Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LITIAZ RENALA
CUPRINS
MOTTO
ARGUMENT
CAPITOLUL I. INTRODUCERE N NURSING-----------------------------------------------------5
1. Teoretizarea noiunilor de nursing-----------------------------------------------------------------------5
Definiia nursingului i a conceptului elaborat de Virginia Henderson----------------------------5
Codul pentru asistente medicale------------------------------------------------------------------------7
Rolul si funciile asistentei medicale dupa Virginia Henderson------------------------------------7
2. Nevoile fundamentale ale fiinei umane----------------------------------------------------------------8
CAPITOLUL II. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL---------------------9
Noiuni de anatomie--------------------------------------------------------------------------------------9
Funciile rinichiului--------------------------------------------------------------------------------------11
Cile urinare----------------------------------------------------------------------------------------------12
CAPITOLUL III. LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII-------------------------13
Definiie---------------------------------------------------------------------------------------------------13
Cauze------------------------------------------------------------------------------------------------------13
Simptomatologie. Diagnostic clinic-------------------------------------------------------------------16
Examinri paraclinice-----------------------------------------------------------------------------------18
Diagnostic diferenial-----------------------------------------------------------------------------------19
Tratament-------------------------------------------------------------------------------------------------20
Evoluie i complicaii----------------------------------------------------------------------------------23
Profilaxie Prognostic------------------------------------------------------------------------------------25
CAPITOLUL IV. EDUCAIA PENTRU SNTATE---------------------------------------------26
Rolul asistentului medical in efectuarea actelor medicale.-----------------------------------------27
Rolul asistentului medical n efectuarea actelor medicale de investigaie si de tratament-----27
Pregtirea preoperatorie---------------------------------------------------------------------------------31
ngrijirile postoperatorii---------------------------------------------------------------------------------35
CAPITOLUL V. ELABORAREA PLANULUI DE NGRIJIRE---------------------------------38
CAZUL I -----------------------------------------------------------------------------------------------------39
1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------40
2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------44
3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------47
4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------49
5.Evaluarea final----------------------------------------------------------------------------------------63
CAZUL II-----------------------------------------------------------------------------------------------------64
1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------65
2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------69
3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------72
4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------73
5.Evaluarea final----------------------------------------------------------------------------------------86
CAZUL III----------------------------------------------------------------------------------------------------87
1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------88
2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------92
3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------95
4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------96
5.Evaluarea final--------------------------------------------------------------------------------------107
CONCLUZII -----------------------------------------------------------------------------------------------108
BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIA
Litiaza urinara, cunoscuta mai frecvent sub numele de pietre la rinichi este o
afectiune
cunoscuta inca din antichitate.Riches raportand existenta unui calcul vezical la o
mumie egipteana din anul 4800.i.e.n, Tratamentul litiazei urinare constituind o
preocupare continua a urologiloracelor timpuri mergand de la tratamente
naturiste(GALENUS)pana la tratament chirurgical(HIPOCRATE practicand probabil
prima interventie chirurgicala urologica de tip litiazic)
Explicatia pentru care acest tip de patologie a fost descoperita si tratata atat de
rapid este simpl durerea care insoteste litiaza renala (colica renala) este intr-atat
de mare incat un tratament care sa o indeparteze era absolut necesara
Chiar daca medicina a evoluat considerabil pana in zilele noastre, litiaza urinara a
ramas in continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult, incidenta
sa este in crestere in Europa, America de Nord si Japonia, frecventa care poate fi
pusa cel mai probabil pe seama alimentatiei si a duritatii apei.
Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective
importante in actualul sistem de sanatate.
Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de
sanatate s-a ajuns la datoria de a pastra sanatatea.
Dar existenta omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru
ingrijirea pacientului a fost si ramane unul dintre telurile umanitare ale medicinei.
Dintre bolile frecvent intalnite se inscrie si LITIAZA RENALA.
Am ales ca tema Ingrijirea pacientului cu Litiaza Renala, datorita faptului ca si eu
am suferit de aceasta boala, pe care am tratat-o medicamentos.
Aparand la toate varstele, are de regula un diagnostic cu atat mai sever cu cat se
instaleaza la o varsta mai timpurie.
Consecintele si rapiditatea instalarii complicatiilor, precum si tendinta la recidive
m-a ajutat sa inteleg mai bie aceasta boala, fapt pentru care Litiaza Renala m-i s-a
parut potrivita ca subiect al acestei lucrari.
Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiuni de nursing din
acdrul orelor la care am participat la scoala, voi incerca sa subliniez importanta
acestei afectiuni.
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN NURSING
1. TEORETIZAREA NOIUNILOR DE NURSING
Conceptul V. Henderson
Asistenta generalist este contiina celui lipsit de contiin, este vederea pentru
cel orbit de curnd, este braul pentru cel cruia i-a fost amputat, este dragostea de via
pentru cel ce a ncercat s se sinucid, contiina i nelegerea, ncrederea pentru tnra
mam.
Asistenta medical a fost denumit mama profesional. Ea este o mam ce
acioneaz conform nevoilor copilului i trebuie adeseori s ndeplineasc sarcini ct mai
diverse i ct mai insolite.
Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau
sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea prin ndeplinirea sarcinilor pe care
le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare.
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct bolnavul s-i
rectige independena ct mai repede posibil.
Deci nursingul presupune: a trata, a ingriji si a gestiona distribuirea ingrijirilor
acordate bolnavului.
Scopul i evaluarea aplicrii conceptului V. Henderson
Scopul acestui concept este acela de a descrie principiile fundamentale ale
ngrijirii bolnavului, pe baza crora asitenta medical generalist realizeaz un plan de
ngrijire, bazat pe o bun cunoatere metodologic a pacientului i a familiei; pacientul
este recunoscut ca participant activ n aceasta intervenie, ceea ce l ncurajeaz i-i
motiveaz dorina de autonomie.
Planul de a-l ajuta pe pacient este influenat de vrst, temperament, statutul social
i cultural, capacitatea fzic i intelectual, de stri patologice i sindroame ca: ocul,
febra, infecia, deshidratarea i depresia.
Crearea unui plan scris de ctre asistent, asigur unitatea n continuarea
ngrijirilor; n orice caz este vorba de modificarea n funcie de nevoile pacientului pe
minute, zile sau sptmni.
Evaluarea nevoilor bolnavului solicit, ntre alte caliti, sensibilitatea, sentimente
profunde i o judecat corect din partea asistentei care acord ngrijiri bolnavilor, pentru
a asculta, observa, cunoate; asistenta trebuie s evalueze nevoile sale i s stabileasc
relaiile interumane eseniale pentru a acorda ngrijiri eficiente.
Aplicarea corect n practic a unui plan de ngrijiri, duce la restabilirea
independenei pacientului, la reintegrarea sa pe plan bio-psiho-social, la care se adaug i
a patra dimensiune, cea moral i spiritual.
Omul trebuie sa aib un ideal pentru care i prin care s triasc, s caute un sens
n via, un rol superior sau numai simpla supravieuire sau existen.
Aceasta nou dimensiune a sntii sale este considerat actualmente de o
importan central n desvrirea personalitii umane i a sntii, deoarece a concepe
sntatea fizic fr componenta etic, presupune dezumanizarea omului
Restabilirea sanatatii
Inlaturarea suferintei
Cele
14
nevoi
fundamentale
statuate
n
acest
concept
sunt
urmtoarele:
1
o
A
respira
si
a
buna
rculatie
bea
si
avea
manca
elimina
4
A
se
misca
si
a
avea
o
buna
postura
5
A
dormi
odihni
Ase
si
se
imbraca
si
dezbraca
se
7.A-si
mentine
temperatura
corpului
in
limite
normale
8.A-i
ngriji
i
proteja
tegumentele
9.A
evita
10.A
pericolele
comunica
11.A-i
practica
religia
12.
A
fi
preocupat
in
vederea
realizarii
profesionale
13.A
se
recreea
14.A
nva
cum sa-si
pastreze
sanatatea
CAPITOLUL I
ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR
NOIUNI DE ANATOMIE
.
*Aparatul urinar este alcatuit din cei doi rinichi si din cile evacuatoare ale
urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinara si uretra.
*Rinichii ,organele secretoare ale urinii,au forma de boabe de fasole si sunt
situati de o parte si de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este inconjurat de un strat
celulo-adipos si invelit cu o capsula fibroasa inextensibila,este situat in loja renala.
*Rinichii au o margine convexa,o margine interna concava si doi poli:unul
superior si altul inferior.Pe partea concava se afla hilul renal,alcatuit din artera si vena
renala,limfaticele,nervii,jonctiunea uretro-bazinetala.
*Rinichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang..
*Loja renala este limitata in sus de diafragm,in spate de ultimele doua coaste si
dedesuptul lor de muschii si aponevrozele lombare,iar inainte,de viscerele abdominale.
*Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi
resimtite lombar,abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa
abdominala si de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca
simptomatologie toracica
FUNCIILE RINICHIULUI
:1 Funcia de formare a urinei:
Prin aceasta sigura epurarea organismuluide substante toxice.Formarea urinei se
datoreaza unui mechanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsortie si
secretie la nivelul tubilor
Prin filtrare glomerurala se formeaza urina primitiva150l urina primitive in
24h,din filtrarea a 1500l plasma)Urina primitive are compozitia plasmei,dar fara
proteine,lipide si elemente figurate.Contine deci:apa,glucoza,uree,acid uric si toti
electrolitii sangelui.
In faza urmatoare la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomerural,se formeaza urina definitive
La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau in mare cantitatea de substante
utile si in cantitate mica pe cele toxice..Substantele utile sunt substante cu prag,care sunt
eliminate prin urina numai cand concentratia lor sanguina a deposit limitele
fiziologice(apa,glucoza,NaCl).Substantele toxice sunt substante fara prag,eliminarea lor
in urina facandu-se imediat ce apar in sange.
Apa se reabsoarbe in proportie de 99%,glucoza in intregime,sarurile si clorura de
sodium in proportie veriabila de 98%.
Substantele toxice nu sunt reabsorbite decat in proportie mult mai
mica:uree33%,75%acid uric
2 Funcia secretorie de meninere a echilibrului acido-bazic
El poate secreta si elimina unele substante ,ca amoniacul ,cu rol foarte important in
echilibrul acido-bazic
CILE URINARE
Ureterul
Ureterele sunt conducte care continu bazinetele celor doi rinichi, cobornd
retroperitoneal de o parte i de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ
25 cm. Ajung n pelvis de unde se vars n vezica urinar. Sunt formate din fibre
longitudinale, la exterior i circulare la interior, graie crora execut micri ondulatorii
caracteristice (peristaltice) care fac ca urina s se ntoarc n vezic. Pe faa inferioar
uretrele au o mucoas, i pe cea extern un nveli conjuctiv.
Vezica urinar
Este un rezervor care colecteaz urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu mari
posibiliti de destindere (1-3 l) datorit musculaturii sale bogate format dintr-un strat
longitudinal extern i actul longitudinal intern.
Uretra
Este un canal musculo- membranos care difer n raport cu sexul.
La brbat exist un canal comun, urinar i genital, de la vezic la meantul urinar. Are
patru poriuni intraparietal, prostatic (3 cm), membranoas (prin diafragma urogenital)
i spongioas sau pelvian.
La femei este un canal ntins de la vezic pn la vulv, paralel cu vaginul i posterior de
el, are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurt se pot produce infecii urinare frecvente. Are
dou poriuni: intrapelvian i perineal, orificiul inferior este situat posterior de clitoris.
CAPITOLUL II
LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII
DEFINIIE
Este o afeciune caracterizat prin formarea de calculi (concreiuni minerale,
organice i de cele mai multe ori mixte) ,n bazinet i de-a lungul cilor urinare
(ncepnd cu tubul urinifer si terminnd cu uretra),n urma precipitarii substanelor
care n mod normal,se gsesc dizolvate n urin.
CAUZE
Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte
substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina
tipul de calcul care se formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si
apar atunci cand nivelul acestuia in urina se modifica.
FACTORI DE RISC
Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor cu predispozitie pentru
aparitia calculilor renali, in special cele care suferit deja de litiaza renala:
*Hidratarea insuficienta - Consumul insuficient de lichide (in special de apa),
duce la diminuarea volumului urinei, care va fi deci mai concentrata in saruri.
*Unele medicamente diureticele, de exemplu, pot creste riscul de formare a
calculilor renali. Efectul acestor medicamente asupra formarii de calculi este variabil.
Prin urmare, persoanele cu risc crescut trebuie sa consulte medicul sau farmacistul inainte
de luarea medicamentelor.
*Consumul insuficient de fructe si legume consumul de fructe si legume este
asociat cu un risc scazut de formare a calculilor, deoarece favorizeaza excretia de citrat,
un inhibitor al cristalizarii sarurilor in caile urinare.
*Consumul excesiv de proteine (carne, peste, etc.) favorizeaza formarea
calculilor deoarece determina cresterea nivelului de calciu, oxalat si acid uric din urina,
precum si diminuarea nivelului de citrati (un factor de protectie impotriva calculilor).
Proteinele de origine animala sunt cel mai frecvent incriminate.
*Acitivitate limitata sau sedentarism duce la pierderea treptata a masei osoase,
deci la eliberarea calciului din oase.
*Luarea de suplimente de calciu intre mese, neinsotite de alimente.
*Alimentatie bogata in oxalati determina cresterea nivelului de oxalati din
urina. Aceasta substanta se gaseste in numeroase alimente, desi doar o parte din acestea
par sa creasca in mod semnificativ nivelul din urina spanacul, sfecla rosie, nucile,
ciocolata, taratele de grau, migdalele, arahidele si capsunele.
indica numele lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid
uric din urina. Acidul uric este un produs al metabolismulu proteinelor. O dieta bogata in
proteine poate antrena un exces de acid uric in urina. Pacientii cu guta sau cei care
efectueaza chimioterapie sunt predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali.
*Calculii de cistina aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti.
Calculii sunt compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se
datoreaza cistinuriei (excretia unei cantitati excesive de cistina prin rinichi)
Simptomatologie clinica
Litiaza renal se poate manifesta clinic urmatoarele forme:
a) calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bnuit la bolnavii
de gut, infeciei urinare, imobiliti la pat, paraplegici.
Anamneza furnizeaz informaii despre anumite obiceiuri alimentare, abuz de alimente
bogate n proteine (carne) sau oxalai (spanac, sfecl roie, ciocolat) despre mediul de
via al pacientului (cald i uscat), infecii urinare n antecedente sau eventuale eliminri
anterioare de calculi.
Diagnostic pozitiv
Calculii renali pot fi descoperiti in timpul unui examen de rutina, dar in general
sunt diagnosticati la persoanele care acuza durere lombara acuta sau la pacienti cu infectii
urinare cronice.
EXAMINARI PARACLINICE
Radiografia renal simpl evideniaz calculii radioopaci, numrul, forma i
localizarea lor.
Ecografia este un examen neinvaziv, dar nu poate pune in evidenta calculii mici, in
special cei localizati in uretere sau vezica urinara,.permite de asemenea
diagnosticarea litiazei renale i a impactului su asupra rinichiului.
Pielografia intravenoasa - examen cu ajutorul caruia se poate determina localizarea
calculului in sistemul urinar si se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta.
Examenul consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea cu o substanta de
contrast, realizata prin injectare intravenoasa. Acest examen a fost inlocuit de
tomografia computerizata (CT), dar este in continuare utilizat in numeroase afectiuni
urinare.
Tomografia computerizata (CT) in spirala - a devenit testul de electie pentru
evaluarea calculilor renali. Poate identifica calculii indiferent de compozitia lor si nu
necesita utilizarea unui produs de contrast. .
Urografia intravenoas cu substan de contrast pune n eviden calculii
radiotranpareni, ca i modificrile cilor urinarea n amonte de obstacol, impactul
asupra parenchimului renal i eventualele leziuni anatomice
Scintigrafia renal apreciaz funcionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar
ea nu este indispensabil diagnosticului.
Sumarul de urin. Se cerceteaz prezena:
*albumine cu apreciere cantitativ;
*glucoz;
*mobilinogen;
*pigmeni biliari.
*Sedimentul urinei:
*leucocite;
*hematii;
*diferite sruri.
Reacia (pH-ului) urinei normal acidat i variaz ntre 4,6-8,8 n funcie de diet.
Volumul urinar n medie 1500 ml/zi n funcie de aportul hidric:
mai puin de 1500 ml/zi oligurie mai mult de 1500 ml /zi poliurie
Culoarea urinei poate deveni hipercrom, portocalie n ingestie redus de lichide,
pierderi lichidiene excesive, febr etc.
Mirosul urinei:
fetid: semnific infecii urinare severe;
amoniacal: fetid n infecii urinare
Proba Addis Hamburgher determin numrul de hematii sau leucocite eliminate pe
minut, recoltare ce se repet la 100 minute.Valorile normale: 0-2000 leucocite/min
Urocultura este examinarea bacteriologic a urinei i are drept scop depistarea
infeciei urinare. Recoltarea impune condiii sterile, dup o prealabil toalet local
(genital), din mijlocul jetului urinar (civa mililitri).
Urina recoltat se nsmneaz pe medii de cultur i citirea se face dup intubare la
termostat 24 h.
DIAGNOSTIC DIFERENIAL
a)Din punct de vedere al sindromului dureros cu :
litiaza colecistica
colecistita acuta
pancreatita
discopatia lombara
spondiloza lombara
anexita si metroanexita
chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar
apendicita
sindrom ocluziv
b)Din punct de vedere al hematuriei cu:
traumatisme ale aparatului urinar
tumori renale
litiaza vezicala
infarct renal
glomerulonefrita
Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigaiilor mai sus descrise
TRATAMENT
n cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat in funcie de:
vrsta pacientului
tarele organice asociate
dimensiunile calculului
compoziia chimic a calculului
gradul de afectare a funiei renale
stare rinichiului controlateral
asocierea complicaiilor(durere,infecie urinar,insuficient renal)
Majoritatea pietrelor sunt eliminate in mod spontan in termen de 6 saptamani, in
special daca pacientul consuma lichide. Pot fi administrate analgezice pentru reducerea
durerilor (acetaminofen), pana la eliminarea calculului.
Calculii prea mari, cei care provoaca dureri violente, infectii sau hemoragii trebuie
pulverizati in fragmente mici sau extrasi chirurgical.
Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici:
Litotripsia(litotritia) extracorporala interventie ce utilizeaza unde de soc produse
pe piele si orientate direct catre calcul, pulverizeaza calculul in fragmente mici ce pot
fi eliminate de catre sistemul urinar.
Nefrolitotomie percutanata tehnica utilizata atunci cand calculul este prea mare
sau pozitionat astfel incat nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se
efectueaza prin introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observatie si a unui
instrument numit nefroscop in rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se extrage calculul.
Daca acesta este prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul unei laser sau a energiei
electrice.
Ureteroscopia operatie necesara pentru extragerea calculilor localizati in uretere.
Consta in introducerea unei sonde (sau ureteroscop) in vezica prin uretra si ghidat
apoi pana la uretera. Calculii sunt apoi fragmentati sau extrasi intregi. Aceasta tehnica
poate afecta ureterele.
Tratament profilactic
Este n funcie de compoziia chimic a calculilor.
Litiaza renal fiind o boal cronic a ntregului organism, necesit un tratament de
lung durat. Tratamentul s-a dovedit eficace n profilaxia recidivelor, acestea diminund
de la 40% la 10%.
Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei i medicaiei
urmrete:
scderea concentraiei urinare printr-un aport crescut lichidian;
diminuarea aportului substanelor formatoare de calculi;
creterea aportului de mediatori care inhib cristalizarea;
modificarea pH-ului urinar;
lupta contra infeciei.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical impune doar o etap a tratamentului litiazei renale, el
va fi continuat ntotdeauna cu msuri de prevenire a recidivei calculoase.
EVOLUTIE SI COMPLICATII
*Evolutia este n general buna, multi bolnavi reusind dupa colici recidivate sa
elimine calculul. De cele mai multe ori, daca nu a fost gasita si tratata cauza, procesul de
formare a calculului continua, chinuind timp ndelungat bolnavul, ducnd la operatii
repetate.
*Unii bolnavi internati n spital nu accepta interventia chirurgicala, ajungnd
frecvent la blocarea caii urinare cu scoaterea rinichiului din functie (n acest moment
nceteaza durerea, fapt care bucura pe bolnav, dar calmarea este nselatoare, pentru ca
daca persista circa doua luni, obstacolul distruge ireversibil rinichiul).
*Exista posibilitatea foarte rara de anurie (blocarea functiei renale bilaterale), o
urgenta de prim ordin de diagnostic si tratament.
.
* Evoluia depinde de numrul i mrimea calculilor, obstrucia cilor urinare
depinde de eficiena tratamentului i posibilitatea prevenirii recidivelor i a
complicaiilor.
*Factorii care pot influena evoluia i prognosticul, sunt: natura litiazei,
dimensiunile, forma i situaia topografic a calculului, numrul, gradul de obstrucie a
cilor urinare, prezena sau absena infeciei i riscul de recidiv.
*Cu privire la natura litiazei, se tie c cea uric este mai bine tolerat, puin
dureroas, iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.
* Dintre litiazele calcice, cea fosfatic este mai grav dect cea oxalic, prin faptul
c recidiveaz i se infecteaz.
* n funcie de dimensiunile, forma i situaia topografic a calcului pot fi prevzute
ansele de eliminare spontan.
* Calculii caliceali sunt de obicei bine suportai, ns ansele de eliminare sunt
minime.
Complicaiile comune ale litiazei renale sunt:
complicaiile mecanice
complicaiile infectioase
complicaiile renale.
Complicaiile mecanice
Sunt determinate de prezena unui calcul pe cile urinare excretoare, care
reprezint un obstacol incomplet sau complet privind excreia urinii.
Este posibil ca, uneori, s se instaleze n amonte fa de obstacol o dilatare
pielocaliceal de volum variabil.
Excluderea funcional a rinichiului (rinichi mut) are loc n cazul cnd calculul
produce o obstrucie total.
Anurie reprezint o complicaie grav datorit fie unui mecanism reflex, fie unor
leziuni de pielonefrit litiazic pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucii bilaterale.
Complicaiile infecioase
Sunt favorizate de litiaza renal. Dup infecia pielic se instaleaz pielonefrita
acut sau cronic cu insuficien renal ireversibil.
Tot n cadrul complicaiilor infecioase se menioneaz:
pionefroza,
flegmonul perinefritic
septicemia.
Complicaiile renale
Sunt reprezentate de nefropatia obstructiv nsoit de nefrit interstiial
cronic.
PROFILAXIE
PROGNOSTIC
CAPITOLUL IV
EDUCAIA PENTRU SNTATE
Educaia pentru sntate vizeaz educaia bolnavului cu litiaza renala, n vederea
profilaxiei recurenelor i a complicaiilor bolilor renale.
Prevenirea recidivelor presupune identificarea tuturor factorilor endo i exogeni de
risc i inactivarea lor.
Asociat cu recurena litiazei renale s-au raportat:
alimentatia:subnutritia si excesul de proteine
hidratare insuficienta:sunt necesari 2l de apa pe zi pentru o hidratare adecvata
temperaturile crescute:favorizeaza deshidratarea
apa cu un continut crescut de Ca2+:favorizeaza aparitia pitrelor din calciu-calculi
calcici
stilul de viata si ocupatia:locul de munca intr-un mediu care favorizeaza
deshidratrea ,stresul,starea de incordare psihica,expunerea prelungita la temperaturi
crescute
factori endocrini si metabolici:tulburari in metabolismul
mineralelor,hiperparatiroidismul
factori genetici:rude de sange cu istoric de litiaza renala
antecedente personale in litiaza renala
Bolnavul trebuie educat referitor la tratament pe toata durata vietii sale.
SE VA MONOTORIZA
-pulsul, tensiunea arterial, temperatura,diureze
-se va urmri dac bolnavul respir normal
-se va urmri dac pacientul mnnc i bea normal
-se va urmri dac pacientul elimin pe toate cile de eliminare
-se va urmri dac pacientul se mic i i menine o postur bun (n mers, aezat,
ntins i cnd i schimb postura de la o poziie la alta)
PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZA
Sange pentru:
-hemoleucograma completa
-biochimie:creatininaserica.ALAT,ASALT.uree
serica,calcemie,fosfatemie,uricozurie,creatininemie,evaluarea,fosfatazelor alcaline si
a rezervei alcaline,glicemie,sideremie
Analize de urina pentru:
calciurie,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,uree
si creatinina urinara
Examen sumar de urina
-volum de urina pe 24h,pH ul urinar,densitatea
urinara,leucociturie,hematurie,cristalurie
Urocultura
-cu antibiograma
Examen cristalografic si bacteriologic al calculului eliminat spontan sau extras
PREGATIREA PREOPERATORIE
Scop
Pregtirea pacientului naintea interveniei chirurgicale este un element major de
prevenire a infeciilor postoperatorii. De ea depinde reuita operaiei i evoluia
postoperatorie.
Neutralizarea surselor de suprainfecie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la
distan (naso-faringian i vezic urinar)
Reducerea posibilitilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice
Depistarea i semnalarea unor leziuni cutanate, infecii ORL sau urinare recente ori
vindecate parazii externi, posibiliti de alergie
Pregtirea fizic i psihic a pacientului
*Pacienilor ajuni la secia de chirurgie trebuie s li se asigure confort fizic i psihic.
Pacienii internai sunt agitai, speriai, inhibai de teama interveniei chirurgicale, de
diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte.
*Asistenta medical are obligaia ca prin atitudinea i comportamentul ei s nlture
starea de anxietate n care se gsete pacientul nainte de operaie :
s l ajute s-i exprime gndurile, grijile , teama;
s i insufle ncredere n echipa operatorie;
s i explice ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala de operaie, n
preanestezie, cum va fi aezat la masa de operaie, cnd va prsi patul, cnd va primi
vizite;
s l asigure c va fi nsoit i ajutat .
*Se face numai nsoit de asistenta medical, care are obligaia s predea pacientul
asistentei de anestezie, mpreun cu toat documentaia i alte observaii survenite ulterior i
foarte importante pentru intervenia chirurgical.
*Transportul se face cu un brancard, pat rulant, crucior n funcie de boal i bolnav.
*Bolnavul trebuie aezat confortabil i acoperit .
n sala de preanestezie
*Teama i face pe unii pacieni s refuze operaia, sub pretextul c ar dori s mai ncerce
cu tratament medicamentos, sau c doresc o amnare pentru rezolvarea unei probleme
personale.
*n acest sens, rolul asistentei este de a-l liniti pe pacient i de a-i da ncredere.
Aceasta se realizeaz prin:
modul de a vorbi cu pacientul
asigurarea c anestezia i intervenia sunt benigne
exemple de reuit a unui operat cu aceeai intervenie
meninerea calmului, antrennd i vecinii de salon
INGRIJIRI POSTOPERATORII
SUPRAVEGHEREA OPERA TULUI
Este sarcina fundamental a asistentei medicale.
Supravegherea este permanent, n vederea depistrii precoce a incidentelor i
complicaiilor postoperatorii.
Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng
elementele de supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte mici
modificri i acuze subiective (durerea) i s administreze, la timp, tratamentul
prescris, evitnd iniiativele personale, fr a ine cont de responsabilitile celorlali
membri ai echipei.
Instalarea bolnavului
se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil, care va fi curat, bine aerisit, linitit,
n semiobscuritate , cu temperatura de 18-20C (cldura excesiv deshidrateaz i
favorizeaz hipotermia), prevzut cu instalaii do oxigen montate n perete, cu prize n
stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraie.
Patul va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern i, dac este cazul,
salteaua va fi antiescar.
Elemente de supravegheat
Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor
complementare.
Date clinice:
Aspectul general al operatului
culoarea pielii sesiznd paloarea i cianoza
coloraia unghiilor , urmrind apariia cianozei
starea extremitilor, paloarea sau rcirea nasului, urechilor, minilor i picioarelor
starea mucoaselor-limba uscat sau umed, sabural sau curat-indic starea de
hidratare a operatului
starea de calm sau agitaie, tiind c toropeala sau agitaia extrem exprim o
complicaie chirurgical (hemoragie intern, peritonit postoperatorie etc.)
Obstruarea tubului de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales plastica
Scaunul : se reia n urmtoarele 2-3 zile i este precedat de eliminare de gaze; n cazul n
care nu apar gazele , se folosete tubul de gaze , iar n cazul n care scaunul nu este spontan,
se face o clism evacuatoare.
Transpiraia : se noteaz dac apare, deoarece n cazul n care este abundent, poate
antrena pierderi de ap importante.
Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul i caracterul (bilioas, alimentar,
sanguinolent)
Pierderile prin drenaj : se noteaz aspectul i cantitatea pentru fiecare dren n parte.
Se inregistreaza atata cantitatea de lichid care se scurge prin drenuri cat si cantitatea
care excretata pe cale naturala
Mobilizarea bolnavului
Pentru prevenirea unor complicatii postoperatorii se recomanda o mobilizare cat mai
precoce a bolnavului,dar numai dupa ce s-au fixat bine drenurile
Aplicare masurilor igienice
Se va efectua toaleta bolnavilor la pat,tegumentele si mucoasele vor fi intretinute in
stare de igiena perfecte(se vor face bai partiale)
Se va aerisi permanent saloanele
Prevenirea complicatiilor
Dupa operatiile urologice poate aparea :febra urinara.o complicatie specifica,care se
manifesta prin febra ridicata si frisoane,timp de 3-4 zile,cedeaza dupa administarera
antibiotice.
Bolnavilor cu drenaj pe aparatul urinar li se vor efectua uroculturi si antibiograme
pentru aplicarea tratamentului.
In cazul supuratiilor se vor efectua periodic recoltari de secretie de la nivelul
drenurilor pentru culturi si antibiograme
CAZURI
PROCESUL DE INGRIJIRE
1 CULEGEREA DATELOR
-prin interviu direct de la pacient sau apartinator
-date culese din fise medicale
-observare(medical,psihologic)
-stabilirea obiectelor de viata pe cele 14 nevoi
2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
-manifestari de dependenta(semne si simptome)
-sursa de dificultate(cauzaboala)
-probleme
3 STABILIREA OBIECTIVELOR
-probleme
-obiective
-diagnostic de nursing Probleme
Etiologie
Simptome
4 APLICAREA IN PRACTICA
-problema
-obiective
-interventii-autonome
-delegate
-evaluare zilnica
5 EVALUARE
finala
CAPITOLUL V
CAZUL I
1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoatere mai bun a pacientului pentru a dovedi nevoile lui
de dependen i interdependena.
1 DATE STABILE
Date stabile generale si individuale
NUME, PRENUME: L.G
DATA NATERII: 10.04.1976
VRSTA: 35 ani
RELIGIE-ortodoxa
STARE CIVILA-casatorit,nu are copii
DATA INTERNARII : 17.02 2010
SECTIA: UROLOGIE sal-502
MEDICUL CURANT.: MEDIC SPECIALIST OLARU MIRCEA
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: LITIAZ RENAL
ADRESA: Timioara
OCUPAIA: SOFER
CULTURA-12 clase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: decedat prin blocaj renal
tata: paralizat pe baza AVC
ANTECEDENTE PERSONALE:
- fractura antebrat drept+interventie chirurgicala
-Hepatita B remisa
-Suspect hernie de disc
CONDIII DE VIA I MUNC: bune
OBICEIURI DE VIA:
-consumator de alcool ocazional, tutun, cafea
2. DATE VARIABILE
a) Date fizice (n momentul internrii)
-Temperatura: 38,20C
-T.A. : 140-80 mm Hg
-Puls: 100 pulsaii/minut
-Respiraie: 17 respiraii/minut
-Diureza: 1100 ml/24h
-Scaun: 1 scaun/zi
-G = 70 kg
- =1,68 m
b). Date psiho-sociale
-apetit: sczut
-somn agitat, ntrerupt din cauza durerii
-poziia bolnavului este antalgica, ghemuit
-faa exprim durere, tristee, ochi ncercnai
-dureri colicative renale la miciune, datorit eliminrilor de calculi renali
-capacitatea de comunicare pstrat
-pacientul este contient, orientat temporo-spaial
-oboseala este pregnant
-are o uoar stare depresiv, anxioas
3 NEVOIA DE A ELIMINA
a) URINA
diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati
-miciuni dese si dureroase
b)SCAUNUL
prezinta tranzit intestinal fiziologic
orar:1zi
culoare:in fct de alimentatie
fara dificultate in eliminarea intestinala
c)VARSATURI
-greuri i vrsturi
- slbiciune, oboseal
10 NEVOIA DE A COMUNICA
- i exprim uor nevoile, dorinele, emoiile
- limbaj clar, precis
-relaie armonioas n familie
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
- plimbri
- exerciii fizice uoare
3 NEVOIA DE A ELIMINA
Manifestari de dependentaa
-disurie,
-polakiurie
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare
-durere la mictiune
Problema
-alterare confortului legata de durere vie,disurie,polakiurie
Manifestari de dependenta
-greata-salivatie
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic- greaa
Problema
-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi
-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi
- slbiciune, oboseal
Sursa de dificultate
Sursa de ordin fizic- miciuni frecvente
-dureri la miciune
Sursa de ordin psihic-anxietatea
Problema
-incapacitate de a-se odihni
10 NEVOIA DE A COMUNICA
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema Nu sunt probleme
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
Manifestari de dependen
Sursa de dificultate
Problema Nu sunt probleme
3 PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR
Se urmareste stabilirea diagnosticului de ingrijire ,a manifestarilor de dependenta si a
surselor de dificultate
3 NEVOIA DE A ELIMINA
Problema-alterare confortului legata de durere vie la urinare;disurie,polakiurie
Obiective-pacientului s i se uureze durerea in cel mult 72h
-sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 48h
-prevenirea complicatiilor
Diagnostic de nursing-alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali
caracterizata prin dureri la mictiune
Problema-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi si transpiratii
-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi
Obiective-corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice
-sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 24h
Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin
refuz alimentar
4 APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
PROBLEMA
Internarea i
instalarea
pacientului n
salon si
pregtirea
pentru
recoltare
OBIECTIVE
Crearea unor conditii de
confort optime pentru
diminuarea stresului
suferit la internare si
adaptarea pacientului in
mediul spitalicesc
Efectuarea corecta a
recoltarii
INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
recoltarea sangelui
pentru:hemoleucograma,vsh,si
probe biochimice
ASAT,ALAT,uree
serica,creatinina serica,potasiu
seric,glicemie,colesterol,,calci
u seric,fosfatemie,rezerva
alcalina.
-recoltarea urinei pentru:
Calciurie,fosfaturie,uricozurie,
oxalurie,cistinurie,citraturie,m
agneziurie,natriurie,uree si
creatinina urinara
-examen sumar de
urina:volum de urina pe
24/h,pH-urinar,densitatea
urinara,prezenta
leucocituriei,hematurie,cristalu
rie
-urocultura-cu antibiograma
EVALUARE
Pacientul este multumit
de salon,s-a adaptat
statutului de pacient
destul de repede.
Pacientul este pregatit
pentru recoltarea
probelor de laborator
1 Tahicardie
tranzitorie
In decurs de 24h sa se
atenueze
tahicardia,pacientul sa
aibe o stare de bine.
Pacientul sa revina la o
temperatura normala de
36-37*C in decurs de
72h
2
Febra
moderara38,2*C-
Prevenirea
complicatiilor pe toata
durata spitalizarii si
dupa aceea
-administrez
antipireticAlgolalmin1 fiola
de 2 ml i.v diluata cu NaCl
0.9% 8ml
-administrez antibiotice
pentru infectia urinara
Ciprofloxacin 1 fiola 500mg
la 12h iv
Tahicardia s-a
ameliorat,pacinetul
prezinta un puls de
90pulsatii/minut
Stare pacientului e
stabila si el prezinta o
stare de bine
TA=140/80mmHg
Puls=90pulsatii/min
Dupa administarea
medicatiei pacientul
prezinta o usoara
ameliorare,temperatura
fiind in usoara scadere
iar la sfarsitul primei
zile este de 38*C
3
Alimentatie si
hidratare
inadecvata
prin deficit
Pacientul sa se poata
alimenta si hidrata
singur fara dificultate in
decurs de 48h
-Asigur alimentare
parenterala,perfuzabil cu 2
flacoane de 500mg,Glucoza de
10% si 2 flacoane de 500 mg
de NaCl de 0,9%
Ritmul de administrare este de
60 picaturi/minut
Pacintul nu prezinta o
stare de hidratare fizica
satisfacatoare
El refuza in continuare
alimentarea orala fiind
necesara continuarea
alimentatiei parenterale
Pacientul accepta sa
consume un pahar cu
ceai.
4
Potential de
alterare a
nutritiei prin
deficit-legat
de greata si
varsaturi
Pacientul sa nu mai
prezinte greata si
varsaturi in decurs de
24h
Pacientul sa beneficieze
de o dieta
corespunzatoare in 48h
Administrez
Metroclopramid 1 fiola i.m
Dupa administrarea
medicatiei pacientul
prezinta o stare de
greata usor
ameliorata,iar volumul
lichidian eliminat prin
varsaturi s-a ameliorat
usoar.
Spre seara el prezinta o
stare de voma
permanenta,fiind
necesara chemarea
doctorului de garda
5
Alterarea
confortului
Incapacitate
de a-se odihni
7
Alterarea
confortului
din cauza
durerii
lombare
Pacientul s beneficieze
de somn att calitativ,
ct i cantitativ, s
doarm 6-8h fr
ntrerupere n
aproximativ 3-4 zile
Pacientul s beneficieze
de confort fizic i psihic
pentru a se odihni bine
din primele 3 zile de la
internare
In decurs de 24h
pacientul sa nu mai aibe
dureri
Administrez Diazepan
nainte de culcare cu 30
minute
-Administrez antispastice
Nurofen400mg
Pacientul prezinta o
usoara ameliorare a
durerii,dar trecatoare,ea
revenind in intensitate
la sfarsitul zilei
8
Anxietatestres in
legatura cu
necunoasterea
evolutiei bolii
Pacientul s beneficieze
de siguran fr
accidente.
Pacientul s beneficieze
de siguran psihic
pentru nlturarea strii
de anxietate pe toat
perioada spitalizarii
Pacientul s acumuleze
noi cunotine, pe tot
parcursul spitalizrii
9
Deficit de
cunostinte
10
Eliminare
urinar
insuficient n
calitate i
cantitate
Pacientul s
dobndeasc atitudini,
obiceiuri i deprinderi
noi
Pacientul s aib
miciuni spontane n 48
h.
Pacientul este
neincrezator asupra
evolutiei bolii,el isi
pune toate sperantele in
personalul medical,dar
este speriat din cauza
durerilor care nu
cedeaza
La indicaia medicului
administrez diuretice
(Furosemid) 1 fiola
adminiatrate i.v
Pacientul prezinta in
continuare urinari dese
in cantitati
mici,culoarea
mictiunilor fiind foarte
transpatenta si densiate
scazuta
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
ZIUA II
PROBLEME
1 Febra
moderata
38C
2 Alimentatie
si hidratare
inadecvata
prin deficit
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
Pacientul sa revina la o
temperatura normala de
36-37C in decurs de
48h
Prevenirea
complicatiilor
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
-administrez
antipiretic,Algocalmin 1 fiola
de 2 ml iv la 12h dizolva in 8
ml Na Cl de 0,9%,
-administrez in continuare
Ciprofloxacin de 500mg la
12h/iv
Dupa 24 de h pacientul
nu mai prezinta
hipertermie,temperatur
a corpului revenind in
limite normale de 37C
Pacientul incerca sa
respecte prescriptiile
medicale ,dar nu
reuseste sa consume
mai mult de 1 masa pe
zi.
Cantitatea de lichide
ingerate fiind de
aproximativ 100ml
3
Potential de
alterare a
nutritiei prin
deficit-legat
de greata si
varsaturi
4 Alterarea
confortului si
incapacitatea
de a se odihni
5
Alterare
confortului
legata de
durere vie la
urinare
:disurie,
polakiurie
Pacientul sa nu mai
prezinte greata si
varsaturi in decurs de
24h
Pacientul s beneficieze
de somn att calitativ,
ct i cantitativ, s
doarm 6-8h fr
ntrerupere n
aproximativ 2-3 zile
Pacientului sa i se
amelioreze durerea in
cel mult 48h
Sa se atenueze nevoia
imperioasa de a
urina,disuria in maxim
36h
-Administrez supozitoare de
Emetiral de 0,025mg din 6in
6h
-Administrez Diazepan cp
inainte de culcare cu
aproximatin 30minute
Administrez calmant
Scobutil compus 1 fiola de
5ml injectata foarte lent i.v
Pacientul nu mai
prezinta
varsaturi.senzatia de
greata apare uneori,dar
dispare dupa
efectuarea unor
exercitii de inspir-expir
Pacientul reuseste sa
adoarma dupa
medicatie ,somnul este
linistit ,dar este
interupt de durerile
legate de mictiune
Pacientul prezinta in
continuare dureri la
mictiune,ceea ce
concretizeaza facptul
ca calculii nu au reusit
sa se elimine
6Alterarea
confortului
din cauza
durerii
lombare
7
Anxietatestres in
legatura cu
necunoasterea
evolutiei bolii
In decurs de 24h
pacientul sa prezinte o
stare de bine fara dureri
lombare
Pacientul sa beneficieze
de acumularea de
cunostinte descpre
evolutia favorabila a
bolii sale pana la
externare
-Administarea de Scobutil
compuspentru durerile la
mictiune este suficienta si
pentru ameliorarea durerilor
lombare
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
ZIUA III
PROBLEME
1Alimentatie
si hidratare
inadecvata
prin deficit
2 Potential de
alterare a
nutritiei prin
deficit-legat
de greata si
varsaturi
3 Alterarea
confortului si
incapacitatea
de a se odihni
OBIECTIVE
Pacientul s aibe trei
mese /zi
-s bea 2000 ml lichide
n 24h
Pacientul s fie
echilibrat hidroelectro
-litic i acido bazic n
decurs de 24h
Pacientul sa nu mai
prezinte greata si
varsaturi in decurs de
24h
Pacientul s beneficieze
de somn att calitativ, ct
i cantitativ, s doarm 68h fr ntrerupere n
aproximativ 2-3 zile
INTERVENTII AUTONOME
-Pregatesc masa pacientului
-Prepar 1000ml ceai din cozi de
cirese usor indulcit si ii asigur
1000ml apa plata la temperatura
camerei.
-Il servesc cu mancare si cu ceai
INTERVENTII DELEGATE
-Continui alimentarea
parenterala cu 500ml Glucoza
de 10% si 1000ml de NaCl de
0,9%
-Administrez
antivomitive:Emetiralsupozi
toare de 0,025g la interval de
6h
-Administrez Diazepan
drajeu cu aproximativ
30minute inainte de culcare
EVALUARE
Pacientul consuma 2
mese pe zi,compuse
din alimente usor
digerabile.,
Ca si consum hidric
bea aproximativ
1000ml de lichid
compus din ceai si apa
plata
Pacientul nu mai
prezinta varsaturi,iar
senzatia de greata a
disparut
Pacintul adoarme dupa
medicatie si reuseste sa
doarma neintrerupt
aproximativ 6h
4 Alterare
confortului
legata de
durere vie la
urinare:disurie,
polakiurie
Pacientului sa i se
amelioreze durerea in cel
mult 48h
Sa se atenueze nevoia
imperioasa de a
urina,disuria in maxim
36h
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
-Administrez Scobutil
compus 1 filola a 5 ml i,v
injectata foarte lent
Pacintul prezinta o
usoara ameliorare a
durerilor legate de
mictiune.la sfarsitul
zilei a reusit sa elimine
un calcul ureteral,care a
fost trimis la laborator.
Prezinta in continuare
tulburari legate de
mictiune ca:disurie si
polakiurie
ZIUA IV
PROBLEME
Stare generala
a bolnavului
1
Alimentatie si
hidratare
inadecvata
prin deficit
OBIECTIVE
Masurarea si notarea
functiilor vitale si
vegetative
Pacientul sa consume 3
mese pe zi si sa
consume 2000ml de
lichid
INTERVENTII AUTONOME SI
Masor si notez in Foaia de
Observatie:puls,temperatura,tensi
une,respiratie
-Calculez raia alimentar
echilibrat n funcie de numrul
de calorii i regim alimentar;
- Stabilesc regimul dietetic
corespunztor produse lactate,
fructe, legume, proteine n
cantiti limitate;
-Interzic s consume carne de
miel, conserve de carne,
brnzeturi nefermentate;
-Face zilnic bilanul hidric
msurnd cu continciozitate
ingestia i excreia;
-Cntresc zilnic pacientul
corectez dezechilibrul hidric, prin
hidratare
-Corectez dezechilibrul acidobazic n funcie de rezerva
alcalin;
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
Functiile vitale sunt
stabile
Pacientul consuma 3
mese pe zi cu valoare
energetica marita
Pana la sfarsitul zilei
reuseste sa consume
1500ml de lichide
compuse din apa si
ceai usor indulitc
2Alterare
confortului
legata de
durere vie la
urinare:disurie
,polakiurie
3 Deficit de
cunostinte
Pacientului sa i se
amelioreze durerea in
cel mult 24
Sa se atenueze nevoia
imperioasa de a
urina,disuria in maxim
24h
Administrez Scobutil
compus 1 filola a 5 ml i,v
injectata foarte lent
Pacientul sa fie
informat ca a acumulat
destule cunostinte in
legatura cu boala sa
pentru a preveni
recidivele
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
Pacientul prezinta o
usoara jena la
mictiune,
Tulburarile de emisie
urinara s-au
ameliorat,pacientul
reusind sa urineze o
data la 2-3 ore
Pacientul este
nerabdator sa afle mai
multe despre regimul
alimentar impus si este
hotarat sa urmeze
sfaturile medicale
pentru prevenirea
recidivelor
ZIUA V
PROBLEME
OBIECTIVE
Pacientul sa beneficieze
1Alimentatie si de o alimentare si
hidratare
hidratare adecvata
inadecvata prin
deficit
2Alterare
confortului
legata de
durere vie la
urinare:disurie,
polakiurie
3 Deficit de
cunostinte
Pacientul sa nu mai
prezinte dureri la
mictiune
Pacientul sa acumuleze
cunostinte despre
natura bolii sale
INTERVENTII AUTONOME
-Pregatesc masa cu alimente
permise(lapte,carne de pasare
,orez)
-Pregatesc ceai 100ml si apa
plata 1000ml
-Insotesc pacientul in sala de
mese si ii tin companie pe toata
durata mesei
-Aplic caldura umeda prin
compresii calde la nivel
hipogastric
INTERVENTII DELEGATE
Administrez ser fiziologic
1500ml
EVALUARE
Pacientul se
alimenteaza adecvat
Consuma 2000ml
lichid pe zi cu o
diureze de 2000ml/zi
-Administrez Scobutil
compus 1 filoa de 5ml foarte
lent i.v
Pacientul nu mai
prezinta durere la
mictiune,el urinand
normal la intervale de
2-3 ore,irina este clara
si inodora
Pacientul dovedeste ca
a acumulat cunostinte
despre boala sa si este
hotarat sa uremeze cu
strictete regimul
pentru a preveni
recidivele.
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
CAZUL II
1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile de
dependenta si de independenta ale acestuia.
;
1. Date stabile generale si individuale
NUME V
PRENUME L
VRSTA: 45 ani
RELIGIE-ortodoxa
STARE CIVILA-casatorit,1 copil
ADRESA: Timioara
OCUPAIA: COMERCIANT
CULTURA-12 clase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: nu cunoaste
tatl: ciroza hepatica
ANTECEDENTE PERSONALE:
-litiaza renala
-purtator de dublu JJ de 8mm
2. Date variabile
a) Date fizice (n momentul internrii)
Temperatura: 360C
T.A. : 125-80 mm Hg
Puls: 80 pulsaii/minut
Respiraie: 16 respiraii/minut
Diureza: 600 ml/24h
Scaun: 1 scaun/zi
G = 75 kg
=1,98 m
b. Date psiho-sociale
apetit: sczut
somn agitat, ntrerupt din cauza durerii
poziia bolnavului este ghemuit
faa exprim durere, agitaie, ochi ncercnai, privire anxioas
dureri renale puternice cu iradiere spre organele genitale i faa intern a coapsei;
capacitatea de micare bun
pacientul este contient, orientat temporo-spaial
oboseal, anxietate
ISTORICUL BOLII: - pacientul cu repetate colici renale n antecedente,este purtator de
dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverin, dezinfectante urinare.Au
persistat durerile n regiunea lombar i a fost trimis la spital pentru internare
2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema-NU PREZINTA PROBLEME
2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Manifestari de dependenta
-inapetenta
-scadere in greutate
-consum de lichide interzise
-nerespectarea regimului alimentare impus(fara carne,lactate,bauturi acidulate)
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-durere,inapetenta,dezgust alimentar,oboseala,slabiciune
-sursa de ordin psihic-lipsa de cunoastere a alimentelor permise
Problema
-perturbarea alimentatiei
3 NEVOIA DE A ELIMINA
Manifestari de dependentaa
-disurie,
-hidronefroza(retentie de urina in bazinet si in calicele renal,produs de un obstacol)
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare produsa de un obstacol
-durere la mictiune
-diminuarea debitului urinar
Problema
-alterare confortului legata de durere vie,disurie,
4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA
Manifestari de dependenta
-dificultate de a merge-pozitie antalgica
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere
Problema
-alterarea confortului
5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI
Manifestari de dependenta
- nelinite
- somn agitat ntrerupt de treziri repetate din cauza durerii lombare
- stare permanent de somn
- treziri frecvente
- slbiciune, oboseal
Sursa de dificultate
Sursa de ordin psihic- anxietatea
- dificultate n a stpni stresul
- schimbarea modului de via
- nelinite fa de diagnostic si teama de interventia chirurgicala
Problema
-perturbarea somnului
6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Manifestari de dependenta
- durere
- agitaie
- facies crispat
- insomnie
- nelinite
- fric
- gemete
Sursa de dificultate
Sursa de ordin psihic- nelinite fa de diagnostic, tratament procedurile de diagnosticare
- insuficienta cunoatere a mijloacelor de rezolvare a problemelor
-dificultate n asumarea rolului de pacient
Sursa de ordin fizic-durere
Problema
- durere
- anxietate
10 NEVOIA DE A COMUNICA
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI
VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
Este accentuata in perioada acuta a bolii.Acepta ajutorul si informatiile primite de la
echipa de ingrijire,Accepta tratamentul
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
Manifestari de dependenta
-descurajare,depresie
Sursa de dificultate
-sursa de ordin psihic-teama de nereusita a operatiei si afectarea posibila a rinichiului
Problema
-stare sufleteasa de tristete,asociata cu nemultumire,accentuaua la durere
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
Manifestari de dependenta
-inactivitatea
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-dezechilibru(durere)
-sursa de ordun psihologic-anxietate,stres
Problema
-dificultatea de a indeplinai activitati recreative
14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Manifestari de dependenta
-cunotine insuficiente despre boala, despre prevenirea ei
-necunoaterea tratamentului preventiv al bolii i al regimului alimentar
Sursa de dificultate
-sursa de ordin psihic-anxietatea(sentiment de disconfort si de tensiune pe care le simte in
fata problemelor sale)
Problema
-ignoranta
3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR
PROBLEME
V.2.4.APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
Internarea si instalarea
pacientului in salon
Crearea unor
conditii de
confort optime
pentru
diminuarea
stresului suferit
la internare si
adaptarea
pacientului in
mediul
spitalicesc
Efectuarea
corecta a
recoltarilor
Starea generala a
bolnavului
1
Perturbarea alimentatiei
Masurarea si
notarea functilor
vitale si
vegetative
-se masoara
puls,temperatura,tensine,respir
atie si se noteaza in Foaia de
Observatie
-masor functiile vitale si
vegetative dimineata si seara
Pana la externare
pacientul sa-si
redobandeasca
pofta de mancare
INTERVENTII DELEG
Recoltarerecoltarea san
pentru:hemoleucograma
biochimice ASAT,ALAT
serica,calcemie,magnezi
seric,potasiu seric,
-TGO,TGP
-glicemie,grup,
-colesterol
-sumar de urina
-urocultura cu antibiogra
-pregatesc pacientul pen
-pregatesc pacientul pen
examenul ecografic
-pregatirea pacientului
produselor biologice
2
Alterare confortului
legata de durere
vie,disurie si
hidronefroza
Pana la externare
pacientul sa
beneficieze de o
eliminare
adecvata
cantitaiv si
calitativ
3
Perturbarea somnului
In 24-48h
pacientul sa
beneficieze de un
somn calitativ si
cantitativ
4
Durere
Anxietate
Pacientul sa
prezinte o stare
ameliorata ,sa nu
mai aibe durere
in 2-4h
Pacientul s
acumuleze noi
cunotine n
legtur cu boala
sa cu care s
poat da
informatii pe tot
parcursul
5
Ignoranta
-aerisesc salonul
-asigur un climat relaxant
-il servesc cu ceai cald
- identific prin discuii cu
pacientul care este cauza
insomniei i mi spune c nu
doarme din cauza durerii i
anxietii
- nv pacientul s adopte o
poziie comod, antalgic
- nva pacientul s practice
tehnici de relaxare, exerciii
respiratorii cu30 min. nainte
de culcare.
-observ si notez calitatea si
cantitatea somnului
-aplic comprese calde pe
regiunile dureroase
-linistesc pacientul
-explorez nivelul de
cunotine
al pacientului privind boala,
modul de manifestare,
msurile de prevenire
- stimulez dorina de
cunoatere a
pacientului prin lecturarea de
-administrez antispastic
ca;Rowalinex capsule di
-medicatie diuretica:Fu
1fiola de 2ml la 6h i.v
-medicatie analgezica
-Algocalmin 2ml dizolv
sol de Na Cl de 0,9% ,1
-administrez 1 comprim
Mydocalm 0,05g cu jum
inainte de culcare
-administrez calmantele
mentionate
spitalizarii cat si
dupa aceea
materiale de specialitate in
legtur cu boala sa
- motivez importana
acumulrii de noi cunotine
- verific dac pacientul a
neles
mesajul corect i dac i-a
nsuit noile cunotine;
- nv pacientul s consume
lichide n cantiti mari (ceai
diuretic) regim alimentar care
s favorizeze formarea
srurilor, mai srac n carne,
mai bogat n vegetale.
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavulu
CT RENAL
PROBLEME
Starea
generala a
bolnavului
1
Anxietate
2
Alimentatia
solida si
hidrica
4
Evacuarea
intestinului
5
Asigurarea
igienei
corporale
ZIUA II
PREZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
Masurarea si -observarea pacientului
-masor functiile vitale si
notarea
vegetative dimineata si seara
functiIlor
vitale si
vegetative
Pacientul sa
-asigur repausul fizic si intelectual
-seara administrez un drajeu de
fie echilibrat -explic pacientului necesitatea
Diazepan
psihic
efectuarii intreventiei,asigurandu-l de
reusita ei
-explic ,ca fara interventie risca sa-si
piarda un rinichi
-prezint si alti pacienti care au fost
supusi Nefrolitotomiei si care au o
evolutie buna
Pacientul sa
beneficieze
de o
pregatire
gastrointestinala
corespunzato
are
Pregatirea
corespunzato
are pentru
operatie
Prevenirea
infectiilor
pre si post
operator
-dimineata administrez un
purgativ Frontrans
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului
ZIUA III
PREGATIREA DIN DIMINEATA INTERVENTIEI si DUPA
INTERVENTIE
PROBLEME
Starea
generala a
bolnavului
OBIECTIVE
Masurarea si
notarea
functiIlor vitale
si vegetative
INERVENTII AUTONOME
-se masoara
puls,temperatura,tensine,respiratie si
se noteaza in Foaia de Observatie
1
Asigurarea
igenei
corporale
Prevenirea
infectiilor post
si preoperator
2
Imbracarea
bolnavului
Pregatirea
pentru
transportul in
sala de operatie
Asigurarea
unei
continuitati a
pregatirii
postoperator
3
Transportul
bolnavului la
sala de
operatie
4
Continuarea
Transportul
ingrijirilor
bolnavului de postoperatorii
la sala de
operatie in
salon
5
Reinstalarea
Protejarea
pacientului in lenjeriei de pat
pat
Asigurarea
-aerisesc salonul
-schimb patul cu lenjerie curata
peste care se aseaza musama si aleza
contra umezirii cu urina
-controlez temperatura camerei sa
INTERVENTII DELEGATE
Urmarirea
functiilor
vitale si
vegetative
pozitiei
adecvate in
raport cu
anestezia
efectuata
6
Eliminarea
inadecvata
datorita
sondarii
7
Hidratarea
organismului
8
Complicatii
postoperatori
i
9
Revenirea
sensibilitatii
motorii
Asigurarea
eliminarii
urinei
fie de 18-20C
-atenuez lumina
-ajut la instalarea pacientului in pat
in pozitie orizontala pentru 24h fara
perna(pozitia fiind impusa de
rahianestezie)
-masor si notez in Foaia de
Observatie functiile vitale si
vegetative
-urinarele se aseza la un nivel
inferior fistulei(suspendate la
marginea patului)
-controlez permanent sonda de
drenaj pentru a descoperi la timp
intreruperea scurgerii de lichid
-urmaresc culoarea si aspectul
urinei
-inregistrez si notez in Foaia de
Observatie cantitatea de urina
evacuata prin amandoua
sonde(nefrostoma si sonda vezicala)
-administrez 100ml sol de
Glucoza 0,5% si 100ml de NaCl
0,9% perfuzabil
-administrez Metroclopramid 1
fiola diluata in ser fiziologic
pentru a preveni greata si
varsaturile
Prevenirea
deshidratarii
Mobilizarea
bolnavului
Prevenirea
complicatiilor
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
ZIUA IV
PROBLEM
E
1
Starea
generala a
bolnavului
2
Ingrijiri
igienice
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
Masurarea si
notarea
functiIlor
vitale si
vegetative
Prevenirea
complicatiilor
-se masoara
puls,temperatura,tensine,respiratie si
se noteaza in Foaia de Observatie
-efectuez toaleta pe regiuni ,la pat
-ajut pacientul sa-si schimbe pozitia
3
Cefalee
Combaterea
durerii in
maxim 2 h
4
Durere la
nivelul plagi
Prevenirea
complicatiilor
si pansarea
plagii
5
Mobilizarea
Pacientul sa-si
paoate reia
partial
activitatile
obisnuite
Pacientul sa
revina cat mai
curand la o
alimentatie
normala
6
Alimentatia
INTERVENTII DELEGATE
ncurajez sa consume
lichide,explicandu-i ca hidratarea
parenterala nu este suficienta fiind
stare lui de dinainte de operatie
-dupa aparitia gazelor intestinale ii
-administerz antalgice
ca:Alcogalmin 2ml dizolvat in ser
fiziologig 8ml,iv lent
-continui administarea
antibioticelor
-administerz antiantalgice la
indicatia medicului din 6in 6ore
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului
PROBLEME
1Starea
generala a
bolnavului
2
Ingrijiri
igienice
3
Durere la
nivelul plagii
Prevenirea
complicatiilor
Pansarea plagii
si verificarea
nefrostomei
4
Mobilizarea
Reluarea
activitatilor
obisnuita
-administerz
antiinflamatoare Ketonal
-administrez antibiotice in
continua
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavulu
E
P
T
R
D
T
P
e
m
P
d
N
n
P
a
In urma analizei calcului extras s-a descoperit ca la baza acestuia sta acidul-uric
Pacientului ii este adus la cunostinta regimul care trebuie sa il respecte pentru prevenirea
complicatii
REGIMUL PENTRU LITIAZA URICA
ALIMENTE INTERZISE
-carne de purcel,vitel,vanat,mezeluri,maruntaie,sardele,pastravi,icre,legume
uscate,cafea,ceai rusesc,tuica,rom,coniac,piper,mustar,ardei
ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA
-carne de pasare,berbec,vaca,sunca(fiarta)somom,raci,ciuperci,conopida,supe de
carne,cacao,ciocolata,vin diluat,bere
ALIMENTE PERMISE
-branza de vaci,cas,unt,smantana,ulei vegetal,malai,faina alba.macaroane,taietei,gris,oua
de gaina,gelatina,morcovi,ceapa,salata
verde,castraveti,ridichi,rosii,vinete,mere,pere,caise,struguri,capsuni.ceaiuri de
tei,musetel,cozi de cirese,matase de porumb
DIUREZA
-trebuie mentinuta la peste 1500ml/24h
STATIUNI INDICATE
-Cacilata,Borsec,Covasna,Olanesti
SE INDICA
-1-2 lamai pe zi timp de 10-15 zile lunar
CAZ III
1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile de
dependenta si independenta ale acestuia
1 DATE STABILE
Date stabile generale si individuale
NUME, PRENUME: B.M
DATA NATERII: 13.02.1945
VRSTA: 66ani
RELIGIE-catolic
NATIONALITATE-maghiara
STARE CIVILA-casatorit,4 copii
ADRESA: Timioara
OCUPAIA: PENSIONAR
CULTURA-6 clase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: cardiaca
tatl: hipertensiune arteriala
ANTECEDENTE PERSONALE:
-n copilrie a avut rujeol,
- n 1955 apendicectomie.
-colici renale in urma cu aproximativ 5 ani
MOTIVUL INTERNARII-tratament de specialitate ,dureri colicative n flancul stng,
cu iradiere spre organele genitale i faa intern a coapsei, greuri. Balonri.
2. DATE VARIABILE
a) Date fizice (n momentul internrii)
-Temperatura: 36,6C
-T.A. : 130-70 mm Hg
-Puls: 84pulsaii/minut
-Respiraie: 18 respiraii/minut
-Diureza: 1000 ml/24h
-Scaun: 1 scaun/zi
-G = 70 kg
- =1,68 m
b). Date psiho-sociale
-apetit: normal
-omn agitat
-poziia bolnavului este normal n decubit
-faa denot tristee
-dureri colicative n flancul stng, greuri, balonri ;
-capacitatea de comunicare nealterat
-pacientul este orientat temporo-spaial
-este nelinitit, obosit
-tegumente uscate, reci
ISTORICUL BOLII:- boala actual debuteaz brusc, cu dureri violente n flancul stng i
fosa iliac stng, cu tulburri la miciune, greuri, stare de ru general. Se suspect o
colic renal stng, motiv pentru care se interneaz n spital, pentru precizarea
diagnosticului.
3 NEVOIA DE A ELIMINA
a) URINA
diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati
b)SCAUNUL
prezinta tranzit intestinal fiziologic
orar:1zi
culoare:in fct de alimentatie
forma-cilindrica
fara dificultate in eliminarea intestinala
10 NEVOIA DE A COMUNICA
-organele de sim funcioneaz adecvat;
- exprimarea clar a gndurilor
- relaie armonioas cu familia, pretenii
- debitul verbal este uor, ritm moderat
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
- faceplimbri
- n lipsa durerilor citete cri, biblia
- exerciii fizice uoare
2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Manifestari de dependenta
-greturi si varsaturi
-regurgitatie
-inapetenta,scadere in greutate
-hidratare insuficienta
-ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile organismului
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-ingestie de alimente grase,picante
-masticatie insuficienta
-mese copioase
-sursa de ordin psihic-insuficienta cunoastere a unei alimentatii adecvate
Problema
-greturi si varsaturi
-perturbarea alimentatiei
3 NEVOIA DE A ELIMINA
a) URINA
diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati
Manifestari de dependenta
- oligurie
- dificit de a urina
- durere la miciune disurie
-edeme la membrele inferioare(mai albe)
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare(eliminare inadecvata)
-durere la mictiune
-intoleranta digestiva
-alimentatie neadecvata
Problema
-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie
-greata-salivatie
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-durere,insotita de greata
Problema
-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI
VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
- dragoste fa de munc, de familie, de nepoi
- satisfacie pentru realizrile obinute
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
- faceplimbri
- n lipsa durerilor citete cri, biblia
- exerciii fizice uoare
14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
- dorina i interes n acumularea cunotinelor, deprinderi privind boala sa.
Manifestari de dependenta
- cunotine insuficiente despre boal, a msurilor de prevenire a ei, a tratamentului
-interpretarea greit a informaiei
Sursa de dificultate
-anxietate
-nelinite fa de diagnostic, tratament
-evenimente amenintoare, spitalizare, boal
nenelegerea informaiei
Problema
-deficit de cunostinte
3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR
1 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Problema- greturi si varsaturi
-perturbarea alimentatiei
Obiectiv - pacientul s nu mai prezinte greuri i vrsturi n 24 h
2 NEVOIA DE A ELIMINA
Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie
Obiectiv pacientul sa reuseasca sa urineze fara dureri in decurs de 5 zile
Diagnostic de nursing-alterarea mictiunilor datorata durerilor din cauza calculilor renali
manifestata prin durere la urinare
4.APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
PROBLEME
1
Internarea si
instalarea
pacientului
in salon
OBIECTIVE
Crearea unor conditii de
confort optime pentru
diminuarea stresului
suferit la internare si
adaptarea pacientului in
mediul spitalicesc
INTERVENTII AUTONOME
-prezint colegii de salon
-aduc la cunostinta
regulamentul de ordine
interioara
- explic ce are de facut in
vederea recoltarii produselor de
laborator si pregatirea pentru
investigatii
Recoltarea produselor
biologice
Efectuarea corecta a
recoltarilor
2
Stare
generala a
bolnavului
Masurarea si notarea
functiIlor vitale si
vegetative
-se masoara
puls,temperatura,tensine,respirat
ie si se noteaza in Foaia de
Observatie
INTERVENTII DELEGATE
-recoltarea sangelui
pentru:hemoleucograma,vsh,
si probe biochimice
ASAT,ALT,uree
serica,creatinina
serica,potasiu
seric,glicemie,colesterol,,cal
ciu seric,fosfatemie,rezerva
alcalina.
-recoltarea urinei pentru:
Calciurie,fosfaturie,uricozuri
e,oxalurie,cistinurie,citraturi
e,magneziurie,natriurie,uree
si creatinina urinara
-examen sumar de
urina:volum de urina pe
24/h,pH-urinar,densitatea
urinara,prezenta
leucocituriei,hematurie,crista
lurie
-urocultura-cu antibiograma
-masor functiile vitale si
vegetative dimineata - si
seara
EVALUARE
Pacientul este multumit de
salon,s-a adaptat statutului
de pacient destul de
repede.
Pacientul este pregatit
pentru recoltarea probelor
de laborator
S-au recoltat produsele de
laborator
Respiratie=18respiratii/mi
n
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1000ml la
3
Greturi si
varsaturi
Perturbarea
alimentatiei
Pacientul s nu mai
prezinte greuri i vrsturi
n 24 h
Pacientul sa reia
in greutate minim 1kg pe
toata durata spitalizarii
Pacientul s beneficieze de
somn att calitativ i
-administrez
Metoclopramid, Papaverin
- administrez la indicaia
medicului
1500ml ingerati/24h
Pacientul prezinta in
continuare
greturi,varsaturile s-au
diminuat
Somnul pacientului nu
Perturbarea
somnului si
incapacitatea
de a se
odihni
6
Durere
Anxietate
Diazepam 1 tb.
- administrez antispastic,
antialgice (papaverin,
scobutil, piafen, fortral).
intensitatea durerii;
- utilizez mijloace suplimentare
pentru reducerea durerii, bi
calde, dac este indicat;
- ajut pacientul n deplasrile
sale la nevoie
- pentru diminuarea durerii ajut
pacientul n activitatea zilnic:
alimentaie, hidratare, igien,
mobilizare
lichide.
Pacientul prezinta in
continuare teama si nu are
incredere in procedurile
medicale
PREDAREA SERVICIULUI
- are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
ZIUA II
PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII
DELEGATE
-se masoara
1
Masurarea
si
notarea puls,temperatura,tensine,respira
Stare generala a functiIlor vitale si vegetative
tie si se noteaza in Foaia de
bolnavului
Observatie
2
Greturi
Perturbarea
alimentatiei
EVALUARE
Respiratie=18respiratii/mi
n
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1100ml la
2000ml ingerati/24h
-administez
Metroclopramid
Greturile s-au diminuat.
Pacientul nu mai prezinta
stare de rau si nu mai are
senzatia de voma
3
Durere
vie,disurie si
oligurie
Pacientul sa reuseasca sa
doarma cel putin 5 ore fara
Incapacitatea de interupere
a se odihni
5
Deficit de
cunostinte
Pacientul sa se arate
cooperant la sfaturile
medicale pana la externare
-administrez Furosemid
i,v
-pentru prevenirea
infectiilor administrez
Augumentin de 1g la 12ore
drajeuri
-administerz un drajeu de
Diazepan cu 30 minute
inainte de culcare
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
Pacientul nu a reusit sa
elimine calculul
vezical,iar durerile s-au
accentuat spre sera fiind
necesar administrarea de
antispastice si calmante
mai putenice
Pacientul reuseste sa
adoarma in perioadele de
linistire a colicelor,dar
este trezit brusc de durere.
Are un somn agitat el
fiind foarte obosit si
irascibil
Pacienul este neincrezator
in evolutia favorabila a
calculilor renali,datorata
accentuarilor durerilor la
mictine si a incapacitatii
vezicii urinare de a-si goli
continutul
PROBLEME
OBIECTIVE
1
Stare generala
a bolnavului
Masurarea si notarea
functiIlor vitale si
vegetative
2
Durere
vie,disurie si
oligurie
Diminuarea durerilor in
maxim 2 zile
3
Incapacitatea
de a se odihni
Pacientul sa se poata
odihni si sa doarma cel
putin 8h acumulat ziua si
noaptea
ZIUA III
INTERVENTII AUTONOME
-se masoara
puls,temperatura,tensine,respiratie
si se noteaza in Foaia de
Observatie
-ncurajez pacientul la activiti
care-i fac plcere pentru a nltura
starea de nelinite
- evaluez caracteristicile durerii,
localizare, intensitate,
- observ poziia de protecie
adoptat de persoan
-mijloace suplimentare pentru
reducerea durerii, bi calde,
- identific prin discuii cu
pacientul care este cauza
insomniei i mi spune c nu
doarme din cauza durerii i
anxietii, nu se poate acomoda cu
somnul din spital
- l ncurajez n legtur cu boala
sa s elimine anxietatea
- nv pacientul s practice
tehnici de relaxare, exerciii
respiratorii cu 30 min. nainte de
culcare.
-efectuez bai calde cu efect
INTERVENTII DELEGATE
-administerz Furosemid 1
fiola la 6h
-continui administrarea
antibioticelor si calmantelor
EVALUARE
Respiratie=18respiratii/
min
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1100ml la
2000ml ingerati/24h
Pacientul reuseste sa
adorma,dar se trezeste
din cauza mictiunilor
frecvente si dureroase
-administrez Furosemid
Pacientul reuseste cu
Retentie de
urina
continutulmvezical fara
dificultate
calmant
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
mare dificultate sa
elimine un calcul
uretral,dar durerile s-au
ameliorat partial
ZIUA IV
PROBLEM
E
1
Stare
generala a
bolnavului
2
Durere
vie,disurie si
oligurie
3
Incapacitatea
de a se
odihni
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
Masurarea si notarea
functiIlor vitale si
vegetative
In maxim 24h
pacientul sa elimine
calitativ si cantitaiv
normal
Pacientul sa
beneficieze de un
somn calitativ si
cantitativ
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE
Respiratie=18respiratii/min
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1400ml la 2000ml
ingerati/24h
Interventii autonome
-administerz Furosemid
- explic pacientului poziia corect
pentru uurarea miciunii i
golirea complet a vezicii urinare
; msor urina
-verific prezena globului vezical,
ncercnd stimularea lui
-aplic compese calde pe regiunea
inghinala
Interventii autonome
- asigur odihna i linitea;
- nv pacientul s practice
tehnici de relaxare cu 30 min.
nainte de culcare
- ofer o can de ceai cald nainte
de culcare, o baie cald
- creez condiii optime de somn,
prin schimbarea lenjeriei patului i
intinderea ei, aerisirea salonului
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
ZIUA V
PROBLEME
1
Stare generala
a bolnavului
OBIECTIVE
Masurarea si
notarea functiIlor
vitale si vegetative
INTERVENTII AUTONOME
2
Insuficient
cunoatere
Pacientul s
acumuleze noi
cunotine n
legtur cu boala
sa mijloacele
profilactice i
curative
INTERVENTII DELEGATE
-masor functiile vitale si
vegetative dimineata si seara
EVALUARE
Respiratie=18respiratii/min
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1800ml la 2000ml
ingerati/24h
Pacientul a acumulat noi
cunotine n legtur cu boala sa
cu mijloacele terapeutice, putnd
da explicaii referitoare la acestea.
Pacientul nelege informaiile
primite i poate da la rndul su
informaii
- pune n aplicare noile cunotine
acumulate
CONCLUZII
Prin aceast lucrare am vrut s evideniez responsabilitile ce mi revin mie, ca
viitoare asistent medical, n cazul ngrijirilor celor 3 pacieni, cu diagnostic medical de
litiaz renal, pe care i-am luat n studiu.
Orice litiaz renal reprezint o urgen medical, pacientul necesitnd internare i
asisten medical de specialitate.
Asistenta medical are un rol foarte important n monitorizarea clinic a acestor
pacieni: puls , T, T.A., trebuie msurate, notate i interpretate zilnic i raportate medicului.
De asemenea i diureza, forma consistena i culoarea scaunelor corelate cu cantitatea
de lichide care trebuie s acopere necesitile hidrice ale pacientului.
n urma analizrii celor trei cazuri studiate i a altor cazuri ntlnite n decursul
efecturii stagiului practic, am constatat c litiaza renal este o afeciune destul de
frecvent, de o gravitatea moderat, dar care poate duce la complicaii grave dac nu se
intervine prompt i nu se respect cu strictee regimul igieno-dietetic i medicamentos.
n cazul pacienilor internai n spital, cadrul medical are un rol hotrtor n buna
evoluie a bolii prin crearea unor condiii igienice i de mediu corespunztoare, prin
asigurarea unui regim dietetic n conformitate cu pacientul, avnd n vedere c, n cazul
tratamentului litiazei renale, o foarte mare importan o are corecta hidratare a
organismului.
n cazul n care se impune o intervenie chirurgical, este necesar ca pacientul s fie
pregtit psihic i fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaiei sunt datorate i asistentei
medicale.
Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strns ntre asistent, pacient i
familia acestuia pentru a se putea realiza un plan de ngrijire ca s aib n vedere toate
nevoile pacientului i s poat interveni prompt n vederea satisfacerii acestor nevoi.
Pentru a putea favoriza o evoluie bun a bolii pe lng tratamentul medicamentos
asistenta alturi de echipa de sntate, de ngrijire trebuie s rezerve mai mult timp
discuiilor cu pacienii i reeaua lui de susinere
Consider c introducerea metodei de ngrijire n Nursing a pacientului precum i a
dosarului de Nursing n practica curent trebuie fcut numai dup o pregtire
corespunztoare a tuturor asistentelor;
In activitatea de ngrijire a pacientului asistenta medical generalist trebuie s se
bazeze i pe ajutorul concret al familiei care poate influena pozitiv moralul pacientului
grbindu-i vindecarea;
O atenie deosebit trebuie s o acordm educaiei pentru sntate a pacientului att n
timpul internrii acestora ct i dup externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).
BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C. - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed. ALL, Bucureti
1995
2 Titirc L. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, Ed. Viaa
Medical Romneasc, Bucureti 2003
3 Titirc L. - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical, Bucureti 1998
5 Titirca L.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata
Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008
6 Balta G- Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti
1983
7 Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti
1983
8 Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007
9 Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed
M.A.S.T. Bucuresti 2008
10 Aurel Ardelean
Calin Istrate
Ionel Rosu
RESURSE INTERNET
http://www.romedic.ro
http://www.ecureme.com