăşească 1 m. Pe lungimea unui perete se pot prevedea întreruperi la cel pu ţin 1 m
distanţă de la locul intersec ţiei pereţilor şi se pot terminala cel puţin 0,25 m de la acest loc
(fig.b). Întreruperile în dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora sînt interzise.
La întreruperea lucrului nu se permite a se aşterne mortar peste ultimul rînd de

cărămidă zidit ă, deoarece la reluarea lucrului prin uscarea acestui mortar, nu se asigur ă
buna leg ătură cu mortarul care se aşterne din nou. În cazul unei durate mari a întreruperii,
peste ultimul rînd de cărămidă se aşează o protecţie din carbon bitumat.
20
Pereţii de rigidizare se execut ă concomitent cu portanţi pe care îi contravîntuiesc,

asigurîndu-se leg ătura între pereţi prin ţeserea sau prin stîlpişori de beton armat înglobat
în zid ărie.
În scopul asigur ării unei bune leg ături a pereţilor cu planşeele de beton armat, se
execută zidăria pînă la nivelul indicat în proiect şi se las ă goluirile pentru locaşurile
grinzilor.
Primul şi ultimul rînd de cărămidă se execut ă din cărămizi aşezate în curmezi ş.
Şanţurile, şliţurile şi golurile necesare execuţii instalaţiilor interioare se pot
executa numai dacă nu afectează rezistenţa zidurilor. În zid ăria din cărămizi cu găuri şi
blocuri ceramice cu goluri nu se admite executarea şanţurilor prin spargere, ele se las ă de
la executarea zidurilor.
Dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor, precum şi marca mortarului de
zidărie vor fi obligatoriu cele prevăzute în proiect. Compozi ţia mortarului va fi cea
arătată în tabelul V.2.
Consistenţa mortarului determin ă cu conul etalon , pentru zid ăria din cărămizi
pline trebuie să fie de 8-13 cm, iar pentru zid ăria din cărămizi şi blocuri cu goluri
verticaleCăsau orizontale
rămizile de 7-8
înainte cm.
de punerea lor în lucrare, se vor uda bine cu ap ă. Pe timp de
arşiţă udarea trebuie făcută mai abudentă.
Rosturile orizontale de la zid ăria din cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale, vor
fi umplute complet cu mortar. Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica
cu mistria numai pe porţiunile marginilor cu goluri înguste (fig.c).
21
Ancorarea zidăriei de umplutură de structura clădirii se face cu ajutorul bolţurilor

împuşcate cu pistolul. La capătul filetat al bolţului se montează ciocul agrafei de oţel-
beton la în ălţimea care corespunde cu rîndul respectiv al zid ăriei. Agrafa de oţel-beton se
fixează în pozi ţia cuvenit ă cu şaibă şi piuliţă. Pe suprafaţa betonului se aplic ă un şpriţ de
ciment, iar rostul vertical dintre cărămizi şi beton se umple bine cu mortar. Montarea
obiectelor sanitare
dibluri de lem, carepesezid ăria ădin
fixeaz ărămizi
în cgoluri şi blocuri
executate cugu goluriunei
ajutorul orizontale se va
freze sau cu face
o daltcuă
subţire cu lama de 5 mm bine ascuţită (fig.d).
3.2. Operaţiile şi fazele ce compun procesul de lucru
Trasarea elementelor de zid ăriei. Înainte de a se începe zidirea pereţilor, aceşti se

trasează pe fundaţii, pe planşeu sau pe zidurile inferioare.
Este necesar ca trasarea să fie complet ă, cuprizînd toate elementele sin plan
(colţuri, goluri de uşi şi ferestre etc.), pentru a se evita modificarile sau dărîmările
ulterioare .
22
Trasarea se execută după planurile se execu ţi, folosind sfori,drepte, colţare sau
şabloane. Sfoara serveşte la trasarea tuturor rîndurilor de c ărămizi, de obicei, ea se
fixează la un capăt cu ajutorulunei scoabe putînd fi motată la fiecare rînd sau la mai multe
rînduri de cărămidă (fig.a).
Pentru trasarea golurilor de uşi şi ferestre, şi pentru realizarea corectă a spaleţilor

verticali cu ăproptele
ai zid
şi susţinute riei, se folosesc şabloane de
în timplullucrului metal a şezate cu exactitate în golul respectiv
(fig.b).
Întinderea şi nivelarea mortarelor se poate executa cu canciocul sau cu lopata-

cancioc.
Cu ajutorul canciocului , mortarul este luat din targ ă şi întins pe zid după care este
nivelat cu mistria. Aceată metodă nu se poate aplica decît la lucr ările mici, cu un front de
lucru redus, deoarece nu contribuie la ridicarea productivit ăţii şi produce o mare oboseal ă
muncitorilor care sînt obliga ţi să aplece pentru a înc ărca fiecare cancioc de mortar.
Întinderea mortarului cu lopata-cancioc permite muncitorului să se aplece mai
puţin cînd ia mortarul. Cu aceast ă unealt ă, mortarul poate fi întins şi nivelat în lung şi în
latul zid ăriei, atît pe întreaga lăţime a lopeţii, pentru zidirea cărămizilor în curmezi ş, cît
şi şuviţe subţiri, pentru zidirea cărămizilor în lung şi totodată se pate amesteca mortarul
în targă.
23
Aşezarea cărămizilor. Penru ca zidurile să nu fie nevoit să execute operaţii de

deservire şi pentru a se ridica productivitatea muncii sale, c ărămizile trebuie să fie
aşezate dinainte pe zid de către un muncitor auxiliar, în ordinea indicată mai jos.
Tăierea (cioplirea) cărămizilor. Fracţiunile de cărămidă ( 3/4 , 1/2 şi 1/4 ) se obţin

prin t ăierea cărămizilor cu ajutorul ciocanului de zid ărie.
3.3. Zidirea cărămizilor
După ce se zidesc primele cărămizi la unul din capetele zidului, înălţînd cîteva
rînduri (fig.a), se trece la cel ălalt capăt, zidind la fel cîteva rînduri şi obţinînd astfel
reperele de colţ. Pentru zidirea porţiunii de zid dintre repere se întinde o sfoar ă la fiecare
rînd de cărămizi, iar acestea se aşază cu muchia lor superioră după sfoară. Cînd distanţa
dintre reperele de colţ este mare, este necesar să se execute şi repere intermediare. Sfoara
se fixează în mod obişnuit la fiecare capăt cu cîte un cui înfipt în mortarul din rost, fiind
menţinut ă în pozi ţie exactă cu cîte o cărămidă aşezată pe muchie. Sfoara trebuie să fie
alăturată perfect de muchia cărămizilor (fig.b).
24
Se execută apoi completarea rîndului, după care zidarul ia mortar cu canciocul şi îl

întinde peste cărămizile aşezate, el îndeas ă mortarul cu mistria în rosturile dintre cărămizi,
umplîndu-le bine.
Apoi, zidarul verific ă orizontalitatea şi verticalitatea zid ăriei. Astfel, cu dreptarul
şi cu nivela el controleaz ă dacă rîndul este orizontal, adic ă dacă a fost zidit exact, dup ă
sfoară, aceast ă verificare respectîndu-se la fiecare rînd (fig.c). Pentru ob ţinerea nivelului
orizontal, cărămizile care sînt mai ridicate se îndeasă cu ovituri uşoare aplicate cu
ciocanul pe un dreptar.
Cu firul cu plumb lăsat să cadă liber pe înălţimea zid ăriei, se verifică verticalitatea
acesteia. Verticalitatea se mai poate verifica şi cu ajutorul nivelei aşezată cu lungimea pe
înălţimea zidului.
Pentru ca zid ăria să se execute uşor şi în rînd uri egale, se folosesc ab ştecuri pe
care sînt însemnate rîndurile de c ărămidă şi rosturile dintre ele. Abştecurile se fixează la
fiecare colţ al zid ăriei, iar la ziduri lungi se fixează şi abştecuri intermeniare, din loc în
loc. În acest caz, zidarul poate verificazid ăria numai la cîteva rînduri, întinzînd sfoara
chiar în dreptul semnelor de pe abştecuri şi marcînd astfel nivelul fiecărui rînd de
cărămidă, în felul acesta zid ăria se execut ă mai repede şi mai exact.
După zidirea cîtorva rînduri de cărămizi, zidarul curăţă cu mistria mortarul ie şit
din rosturi şi scurs pe feţele zidului.
În ceea ce prive şte executarea rosturilor, după cum s-a arătat, acestea pot fi pline
sau goale. Rosturile pline au mortar pîn ă la suprafaţa zidului, cele goale se las ă fără
mortar pe o adîncime de 1-2 cm de la fa ţă. Rosturile goale se recomand ă în cazul
25
zidăriilor care urmează să se tencuiasc ă pentru ca tencuialas ă adere mai bine la zid ărie.
De asemenea, ele sînt recomandate în cazul zid ăriilor aparente, pentru ca rosturile s ă se
poată realiza fără a mai fi necesar ă curăţirea prelabil ă a mortarului din rosturi cu scoaba.
La executarea zid ăriilor din cărămizi sau din blocuri cu goluri trebie să se ţină
seama în mod obligatoriu de pozi ţia golurilor în zid ărie. Din acest punct de vedere este
interzis ă aşezarea cărămizilor sau blocurilor cu golurile la feţele zid ăriei, precum şi
umplerea acestora cu mortar, pentru a se evita posibilit ăţile de a se înrăutăţi
caracteristicile termoizolante ale zidăriei.
La pereţii de forme curbate se aplic ă unele reguli apeciale de execu ţie. În figura 1
se dă ca exemplu trasarea colţului format din doi pereţi racordaţi printr-un arc de cerc.
Peretele de formă curbă (fig.1,b) se execută cu ajutorul unui şablon tăiat după forma
curbei. În punctele de racordare se montează şipci verticale, acestea constituind totodată
abştecurile necesare execut ării zidăriei.
1.
26
În centrul O se montează oşipcă verticală care este axa racordării. În timpul lucrului,
şablonul se ridic ă treptat pe şipcile abştecului, iar pozi ţia rosturilor transversale ale
zidăriei se controloează la fiecare rînd cu ajutorul sforii fixate pe şipci verticale din centru.
La executarea pereţilor de formă curbă se utilizează cărămizi întregi. Numai la
curbele care au raze mici este necesară cioplirea cărămizilor la formele necesare.
Grosimea rosturilor
fixată pe şipca trasversale
din axa este
racordării, valabil ărînd
la fiecare , aceast ă grosime
al zid ăriei. stabilindu-se faţă de sfoara
La executarea zid ăriei aparente se procedează la fel ca în cazul zid ăriei simple
însă la care faţa zid ăriei se prelucrează, fie că se procedează la placarea zid ăriei cu plăci
speciale din argil ă arsă.
Zidăria aparent ă este acea zid ărie care rămîne netencuit ă la faţă. Aceast ă zidărie
poate fi executată fie ca zid ărie simplă cu faţa prelucrată, fie sub formă de zid ărie cu plăci
din argil ă arsă.
În cazul zid ăriei simple cu faţa prelucrată, la faţa zid ăriei se aşază cărămizi alese,
care au muchiile drepte şi neştirbite, colţurile nelovite, nu au crăpături, iar nuanţa culorii
lor este cît mai apropiat ă. La executarea zid ăriei se urmăreşte cu grij ă ca rosuturile de le
fa ţă să ăfie
realizat cu drepte, paralele
exactitate. şi scop
În acest să aibseă utilizeaz
grosimea riglă deă,oţiar
ă oconstant ţeserea
el de rostuluisăcare
rosturilor
grosimea fie
se aşază pe marginea rîndului de zid ăriei inferior celui care se execut ă. Rosturile de la
faţa zid ăriei se lasă goale pe 1,5-2,5 cm adîncime. Chiar în timpul lucrului, mortarul scurs
la faţa zid ăriei se îndepărteazăcu cu grijă, spre a rămîne cît mai curate cărămizile.
4. Organizarea execu ţiei lucr ărilor de zid ăriei
Pregătirea locului de munc ă

După trasarea zid ăriei se execut ă următoarele operaţii:
- aprovizionarea cu materiale;
- aducerea şi manevrarea materialelor pentru schele;
- pregătirea sculelor, uneltelor şi dispozitivilor;
- organizarea forma ţiilor de munc ă.
În vederea unei bune organizări a lucr ării pentru a obţine o cît mai mare
productivitate a muncii, trebuie ca în cadrul formaţiilor de munc ă să se facă diviziunea
muncii, astfel ca fiecare muncitor s ă ş tie precis ce operaţii de lucru are de înplinit.
Pentru buna desfăşurare a lucr ărilor, clădirile se împart în porţiuni a căror mărime
se stabile şte în raport cu mărimea formaţiilor de muncă care vor executa aceste lucr ări.
Porţiunea de lucru pe care o forma ţie de munc ă execută un proces de lucru se nume şte loc
de muncă.
Locul de munc ă se împarte în:
- zone de lucru;
- zone pentru depozitarea materialelor;
- zone pentru transport;
- fronturi de lucru;
- sectoare şi etaje de lucru.
27
Zona de lucru. Muncitorii din echipa de zidari se repartizează de-a lungul zid ăriei
în limitele zonei de lucru adic ă, ale suprafeţei necesare mi şcării muncitorilor pentru
manipularea uneltelor şi materialului.
Manipularea materialelor de zidărie şi a mortarului se face prin mijloace
mecanizate, cu utilizarea dispozitivelor, utilajelor.
zidărie Fiecare trebuieţies-o

pe care forma muncă i într-un
de execute se repartizeaz
schimb. ă un lucru, adicdeă olucru
front de frontului
Lungimea porţiune de
trebuie
bine aleas ă, astel încît munca să se poată desfăşura cu o productivitate ridicat ă.
Un front de lucru prea mic are ca urmare stingherirea muncitorilor în lucru,
aceştia împiedicîndu-se reciproc, ceea ce provoacă stagnări în lucru, iar un front de lucru
prea mare nu duce la o executare mai rapidă a lucr ărilor, ci prelungeşte termenul de
execuţie al acestora.
Lungimea frontului de lucru se fixează pentru fiecare caz în parte, în baza
coordonării lucrărilor principale cu cele ajut ătoare. O vitez ă bună de lucru se obţine
repartizînd pe frontul de lucru ales numărul potrivit de muncitori, precum şi utilajul şi
materialele necesare.
stabileşFrontul de lucru
te în modul al unei echipe de zidari, la executarea zid ăriei de cărămidă, se
următor:
De exemplu, lungimea frontului de lucru pentru o forma ţie minim ă de lucru, care
are de executat zid ărie de cărămidă plină de 25cm grosime se stabileşte astfel:
Se consideră că etajul de lucru este de 1,20 m şi că indicele de îndeplinire a
normei este 1,10.
Lungimea frontului de lucru rezult ă de:
F=Npi/V=3,73X1,10/0,3=13,70m zid/schimb
F=mărimea frontului de lucru
Np=norma de producţie pe schimb a forma ţiei de lucru, în m3 /schimb
i=indicele de îndeplinire al normei
V=contitatea de zid ărie ce revine pe metru liniar de front de lucru, în m 3/m.
Pentru executarea zid ăriei sînt necesare diferite procese de lucru care se grupează
astfel:
Penteu buna organizare a execut ării lucr ărilor, clădirea se împarte în plan sau
înălţime.
Sectoarele de lucru. Acestea se obţin prin împ ărţirea acădirii în plan orizontal pe
porţiuni care se execută de c ătre echipe sau brig ăzi. În cazul folosirii brig ăzilor de muncă,
fiecărei brigăzi i se repartizeaz ă mai multe sectoare, care constituie frontul de lucru al
brigăzii respective.
Etajele de lucru. Acestea se obţin prin împărţirea lucr ării pe înălţime. La zid ăria
de cărămidă, etajul de lucru nu trebuie s ă depăşească 1,20 m înăţime, deoarece la o
înălţime mai mare zidarul lucrează greu, fiind mai avantajos în acest caz, ca el să lucreze
de pe schelă.
Stabilirea numărului de sectoare şi de etaje de lucru trebuie să se facă ţinîndu-se
seama de următoarele considerente:
- cînd numărul sectoarelor este mic, executarea construc ţiei se face într-un timp
mai scurt, îns ă este necesar un num ăr mai mare de muncitori, deci trebuie să se ţină
28
seama de numărul de muncitori disponibili şi de folosirea lor cu o productivitate a muncii

cît mai mare;
- durata procesului de lucru principal, adic ă zidirea propriuzis ă într-un sector sau
pe un etaj de lucru, trebuie să corespundă cu ceea a operaţiilor pregătitoare sau a altor
procese de lucru, cu care este în leg ătură acesta şi care execută în sectoarele sau etajele de
lucru al-ăturate;
împ ărţirea pe sectoare trebuie să se facă în raport cu volumul zidăriilor şi cu
greutatea executării lor,urmărindu-se volumul de munc ă din sectoare să fie cît mai
uniform, aceeaşi regulă trebuie să se aplice şi la împărţirea pe etaje de lucru.
Uniformizarea volumelor de muncă pe sectoare şi etaje de lucru evit ă timpii morţi
datoraşi stagnării în lucru a unor echipe în a şteptarea de front de lucru , materiale şi
mijloacelor de lucru.
29
Bibliografie
Cartea zidarului - Editura Tehnica
Tehnologia Executării Construc ţiilor - Editura Tehnica
Tehnologii Moderne în Construc ţii Vol I - Editura Tehnica
Tehnologii Moderne în Construc ţii Vol II - Editura Tehnica
Tehnologii Moderne în Construc ţii Vol III - Editura Tehnica
30
Cuprins
Nr.
Denumire Pag.
Crt.
1. TEMA PROIECTULUI 0
2. ARGUMENT 1
3. CAP. I. ALCĂTUIREA ZID ĂRIEI 2
4. 1. Elementele zidariei 2
5. 1.1. Clasificarea zidăriilor 3
6. 1.2. Aşezarea cărămizilor în zidăria din cărămizi şi blocuri 4
7. 1.3. Aşezarea cărămizilor „în cîmp” 5
8. 1.4. Aşezarea cărămizilor la întîlniri şi încrucişări de ziduri 7
CAP. II. ALCĂTUIREA ŞI TEHNOLOGIA DE EXECU ŢIE A ZID ĂRIEI
9. 8
SIMPLE DIN C RĂMIDĂ Ş I BLOCURI CERAMICE
10. 2. Alcătuirea zid ăriei simple Ă
din c ărămizi şi blocuri ceramice 8
11. 2.1. Reguli generale de alcătuire 8
12. 2.2. Alcătuirea zidăriei în cîmp 9
13. 2.3. Legăturile între ziduri la colţuri, intersecţii şi ramificaţii 11
14. 2.4. Prinderea zid ăriei de umplutură de structura de rezistenţă 15
15. 2.5. Legarea pereţilor despărţitori de pereţii portanţi 17
16. 3. Tehnologia zid ăriei simple din c ărămizi şi blocuri ceramice 19
17. 3.1. Reguli tehnologice 20
18. 3.2. Operaţiile şi fazele ce compun procesul de lucru 22
19. 3.3. Zidirea cărămizilor 24
20. 4. Organizarea execu ţiei lucr ărilor de zid ăriei 27
21. BIBLIOGRAFIE 30

Tehnologia de Executare A Zidarieide 1 Caramida

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia de Executare A Zidarieide 1 Caramida

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/23/2019 Tehnologia de Executare a Zidarieide 1 ½ Cărămidă

1. Elementele zid ăriei

1.1. Clasificarea zid ăriilor

La lucrarile de construc ţii se utilizează numeroase tipuri de zid ărie.

- zid ărie de 1 cărămidă, care are pe grosime

- zid ărie de 1½ cărămidă, care are pe grosime

- zid ărie de 2 cărămizi, care are pe grosime două

1.2. Aşezarea cărămizilor în zid ăria din cărămizi şi blocuri

Comparînd cele două moduri de aşezare a blocurilor sau a cărămizilor ilustrate in

Transmiterea încărcăturilor în zid ărie:

1.3. Aşezarea cărămizilor „în cîmp”

Legătura în lungime se obţine prin aşezarea de cărămizi în lung deasupra

Legătura în lăţime se obţine prin aşezarea de cărămizi în curmezi ş, deasupra

Legătura în bloc (fig.c,d) este o combinaţie a legăturii în lungime cu cea în la ţime

1.4. Aşezarea cărămizilor la întîlniri şi încrucişări de ziduri

În clădiri exist ă rareori ziduri izolate. În practic ă, zidurile se întîlnesc în variate

2. Alcătuirea zidăriei simple din c ărămizi şi blocuri ceramice

2.1. Reguli generale de alc ătuire

2.2. Alcătuirea zid ăriei în cîmp

În figurile a,b,c,d,e se prezint ă alcătuirea în cîmp zidăriilor portante sau de

pe cant În figura 1din

Fig .1. Alecătuirea de ziduri despărţitoare

2.3. Legăturile între ziduri la colţuri, intersec ţiişi ramificaţii

Legăturile între ziduri, la colţuri, intersecţii şi ramificaţii se execută alternativ, în

Zidurile portante se alc ătuiesc din cărămizi sau blocuri

2.4. Prinderea zid ăriei de umplutură de structura de rezisten ţă

- în traveele alc ătuite din parapet şi gol de fereastră neîncadrat de zidărie,

Zidurile se ancorează cu mustăţi de oţel-beton ø6....8 mm, cu lungimea de 50 cm

2.5. Legarea pere ţilor despărţitori de pere ţii portanţi

Legarea pereţilor despărţitori din cărămidă de pereţii portanţi din cărămizi şi

3. Tehnologia zid ăriei simple din c ărămizi şi blocuri ceramice

Fcatorii care influenţează calitatea:

Modul de ţesere, procedeul de aşezare a cărămizilor pe mortar, mărimea şi

3.1. Reguli tehnologice

Prin dimensiunile lor, gradul de umplere cu mortar şi uniformitate, rosturile

de 12 mm, iar ăcea

La întreruperea lucrului nu se permite a se aşterne mortar peste ultimul rînd de

Pereţii de rigidizare se execut ă concomitent cu portanţi pe care îi contravîntuiesc,

Ancorarea zidăriei de umplutură de structura clădirii se face cu ajutorul bolţurilor

3.2. Operaţiile şi fazele ce compun procesul de lucru

Trasarea elementelor de zid ăriei. Înainte de a se începe zidirea pereţilor, aceşti se

Pentru trasarea golurilor de uşi şi ferestre, şi pentru realizarea corectă a spaleţilor

Întinderea şi nivelarea mortarelor se poate executa cu canciocul sau cu lopata-

Aşezarea cărămizilor. Penru ca zidurile să nu fie nevoit să execute operaţii de

Tăierea (cioplirea) cărămizilor. Fracţiunile de cărămidă ( 3/4 , 1/2 şi 1/4 ) se obţin

3.3. Zidirea cărămizilor

Se execută apoi completarea rîndului, după care zidarul ia mortar cu canciocul şi îl

4. Organizarea execu ţiei lucr ărilor de zid ăriei

Pregătirea locului de munc ă

zidărie Fiecare trebuieţies-o

seama de numărul de muncitori disponibili şi de folosirea lor cu o productivitate a muncii

Cartea zidarului - Editura Tehnica

Tehnologia Executării Construc ţiilor - Editura Tehnica

Tehnologii Moderne în Construc ţii Vol I - Editura Tehnica

Tehnologii Moderne în Construc ţii Vol II - Editura Tehnica

Tehnologii Moderne în Construc ţii Vol III - Editura Tehnica

S-ar putea să vă placă și