Referat

Obiectul : Stiinte filosofice

Tema : Johann Wolfgang Goethe

Faust

Efectuat : Dobinda A.
Controlat : Dontoi P.
Grupa 23B

Chisinau 2014

Introducere

Johann Wolfgang Goethe - a fost un poet german, ilustru gnditor i

om de tiin, una dintre cele mai de seam personaliti ale culturii
universale.
1

Nascut pe 28 august 1749, Frankfurt am Main decdat pe 22 martie

1832, Weimar.
S-a nscut la Frankfurt pe Main ca fiu al lui Johann Kaspar Goethe
(17101782), nalt funcionar de stat, i al Catharinei Elisabeth Textor
(17311808). Relaia lui Goethe cu prinii nu a fost fr conflicte.
Din anul 1756 pn 1758 a frecventat o coal public. Un rol esenial n
educaie religioas luteran include lectur n Biblie i duminic slujbele
la biseric. Primind o educaie aleas, a studiat desenul, muzica (pianul
i violoncelul), clrie, literatura german i universal, limbi strine
vechi i moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza i
engleza).
Numai ocupaia cu Vechiul Testament, mai ales de povetile de Patriarhi
Avraam, Isaac i Iacob i-au sugerat imaginaiile. Atitudinea sa fa de
Biserici i dogma cretin, a rmas pn mai trziu distanat i chiar
ostil.
De timpuriu a nceput Goethe s iubeasc literatura, pe care o putea gsi
n vasta bibliotec de circa 2000 de volume al tatlui sau. Fascinat era i
de teatru, n casa printeasc anual se prezenta un spectacol de teatru de
ppui.
Prima ndoial n credin, Goethe a avut-o n anul 1755 cu ocazia
cutremurului din Lisabona: Dumnezeu i-a pedepsit la fel pe cei
nevinovai c i pe cei vinovai i nu s-a dovedit printete
Tnrul Goethe se bucura de libertile departe de casa printeasc. El
vizita spectacole de teatru, sau petrecea serile cu prietenii la bere. Aici
are i prima deziluzie sentimental, n iubirea nemprtit de Anna
Katharina Schnkopf care dup doi ani, este de comun acord desfiinat.
Acest eveniment l-a inclus n comedia Die Mitschuldigen (Vinovaii),
scris la ntoarcerea lui acas.

Un an i jumtate, perioad de refacere dup deziluzia sentimental n

care o prieten a mamei sale Susanne von Klettenberg i aducea la
cunotin conceptul pietetic al Herrnhuter Brdergemeine, o derivaie a
Bisericii Protestante, Goethe se ocupa cu misticismul, alchimia i
cercetarea sufletului.
Gheote calatorind in italia el viziteaza multe muzee dar si gradini
botanice; n grdina botanic din Palermo ajunge la concluzia final, c
toate plantele au o lege comun: Aa cum acuma ele se las adunate
sub un termen comun, aa mie mi era tot mai clar i evident c
concepia poate fi renviat la un mod mai mre: o cerere care sub
o form real a unei plante supranaturale mi era n minte. Am
urmat toate formele, aa cum mi preau, pe msur ce acestea se
modificau, i aa mi-a luminat perfect n ultima cltorie n Sicilia,
identitatea iniial din toate prile ale plantelor, i am cutat de
acum peste tot, s devin contient
n timpul unei perioade de cincisprezece ani, iniiat la Strassburg i
continuat pn la plecarea la Weimar, producia liric a lui Goethe a
fost prestigioas, de o varietate ntins, de la ingenuitatea popular din
Heidenrslein (Mceul) pn la graia de salon din ciclul Kleine
Blumen, kleine Bltter (Flori mrunte, frunze mici). n acest timp a
nceput s lucreze la primele versiuni ale lucrrii sale Faust.
Faust este o opera fundamental care i-a solicitat cea mai mare partea a
timpului,cunoaste primele variante in 1772 si este incheiata in 1832 ,in
anul morti scriitorului.

Faust
Eroul principal al tragediei Gheote stiintificul Faust, el a trait o mare
viata, a cistigat o mulime de cunostinse diverse , dar adevarul ramine
inaccesibil pentru el . Obosit de cercetarile sale tiinifice , Faust isi da
seama c viaa trece pe ling el . El este dezamagit , pe punctul de
sinucidere . El nu mai are un stimul de a continua cercetarea , cautarea
adevrului. n scopul de a tri din nou viaa sa , el isi da sufletul
diavolului . n schimb Mefisto daruieste lui Faust tineretea. n Faust al
lui Goethe sunt subliniate cele mai importante caracteristici ale naturii
umane : nemultumirea la ceea ce a ajuns i calea spre ideal.
Principala calitatea a sa este o minte ascutita i dorinta de auto cunoatere a lumii .Eroul permanent isi face griji in privinta creativitatii
sale, tendinta de a cuta noi cunostinte , aprofundarea adinca in esenta
vietii . El nu cauta cinstea, slava si vrea s transforme tara ntr-o gradina
infloritoare .


Iata aici se evidentiaza bine ideile existentionalismului, omul nu poate
explica de unde a aparut pamintul, noi singuri alegem in ce sa credem,
dar nu e o dovada ca alegerea noastra este adevarata, omul nestiind si
fiind neputincios de a explica multe lucruri, cauta iesirea in religie, care
ii confera multe raspunsuri, si el se alege astfel cu o speranta, siguranta.
,
El susine: ca omul este mai maret decit natura, nimic nu poate distruge
omenirea , dragostea si libertatea gindirii.

O alta ideie actuala care a abordat-o Gheote in opera sa este ca:

In lume nimic nu se schimba, totul merge dupa un scenariu, alte
mashti aceeasi piesa.
Conflictul intre generatii si oameni de virste diferite, care o fost si
va fi actual intotdeauna.
oamenii sunt niste fiinte primite - ca interese primitive, atrasi de
lucruri goale si fara sens, cum este atrasa cioara de sclipirea
metalului.,si care nu pot sa aprecieze valoarea adevarata a artei,
carei vesnica.
- - totul se incepe de la gind,idee.
Marea umanitate , explorarea creativitatii ,care proslavit tragediaopera, credinta fara margini ntr- un viitor mai bun face a fi usor de
inteles pentru toate generatiile . In acesta si consta afirmarea
umanismului tragic.