LICEUL TEORETIC GEORGE EMIL PALADE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

CONSTANTA

REFERAT - PSIHOLOGIE

TEMA: COMUNICAREA EMPATICA

STUDENT: CRISTINA VIZITIU

ANUL I AMG; GRUPA 2
PROFESOR: ROXANA – TEODORA MARCU

1
 Comunicarea empatica

Intr-o lume din ce in ce mai grabita ne vine tot mai greu sa dam
dovada de rabdarea de a-i asculta pe ceilalti inainte de a ne exprima
propriile dorinte. Vrem ca ceilalti sa ne inteleaga dorintele fara a fi dispusi
sa le acordam noi mai intai aceasta sansa.
Si chiar daca ii ascultam, de multe ori o facem doar din dorinta de a
replica, de a intrerupe, de a spune dupa ce auzim doar cateva cuvinte: “Te
inteleg perfect, stai sa-ti spun cum mi s-a intamplat si mie exact la fel!”
Ascultam judecand, criticand, evaluand, interpretand, suprapunand
propriul nostru ego, propriile noastre valori, propriile noastre experiente
personale peste ceea ce auzim de la cel care se gaseste in fata noastra.
Si, ceea ce este la fel de rau, dam sfaturi fara sa cunoastem in
amanunt situatia in care se gaseste celalalt. Chiar daca aceste sfaturi sunt
bine intentionate, ele sunt complet lipsite de valoare… sau, si mai rau,
daunatoare!
Nu este de mirare ca acesta are de multe ori o atitudine defensiva
atunci cand ii vine randul sa ne asculte: in loc sa se concentreze asupra
mesajului pe care vrem sa i-l transmitem se concentreaza sa-si apere
pozitia, sa-si pastreze imaginea, sa evite sau sa respinga amenintarea pe
care o simte in urma faptului ca l-am ascultat in modul descris anetrior.
Comunicarea devine astfel alienata, blocandu-se fie la nivelul
apararii, fie la nivelul contraatacului.

2
 Comunicarea empatica ne poate ajuta sa revenim la relatii
armonioase cu cei din jurul noastru - fie ca este vorba de familie, prieteni,
colegi de serviciu sau oameni pe care ii intalnim pentru prima data.
Unul dintre principiile de baza ale comunicarii empatice este aceea
de a-l intelege pe celalalt inainte de a ne face noi insine intelesi.
Ascultarea empatica poate fi asadar definita drept acel mod de a
asculta cu intentia sincera de a intelege “harta” celuilalt, modul sau de a
vedea realitatea, felul in care se simte in legatura cu lucrurile asupra carora
comunica, valorile si atitudinea sa.
__ Un alt principiu de baza in ascultarea empatica este acela de a nu-i
impune celuilalt propriul tau sistem de valori, motivatii, propriile atitudini,
propria ta experienta de viata… de aceea o astfel de ascultare necesita un
mare efort de a arata toleranta.
Judecam, evaluam, interpretam, dam sfaturi grabite fara sa ne dam macar
seama.
Cel de-a treilea principiu fundamental al comunicarii empatice:
raspunsul pe care il dam trebuie sa contina doua parti.
a) Partea logica - se refera la reformularea cu propriile noastre
cuvinte a continutului comunicarii. Astfel putem fi siguri ca nu vom evalua,
interpreta, critica, judeca. O forma mai simpla este repetarea uneiparti
semnificative a mesajului pe care tocmai l-am ascultat.
b) Partea legata de sentimente - se refera la incercarea de a explora,
de a intelege, de a reflecta care sunt sentimentele asociate continutului
logic al comunicarii.

3
 Aceste tehnici nu vor avea efectul asteptat daca nu le folosim cu
dorinta sincera de a-l asculta si de a-l intelege pe celalalt, propria lui viziune
asupra lumii, propriile sale sentimente, valori, atitudini.
Cat depre sfaturi, ele ne vor fi cerute doar in momentul in care cel cu
care comunicam va simti ca il intelegem intr-o masura suficient de mare
incat sa aiba incredere in judecata noastra. De aceea orice sfat dat (chiar cu
buna intentie) inainte de a ne fi cerut va fi interpretat drept o lipsa de
respect si nu numai ca nu va imbunatati comunicarea, ci chiar o va
inrautati.
Suntem suficient de rabdatori, suntem suficient de toleranti pentru a
comunica in mod empatic cu ceilalti? Rezultatele obtinute ar putea justifica
efortul pe care il vom depune.
In Grecia Antica, marii oratori isi construiau discursul plecand de la
trei elemente: ethos (legat de caracterul vorbitorului, de credibilitatea sa),
pathos (sau capacitatea de a rezona pe plan emotional cu auditoriul, de a
empatiza) si logos (un discurs ce se supune principiilor logice). Oratorii erau
convinsi ca, pentru a convinge si a influenta prin discurs, toate cele trei
elemente trebuie combinate intr-o proportie adecvata.
Plecand de la aceasta idee, trebuie sa observam ca, in majoritatea
discursurilor noastre, cu exceptia poate a unor discutii personale, intre
prieteni, sau politice, ce urmaresc sa influenteze electoratul, predomina
componenta logica si mai putin cea afectiva.
De exemplu, intr-o discutie dintre manager si subordonat,
argumentele sunt de cele mai multe ori de natura rationala (de genul
“trebuie sa termini raportul, intra in atributiile tale”), existand implicit si
componenta de autoritate pe care o impune pozitia ierarhica.
4
 Receptorul mesajului, in functie de calitatea relatiilor ce exista deja
intre interlocutori, de experienta lor anterioara, poate reactiona in trei
moduri diferite. Poate fi un ascultator defensiv, care nu se concentreaza
asupra mesajului transmis, ci asupra modului cum si-ar putea apara pozitia,
cum isi poate pastra sau imbunatati imaginea, cum poate evita sau respinge
amenintarea pe care o percepe in mesaj.
In acest caz, comunicarea este compromisa, atitudinea va fi una de
negare sau agresiva, de contraatac. Un al doilea tip de ascultare poate fi
cea politicoasa, in care cei doi interlocutori comunica numai la nivel logic,
rational, in care subordonatul respecta pozitia managerului si autoritatea sa
si evita orice gen de conflict sau confruntare, chiar daca mesajul il
nemultumeste. A treia varianta este ascultarea empatica, in care receptorul
mesajului nu se opreste doar la componenta rationala, ci are si o atitudine
de acceptare a emitatorului asa cum e el, cu nevoile si cu istoria sa
personala, cu atitudinea sa. Mesajul transmis nu este receptat ca fiind
neutru, functional, nu este luat ca o amenintare, ci este personalizat.
Emitatorul nu este evaluat, criticat si, mai ales, nu este raportat la propriile
asteptari sau experiente personale. Acesta este un punct de plecare
esential pentru o comunicare eficienta. Cei doi interlocutori se ajuta
reciproc sa transmita cat mai bine ceea ce doresc.
De cele mai multe ori, primul impuls pe care il avem intr-un episod de
comunicare este acela de a evalua interlocutorul, de a critica sau judeca
ceea ce spune, de a urmari daca nu cumva mesajul sau ne lezeaza propria
imagine sau propriile idei. Cu alte cuvinte, ne proiectam instinctiv propriul
ego, propria istorie de viata, propriile atitudini si asteptari asupra a ceea ce
auzim.
5
 A asculta empatic insa inseamna a incerca sa intelegi interlocutorul,
mai ales la nivel emotional.
O comunicare empatica are ca prima conditie incercarea de a nu-i
impune interlocutorului sistemul tau de valori, atitudini, motivatii, ci de
incerca sa-l accepti pe al sau, asa cum este, fara o evaluare critica. Este un
exercitiu de toleranta in urma caruia fiecare partener de discutie are de
castigat.
Exista insa si riscuri legate de comunicarea empatica. Cel mai mare
risc este cel al vulnerabilitatii, deoarece, incercand sa-l intelegi pe celalalt,
poti adopta fara sa vrei cadrul celuilalt de referinta, fapt ce poate influenta
propriul mod de a vedea lucrurile. Mai mult, a fi empatic implica mult efort
si timp dedicat celuilalt. Rezultatele insa pot fi extrem de satisfacatoare,
poti spera intr-o comunicare eficienta, poti influenta, motiva, convinge
interlocutorul.
Comunicarea empatica poate fi folosita cu succes si intr-o organizatie
sau intr-un grup de munca. Un angajat poate fi motivat nu numai prin
nivelul salariului, ci si prin faptul ca se simte inteles, apreciat, simte ca
poate comunica, mai ales la nivel emotional, si ca este inteles. Un manager
isi poate motiva oamenii intelegand care este sistemul lor de valori si
asteptari in urma unui episod de comunicare empatica.