Chimia metalelor

Titular curs :
prof. dr. chim. Alexandra Raluca IORDAN
2018 – 2019
28 noiembrie 2016
 C2/2018-2019

I. Caracterizare generală a metalelor

Proprietăţile chimice fundametale ale elementelor :

- valenţa (starea de oxidare) ;

- caracterul
eletrochimic.

Valenţa elementelor :
vizează natura, din punct de vedere
stoichiometric, compuşilor pe care un
element dat îi poate forma.
Caracterul electrochimic :

- dă posibilitatea să se prevadă modul de desfăşurare a unui

număr mare de reacţii la care participă un element dat.

- tendinţa este măsurată prin valoarea potenţialelor

normale de ionizare ale elementelor respective

Potenţial de ionizare :
potenţialul ε0 care corespunde reacţiei de
formare a unui ion dat

M + aq = + ne-
 I.1. Memento
I.1.1. TĂRIA AGENŢILOR OXIDANŢI ŞI
REDUCĂTORI
* Caracterul oxidant al unui element
este cu atât mai puternic cu cât numărul său
de oxidare este mai mare (în sens algebric).

* Caracterul reducător al unui element

este cu atât mai puternic cu cât numărul său
de oxidare este mai mic (în sens algebric).
I.1.2. SENSUL REACŢIILOR DE OXIDO-REDUCERE

♦ O reacţie redox se produce în sensul în care

oxidantul şi reducătorul mai puternici (din fiecare
cuplu Ox/Red) se transformă în oxidantul şi
reducătorul mai slabi (din fiecare cuplu Ox/Red).
I.1.2.1. TIPURI DE REACŢII DE
OXIDO-REDUCERE
a) REACŢII REDOX DE COMBINARE

Reacţii de combinare cu oxido-reducere între două

elemente
(metal + nemetal ; nemetal + nemetal)
 0 0 +2 -1
Mg(s) + Cl2 (g) = MgCl2(s)
Metal Nemetal Mg2+ 2Cl-
agent reducător agent oxidant
Red 1 Ox 2 Ox 1 Red 2
Reducător puternic Oxidant puternic Oxidant slab Reducător slab

0 0 VI -I
S(s) + 3F2 (g) = SF6(g)
Nemetal mai puţin Nemetal mai SVI F-I
electronegativ electronegativ

agent reducător agent oxidant

Red 1 Ox 2 Ox 1 Red 2
Reducător puternic Oxidant puternic Oxidant slab Reducător slab
b) REACŢII REDOX DE DESCOMPUNERE
(t0)
2 Ag2O(s) = 4 Ag(s) + O2(g)
(t0)
2 AuCl3(s) = 2 Au(s) + 3 Cl2(g)
(t0)
2 KNO3(s) = 2 KNO2(s) + O2(g)
(t0)
2 Pb(NO3)2(s) = 2 PbO(s) + 4 NO2(g) + O2(g)
c) REACŢII REDOX DE DEPLASARE
Un agent reducător mai puternic deplasează un
agent reducător mai slab din compuşii săi.

Reacţii în care agent reducător este un metal

Sensul acestor reacţii, în funcţie de tăria
agentului reducător, poate fi prevăzută pe
baza seriei de activitate a metalelor
 2Na(s) + 2HOH(l) = H2(g) + 2Na(OH)(aq)

Zn(s) + H2O(g) = H2(g) + ZnO(s)

Sn(s) + 2HBr(aq) = H2(g) + SnBr2(aq)

Cu(s) + 2H2SO4(aq) = CuSO4(aq) + SO2 (g) + 2H2O

 Fe(s) + Al2O3(s) ? Al (s) + Fe2O3 (s)
2Al0(s) + FeIII2O3(s) = 2Fe0(s) + AlIII2O3(s)

Zn(s) + CuCl2(aq) ? ZnCl2 (aq) + Cu(s)

Zn0(s) + CuIICl2(aq) = ZnIICl2 (aq) + Cu0(s)

Metalele active
deplasează ionii
metalelor mai puţin
active din combinaţii
 Metale în stare liberă

caracterul rducător scade

Nemetalele în stare liberă

caracterul oxidant scade

 Seria tensiunilor electrochimice
Potenţialele normale de electrod ε0 (V) ale metalelor în scara hidrogen la 25°C (1 atm, a = 1)
 K , Na , Ca , Mg , Al , Mn , Zn , Fe , Sn , Pb , H , Cu , Hg , Ag , Pt , Au

• scade caracterul reducător al metalului, M0

(caracter reducător pe baza reacţiei M0 = Mn+ + ne-)
• creşte caracterul oxidant al ionului Mn+
(caracter oxidant pe baza reacţiei (Mn+ + ne- = M)

Al, Zn, Sn : în mediu alcalin

☛le este caracteristică proprietatea de a forma hidroxocompuşi
☛reducători mai puternici în soluţie alcalină decăt în soluţie acidă

Pd, Pt : în mediu alcalin

↳ mai puţin nobile în soluţie alcalină decît în soluţie acidă

Potenţialul de electrod, ε0 (V)

Mediu Potenţialul de electrod, ε0 (V)
Mediu
Al Zn Sn Pd Pt
alcalin -2,35 -1,22 -0,91 alcalin +0,07 +0,15
acid -1,66 -0,76 -0,14 acid +0,99 +1,20
 II. Obtinerea şi purificarea metalelor

II.1. Stare naturală

-în stare liberă :

- Pt şi metalele platinice : Ru, Rh, Pd, Os, Ir
- Au, Ag, U, Cu, Hg, Bi

- compuşi - minerale
minereu
 minereuri oxidice

Denumire hematitul magnetitul limonitul corindonul casiteritul

Formulă α-Fe2O3 Fe3O4 FeO(OH)⋅aq α-Al2O3 SnO2
cele 3 modificaţii cristaline :
Denumire piroluzitul hausmanitul rutil, brookit, anatas cuprit
Formulă MnO2 Mn3O4 TiO2 Cu2O
Denumire ilmenit spinel crisoberiliu
oxizi micşti
Formulă FeTiO3 MgAl2O4 BeAl2O4

minereuri sulfură

Denumire galena 2 modificaţii : 2 modificaţii cristaline : calcozina molibdenit

wiirtzita,blenda pirita, marcasita
Formulă PbS ZnS FeS2 Cu2S MoS2
Denumire calcopirita cobaltina
Formulă CuFeS2 CoAsS
 minereuri sulfaţi

Denumire celestina baritina gipsul anhidritul anglezitul

Formulă SrSO4 BaSO4 CaSO4⋅2H2O CaSO4 PbSO4
minereuri care conţin compuşi halogenaţi

Denumire fluorina sarea gemă silvina carnalitul criolitul

Formulă CaF2 NaCI KCl MgCl2⋅KCl⋅6H2O Na3AlF6
minereuri carbonaţi

2 modificaţii cristaline :
calcitul, aragonitul
Denumire 1 modificaţie semicristalină : stronţionitul witheritul ceruzitul magnezitul
marmură
2 modificaţii amorfe :
cretă, calcar
Formulă CaCO3 SrCO3 BaCO3 PbCO3 MgCO3
Denumire sideritul rodocrozitul smithsonitul malachitul dolomitul
Formulă FeCO3 MnCO3 ZnCO3 Cu2CO3(OH)2 CaMg(CO3)2
Tipul de minereuri Denumire Formulă
minereuri silicaţi zirconitul ZrSiO4
thoritul ThSiO4
minereuri săruri ale unor oxoacizi

minereuri cromat

crocoitul PbCrO4
minereuri molibdaţi

Wulfenitul PbMoO4
minereuri wolframaţi
wolframitul (Fe,Mn)WO4
scheelitul CaWO4
Minereuri fosfaţi
monazitul CePO4
fluorapatita Ca5(PO4)3F
clorapatita Ca5(PO4)3Cl