Referat

Tema : Tesuturile fundamentale si secretoare

Obiectul: Morfologia plantelor

Efectuat : Dobinda Ana

Controlat :Aluchin Nicolae

Chisinau 2013

1. Tesuturile de depozitare a substantelor organice

Tesuturile de depositare sint raspindite la majoritatea plantelor si in
cele mai diferite organe. La plantele anuale substantelenutriive se
depoziteaza in seminta si servesc pentru dezvoltarea embrionului.
Plantele perene acumuleaza substante nutritive in
tulpini,radacini,rizomi,tubercule, bulbi si folosesc aceste reserve dupa
perioada de repaus.
Tesuturile de depozitare sint alcatuite de obicei din celule
parenchimatice vii. In caz ca functia de depozitare se schimba cu o
oarecare alta functie,atunci se schimba si caracterul tesutului .
Spre exemplu: daca tesutul indeplineste functia mecanica,atunci
membranenele celulare se pot ingrosa cu mult.

Fig 1 . Celule cu membrane ingrosate din seminte de curmal.

Tipurile de substante de rezerva
In tesuturile de depozitare se pot acumula diferite substante in stare
solida sau dizolvate . In forma de grauncioare solide se depun
amidonul fig 2, si proteinele de rezerva fig 3.
In stare dizolvata se acumuleaza zaharurile ,de exemplu : radacinele
cirnoase sle sfeclei si morcovului ,in bulbii de ceapa.
La unele plante drept substanta de rezerva - pot servi
hemicelulozele,care in trea in cimponenta membraneleor celulare .

Spre exemplu: multa celuloza contin membranele groase ale

semintelor de crumal Phoenix dactilifera. La germinarea semintelor
hemiceluloza sub actiunea fermentilor se transforma in glucide
,mobilizate de plantula .
3 .Tesuturile aerifer .
Tesuturile aerifere - sunt spatiile in care se acumuleaza aer, ele
caracterizand organele plantelor submerse, fiind numite si aerenchimuri.
Sunt formate dintr-un tesut parenchimatic lacunos, ce alcatuieste un
adevarat sistem de canale aerifere, care strabat intregul corp al plantelor.
Acest tesut micsoreaza greutatea specifica a plantelor, determina plutirea
lor la suprafata apei sau in mentinerea unei pozitii verticale in apa cat
mai aproape de suprafata, pentru a absorbi energia solara necesara
asimilatiei clorofiliene.
Canalele aerifere se gasesc in parenchimul cortical de la Myriophyllum
spicatum - Penita apei, in parenchimul medular la Juncus effusus Pipirig fig. 5 sau in ambele tesuturi la Nuphar luteum - Nufar
galben, Nymphaea alba - Nurar alb (fig.6)iar in frunzele deAlisma
plantago-aquatica - Limbarita se gasesc in parenchimul care inconjoara
fasciculele libero lemnoase.

Fig. 5. Sectiune transversala prin tulpina de Juncus effusus:

1 - epiderma cu cuticula; 2 - parenchim palisadic; 3 - grupe de celule

deformate cu pereti subtiri; 4, 5 - vase conducatoare; 6, 7 - sclerenchim;
8- parenchim aerifer

Fig. 6. Tesut aerifer la Nymphaea alba.

1- canale aerifere; 2 - sclereide; 3 - tesut conducator.
La unele plante acvatice exista camere aerifere, spatii izodiametrice
foarte largi : Lemna minor - Lintita, Vallisneria spiralis - Sarmulita, fig.7

3 .Tesuturile acvifer.
Plantele care periodic duc lipsa de apa ,uneori formeaza tesuturi
acvifere de depizitare . De cele mai dese ori aceste tesuturi sunt
alcatuite din celule parenchimatice cu pereti subtiri ce contin mucus
,care ajuta la retinerea apei.
Tesuturile acvifere pot sa se dezvolte puternic in tulpini.
Spre exemplu: la catusi ,sau in frunze ca la aloe. Fig 4

Schema sectiunii transeversale prin frunza de aloe.

tesutul acvifer ; fascicule conducatoare;
clorenchimul ; epiderma.

4 . Functia tesuturilor secretoare si clasificarea lor.

5 . Trihomii glandulari si nectarinele

Perisori glandular reprezinta trihomi, adica derivati ai epidermei
formati fara participarea tesuturilor subepiderme.
Nectarinele secreta un lichid dulce nectar care serveste pentru
atragerea insectelor polenizatoare .De obicei ele se gasesc in floare .

Celulele excretoare ale nectarinelor se caracterizeaza printr-o

citoplasma densa si printr un metabolism intens. In unele cazuri in
apropierea nectarinelor se gaseste un fascicule din tesuturi
conducatoare.
6 . Hidatodele
Hidatodele elimina la exterior picaturi de apa si saruri dizolvate in ea.
Hidataodele cu o structura complexa se intilnesc pe frunzele plantei
Crassula arborcescens.

Fig . Hidatoda in frunza de iarba groasa

1 vedere de la suprafata ; 2 in sectiunile transversale aria frunzei;
stomata acvifera ; T teaca parenchimatica ;
fascicule conducator ; E epiderme ; En epitema.

7 . Canalele schizogene si lizigene

Cavitatile de acumulare a produselor de excretie sint foarte diferite
dupa forma ,marime si origine.
Se disting : cavitatile schizogene si lizigene.
Cavitatile schizogene apar in forma de spatii intracelulare ,implute cu
substante secretatesi inconjurate de cellule vii ale epiteliului

Cavitatile lizigene au nastere in lokul unui grup de celule care pereti

se dizolva dup ace sau implut cu substanta secretata.
Intre aceste doua tipuri de cavitati nu este un hotar bine delimitat.
Canalele rezinforme schizogene sunt caracteristice pentru speciile din
familia apiacee ,araliacee , multe asteriacee , conifer si alte plante .
Canalul rezinifer reprezinta un spatiu intercellular tubular alungit ,
implut cu rasina si inconjurat de cellule epteliale vii. Epteliu secreta
resina in interiorul acestui spatiu intracellular si izolieaza exctretul de
celelalte tesuturii vii.
Cavitatile schizogene se deosebesc de canale prin forma lor scurtata
si rotunda. Uneori ele sunt implute nu cu rasina, ci cu mucozitate.
Cavitatile lizigene cu eliuri eterice sint bine dezvoltate in coaja
fructului de citrus (lamie ,mandarine ,portocale) .
8 . Vasele laticiferere
Laticiferele reprezinta cellule vii,care contin in vacuole latex. De obicei
latexul este alb ca laptele,uneori insa poate avea si alte culori. La
rostopasca el este orang aprins.
In laticiferele terpenele se acumuleaza sub forma de picaturi hidrofobe
si astefel sucul celular reprezinta o emulsie asemanatoare cu laptele.
Latexul care se scurge la taierea laticeferelor ,pe linga resini si cauciuc
mai poate contine uleiuri eterice ,amiloplaste , compusi proteici ,
diferiti alcaloizi. Latexul se capata din tulpinele plantelor tropicale
caiciucofere de tipul hevei.
Prin prelucrarea latexului se obtine cauciucul .
Laticifere sunt de 2 tipuri :
Articulate
Nearticulate
Laticiferele articulate iau nastere din mai multe cellule solitare ,care
in lokul de contact unele cu altele dizolva membranele , iar protoplasti

lor si vaciolele cu latex se contopesc intrun system unic ramificat.

Astefel la laticifere se intilnesc la specile din familile
asteracee,papaveracee ,campanulacee si multe alte specii de plante.
Laticiferul nearticulat reprezinta o celula giganta , care odata apruta
la embrion nu se mai divide , ci creste si se ramifica incontinu. Ele
starbat toate oraganele plantei,si se intilnesc la mai multe plante din
familia euforbiacee,moracee.