Definire conceptului de nursing

Definitia prezentata de Oganizatia Mondia a Sanatatii si I.C.N ( Consiliul International al

Nurselor.

Nursing-ul este o parte intergranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand:

a. Promovarea sanatatii

b.Promovarea bolii

c. Ingrijirea persoanelor bolnave de toate varstele , in toate unitatile sanitare ,asezarile comunitare
si in toate formele de asistenta sociala .

Virginia Henderson defineste nursingul astefel:'' Sa ajuti individul , fie acesta sanatos sau
bolnav , sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare , sa ajuti sa -si foloseasca fiecare actiune pt. a
promova sanatatea sau pt. recuperarea , cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa , cunosterea
necesarea pt . a o face si sa actioneza in asa fel incat sa - si poarte singur de grija cat mai curand
posibil''.

Definitia nursing ului prezentata de i.C.N

Nusing , ca o parte intergranta a sitemului de asistenta sociala, cuprinde ocrotirea

sanatatii, prevenirea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic, psihc, ca si a celor infirmi, de toate varstele
, in toate formele de asistenta sociala si asezari comunitare .

In 1970 Virginia Henderson a descris necesitatile fundamentale ale omului ca baza a

ingrijirilor:'' 14 Nevoi fundamentale ''

Astefel , Viginia Henderson spune ca asistenta :

a. sa fie constiinta celui de constiinta ,

b. ochiul celui ce si-a pierdut vederea

c. mana pt cel care i - a fost amputata

d. dragoste de viata pt. cel care incearca sa se sinucida

e. sa posede cunostintele necesare pt. tanara mama

 Alte concepte de nursing

Florence Nightingale -teroriile sale se bazeaza pe conceptul de mediu inconjurator .

Myra E.Levine are la baza 4 pricipii:

1. de conservarea energiei pacientului

2. conservarea intergritatii structurale a pacientului

3. conservarea integritatii personale (psihice) a pacientului

4 . conservarea integritaii sociale a pacientului

Hilgard Peplau-relatia terapeutica :nursa -pacient prin:

-orientarea

-indentificarea

-exploatarea

--retragerea

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de 3 valori:

-asistenta poseda functii care sunt proprii

-cand asistenta preia din rolul medicului, ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal
necalificat

-societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor ,pe care nu poate sa -l primeasca de la nici
un alt personal

Elemente

-cele care dau sens vietii profesionale

SCOPUL profesiei este :

- de a ajuta pacientul sa -si conserve si sa -si restabileasca inependenta sa in asa fel ca el sa poata sa
-si satisfaca nevoile prin el insusi
- de a favoriza vindecarea

-de a asista muribundul spre un sfarsit demn

OBIECTIVUL

Obiectivul activitaii profesionale este beneficiarul, adica persoana sau grupul de persoane
spre care este indretata activiatea .

In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul , bolnav sau sanatos, formeaza
un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane,dar si de faptul ca manifestarea nevoilor este
diferita de la un individ la altul.

ROLUL profesiei

Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei, de a incerca sa inlocuiasca

necesitatea in asa fel ca persoana sa -si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap.

Definirirea profesiei de nursa(asistent medical)

Definitia data de Consiliul International al Nurselor

Nursa este :

- o persoana care a parcurs un program complet de informare , care a fost aprobat de Consiliul
Asistentilor Medicali

- a trecut cu succes examenele stabilite de C.A.M

-indelineste standardele stabilite de C.A.M

-este autorizata sa paractice aceasta meserie -

-este autorizata in indeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de ingrijirea sanatatii in
orice sitautii s -ar afla , dar sa nu faca o procedura pt. care nu este calificata.
 Asistentele medicale raspund de propria activitate , de practica lor , supravegheaza
ingrijirile auxiliare si pregatirea elevilor.

Nursa este pregatita printr-un program incluzand :

-promovarea sanatatii

-prevenirea imbolnavirilor

-ingrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic , metal, a celor cu deficiente , indiferent de varsta
si in orice unitate sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.

Nursa este pregatita si autorizata

- sa desfasore educatia pt.sanatate

- sa particicpe la plenar

-sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxiliare

- sa fie implicat in cercetare

Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi, familii si grupuri , sa optimizeze si sa

asiste functiile fizice , mentale , sociale , afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate .

Calitatile asistentului medical:

- rabdare

-intelegere ,

-echilibru,

-perseverenta ,

-capacitatea de a lucra in echipa

A fi asistent medical inseamna sa te pui in slujba pacientului , sa lucrezi pt.

binele lui cu tot ceea ce stii si poti sa ai grija de el, sa ii inspiri incredere si siguranta , sa ii asiguri
linistea si confortul psihic.

Florence Nightingale

Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 - d. 13 august 1910) a fost precursoarea

serviciului sanitar modern. Florence Nightingale a fost nu numai prima infirmieră modernă, dar și
un statistician important. Datorită ambiției și devotamentului de care a dat dovadă, spitalele
secolului al XIX-lea s-au transformat în instituții de tratament adecvate, dotate din punct de vedere
sanitar și cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii. Datorită altruismului și
personalități sale, Florence Nightingale și-a consacrat întreaga viață ajutorării bolnavilor din
spitale.

Florence Nightingale s-a născut într-o familie britanică bine poziționată în societate.

Cele două fete ale familiei au fost educate cu scopul de a deveni viitoare doamne în lumea burgheză
britanică. Cu toate acestea, Parthenope, sora cea mare a Florencei, era interesată de desen,
broderie și rețete culinare, în timp ce Florence petrecea foarte mult timp studiind latina,
matematica și filosofia.

In anul 1837 Florence a avut o revelație: Dumnezeu mi-a vorbit și m-a chemat în slujba Lui.
Afirmația a dat naștere unor controverse, dar Florence nu a fost o persoană care să sufere din
punct de vedere psihic și nici nu a fost o împătimită a religiei. Tocmai din această cauză nu poate fi
acuzată de misticism.

În perioada victoriană, infirmierele erau desconsiderate de către clasa burgheză, spitalul nu era
nici pe departe cel mai indicat loc pentru o viitoare doamnă de societate.

Părinții săi s-au opus categoric deciziei luate de fiica lor, interzicându-i orice acțiune în acest sens.
Reacția părinților i-a provocat o depresie puternică, Florence pierzându-și astfel dorința de a mai
trăi. În taină, a adunat cât mai multe informații privind desfășurarea activității spitalelor din
Anglia, starea lor sanitară și tratamentul oferit. Și-a dezvoltat astfel planul de creare a unui sistem
de tratament medical adecvat.

În această perioadă i-a cunoscut la Roma (1847) pe Sidney și Liz Herbert, secretarul de stat al
Angliei și soția acestuia. În momentul în care a împlinit 31 de ani, Florence s-a decis să plece în
Germania, lăsând în urmă restricțiile impuse de familie, pentru a urma cursuri de specialitate.

După întoarcerea în Regat, Liz Herbert a recomandat-o pentru funcția de directoare a spitalului
pentru femei din Harley Street. Instituția după spusele lui Charles Dickens, a fost transformată de
Florence într-un adevărat spital: cu bucătărie, grupuri sanitare, farmacie, lifturi și clopoțele pentru
solicitarea ajutorului. Adevărata capacitate de organizare și-a arătat-o abia în anul 1854, în timpul
războiului din Crimeea.

Condițiile din spitalele pentru soldații englezi răniți în Crimeea, erau înfricoșătoare - lipsea
îngrijirea medicală de specialitate iar igiena era inexistentă.

Pentru a dezamorsa situația, guvernul britanic a hotărât să trimită pe cineva capabil care să se
ocupe de acest serviciu și anume pe Florence Nightingale. Aceasta, însoțită de 38 dintre cele mai
bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front.

Florence și colegele ei au început prin curățirea temeinică a spitalului și a echipamentului, precum

și prin reorganizarea îngrijirii pacienților.

În spital condițiile erau mizerabile din cauza suprapopulării, ventilației proaste și a lipsei
grupurilor sanitare. O comisie sanitară a guvernului britanic a fost trimisă la un moment dat și a
reglat aceste aspecte. Mortalitatea a fost redusă.
Nightingale a continuat să creadă că rata de mortalitate a crescut din cauza alimentației proaste și
supraîncărcării cu soldați. După ce s-a întors din Marea Britanie, ea a început să colecteze dovezi
pentru a le prezenta Comisiei Regale pentru Sănătate în Armată pentru a demonstra că majoritatea
soldaților au fost omorâți de condițiile proaste din spitale. Aceasta experiență a influențat-o și mai
târziu în carieră, ea susținând mereu importanța condițiilor de trai. Ca urmare, a contribuit la
reducerea mortalității în armata britanică pe timp de pace, îndreptând atenția asupra aspectelor ce
țin de igiena în spitale.

O dată cu mărirea numărului de răniți aduși de pe front, spiritul organizatoric al Florencei a fost
apreciat de către doctori. În acea perioadă, ea și-a dobândit numele de "Lady with the Lamp"
(Femeia cu lampa), deoarece personalul infirmier făcea turul de noapte al saloanelor. Totuși, în
momentul în care spitalul a început să funcționeze normal, ea s-a îmbolnăvit atât de grav, încât,
după revenirea în Anglia, la vârsta de 37 de ani, a rămas paralizată la pat.

Întoarcerea acasă

Cu tenacitate și ambiție, ea și-a depășit invaliditatea, și a condus acțiunea de organizare a spitalelor

de garnizoană din Anglia, a creat un sistem de sănătate în India, a înființat și a condus școlile
sanitare. Nimeni nu a fost deranjat de faptul că, practic, consultațiile aveau loc în dormitorul lui
Florence sau prin corespondență. I-au cerut părerea miniștri, generali și directori, iar ea le-a
răspuns cu același profesionalism. A ajuns astfel, de-a lungul vieții, să scrie peste 17.000 de scrisori,
ceea ce-i conferă un loc înalt în istoria epistolografiei.

Datorită ei, s-a înființat Academia Medicală Militară și Școala de infirmiere de pe lângă Spitalul Sf.
Thomas.

Cu timpul, depresia ei, revenită sub influența bolii, s-a agravat. Florence a limitat contactul cu
exteriorul până la minimul necesar. Se simțea singură și neîmplinită. Niciodată nu s-a căsătorit, deși
spre bucuria mamei, la început, a avut mulți pretendenți. Unul dintre ei, Richard Monckton Milles,
a iubit-o toată viața. Din păcate, refuzat după șapte ani de încercări, acesta nu s-a mai întors
niciodată.

La bătrânețe s-a împăcat cu oamenii: mult timp și l-a petrecut cu infirmierele sale la picnicurile
organizate la proprietatea surorii sale din Chaydon și și-a vizitat familia. În anul 1901 și-a pierdut
definitiv vederea, ceea ce a împiedicat-o să mai poarte corespondență. Șase ani mai târziu, ca
recunoaștere a activității sale, i s-a acordat Ordinul pentru merite deosebite.
-