Plan Cofraj Scara

Scara 1:20

Pentru a realiza planul de cofraj la scara se începe, la fel ca planul de cofraj la placa, de la
planul de arhitectura.
Pentru a ajunge de la planul de arhitectura, imaginea din stânga, la cel de cofraj, imaginea
din dreapta, este necesar sa fie înțeles motivul pentru care este nevoie de toate detaliile, precum
si modul de realizare al acestora.

Elementele principale ale acestei scări sunt: rampele, elementele inclinate, pe care sunt
distribuite treptele, si podestele (spatii de odihna), elementele orizontale ale scării. Scara poate fi
compusa din una, doua sau mai multe rampe, acest lucru fiind stabilit de arhitect împreuna cu
beneficiarul, si depinde de spațiul destinat acestor elemente, de suprafața totala a structurii, de
modul de dispunere a camerelor in interiorul clădirii, precum si de funcționalitate si aspectul
general al clădirii.
Treptele pot fi realizate din beton simplu sau din beton armat, iar înălțimile acestora sunt
date de arhitect, precum si pardoseala de pe acestea. Pardoseala de pe trepte nu are aceeași
înălțime cu cea de pe podeste. Pardoseala de pe podestul de nivel curent are nevoie de o sapa mai
mare din cauza instalațiilor dispuse in interiorul acestora, iar treptele nu au nevoie de acea sapa.
Este posibil ca si tipul pardoselii sa fie diferita pe trepte fata de cea de pe podeste, deci si de aici
poate proveni o înălțime diferita de pardoseala. In cazul podestului de nivel intermediar nu este
nevoie de o sapa înalta, deci este posibil ca si acolo sa fie înălțime diferita de pardoseala (diferita
si de cea de pe trepte deoarece, pentru ca este nevoie de o sapa subțire pentru a nivela înălțimea
acestuia).

Pentru realizarea planului de cofraj trebuie avut in vedere faptul ca înălțimile treptelor din
arhitectura nu sunt aceleași cu cele din planul de cofraj. Acest lucru se întâmpla din cauza
diferențelor de înălțime de pardoseala. Pentru ca la final treptele sa aibă aceeași înălțime, din
cauza diferențelor de pardoseala, treptele din beton au înălțimi inegale, nu toate, ci prima si
ultima treapta de pe fiecare rampa sunt diferite de celelalte trepte.
Înălțimile treptelor sunt alese cu valoare rotunjita, astfel, din cauza acestei rotunjiri, ultima
treapta este diferita de celelalte, un pic mai mica decât celelalte, pentru ca in final sa se ajungă la
nivelul dorit. Scările sunt ultimele elemente de structura care se realizează, cofrajul acestora se
începe după ce planșeul următor este terminat, astfel, se cunoaște nivelul final la care trebuie sa
se ajungă.
O data cu planul, inginerul primește de la arhitect si secțiunea pin structura si, respectiv,
prin scara. Acesta primește si înălțimile finale ale treptelor, precum si înălțimile diferitelor
pardoseli.
 Pentru a realiza planul de cofraj se începe prin a preia zona de scara din planul de
arhitectura, suprafața cuprinsa intre elementele structurale de rezistenta ale rampelor si
podestului. Se copiază aceasta parte din planul de arhitectura si se șterge tot ce este in jurul ei.
Înălțimile treptelor din planul de arhitectura trebuie calculate astfel încât toate sa aibă
aceeași înălțime. Având o înălțime de nivel, Hn, si un număr de trepte din planul de arhitectura,
se împart cele doua astfel încât sa se obțină înălțimea finală a treptelor. Această înălțime trebuie
sa fie cuprinsa in intervalul 16.5 si 18.1 cm. Daca înălțimea calculată este nu este cuprinsă in
acest interval, in acest plan, fiind un proiect școlar, se modifica numărul de trepte, adăugând sau
scăzând 1, astfel încât înălțimea finala a treptelor sa fia cuprinsa in acest interval. In realitate
numai arhitectul poate face modificări pe planul de arhitectura, câteodată si in urma unor discuții
cu inginerul structuri st sau instalator.
Cota podestului de nivel intermediar este măsurata după numărul de trepte, nu este la
jumătatea nivelului.
Secțiunea rampelor este de obicei mai mica decât a podestelor, 11-12 cm, in cazul in care
scara este compusa din 2 rampe, si mai mare decât podestul, 15 cm, daca scara are o singura
rampa.
Podestul, ca si planșeul, reazemă pe un element orizontal, o centura in acest caz, dispusa
astfel încât sa fie la nivelul planșeului si sa fie un număr întreg de asize. Acesta fiind in interiorul
peretelui structural de zidărie, trebuie calculat astfel încât sub el si de deasupra lui sa fie un
număr întreg de asize (intr-un program de desen acest lucru se realizează după ce înălțimile de
asiză sunt trasate, si înălțimea planșeului intermediar este cunoscută, astfel încât centura va fi
compusa din câteva asize, si va avea aproximativ 30 cm). Astfel, secțiunea acestei centuri poate
arata diferit fata de celelalte secțiuni (zona încercuita cu roz din secțiunea de mai sus).
Continuând cu planul de cofraj, după ce zona cu scara este copiata separat, la fel ca in
planul de cofraj la placa se șterg elementele nestructurale de pe plan, uși, ferestre, cote, pereți

nestructurali, balustrade, termoizolație.

 Zona dintre cele doua rampe este destinat pompierilor pentru trecerea cu stingătorul de
incendii prin acea zona, astfel acea zona este un gol intre cele doua rampe si podeste.

Convenția in tara noastră de realizare si citire a planurilor este de jos in sus si de la

dreapta la stânga (programele de desen au deja predefinite cotele, astfel încât sa nu poată fi
dispuse altfel decât conform acestei convenții).
După ce planul este golit, elementele structurale se reprezintă continuu, la fel ca in planul
de cofraj la placa.
In figurile de mai sus pardoseala este reprezentata cu roșu, iar pentru a ajunge la treptele
din beton simplu se trasează paralele la fiecare treapta in parte in direcția sensului de urcare.
Apoi se lucrează numai cu treptele din beton. Treptele reprezentate cu roșu se șterg de pe plan.
In figura de mai sus cu verde este subliniată treapta care nu se vede in planul de arhitectură
din cauza podestului de la nivelul superior.
 Când se ajunge la nivelul superior, in dreptul primei
rampe, câteodată podestul este dispus deasupra primei
trepte, astfel aceasta nu se vede integral (ca in imaginea
alăturata).

In planul de arhitectură sunt reprezentate contratreptele

(elementele verticale) deoarece planul este realizat secționând
toata structura si apoi privind in jos, din aceasta cauza ultima
treaptă de pe fiecare rampă care se vede in planul de
arhitectură este la același nivel cu podestul, ca in figura
alăturată.

Din acest moment planul de cofraj la scară se poate realiza in doua moduri diferite, acestea
vor fi explicitate in continuare.

1. A) Se reprezintă secțiunea prin scară, urmând ca apoi sa se dispună pe planul de cofraj

secțiunile elementelor de scară. Aceasta secțiune se poate face datorită faptului ca dimensiunile
pot fi luate din planul de arhitectură.
 Următoarea etapa
este trasarea liniilor paralele, cu dimensiunile aferente pardoselilor, pentru fiecare element in
parte.

Următorul pas este unirea punctelor de la partea inferioara a

treptelor, linie care reprezintă partea superioara a rampei.
La părțile inferioara si superioara ale rampelor aceste linii se
intersectează in poziția in care sunt dispuse. Apoi se trasează
paralele la aceste linii, pentru a reprezenta elementele din beton
armat, cu dimensiunile aferente rampei si a podestului.
 Plăcile reazemă pe elemente orizontale, centuri, iar rampele reazemă pe plăcile orizontale.
Placa de la parter, spre deosebire de restul, reazemă pe pământ, pe toata suprafața ei, in plus,
pentru aceasta placa nu este condiția de izolare fonică, astfel această placă poate avea secțiune
mai mică decât restul, in jur de 10 cm. Prima rampă reazemă pe placa de la parter, dar pentru a
nu exista deformații la nivelul plăcii se dispune o fundație, începând cu punctul de intersecție
dintre podest si rampă. Aceasta fundație se va vedea complet in planul de fundații, dar in acest
plan se reprezintă lățimea acesteia, respectiv 40 cm.

Pentru ca acesta nu este un proiect ce nu va fi executat si pentru ca este prima data când
realizați un astfel de plan, puteți considera ca toate pardoselile au aceeași înălțime, astfel trasați
paralele la fiecare treapta cu înălțimea pardoselii de nivel curent si toate treptele vor avea aceeași
înălțime.
 Având secțiunea realizata aceasta se poate roti si dispune lângă plan, pentru a fi mai ușor de
reprezentat pe planul de cofraj secțiunile rabătute ale elementelor.

Se șterg liniile roșii de pe plan, cele care reprezintă pardoseala, pentru a avea reprezentate
de acum doar treptele din beton.
Se copiază secțiunile rampelor, pe rând, cateva,1-2 trepte, pe fiecare capăt de rampa,
deoarece nu este loc pe lățimea rampei sa fie reprezentata complet secțiunea acesteia.
B) Secțiunile sunt complet hașurate, negre, deoarece aceste secțiuni rabătute sunt realizate
in alta etapa, fata de momentul in care se reprezintă stâlpișorii. In imaginea de mai sus din
dreapta, linia roz reprezinta marginea podestului de nivel curent (cota +2,95m in cazul acesta)

Primele elemente care se realizează pe șantier sunt

cofrajele de la partea inferioara a rampelor si podestelor, așa ca
acestea se reprezintă, iar liniile orizontale care reprezintă treptele
se pot șterge deoarece aglomerează planul. In imaginea alăturata
se observa faptul ca intersecțiile dintre rampa si podest, la partea
inferioara si superioara a acestora (punctele roșu si albastru), nu
sunt pe aceeași linie verticala. Acest lucru se întâmpla
deoarece rampa si podestul nu au aceeași înălțime. Este
important punctul de la partea inferioara, cel roșu in cazul
de fata.
Se realizează si niște secțiuni transversale prin
fiecare rampa, pentru a se vedea clar înălțimile acestora.
 Pe plan se dispun secțiuni rabătute pentru centuri, centura de nivel
curent, care nu are placa acolo unde podestul intermediar dispus, si
centura pentru podestul de nivel intermediar. In acest caz centura de
nivel intermediar este reprezentata conform figurii alăturate.

In dreptului podestului de nivel curent se reprezintă limita

podestului, precum si limita plăcii de nivel inferior.

Se cotează tot ce se întâlnește pe plan, lățimi, lungimi de rampe si podeste, secțiunile

elementelor, astfel încât oricine citește planul sa poată sa facă cofrajul fără sa se întrebe ce
distanta este intre oricare doua elemente.
Planul se realizează la scara 1:20 deoarece are foarte multe elemente pe plan si toate trebuie
sa fie vizibile.

2. Al doilea mod de realizare a planului este prin realizarea direct pe plan a secțiunilor
rabătute, fără a mai reprezenta secțiunea prin scara.

După ce zona din planul de arhitectura a fost preluata, golita de elemente nestructurale si
realizata prelungirea elementelor structurale, conform figurii de mai sus, din stânga, se trasează
paralele la treptele arhitecturale (cele colorate cu roșu), in sensul de urcare al rampei, pentru a
ajunge la treptele din beton, conform figurii de mai sus din mijloc. Apoi se șterg treptele
arhitecturale (cele cu roșu) pentru a putea sa reprezentam cofrajul pe plan, conform figurii de mai
sus din dreapta.
 Următorul pas este reprezentarea pe plan a secțiunilor rabătute ale rampelor si podestelor.
Se începe cu reprezentarea primei rampe, mai specific, se reprezintă secțiunea treptelor pentru
început Cunoscându-se înălțimile si lățimile treptelor, acestea se reprezintă, de la dreapta la
stânga, prima data înălțimea si apoi lățimea a doua trepte, iar apoi se unesc punctele de la partea
inferioara a acestor trepte, linie care va reprezenta partea superioara a rampei.

La aceasta linie se trasează o paralela cu înălțimea rampei. Se trasează partea superioara a

podestului, iar apoi o paralela la podest, cu înălțimea egala cu înălțimea podestului. Cele doua
linii de la partea inferioara a elementelor structurale se intersectează intr-un anumit punct,
condiția clara este ca cele doua elemente sa fie realizate cu înălțimea lor exacta.

Punctele de intersecție dintre rampa si podest, de la

partea superioara si inferioara a acestora nu sunt pe aceeași
linie orizontala in acest caz, verticala, daca scara era dispusa
invers, este important ca la început sa fie reprezentate
elementele si apoi sa se realizeze intersecția acestora (după
cum a fost prezentat si mai sus).

Conform celor prezentate mai sus, in cazul rampei de la

parter, este necesara o fundație, cu o lățime de 40 cm, care
începe cu prima punctul de intersecție dintre rampa si podest.

Secțiunile se întrerup, se hașurează separat, pentru ca, in caz ca s-a ivit o greșeala sa nu se
ștearga toate hașurile. Toți acești pași se repeta la fiacre capăt de pampa, cu atenție la faptul ca
podețul de nivel curent si cel de nivel intermediar sunt mai mari decât placa de la parter.
De aici se continua începând cu subpunctul 1. B)