BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 7

Fascicule conductoare
- elementele esutului conductor se pot asocia ntre ele FASCICULE CONDUCTOARE - alctuirea i modul de aranjare la fascicule difer n structura rdcinii fa de cele din structura tulpinii i frunzelor
- rdcin: fascicule simple (esut lemnos i, separat, esut liberian) - tulpin i frunz: esutul lemnos se asociaz cu cel liberian fascicule mixte = LIBERO-LEMNOASE Clasificare: n -

funcie de modul de asociere a liberului i lemnului: colaterale bicolaterale concentrice radiare (mai rar)

Fascicule colaterale
- form mai mult sau mai puin oval - elementele esutului liberian se dispun spre marginea organului la tulpin i spre interior la frunz - elementele esutului lemnos se dispun spre axul central al organului la tulpin i spre exterior la frunz - la unele fascicule colaterale un arc de cambiu (procambiu) dispus ntre liber i lemn FASCICULE COLATERAL DESCHISE (caracteristice Dicotiledonatelor i Coniferelor) - fasciculele colaterale fr cambiu = FASCICULE COLATERAL NCHISE (caracteristice pt. unele Gimnosperme i majoritatea Monocotiledonatelor)

Fascicul colateral inchis (Zea) si colateral deschis (Ranunculus)

Fascicule bicolaterale
- variant a celor colaterale - elementele esutului lemnos sunt dispuse la mijloc, ntre dou straturi de esut liberian Exemple: - plante din familiile Solanaceae, Cucurbitaceae

Fascicul bicolateral deschis la Cucurbita pepo

Fascicule concentrice
- de tip nchis, lipsite de cambiu - elementele liberiene i lemnoase sunt dispuse concentric (un esut l nconjur pe cellalt) Exemple: FASCICUL HAROCENTRIC (amficribral) = lemnul situat central i nconjurat de liber (unele Pteridophitae) FASCICUL LEPTOCENTRIC (amfivasal) = liberul central i nconjurat de lemn (unele Monocotiledonatae Convallaria majalis)

Fascicul hadrocentric (Polypodium) si leptocentric (Cordyline)

Fascicule radiare
- dispoziie radiar ca spiele de la o roat a esutului lemnos i liberian - mai rar ntlnit (structura tulpinii la unele Lycopodiaceae i rizomii unor ferigi) - ntre fasciculele libero-lemnoase ale unei plante reea complex generat de ramificaii i anastomoze

CELULE SI TESUTURI SECRETOARE

nu exista o parere unanima asupra definirii acestor categorii de tesut s-au emis mai multe pareri in ceea ce priveste definirea = toate formatiunile care au capacitatea de a produce anumite substante in exces (cu exceptia acelor care produc sau contin substante de rezerva) dependent de producerea si pastrarea substantelor produse in interior sau deversarea acestor substante in exterior => clasificarea tesuturilor secretoare: EXTERNE si INTERNE
CELULE SAU TESUTURI CU SECRETIE EXTERNA

la suprafata organelor plantelor uneori chiar celule epidermice sau formatiuni ale acesteia: papile si peri secretori (glandulari)

Perii secretori (glandulari)

aspect morfologic si structural diferit pot fi unicelulari si pluricelulari pot fi scurti sau lungi se termina cu una sau mai multe celule secretoare (peri capitati in varf au o celula secretoare mare, acoperita de cuticula; picior pluricelular si o baza care face parte din celulele epidermice tatana) Ex: la plantele din familia Lamiaceae, Solanaceae substanta secretata se acumuleaza intre celulele secretoare si cuticula) Peri glandulari (glande secretoare pedicelate) Ex: Lamiaceae Mentha piperita 8 celule secretoare pe un pedicel scurt inserat intr-o invaginatie epidermica Thymus serpyllum 12 celule secretoare, alte plante din familia Asteraceae, Canabinaceae Humulus lupulus celule secretoare numeroase dispuse ca o cupa sustinuta de un piciorus scurt; toate celulele sunt acoperite de o cuticula comuna iar produsul secretat se acumuleaza intre celulele secretoare si cuticula

Peri glandulari

Par glandular ob 40X

Par octocelular la Mentha piperita

Par glandular octocelular in frunza de Mentha piperita

Par glandular octocelular in frunza de Mentha piperita

cuticula

celule secretoare

Par secretor Chamomillae flos

Par secretor - Chamomillae flos

Acesti peri secreta: uleiuri volatile, oleorezine, rezine, gumirezine cu rol de aparare (consum de animale), de reglare a transpiratiei rol atribuit perilor glandulari de pe muguri; ex: arin, castan, plop. Acesia secreta un amestec de mucilagii si rezine sau balsamuri ex: mugurii de plop unguent antihemoroidal

PERII DIGESTIVI (GLANDE DIGESTIVE)

specifici plantelor carnivore cu diferite grade de diferentiere si sunt uneori in legatura cu tesutul conducator numarul celulelor secretoare este variabil; ex: 6 la Pinguicula vulgaris; un numar mare, nedefinit la Drosera rotundifolia si Nepenthes maciulii sustinute de piciorus pluricelular aceste celule secretoare de la perii digestivi au proprietatea de a produce enzime peptonizante hidrolizeaza proteinele pana la peptone; pe aceasta se bazeaza nutritia plantelor carnivore

Pinguicula vulgaris

Drosera rotundifolia

Nepenthes sp

Nepenthes sp

HIDATODELE

denumite si glande secretoare de apa au capacitatea de a elimina apa in stare lichida Clasificare: HIDATODE ACTIVE formatiuni ce pompeaza apa din tesuturile subiacente formatiuni epidermice uni/pluricelulare ce nu sunt in legatura cu tesutul conducator HIDATODE PASIVE formatiuni complexe ce cuprind atat elemente epidermice cat si subepidermice hidatoda de la frunza de Primula officinalis - in legatura cu vasele conducatoare

NECTARINELE

Formatiuni epidermice, uneori participa si elementele subepidermice Clasificare (dupa locul de formare, de dispunere): NECTARINE FLORALE (nuptiale) in interiorul florilor NECTARINE EXTRAFLORALE (extranuptiale) pe alte organe Ex de dispunere pentru nectariferele florale: la baza filamentelor staminale (Sinapis sp. mustar) la baza petalelor la baza ovarului pe receptaculul floral in pintenul florii Ex de dispunere pentru nectariferele extraflorale: pe frunze pe stipelele frunzelor pe petiol pe ramuri

Produsul secretat = nectar: suc zaharat (zaharoza, manitol, dextrine, gume, substante fosforate azotate) Nectarinele adaptare a plantelor ce se polenizeaza prin insecte uneori specializari extreme

CELULE SAU TESUTURI CU SECRETIE INTERNA

-

Formatiuni ce isi pastreaza produsii de secretie fie in interiorul celulei fie in spatii intercelulare (ce nu comunica cu mediul extern) Clasificare: A) cu secretie intracelulara B) cu secretie intercelulara

a) Celule sau tesuturi cu secretie intracelulara

Dispunere: in parenchimul radacinii, tulpinii, frunzelor, florilor, fructelor, semintelor Uneori sunt imbracate intr-o membrana groasa ce se poate chiar suberifica celule cu camfor. Ex: Cinnamommum camphora, Illicium verum (fruct), plante din Zingiberaceae (rizom) Clasificare: dupa natura substantelor secretate celule secretoare de ulei volatil ex: Laurus nobilis, Acorus

calamus, Peumus boldus

celule mucilagene (contin mucilag care se imbiba cu apa puternic) ex: Malvaceae, Orchidaceae, Liliaceae celule tanifere

Celule cu mucilag - cactus

Celula secretoare in frunza de Piper auritium

Celule sau tesuturi cu secretie intercelulara

Dispuse de asemenea in tesuturile parenchimatice Clasificare: functie de forma, structura spatiului in care se deverseaza produsul secretat A) buzunare (pungi) secretoare B) canale secretoare
A) BUZUNARE SECRETOARE

au contur mai mult sau mai putin sferic se pot distinge chiar cu ochiul liber la unele organe de plante; ex: frunze de Hypericum perforatum privite prin transparenta punctuatii translucide, ca mici perforatii Dispunere: imediat sub epiderma, in tesuturile mai profunde au fata interna tapisata cu unul sau mai multe straturi de celule secretoare

aceste celule ce tapiseaza peretii buzunarelor secretoare au forma turtita sau de papile chiar Raspandire: Hypericaceae, Rutaceae, Myrtaceae, Caryophyllaceae contin ulei volatil, rezine Ex: fructe: Citrus aurantium boboci florali: Caryophyllus aromaticus Eugenia caryophyllata frunze: Eucalyptus globulus, Hypericum perforatum, Melaleuca

viridiflora, Citrus sp., Ruta sp.

Buzunare secretoare Hypericum perforatum

Buzunar secretor in frunza de Eucalyptus

Buzunare secretoare

b) Canale secretoare

au forma tubuloasa sunt distribuite atat in tesuturile primare cat si in cele secundare nu numai in parenchimuri ci si in alte tesuturi si aici ca si la buzunarele secretoare fata interna este tapisata cu celule secretoare alungite in sensul canalului Raspandire: plantele inferioare si superioare Caracteristice pentru: Apiaceae, Malvaceae, Sterculiaceae, in special la conifere prezente in toate organele contin produsi foarte diferiti de la planta la planta Ex: ulei volatil: Apiaceae, Asteraceae, Araliaceae canale cu rezine: conifere canale cu oleorezine: plante tropicale din familia

Anacardiaceae, Simaroubaceae

canale cu gume, mucilagii, balsamuri

Numeroase plante ce contin canale secretoare au si intrebuintari farmaceutice Ex: fructele de la Apiaceae medicinale: Pimpinela anisum anason Foeniculum vulgare fenicul Coriandrum sativum coriandru Carum carvi chimen Rasina coniferelor terebentina, sacaz (colofoniu) Un exemplu de glande glandele lui Schacht caracterizeaza rizomul de feriga Dryopteris filix mas peri secretori in forma de para dispusi in meaturile tesutului parenchimatic din rizom au continut verde

Canal secretor in fructul de Apiaceae

Canale secretoare Helianthus annuus

Canale rezinifere in frunza de Pinus sp

Canale rezinifere in frunza de Pinus sp

Detaliu canal rezinifer

Canal rezinifer in frunza de Pinus sp

Dryopteris spinulosa sectiune prin rizom glandele lui

Schacht

LATICIFERELE

Au mai fost incadrate de unii autori si la tesuturile conducatoare sau trofice Denumirea contin o emulsie laptoasa = latex ce poate fi alba, galbuie, roscata, albastruie functie de substanta continuta foarte raspandite laticifere articulate: Papaveraceae, Campanulaceae,

Convolvulaceae, Loganiaceae laticifere nearticulate: Euphorbiaceae, Moraceae, Apocynaceae, Asclepiadaceae

Compozitie complexa: picaturi de cauciuc, rasini, gume, lipide, proteine cristalizate, amidon, substante anorganice, alcaloizi, enzime

Laticifere

Laticifere la Euphorbia sp.

Laticifere in radacina de Taraxacum officinale

Rolul laticiferelor

produs de excretie cu rol metabolic produs de rezerva (amidon) in cicatrizarea ranilor de protectie (consumarii de catre animale) Importanta: economica si farmaceutica

rol multiplu specific fiecarei forme de latex

Ex: plante cauciucofere Hevea brasiliensis (Euphorbiaceae),

Manihot glaziovii, Ficus elastica, Castiloa elastica, Landolphia si Willonghby gutaperca: Pallaquium, Pajena, Evonymus verrucosa radacina
Importanta farmaceutica: opiul din Papaver somniferum cu continut bogat in alcaloizi activi terapeutic, dar si cu toxicitate - DROGURI

Recoltarea opiului din capsulele imature de

Papaver somniferum