Teorii de îngrijire

Aspecte teoretice ale procesului de

nursing
 Teorii de îngrijire

În 1990, la Copenhaga, întânlire OMS şi UNICEF au stabilit că nursing este partea integrantă a
sistemului de asistenţă socială care cuprinde ocrotirea sănătăţii, prevenirea bolilor şi îngrijirea bolnavilor
fizic, psihic etc. în toate formele de asistenţă socială şi aşezări comunitare.

► Nursingul este o parte importantă a sistemului de îngrijire ce cuprinde promovarea sănătăţii,

prevenirea bolii, îngrijirea persoanelor bolnave fizic, mental, psihic, îngrijirea handicapaţilor de toate
vârstele în toate unităţile medicale, aşezările comunitare şi sub toate formele de asistenţă medicală.
(OMS)
► Nursingul – să ajuţi individul bolnav sau sănătos să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare,
să ajuţi individul bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare funcţie pentru a promova
sănătatea sau recuperarea cu condiţia ca aceştia să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea necesară
pentru a o face şi să acţionezi în aşa fel încât aceştia să-şi poarte de grijă singuri cât mai curând
posibil. (Virginia Henderson)

► Nursingul este o artă care necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică ca orice pictor
sau sculptor. (Florence Nightingale)
► Nursingul este un serviciu solicitat când cerinţele terapeutice ale autoîngrijirii depăşesc resursele proprii. (Dorothy Orem)

Dorithy propune trei reguli:

► Contactul vizual cu pacientul cu grijă faţă de sănătatea nevoilor
► Contactul continuu pentru a dezvolta acţiuni de îngrijire
► Etape de pregătire a pacientului pentru a dezvolta acţiunea de asistentă medicală independentă şi de supraveghere medicală

► Ea diferenţiază trei tipuri de cerinţe:

► Cerinţe universale
❖ A insipra aer suficient
❖ A ingera suficient lichid
❖ A consuma alimente suficiente
► Cerinţele determinate de dezvoltare se află în strânsă corelaţie cu procesul de dezvoltare al omului, cu evenimentele apărute în
diferite stadii de viaţă sau cu întâmplări care pot fi dăunătoare dezvoltării.
► Cerinţe determinate de starea de sănătate. Acestea derivă din starea de boală, traumă, care au legătură cu îngrijirea medicală
prescrisă de medic.
 Funcţiile nursei

1. Funcţia de natură independentă – asistenta asistă pacientul din propria

iniţiativă, temporar sau definitiv în:
1. Îngrijiri de comfort atunci când el nu-şi poate îndeplini independent anumite
funcţii; ajutorul asistentei e în funţie de vârstă, de natura bolii, de alte
dificultăţi fizice, psihice, sociale.
2. Stabileşte relaţie de încredere cu persoana îngrijită şi cu rudele acesteia
3. Este alături de indivizi şi de colectivitate în vederea promovării unor
condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.
4. Le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine
2. Funcţia de natură dependentă – la indicatia medicului, aplică metodele de observaţie, de tratament, observă la
pacient modificările provocate de boală sau tratament şi le transmite medicului.
3. Funcţia de natură interdependentă – asistenta colaborează cu alţi profesionişti din domeniul sanitar, social,
educativ, administrativ şi participă la activităţi interdisciplinare.
► Actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic sau social
► Actiuni de educatie pentru sanatate, de sensibilizare asupra responsabilitatii si asupra drepturilor pe care le are
populatia in materie de sanatate
► Actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale
► Actiuni privind organizarea si gestionarea cerintelor sau unitatilor de ingrijire
4 Alte funcţii
► Profesional este vorba de rolul cel mai important al asistentei, acela de a se ocupa
de pacient.
► Educativ asistenta tebuie să aibă calităţi psihologice şi aptitudini pedagogice, de a
şti să comunice şi să fie convingătoare.
► Economic asistenta trebuie să fie o bună gestionară, si anume sa gestioneze foarte
bine sarcinile de serviciu, timpul si precizarea prioritatilor de aprovizionare, etc.
► Functia de cercetare ce impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si aceasta pe
fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare.
 Domenii de activitate

► Servicii de sănătate în staţionar şi ambulator

► Învăţământ
► Cultură
► Cercetare
► Educaţie
► Administraţie
► Igienă
 Locul de muncă a asistentului

► În comunitate şi ambulator, adică în dispensar urban sau rural, policlinică, şcoli, grădiniţe, creşe, leagăne,
cămine de bătrâni.
► În staţionari, adică în secţii de chirurgie, pediatrie etc.
► În sectoarele de poliţie sanitară (igiena).
 Îngrijiri primare de sănătate(IPS)

► Definiţie: Prin IPS înţelegem îngrijiri esenţiale de sănătate accesibile tuturor persoanelor şi familiilor din
comunitate prin mijloace ce le sunt acceptabile cu participarea lor plenară şi la un preţ de cost abordabil
comunităţii şi ţării.
IPS se sprijină pe comunitate.
► Comunitatea – ansamblul unei populaţii de pe un teritoriu geografic determinat de care este legat prin interese şi
valori comune, având o formă de gestiune administrativă iar membrii săi au inter-relaţii cu grupuri sociale şi
instituţii.
IPS-ul acoperă 3 niveluri de intervenţii:

► Îngrijiri de prevenire primară

► prin prevenirea primară înţelegem menţinerea şi promovarea sănătăţii precum şi
prevenirea îmbolnavirii lor
► intervenţia asistentei urmăreşte:
► edicaţia sanitară
► prevenirea specifică
► Îngrijiri de prevenire secundară
✔ Urmăreşte intervenţii curative pentru tratamenrul bolnavilor şi prevenirea agravării
sau a complicaţiilor
✔ Rolul asistentei este să descopere problema la timp.
► Îngrijirea de prevenire terţiară
✔ Urmăreşte recuperarea
✔ Rolul asistentei este să susţină persoana îngrijită pentru a o readopta la diferitele dificultăţi
cauzate de problemele de sănătate.
 Florence Nightingale (12 mai 1820-13 august
1910)

S-a născut la Florenţa, numele fiindu-i dat după numele acestei localităţi,
la data de 12 Mai 1820. Era frumoasă, cultivată, deşteaptă şi bogată şi nu a
cedat tentaţiilor şi succeselor vieţii moderne.
Parintii ei nu erau de acord ca ea sa munceasca in acele conditii
insalubre, intr-o vreme in care nursingul nu era considerat a fi o indeletnicire
onorabila pentru o doamna de societate.
Intr-un final a ajuns la un compromis cu tatal ei care la varsta de 30 ani ii
va permite sa mearga la scoala.
În 1851 ea va studia, timp de 3 luni, la o şcoala in Germania, la spitalul
Kaiserwerth a păstorului Cliedern, unde a demonstrat a fi un elev excelent.
 Anul 1853 o găseşte pe tânara Florence lucrând într-un comitet ce conducea instituţia
pentru îngrijirea femeilor nobile în perioada îmbolnăvirii. În cele din urmă, ea va fi numită
şefa acestei organizaţii. Pe măsură ce cunoştinţele sale despre reforma nursingului şi a
spitalelor sporeau, Florence a fost cunoscută ca o autoritate în materie.
Când a izbucnit Războiul Crimeei, în 1854, corespondenţii de pe front descriau maniera
în care erau îngrijiţi soldaţii răniţi şi bolnavii de către armata britanică
Dând dovadă de reale calităţi organizatorice şi profesionale, ea se va distinge prin
organizarea în prima linie a frontului, a unui spital de campanie modern.
► In nov. 1854, a ajuns la Uskudar, Instambul, acolo s-a apucat imediat de
treaba, a spalat podelele, a facut ordine in saloane, a spalat lenjeriile de pat
si a avut grija de confortul pacientilor.
► Printre primele schimbari introduse de ea a fost spalarea/dezinfectarea
hainelor tuturor ranitilor, apoi cu banii proprii a cumparat bandaje, mese de
operat si alte ustensile de baza necesare functionarii unui spital.
► Nursele ei au facut curat in tot spitalul astfel incat sa se reduca la minim
numarul germenilor, fapt ce a dus la oprirea raspandirii bolilor in spital.
► Ea insasi a tratat aproximativ 2000 de pacienti.
► Inainte de venirea ei in Crimeea, 42% dintre soldatii adusi in spital mureau din cauza
infectiilor, insa dupa munca depusa de ea acest procent a scazut cu 21%.
► Conditiile anterioare venirii ei erau destul de precare, pacientii erau asezati la gramada pe targi
perintre mormane de mizerie si resturi medicale. Pacientii primeau doar o masa pe zi si erau
bruscati de dr. Armatei. Nu existau conditii sanitare, toalete si nici provizii medicale.
► Alintată femeia cu lampa, Florence Nightingale a devenit o figură legendară printre soldaţi.
► Există o fundaţie care îi poartă numele, o insignă şi o statuie în centrul Londrei.
► În 1856 se reîntoarce în Anglia cu sănătatea serios
afectată. În următorii 40 de ani îşi va conduce
afacerile din apartamentul său izolat. Îşi va petrece
restul vieţii scriind despre spitale, salubritate,
statistici de sănătate şi în special despre nursing şi
educaţie în nursing.

► În 1860 ea reuşeşte să inaugureze prima şcoală laică

de nursing în cadrul spitalului Sfântul Tomas din
Londra.
Principiile de bază pe care Florence Nightingale şi-a creat şcoala au fost
următoarele:
► Nursele trebuie să fie educate în spitale clinice, organizate în acest scop şi asociate
cu şcoli medicale.
► Nursele vor fi selecţionate cu atenţie şi vor locui în cămine special amenajate pentru
a le forma caracterul şi a le impune o disciplină.
► Intendenta şefă a şcolii va avea cuvânt hotărâtor asupra programei, asupra modului
de administrare şi asupra celorlalte probleme ale şcolii.
► Programa şcolară va cuprinde atât material teoretic cât şi practic.
► Frecvenţa studenţilor la cursuri va fi obligatorie existând o epidenţă în acest sens.
► Cunoştinţele dobândite de studenţi vor fi apreciate prin teste scrise şi examene
orale.
► Inspirându-se din jurământul lui Hipocrate, Florence Nightingale îşi caracterizează concepţia profesională
prin textul proproului jurământ pe care îl propune tuturor asistentelor medicale ca să îl cunoască şi să îl
rostească la începutul carierei lor:

► Mă angajez, solemn, în faţa lui Dumnezeu şi în prezenţa acestei adunări să duc o viaţa integră şi
să-mi îndeplinesc cu credinţă îndatoririle profesiei mele. Nu voi lua şi nu voi administra nici un
remediu periculos. Voi face totul pentru creşterea nivelului profesiunii mele şi voi păstra cu o totală
discreţie lucrurile private care îmi vor fi încredinţate. Voi ajuta din toate puterile mele şi în mod
cinstit medicul în munca sa şi mă voi dedica bunăstării celor ce sunt lăsaţi în grija mea.
► Contrar la ceea ce se observă astăzi, Florence gândea că această profesie e rezervată exclusiv femeilor dar
pe de altă parte remarcă faptul că nursingul, pentru a putea fi practicat cu ştiinţă şi conştiinţă, nu e
obligatoriu să fie legat de domeniul religios. Pentru a reuşi în apărarea profesiei a intuit munca în echipă şi
combaterea individualismului.

► Spre sfârşitul vieţii sale, susţinând atât eforturile înaintaşilor cât şi pe cele a succesorilor ei, ea va contribui
la infiinţarea Consiliului Naţional al Nurselor(ICN) în 1890.

► Florence Nightingale moare în somn la vârsta de 90 de ani iar ziua de 12 Mai, data naşterii sale, a fost
consacrată drept Ziua Internaţională a Nursingului, fiind sărbătorită de către nurse în toată lumea.
 Cadrul conceptual al îngrijirilor

► Conceptul de om – este o fiinţă unică având nevio biologice, sociale şi culturale, o fiinţă în continuă schimbare
şi în interacţiune cu meduil său înconjurător, o fiinţă responsabilă liberă şi capabilă de a se adapta. Virginia
Henderson spune că individul este o entitate bio-psiho-socială, formând un tot indevizibil, are calitati
fundamentale cu manifestări specifice pe care şi le statisface singur dacă se simte bine. El tinde spre autonomie,
spre satisfacerea nevoilor sale.
► Conceptul privind sănătatea – defiiţia OMS-ului despre sănătate:
“Sănătatea este o stare de bine fizic, mental şi social şi nu constă numai în absenţa bolii sau infirmităţii”.
Virginia Handerson spune că sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfacute în mod autonom, nu se
limitează la absenţa bolii.
► Concepţia despre boală – este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarmă tradus prin suferinţă fizică,
psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau definitivă
Multumesc pentru atentie!