Muchi (plant)

Covor muchi n Munii Bucegi

Muchii, (Subregnul Bryophita) sau briofitele, cum sunt denumii n literatura tiinific, cuprind aproximativ 25.000 de specii de plante. Ei sunt rspndii pe tot globul, ncepnd cu zonele calde i ploiose tot timpul anului, cum este zona ecuatorial i sfrind cu zonele caracterizate prin temperaturi extrem de sczute, cum sunt zonele polare. n toate zonele climatice ei prefer biotopurile umede.

Caracterele generale ale Subregnului Bryophita

Muchii au corpul vegetativ lipsit de vase conductoare adevrate, numit tal cormoid . Organele de reproducere sexuat, anteridia i arhegonul, sunt pluricelulare, iar ciclul vital este haplodiplofazic.

Muchii inferiori
Muchii inferiori mai pastreaz multe caractere specifice algelor. Corpul vegetativ, este un tal lamelar care se fixeaz n sol cu ajutorul rizoizilor monocelulari. Superioritatea fa de alge o dovedete prezena epidermei la suprafaa talului, a esuturilor parenchimatice, cu rol asimilator i de depozitare. Din muchii inferiori face parte Fierea pmntului (Marchantia polymorpha) care traiete n locurile permanent umede, lng izvoare i fntani.

Muchii superiori
Muchii superiori au corpul vegetativ - un tal cormoid, format din tulpini, frunzulie i rizoizi pluricelulari, care sunt analoage cu organele vegetative ale plantelor vasculare. Exemplu esteMuchiul de pmnt (Politrichum commune). Inmultirea muschilor se face asexuat prin spori si sexuat prin celula ou sau zigot.

Importana muchilor
Muschii sporesc ptura de humus de pe stnci; Protejeaz solul mpotriva eroziunii; Turba, care se formeaz n locurile mltinoase din resturile parial descompuse ale muchiului de turb (Sphagnum), este utilizat ca ngrmnt organic, combustibil, material izolant.

Denumiri populare: Muschi-de-munte, muschi-cret, jebg hiu-de -munte. Descriere: Lichen cartilaginos, ramificat, cret,de culoare galbuie, verdecenusiu sau cafenie, care creste in locuri uscate din regiunea alpina. Se foloseste: Muschiul, care contine o grupa de zaharuri, un principiu amar si substante mucilaginoase care-i dau insusirea emolienta si calmanta. Indicatii terapeutice: Pentru tuse si rsaturi ale femeilor insarcinate, stimuleaza secretia biliara si pancreatica, marind pofta de mancare. Mod de administrare: Ceaiul din muschi-de-piatra se foloseste cu bune rezultate contra tusei si rsaturilor rebele ale femeilor insarcinate, stimuleaza secretia biliara si pancrcaUca, marind astfel pofta de mancare. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de muschi, care se opareste cu 250 ml apa clocotita in care s-a dizolt un rf de cutit de bicarbonat de sodiu. Dupa ce clocoteste 5 minute, ceaiul se lasa la racit, apoi se strecoara si se indulceste. Se bea rece pentru oprirea rsaturilor si cald pentru celelalte boli. Se poate lua si in amestec cu lapte. Deoarece este foarte amar, mu schiul-de-piatra se prefera a fi folosit sub forma de tinc-tura, din care se iau 30-50 picaturi in 24 ore. Tinctura se prepara prin macerarea timp de 8 zile a 20 g muschi in 100 ml alcool de 70.

Muchii (Bryophyta) sunt cele mai primitive, sub aspect structural, plante superioare, considerate pionieri vegetali, ntruct primii se instaleaz pe substratul lipsit de sol (stnci, nisip etc.), contribuind la formarea stratului de humus. Avnd o plasticitate ecologic vast, muchii sunt rspndii pe ntreaga Terr, cu precdere n zonele montane i forestiere. Alturi de licheni, muchii sunt indicatori valoroi ai gradului de poluare a atmosferei cu SO2, CO2, ioni de metale grele (Pb, Zn, Hg, Cd).

n rezervaia Codrii au fost evideniate 69 de specii de muchi, dintre care 7 specii muchi hepatici i 62 de specii muchi verzi. Dup substratul populat se evideniaz 2 grupe de muchi: corticoli i tericoli. Muchii corticoli enumer 24 de specii (34,7%) din 12 familii, iar cei tericoli 45 de specii (65,3%) din 16 familii. Sub coronamentul arboretului habiteaz 21 de specii, n poieni de pdure, liziere i pante deschise 14 specii, iar n locurile nmltinite 10 specii. Cele mai numeroase grupe ecologice sunt muchii mezofili constituind 33% i xeromezofili 22% Fig.2 Brioflora rezervaiei este reprezentat prin diverse elemente geografice. Din numrul total de specii, 49% reprezint formele nemorale, dup care urmeaz cele boreale 32%, aride 12% i cosmopolite 7% (Fig.3). Majoritatea speciilor habiteaz n leaurile de deal cu gorun i fag, fgetele amestecate de limit inferioar pe versani umbrii. Muchii epifii se dezvolt abundent pe ritidomul arborilor btrni, iar cei tericoli formeaz nveliuri. Dintre briofitele rare care necesit ocrotire, face parte Homalia trichomanoides B.S.G.,specie vulnerabil, inclus n Cartea Roie a Republicii Moldova.