Citologie, anatomie,

morfologie vegetală
Laborator
 Laboratorul 2
Tema: Studiul celulei vegetale
Scopul:
- să recunoască celulele vegetale și componentele lor în
preparatele citologice
Obiectivele:
- realizarea de preparate citologice
- observarea preparatelor
- realizarea de fotografii și desene ale preparatelor
Mijloacele de lucru:
- microscopul optic, lame, lamele, bisturiu, pensete
- reactivi: soluție Lugol (soluție de iod și iodură de potasiu)
- materialul biologic: bulb de ceapă, frunze diverse, petale colorate, rădăcină
de morcov, frunze de Elodea canadensis, pețiol de Begonia, frunze de nufăr,
frunze de Tradescantia, frunze de Ficus elastica, tubercul de cartof, pară, gutuie,,
- calculator, videoproiector
I. Forma celulei vegetale

Partea teoretică
Celule parenchimatice (izodiametrice) - sferice, poligonale, eliptice
Celule prozenchimatice (heterodiametrice)
Idioblaste - celule lignificate, forme diferite
Realizarea preparatului temporar
- se desprinde cu penseta o porţiune din epiderma superioară (faţa concavă,
internă) a frunzei cărnoase a bulbului de ceapă.
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se acoperă preparatul cu o lamelă (dispusă la un unghi de 45º de lamă, se lasă
lamela să cadă liber)
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cel de 20x, forma
alungită a celulelor (celule prozenchimatice) și dispunerea lor intercalată
Observarea preparatului la microscop (200x)
- Celulele - au formă alungită (celule prozenchimatice)
- sunt dispuse intercalat
- nu au componente colorate (plastide)
Alte preparate cu celule vegetale
Structura unei frunze natante de Nymphaea alba
(sectiune transversala): ca-canale aerifere; col-colenchim
angular; cs-celula stelata; ct-cuticula; epi-epiderma inferioara;
eps-epiderma superioara; id-idioblaste; ph-floem;
st-stomate; tl-tesut lacunar; tp-tesut palisadic; x-xilem
 II. Componentele specifice celulei vegetale
1. Plastidele colorate
A. Cloroplastele
Partea teoretică
- au culoarea verde (pigmentul clorofilă)
- se găsesc în special în țesutul asimilator din frunză
- cloroplastele algelor se numesc cromatofori și au formă caracteristică

Realizarea preparatelor temporare și observarea lor

a). - se rupe un fragment de frunză
de ciuma apei (Elodea canadensis)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x
și apoi cu cel de 20x, numeroase cloroplaste
lenticulare în celulele epidermice
(epidermă asimilatoare)
 b). - se realizează o secțiune transversală (paralelă cu nervurile secundare)
printr-o frunză de ficus (Ficus elastica)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cel de 20x
cloroplastele din țesuturile asimilatoare palisadic și lacunar
 c). - se realizează o secțiune superficială prin epiderma inferioară a frunzei de
telegraf (Tradescantia sp.)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cel de 20x cloroplastele
din celulele stomatice
 d). - se realizează un preparat dintr-un filament de mătasea broaștei (Spirogyra)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cel de 20x
cromatoforul spiralat
B. Cromoplastele
Partea teoretică
- au pigmenţi carotenoidici (galbeni, roşii şi portocalii)
- au formă sferică, lenticulară, fusiformă, prismatică
- au apărut la angiosperme cu organele de reproducere (flori, fructe)

Realizarea preparatelor temporare și observarea lor

a). - se realizează o secțiune superficială dintr-o

petală de trandafir (Rosa sp.)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul
de 10x și apoi cu cele de 20x și de 40x numeroase
cromoplaste în interiorul celulelor
 b). - se realizează o secțiune superficială prin epicarpul de tomată (Lycopersicum
esculentum)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cele de 20x și de 40x
cromoplaste roșii-portocalii de formă sferică și cristale aciculare de licopină
(izomer al carotinei)
 c). - se realizează o secțiune transversală prin rădăcina de morcov (Daucus
carota)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cele de 20x și de 40x
cromoplastele cu formă aciculară, dreptunghiulară sau ovoidală.
 2. Incluziunile ergastice
Partea teoretică
- produse ale metabolismului celular
- dpdv chimic sunt organice sau minerale
- după starea de agregare sunt lichide sau solide

A. Amidonul
Partea teoretică
- polizaharid (C6H10O5)n
- principala formă de depozitare a glucidelor în plantă
- se găsește mai ales în semințe, organe subterane
Realizarea preparatelor temporare și observarea lor
- se realizează o secțiune transversală prin tuberculul de cartof (Solanum
tuberosum)
- se așează pe lamă, într-o picătură de soluţie Lugol (Iod în KI) - reactie de
culoare caracteristică, de recunoaștere - iod + amidon = colorație albastră
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cele de 20x și de 40x
 B. Oxalatul de calciu CaC2O4
Partea teoretică
- formă inactivă cristalizată a acidului oxalic
- forme: nisip oxalic, cristale izolate, rafide, macle,
ursini (druze)

Realizarea preparatelor temporare și observarea lor

a) - se realizează o secțiune transversală
prin frunza sau tulpina de telegraf
(Tradescantia sp.)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul
de 10x și apoi cu cele de 20x și de 40x
- se observă cristale aciculare de
oxalat de calciu numite rafide
 b) - se realizează o secțiune prin catafilele de ceapă (frunzele exterioare cu rol de
apărare)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cele de 20x și de 40x
- se observă cristale prismatice și cristale concrescute (în formă de X) numite
macle
c) - se realizează o secțiune transversală prin pețiolul frunzei de begonia (Begonia
sp.)
- se așează pe lamă, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cele de 20x și de 40x
- se observă concreșteri de cristale în formă de ”piramidă” sau de ”buzdugan”
numite ursini sau druze
 3. Peretele celular
Partea teoretică
- membrană rigidă, celulozică, de protecţie, în afara plasmalemei
- particularitate a celulei vegetale (dermatoplaste)
- modificările secundare ale peretelui celular: lignificarea, mineralizarea,
cutinizarea, suberificarea, cerificarea
A. Lignificarea
- impregnarea cu lignină, substanță care
conferă rezistență mecanică
- preparat din mezocarpul fructului de pară
sau de gutuie
- se observă sclereidele
(celule pietroase)
B. Suberificarea
- impregnarea cu suberină, o substanță impermeabilă pentru apă și aer
- modificarea determină moartea celulelor
- dă naștere la un țesut de apărare numit suber sau plută
- preparat superficial din coaja tuberculului de cartof

- se observă modificarea pereților

celulari prin îngroșare
 C. Mineralizarea
- impregnarea cu carbonat de calciu CaCO3 → cistolit
- la familia Poaceae epiderma se mineralizează cu dioxid de siliciu SiO2
- mărește rezistența organelor plantei (rigidizează frunza)
- se realizează o secțiune transversală (paralelă cu nervurile secundare) printr-o
frunză de ficus (Ficus elastica)
- se observă rezultatul mineralizării - cistolitul - în celulele mari ale epidermei
superioare

D. Cutinizarea
- impregnarea cu cutină, substanță
lipidică impermeabilă - cuticula
- se realizează o secțiune transversală
(paralelă cu nervurile secundare) printr-o
frunză de ficus (Ficus elastica)
- se observă stratul continuu depus la
suprafața celulelor epidermei superioare
 III. Mișcările citoplasmei
Partea teoretică
- sunt curenți în citoplasmă care antrenează componentele citoplasmatice
- este un proces influențat de factori interni și externi (lumină, temperatură)
- mișcările pot fi:
a). de rotație - la celulele cu vacuolă mare centrală, cu citoplasma și
componentele împinse spre periferie (în celulele frunzelor de Elodea canadensis)
b). de circulație - în celulele cu mai multe vacuole, mișcările au sens și viteză
variate (la filamentele perișorilor staminali de Tradescantia)
Realizarea preparatelor temporare și observarea lor
- se rupe un fragment de frunză de ciuma apei (Elodea canadensis)
- se așează pe lama de microscop, într-o picătură de apă
- se observă la microscop cu obiectivul de 10x și apoi cu cel de 20x, cloroplastele
care se mișcă continuu și într-un singur sens - mișcare de rotație