Sunteți pe pagina 1din 17

Cladiri cu pereti structurali din beton armat monolit.

Elemente generale
Cladirile cu sistem structural cu pereti structurali din beton armat prezinta regim de
inaltime mediu sau inalt.
Din punct de vedere functional aceste cladiri prezinta un domeniu larg de
aplicabilitate; pot avea destinatie de tip locuinta, cladiri administrative (birouri), cladiri
comerciale si social culturale.
Cladirea poate fi considerata ca un sistem care este alcatuit din subsisteme,
subansambluri si elemente.

Sistem „cladire“

Subsistem anvelopa alcatuit din: Subsistem structural (fig.....)compus din:


subansamblurile: • suprastructura (SS);
• pereti exteriori; • substructura (infrastructura)
• acoperis. (SB);
Subsistem pereti nestructurali • structura de fundatii (SF);
interiori . • masivul de pamant (MP).

Pereti exteriori nestructurali din: Acoperis: Pereti interiori


-zidarie din caramida cu goluri, -terase; nestructurali:
din blocuri de beton celular -acoperis cu -zidarie din
autoclavizat, fasii din b.c.a.; panta mare (pt. caramida, blocuri
-panouri prefabricate din beton cladiri cu regim si placi din b.c.a.,
armat; mic de inaltime) fasii b.c.a., pereti
-pereti de sticla, panouri cortina; din gips carton.

Suprastructura - SS

Substructura - SB

Structura de fundatii - SF

Masivul de pamant - MP

Fig.1
Cladirile cu structura de rezistenta cu pereti din beton armat au reprezentat, in
prima etapa, la inceputul anilor „60“, o extindere a cladirilor cu pereti portanti din zidarie.
Peretii de beton au fost pozitionati pe doua directii ortogonale,transversal si longitudinal
(interiori), astfel incat au rezultat fie spatii functionale rigide de tip „camera“, fie spatii cu
un oarecare grad de flexibilitate de tip „apartament“. La aceste cladiri peretii de fatada au
fost de tip pereti nestructurali, realizati din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii
din beton celular autoclavizat.
In etapele ulterioare, cladirile cu pereti structurali au inceput sa aiba rezolvari
specifice, care au permis realizarea de spatii flexibile, cu posibilitatea schimbarii acestora
pe durata de exploatare.
Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tip mixt sau dual si
sunt alcatuite din doua subsisteme structurale: subsistemul pereti structurali din beton
armat care asigura capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadre din
beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile, dar si pot corecta
dezavantajele deformatei peretilor structurali din beton la actiuni seismice orizontale
puternice.
Cladirile cu pereti structurali pot fi de tip bara sau punct, cu forme in plan
dreptunghiulare, patrate, poligonale.
Avantajele structurilor de rezistenta cu pereti structurali din beton armat :
• capacitate de rigiditate , de rezistenta si de ductilitate ridicate;
• posibilitatea realizarii unui mecanism de disipare de energie prin deformatii
postelastice favorabil la actiunea seismelor majore;
• posibilitati largi de executie prin folosirea de tehnologii diferite, care se refera
la cofraje, armatura si betonare cu grad ridicat de industrializare;

Tipuri de structuri
1. Structuri cu pereti structurali desi, de tip „fagure“. Aceasta structura este
corelata din punct de vedere functional cu spatiile rigide. Cladirile sunt de tip punct
sau bara; ultimile sunt alcatuite din mai multe tronsoane, identice sau cu
diferentieri, legate de pozitia centrala sau marginala a tronsonului (fig......).

Tr. 1 Tr. 2 Tr.3 Tr.4

rosturi antiseismice
Tr. 1, 4-trosoane de capat
Tr.2,3 –tronsoane interioare Fig....

bulb
perete exterior
nestructural

izolatie
hg hg
termica

grinda de
perete structural fatada din
longitudinal pereti structurali transversali beton armat

Fig.... Fig........
Structurile de rezistenta multietajate, de tip fagure, au fost realizate cu regim de
inaltime S+P+4E ÷10E. Domeniul de folosire a fost in special la locuinte (cu grade diferite
de confort), camine , hoteluri. Se poate spune ca acest tip de structura nu va mai fi folosit
in viitor datorita, in primul rand, imposibilitatii modificarii spatiilor pe perioada de
exploatare.
Aceste structuri se caracterizeaza prin rigiditati importante. Perioadele proprii de
vibratie corespunzatoare modului fundamental se afla aproximativ in domeniul 0,3 ÷ 0,7
sec. Datorita modului specific de realizare , rigiditatile difera pe cele doua directii
principale de rigiditate.
Peretii structurali transversali au fost pozitionati la fiecare camera, la travee de
3,30m ÷4,50m (fig....). Pe directia longitudinala a structurii exista unul sau doi pereti
structurali. Distantele intre subansanblele de rezistenta pe directie transversala (peretele
structural longitudinal interior si cadrele de fatade ) sunt intre 5,10m ÷6,00m.
Pentru cladirile existente, realizate in perioada 1960- 1980, proiectate conform
normativelor P16-63 si P13-71, grosimile peretilor din beton armat au fost de 14 ÷ 20
cm. Aceste valori au fost stabilite functie de zona de amplasament seismic, numarul de
niveluri, tehnologia de executie.
Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structura mixta, din beton si un
material termoizolant, pozitionat catre exterior (fig....). Termoizolatia a fost realizata din
blocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cu goluri si polistiren, panouri
prefabricate din beton armat.
Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilor nestructurali din zidarie
de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cu
agregate usoare, panouri prefabricate din beton armat.

a b c d
perete
captuseala de beton panou
termoizolanta grinda de fatada prefabricat din
beton armat

perete de fatada perete de fatada din fasii de b.c.a.


din zidarie

22,5 27
25 30 22

e f g h i
Fig.......
Peretii nestructurali interiori au fost realizati din caramida plina presata ,
caramida cu goluri, placi si fasii din beton celular autoclavizat.
Planseele au fost realizate in doua variante:
• placi din beton armat monolit , cu grosimi de 9-12 cm, rezemate perimetral
pe peretii structurali si pe grinzile de la fatada;
• panouri si semipanouri prefabricate din beton armat (fig....); impartirea
prefabricatului de tip panou (P) in semipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de
urmatoarele criterii;
-capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in mod curent pe santier;
-dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu posibilitatile de transport ale
acestuia, pe trailer , de la fabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m;

Sp1 P5
Sp2
Fig......
Sp3
P6
Sp4

panou prefabricat
semipanou prefabricat
1-1 1‘-1‘

monolitizare

1 1
5 5
panou prefabricat
perete beton
armat d
d d

Fig....... a b

armare inferioara armare superioara

Fig.....
Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiri au fost realizate cu dinti
desi (a) sau rari (b) , pentru rezemarea pe pereti si grinzi (fig......).
Rezemarea panoului pe o distanta de 5cm a condus la monolitizari inguste , cu turnari
defectuoase ale betonului in acestea; dintii pnoului au impiedicat de asemenea, si
traversarea uniforma a rostului orizontal (intre panouri si planseu) de catre armatura
verticala a peretilor.
• plansee mixte, cu predale si suprabetonare (fig.......); predalele se pot realiza
la fabrica sau la santier; in cel de-al doilea caz predalele pot avea dimensiuni
maxime de 6.0m x 6.0m; in primul caz dimensiunile predalelor sunt corelate cu
posibilitatile de transport de la fabrica la santier, pe trailer.

-suprabetonare;
8 -predala

5 armare in
conectori de tip bucle
suprabetonare

Pd1 Pd3

Pd2 Pd4

predale
Fig......

Fig......
-suprabetonare
-predala
8
a
8

conectori de tip ferme

Fig.......
Grosimile predalelor, 5-8 cm, sunt corelate cu suprafetele de placa si incarcarile pe
aceasta. Grosimea betonului din suprabetonare este de 8 –10cm. Clasa betonului
din predala este Bc22,5 - Bc25, iar in suprabetonare Bc15.
Predala contine toata armatura de la partea inferioara a placii; aceasta a fost
calculata pentru incarcarile corespunzatoare fazei de exploatare si considerarii
placiii in ansamblu; armatura de la partea superioara , pe reazeme este pozitionata
in suprabetonare. Armatura poate fi din otel OB37, PC52 sau plase sudate din
sarme STNB
Legatura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se realizeaza cu
conectori , de tip bucle (fig.....) sau de tip ferme (fig....), din otel OB37 sau PC52.
Acestia au rolul de a prelua efortul de lunecare de la suprafata de separatie dintre
cele doua straturi de beton. Pentru suprafete de placi curente, in jur de 25mp si
incarcari curente de cladiri civile, conectorii pot fi de tip bucle; pentru suprafete
mai mari, cu valori ridicate de forta taietoare care conduc la eforturi unitare
tangentiale τ ridicate, conectorii pot fi de tip ferme .
In faza de montaj , predalele reazema pe grinzi extensibile si popi telescopici.
(fig......b,c). Manipularea predalelor se realizeaza cu ajutorul unui sistem de ridicare
prevazut cu mai multe carlige, care se agata de tevi ,care trec prin cele doua siruri
de conectori marginali.

l b

plasa sudata grinzi extensibile


carcasa cu predala
conectori bucle
a

c
Fig.......
perete de fronton
din beton armat

hg hg hg
Fig.....

1
grinda de fatada
material
Fig.... termoizolant

Fig.....

Fig....
7,50
1 1

2 2

7,50
7,50
7,50
5,05 3,85 7,50 3,85 5,05

Figura
Hotel Dorobanţi (inainte de consolidare) – clădire cu
S+P+20E cu structură de rezistenţă de tip „dual –
l t l“

Secţiune 1-
Secţiune 2-

suprastruc

infrastruc
radie
r
Figura..... Figura.....
Secţiune Secţiune
transversală prin transversală prin
stâlpii şi pereţii grinzile de
faţadă, grinzi
G faţadă G faţadă G faţadă

Gt

Gt
Gt

Gt

3,65
3,65
Gl Gl

5,87
Gt

Gt
Gt
Gt

G faţadă

1,60
3,70 4,85 3,75 4,60 4,55 4,85

Figura
Clădire de locuit S+P+14E cu structură
de rezistenţă cu pereţi structurali din
beton armat, sistem “dual”
3.00 3.20 2.10 3.20 2.10 3.00 3.00 3.00 3.20 2.10
3 20 2 10 3 00

3.00 2.10 3.20 2.10 3.00 3.00 3.00 3.20 2.10 3.20
2 10 3 20 3 00
perete structural
longitudinal bulb longitudinal pereţi structurali transversali
transversal

D Bc
5.70
c.zi
B

5.70 hg

3.60 4.20 3.30 4.50 3.30 4.20 3.60

Figura
Clădire multietajată cu structura de tip fagure pe direcţie
transversală şi un singur perete structural longitudinal

Cadru de faţadă
4.54 4.64 2.24 4.50 2.24 4.64 4.54

14 cm

3.14 4.74 3.54 4.50 3.54 4.74 3.14

Figura
Secţiune tip OD, bloc de locuinţe; structură de tip fagure, cu un
singur perete longitudinal
D Bc
C zi
B 15

10,58
B

15 C zi
D D Bc
1

1,30
1
3,35 3,75 3,35 4,45 3,35 3,75 3,35

1 2 3 4 5 6 7 8

Figura
Clădire de locuit, S+P+9E,
cu rigidităţi şi capacităţi de
rezistenţă nesimetrice faţă de
axul longitudinal

1-1
16 9 15
14

1,30 25

Figura
Placă planşeu monolit, grindă de faţadă şi
placă cu secţiune variabilă de balcon
Bc
D C zi D

Profil P2,st Profil P1,dr


Profil P1,st B

r1 r1

Profil P2,dr Profil


Profil
r6 r7 r8 r9

r1 r4 r5
r2 r3
Arie P1 Arie

Figura
Clădire de locuit cu S+P+10E –secţiunea M1f4;
-compartimentare apartament; plan structură; Arie P1 şi arie
P2 -arii aferente de planşeu pentru stabilirea încărcărilor

Profil P1,st
Direcţie şi sensuri de acţiune
seismică

Qas, r10
Qas, r6
Figura.
Qas, r7 Profil de pereţi structurali P1st. supus
acţiunii seismice pentru cele două
sensuri ale direcţiei considerate.
Qas,(r1, r6, r7, r10)-forţe tăietoare
Qas, r1 pentru rigle, asociate plastificării
acestora şi care induc efecte axiale
indirecte egale şi de semn contrar în
peretele structural
Profil P2
Direcţie şi sensuri de acţiune
seismică

Qas, r11

Qas, r9

Qas, r10
Qas, r8
Qas, r5
Qas, r4

Figura
Profil de pereţi structurali P2. supus acţiunii
seismice pentru cele două sensuri ale direcţiei
considerate.
Qas,(r4, r5, r8, r9, r10, r11)-forţe tăietoare
pentru rigle, asociate plastificării acestora şi
care induc efecte axiale indirecte egale şi de
semn contrar în peretele structural
S38 S40
30x40 40x40
2.25 2.90 2.25
S39 S41
30 60 60 30

2.43
S27 S28 S29 S30 S31 S32 S33 S34 S35 S36 S37
70x35 50x55 50x55 40x55 40x55 50x55 50x55 65x60 70x55 80x50

S25 S23
45x7 S22 S11
P1 40 6 40x6 P2 P3 50x5
11.40

S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21
45x130 45x115 45x115 45x115 45x115 50x115 115x50
S24
45x75

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11
60x45 50x55 50x55 55x55 50x55 50x55 50x55 50x75 50x55 40x175
45 175
3.40 3.30 3.70 3.70 3.30 3.42 3.37 3.65

Figura
Clădire cu parter slab. Plan structură parter
P1, P2, P3-profile de pereţi structurali din beton armat

S38 S40

3 64
30x40 40x40
2.25 2.90 2.25 S39 S41
30x40 40x30

2 43
S27 S28 S29 S30 S31 S32 S33 S34 S35 S36 S37
70x42 50x45 50x45 40x40 40x40 50x45 50x45 55x45 70x45 80x40

S11
P1 S22 S23 P2 P3 30x7

S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21
30x130 30x130 30x135 30x135 30x135 35x115 105x40

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10
60x55 45x50 45x50 50x50 45x50 45x50 45x50 45x50 40x175
30x175
3.40 3.30 3.70 3.70 3.30 3.42 3.37 3.65

Figura
.
Clădire cu parter slab. Plan structură etaje 1,2
P1
P1
QY

QY
h

Z
NP1
NP1
MY, P1 MY, P1
QY, P1 QY, P1

hP

NP1 NP1
MY, P1 MY, P1
QY, P1 QY, P1
a c
G G

b
S25
S25 d
G S13
S12
S13 S14 S24 S13 S14
S24 d

Figura
Eforturi secţionale globale în profilul de pereţi structurali
P1supus acţiunii seismice alternante.
a, c –secţiune profil de pereţi structurali.
NP1-efort axial; MY, P1, QY, P1- momente de plastificare ,
respectiv forţe tăietoare corespunzătoare plastificării
peretelui la baza etajului 1;
b, d- secţiuni prin stâlpii de la parter, de sub profilul de
pereţi structurali şi tipuri de eforturile secţionale (N,
M,Q) corespunzătoare celor două sensuri de acţiune
seismică
Figura
Mecanism de disipare de energie prin
deformaţii postelastice, pentru stâlpii de
la parter pe care reazemă profilul P1

Articulatii plastice (AP) MY, S

hP S12 S13 S14

AP MY, S