CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE – Ș.l.dr.ing.
Marian PRUTEANU
Rezistenţa de proiectare la forţă
tăietoare pentru ZC, la solicitări
1.
seismice, la care forţele acţionează în c. VRd ,l 
planul median al pereţilor, este :
2. Sâmburii extremi din şpaleţii de ZC :
Regimul de înălţime al clădirilor cu
3.
pereţi activi din zidărie depinde de:
Structurile unirezistente sunt
4. structuri simple din bare. Pe secţiunea c. numai eforturi de compresiune;
elementelor apar :
Centurile şi buiandrugii din beton
5. armat dispuse la structuri din ZNA şi
ZC:
Pentru preluarea eforturilor unitare
6.
tangenţiale date de forţa tăietoare :
În zone seismice, golurile de uşi şi
7.
ferestre:
Modulul de elasticitate longitudinal de
8.
lungă durată al zidăriei este:
La structurile cu planşee rigide,
9. repartiţia forţei seimice la pereţii
structurali este în funcţie de :
a.
VRd  VRd1  VRd 2
b. VRd  0,2  Aasc  f yd
1 l
( f vk 0  ad  0,4   d )  t  lc
M lc
a. amplifică momentul încovoietor capabil MRd
al şpaletului sau peretelui;
b. nu se iau în calcul pentru rezistenţa de
proiectare la moment încovoietor MRd al
şpaletului sau peretelui;
c. nu sunt legați de panoul de zidărie prin ștrepi.
a. dimensiunile elementelor de zidărie utilizate
pentru realizarea pereţilor;
b. densitatea de pereţi structurali pe fiecare
direcţie principală a clădirii, p%;
c. rigiditatea planşeelor utilizate;
a. simultan eforturi de întindere si forfecare;
b. simultan eforturi de forfecare şi compresiune;
a. se consideră la calculul rezistenţei de
proiectare la efort axial NRd;
b. se verifică la compresiune;
c. sunt elemente solicitate la încovoiere cu forţă
tăietoare şi nu se consideră în verificarea
siguranţei structurale a şpaleţilor;
a. se consideră numai zona comprimată a
pereţilor;
b. se consideră ca zona activă întreaga secţiunii
compusă tip T, ] sau La şpaletului;
c. se consideră toată secţiunea inimii peretelui
sau şpaletului
a. se dispun monoton pe verticală pentru a evita
concentrările de eforturi (structuri cu
regularitate structurală);
b. se pot dispune monoton pe verticală cu
suprafeţe mai mari la parter;
c. se dispun pe verticală fără restricţii;
a. Gz  0,4  E z
Ez
E 
1  
z , ld
b.
Ez
E z ,ld 
c. 1 fk
a. rigiditatea laterală a elementelor verticale;
b. greutatea aferentă a clădirii;
c. suprafaţa aferentă de planşeu a şpaleţilor care
se încarcă;
 La structurile cu pereţi structurali a. longitudinală a clădirii;
longitudinali şi pereţi transversali de b. transversală a clădirii;
10.
rigidizare (contravântuire), planşeele c. pe tot conturul de rezemare al planşeelor;
descarcă după direcţia:
a. ţeserea elementelor prin rosturi verticale
decalate;
La ZNA, îmbinările curente din b. sâmburi de beton armat realizaţi în ştrepi,
11. intersecţia zidurilor se realizează turnaţi pe toată înălţimea etajului în toate
prin : intersecţiile de pereţi activi;
c. umplerea rosturilor cu mortar şi armarea
rosturi orizontale;
f zk
f zd  mz 
a. M
Rezistenţa unitară de proiectare a fk
12.
zidăriei este, pentru toate solicitările: f d  mz 
b. M
f k  K  f b0, 7
c.
Subiecte modificate

Ș.l. M. PRUTEANU / Sef lucr. dr. ing. Radu - Aurel Pescaru / 22.01.2018