Lista competențelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare

modulului:
• C.1. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele
• 1. Componentele materiei vii – elementele fundamentale (C,H,O,N,P,S), substante organice(proteine, glucide, lipide) si
anorganice(apa, cationi si anioni)
• 2. Structura si proprietatile materiei vii; legaturile dintre acestea 
• C.2. Caracterizeaza metabolismul materiei vii
• 1. Metabolismul – definitie, caracterizare, anabolism, catabolism
• 2. Tipuri de metabolism (intermediar- glucidic, lipidic, proteic, hidroelectrolitic; energetic si bazal – substantele energetice, mecanismele
termogenezei / termolizei, mecanismele de reglare a temperaturii
• corpului); cai metabolice principale
• 3. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism – caile metabolice comune, reglarea cailor metabolice,
• utilizarea specifica a resurselor metabolice, dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului
• C.3. Stabileste importanta enzimelor, hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului
• 1.Vitaminele – generalitati, clasificarea, rol; manifestarile legate de lipsa lor din organism
• 2.Enzimele – biosinteza, biodegradare, rolul lor in functionarea organismului
• 3. Hormonii – definitie, clasificare, rolul lor in organism, mod de actiune; patologia succesiva hiposau
• hiper- secretiei hormonale
• C.4. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor
biologice de analizat
• 1. Metodele fizice utilizate in laborator: pH – metrie, spectrofotometrie, cromatografie, electroforeza
• 2. Determinarea principalelor constante biologice: VSH, timp de coagulare, hematocrit, glicemie, uremie,
• colesterolemie, hemograma, etc.
• 3. Biochimia sangelui – compozitie chimica, proteine plasmatice 
• 4. Biochimia digestiei – sucul pancreatic, gastric si intestinal, bila
• 5. Biochimia urinei – compozitie chimica, sedimente
• 6. Biochimia materiilor fecale
• 7. Examenul sangelui
• 8. Examenul urinei
• Biochimia este știința care studiază compoziţia chimică, structura,
proprietăţile şi transformările substanţelor componente ale organismelor vii.

Biochimia este știința ce se ocupă cu studiul vieții la nivel

molecular. Face legătura dintre:
• Chimie – studiază interacțiunile atomice și moleculare
• Biologie – studiază structura și interacțiunea celulelor
organismului
 Componentele materiei vii

Bioelemente

Bioelemente plastice Oligoelemente

(macrobioelemente) (microelemente)
 Metale ( C, O, H, N) / Nemetale  Metale ( Zn, Co, Cu, Mo, Mn) / Nemetale (F,
(Ca, Mg, Na, K) Br, I, B)
 În cantitate mare  cantitate mică
 Bioelemente plastice
• Calciul (Ca)
• Rol: coagularea sângelui,
funcționarea optimă a
miocardului, întărirea sistemului • Oxigenul (O)
imunitar, esențial în oase și dinți. • Rol: respirație, producerea
energiei
 Oligoelemente
Iod (I)
Zincul (Zn) • Rol: producerea hormonilor
tiroidieni, corpul are nevoie de
hormonii tiroidieni pentru
dezvoltarea armonioasa a
sistemelor osos si cognitiv in
timpul sarcinii si in copilarie.
 Limfă

Organice
 
Anorganice
biomolecule
 Proteine
 Apa (extracelular / intracelular,  Glucide
exogen / endogenă, rol: plastic,  Lipide
catalitic, energetic, informațional,  

de reglare)
 Sărurile minerale (solubile /
insolubile)
 Metabolismul
Metabolismul reprezintă schimbul permanent de materie și energie dintre
organism și mediu.
Anabolism
• Sinteza enzimatică a macromoleculelor, asigurând creșterea și dezvoltarea
organismului;
• Cu consum de energie.
Catabolism
• Descompunerea enzimatică a macromoleculelor
• Cu producere de energie
 Tipuri de metabolism
Metabolismul intermediar proteic (protidic)

Proteinele sunt substanțe organice cu moleculă mare ( ce conțin C, H, O, N

uneori S, P, Fe), alcătuită dintr-un anumit număr de aminoacizi.
Rol:
Energetic - oxidarea completa a unui gram de proteină eliberează 4,1 kcal;
Plastic - intră în alcătuirea unor macrostructuri, a substanței fundamentale din
structura țesutului osos (oseina), cartilaginos (condrina);
Funcțional – majoritatea substanțelor din organism sunt de natură proteică
 AA AA AA
1 Proteină
2 3

AA
esențiali

Sinteză proteică Proteoliză

AA PROTEINE AA
ANABOLISM CATABOLISM

AA
neesențiali

Catabolism proteic
Organism
Gluconeogeneză Lipogeneză
UREE

CETOACID AMONIAC Urină

Clorură
TOXIC de

De - NH
Aminoacid 2 amoniu

za
m
(AA)

in
ar
2

e
Acetil Co A Amine
Aminoacid (AA) Decarboxilare
biogene
- COOH

Ciclul
Krebs

Energie AA 1 Transaminare AA 2
(ATP)
 Metabolismul intermediar glucidic

• Glucidele ( carbohidrații, zaharidele, hidrații de carbon) sunt substanțe

naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vedere chimic ca
polihidroxialdehide (glucoza) sau polihidroxicetone (fructoza).
Clasificare:
• MONOGLUCIDE: glucoza, fructoza, galactoza.
• POLIGLUCIDE: glicogen, amidon.
Rol:
• Energetic - oxidarea completa a unui gram de glucoză eliberează 4,1 kcal;
• Plastic - anumite structuri glucidice intră în alcătuirea unor țesuturi ori a
membranelor celulare;
• Funcțional - de exemplu riboza și dezoxiriboza intră în alcătuirea acizilor
nucleici (ADN- acidul dezoxiribonucleic, ARN- Acidul ribonucleic ) sau a
unor enzime.
 Lipogeneză Aport exogen
Gluconeogeneză

ă
no
liz Sinteza de glucoză din
Glucoza produși neglucidici
ge
ico

a
Gl

ez
Glicoliza anaerobă
en
og

S
n
CE Acid piruvic
ge
EX
ico
Gl

Glicoliza aerobă

Acetil Co A

glicogen

Acetil Co A

Ciclul Krebs
(ciclul acizilor
tricarboxilici)

Energie
(ATP)
 Reglarea metabolismului glucidic
• Valori normale ale glucozei în sânge = 65 – 110 mg/ 100mL sânge
• Se face printr-un mecanism complex neuro-endo-umoral

stimulează glicogenoliza și gluconeogeneza

Rol hiperglicemiant

Rol hipoglicemiant
 Metabolismul intermediar lipidic
• Principalele lipide din organismul uman sunt
trigliceridele ( lipidele neutre), compuse din
acizi grași, glicerol, fosfolipide și steroizi.
• Lipidele se absorb sub formă de acizi grași și
glicerol.
• Sunt cele mai concentrate surse de energie,
din catabolizarea completă a 1g de lipide = 9,3
calorii
Lipogeneza = Sinteza de trigliceride

Lipoliza = descompunerea lipidelor depozitate, in acizi grasi si glicerol

 Metabolismul bazal
• Metabolismul bazal reprezintă numărul de calorii pe care organismul trebuie să le
ardă în stare de repaus pentru a menține funcțiile vitale.
• Nevoile energetice medii zilnice: 1650-1700 kcal
Metabolismul bazal poate fi influentat de o serie de factori.
• Factorii genetici – unii oameni au o rata crescuta a metabolismului bazal, comparativ
cu altii, gratie mostenirii genetice.
• Masa musculara – muschii ard de trei ori mai multe calorii decat grasimea, chiar si
atunci cand dormim. Asta inseamna ca proportia muschi-grasime poate modifica
metabolismul bazal. Concret, persoanele cu o masa musculara dezvoltata ard mai multe
calorii atunci cand sunt in repaus, spre deosebire de cei care au mai multa grasime.
• Varsta – varsta face o diferenta majora atunci cand vine vorba despre rata
metabolismului bazal. Asta pentru ca, pe masura ce inaintam in varsta, pierdem din
masa musculara, iar aceasta pierdere incetineste metabolismul.
• Febra – temperatura ridicata a corpului creste rata metabolismului bazal cu 0,7%/
fiecare grad in plus.
• Afectiuni tiroide – atunci cand glanda tiroida nu produce suficienti hormoni, rata
metabolica poate sa scada cu pana la 30-40
• Dietele foarte drastice – infometarea incetineste metabolismul bazal intrucat
determina organismul sa isi conserve cat mai bine energia.