INTRODUCERE IN NURSING

DIN ISTORIA PROFESIEI

 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

“Nursingul este o artă. Necesită devotament exclusiv,

pregătire temeinică, talent, ca orice pictor sau sculptor.
Ce este mai mult?
Să ai de-a face cu pânza de pictură sau cu marmura sau
să ai de-a face cu organismul viu, cu fiinţa umană –
templul duhului lui
DUMNEZEU?”

Florence Nightingale - 1860

 Definiția Nursingului
• Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi bolnav;
• Nursing = proces de îngrijire; esența nursingului este relația
complexă profesional - terapeutică şi empatică dintre nursă
( asistentă ) şi pacient.
• OMS şi Consiliul Internațional al Nurselor defineşte nursingul
ca o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătății care
cuprinde :
Promovarea sănătății;
Prevenirea îmbolnăvirilor
Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate stadiile
bolilor, chiar şi în stadiul terminal.
 Definiția Nursingului
• OMS =defineste sanatatea individuala ca si « stare de bine completa din punct de vedere
fizic ,mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii » .
• Deci datorita coplexitatii , nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie
in profesie , in care vocatia este inlocuita de profesionalism .
• Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale ( comportamentului profesional ) s-a
constituit in cadrul profesiunii medicale din cele maivechi timpuri .
• Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langa insusirea unor norme tehnice de
comportament , aceasta profesiune a obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara
de care succesul profesional nu poate fi asigurat .
 Definiția Nursingului
• Nursing înseamnă a îngriji, dar raportat la
sistemul medical constituie o metodă
sistematică, organizată, ce permite acordarea
de îngrijiri individualizate.
• In ultimii ani termenul de nursing este
acceptat, în sens larg, ca ştiința de a îngriji.
• Pentru a fi un asistent medical competent, cu
eficiență pentru bolnav, trebuie să cunoşti
arta de a îngriji.
 Definiția Nursingului
• ICN – Consiliul Internațional al Nurselor:
• “Nursingul, ca parte integrantă a sistemului de asistență
socială, cuprinde ocrotirea sănătății, prevenirea bolilor şi
îngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca şi a celor infirmi
( cu dizabilități ) de toate vârstele, în toate formele de asistență
socială şi aşezări comunitare.
• Asistenții medicali sunt interesați de reacțiile individuale,
familiale şi de grup în fața bolii şi trebuie să răspundă
problemelor reale sau potențiale de sănătate ale indivizilor sau
comunității.
• Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă de intervenții,
de la restabilirea sănătății până la o fază individuală a bolii, la
dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sănătății populației pe
termen mai lung”
 Definirea profesiei de asistent medical.

• Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase dificultati in

recunoasterea ei .
• Cunoscuta si chiar practicata din perioada preistorica “arta de a ingriji” are un caracter
universal , dar recunoasterea ca profesie s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea.
• Profesia de asistent medical/nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta inegala masura stiinta si
arta, nursingul cunoscand in lunga sa perioada de evolutie 3 etape distincte:
-Prima etapa:Un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali si autoingrijire , cu
interpretarea fenomenelor legate de boala prin prisma traditiilor religioase si culturale ale
fiecarei comunitati in parte ; in epoca primitiva nu gasim nici medici , nici nurse
-A 2-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odata cu crestinismul ; crestinismul
insufla in persoana care ingrijeste devotament , caritate si simtul datoriei .
S-au creat primele centre de primire destinate bolnavilor si
saracilor ,institutionalizarea subliniind functia de ajutor social a nursingului punandu-se
accent pe dispensarizarea ingrijirilor corporale si psihice .
-A 3-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica ,etapa in care monopolul religios
si / sau al actiunilor caritabiledin sec al XIX- lea a fost detronat .
 Juramantului professional al celor care acorda
ingrijirimedicale:”

• Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari

sa duc o viata integra si sa-mi indeplinesc cu credinta
indatoririle profesiei mele .
• Nu voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos.
• Voi face totul pentru cresterea profesiunii mele si voi pastra cu o totala
discretie lucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate secretele
de familie ,pe care practica serviciului meu mi le va face cunoscute .
• Voi ajuta din toate puterile mele si in mod cinstit medicul in munca sa si
ma voi dedica bunastarii celor care sunt lasati in grija mea”.
 Istoria nursingului
• In mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu pregatirea asistentelor medicale si
a personalului auxiliary.
•  Secolul XX cauta sa defineasca cat mai exact termenul de nursing/nursa plecand de la
definitia simpla in care « nursa este profesionistul care hraneste , incurajeaza si protejeaza o
persoana, fiind pregatita pentru a ingriji bolnavi , raniti si batrani ».
• Etimologic cuvantul nurse este folosit ca substantiv si deriva din latinescul nutrix=care
inseamna mama adoptiva.
• In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor care are ca scop imbunatatirea
ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru , profesia de nursa fiind direct legata de
societate .
• In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu exigente sporite .
Nursingul este o activitate complexa , nursa trateaza pacientul complex , bio-psiho-social in
vederea asigurarii unei stari perfecte de bunastare fizica , psihica si sociala .
 Cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar elaborate de Masci si
anume :
• 1.« Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil , tanar sau batran.
• Cand a ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare care nu are alta arma de sustinere
decat apeland la stiinta si caritatea ta.
• 2.Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului .
• In dragostea de oameni , saracul sa se simta bogat .
• Respecta nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suferintei.
• 3.Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa nu o profanezi .
• Poarta-te demn . constiincios , cu omenie .
• Nu specula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta .
• Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie obisnuita .
• 4.Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste .
• Atunci cand stiinta nu mai poate face nimic , bunatatea ta , purtarea ta sa sustina pe bolnav.
• Invinge greutatile inerente profesiunii tale ,stapaneste supararea si nerabdarea ta ,
gandeste-te ca cel suferind este dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea
ta.
• 5.Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala lui .
• Oricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii .
• Sa nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii , chiar daca ar fi vorba de un muribund. Sunt
oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa
ghiceasca sfarsitul
 Cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar elaborate de
Masci si anume :
• 6.Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce priveste o maladie
este ceva sfant , care nu poate fi tradat sau destanuit altei persoane .
• Profesiuena ta este un sacerdotiu .
• Nu trebuie sa faci deosebire de statut social , de credinta religioasa.
• Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva , caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de
legile firii
• 7.Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada.
• Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale .
• Invata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva cand au
nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , deodihna , de mancare .
• Defectele , pretentiile , toanele bolnavilor sunt datorate suferintei .
• La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav
• 8. Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita tratamentului
• Mentine-i speranta , credinta .
• Fa ca bolnavul sanu se simta singur , izolat .
• Daca a suferi e geu , a suferi singur e incomparabil mai greu .
• Poarta-te astfel ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin .
• Da-i curaj cand il vezi trist ,amarat , disperat.
Cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar elaborate de Masci si
anume :
• 9. Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in
ingrijirea bolnavilor.
• Zilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea suferintelor .
• Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele si cunostintele ce
le-ai dobandit in scoala .
• Improspateaza-le mereu .
• Invata mereu .
• Citeste mereu carti si reviste medicale.
• 10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in
fata bolnavului .
• Ii risipesti increderea in medicina , ii distrugi speranta in vindecare
• Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate
ulterior si de o serie de organizatii.
 Codul deontologic al asistentilor medicali / nurselor se suprapune
conceptului de nursing care consta in :

• •Promovarea / pastrarea sanatatii

• •Restabilirea sanatatii
• •Inlaturarea suferintei
• Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si colectivitatilor ,
activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a celorlalti profesionisti din
sanatate .
• Domeniile Nursingului
• Istoricul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria dezvolarii societatii umane
cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin , care s-au influentat reciproc ,
cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si
pentru ca « acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati sa-l repete »,
Santayana .
• Medicina a fost initial dominata de magie , actele terapeutice bazandu-se pe
ritualuri religioase si pe instincte , preocuparea dominanta fiind disparitia durerii
 Domeniile Nursingului

• Papirusurile egiptene din 1600 inainte de Hristos prezinta ingrijirea plagilor, incizia
abceslor si imbalsamarea cadavrelor .
• In Grecia antica , medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor.
• Apar o serie descoli medicale in Rodos , Kos ,Knidos , care se ocupau de prevenirea
(zeitaHygeia ) si tratarea bolilor ( Zeita Panakeea).
• Hippocrat( 460-375 in.Hr.)considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Kos si pe
langa juramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi ascris in peste
60 volume , pe specialitati : anatomie , fiziologie , medicala ,ortopedie , chirurgie , etc .
informatii de specialitate care au fost baza unor descoperiri stiintifice ulterioare
Hippocrat( 460-375 in. Hr.) , “parintele Medicinei
 ”Rembrandt
Lectia de anatomie a prof, Tulp
 Medicina evului mediu
• Medicina evului mediu a avut mai putine progrese , fiind dominata de biserica.
• Odata cu declansarea conflictelor militare apar scoli medicale pe langa biserici pentru
ingrijirea ranitilor si apar o serie de scrieri cu baza stiintifica .
• InFranta , in sec XIII se infiinteaza Colegiul « Sf .Cosma “ , cu catedra de anatomie ,
fiziologie ,obstetrica.
• Dupa anii 1500 apar  scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de
latina ,greaca , teologie.
• Epoca moderna si conteporana ,incepand cu sec XVIII remaniaza toate cunostintele
stiintifice acumulate si apar noi asezaminte academice inFranta , Austria , Italia , Anglia ,
Germania .
• Sunt puse bazele asepsiei si antisepsiei ( Louis Pasteur , respective Joseph Lister) .
• In perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina traco-getica este sub
influente religioase , fiind dominata de elementul mistic.
• Odata cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca provincie a Imperiului
Roman ,timp de 165 de ani , cat a durat stapanirea romana se inregistreaza o bogata
activitate medicala .
• Pe columna lui Traian se pot identifica posuri de prim ajutor pentru raniti si diverse
instrumente utilizate in practica .
• In evul mediu , medicina afost practicata de vraci si au aparut primele forme
organizatorice de asistenta medicala prin infiintarea « bolnitelor manastiresti « unde
aveau acces in principal calugarii batrani si bolnavi , iar mai tarziu laicii batrani , bolnavi
si saraci .
 Prima bolnita

• Prima bolnita a aparut in Transilvania , la Manastur , langa Cluj in 1061 , ulterior au aparut
la Bistrita , Oradea , Brasov,Prislop , iar in Moldova la Cotnari ; in Tara Romaneasca la
Curtea de Arges si RamnicuValcea .
• Mai tarziu au aparut azile-spital pentru laici , in Transilvania la Oradea , Sibiu , Brasov ,in
Tara Romaneasca la Simidreni , iar in Moldovala Suceava .
• Primul spital apare abia in 1704 , pe 14 decembrie la Coltea ,construit de stolicul Mihail
Cantacuzino , sub auspiciile Fundatiei Coltea.
• La Iasi , Spitalul SF Spiridon ( 1757-1763) a fost infiintat de Constantin Racovita.
• In perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina traco-getica este sub influente
religioase , fiind dominata de elementul mistic.
•  
 Spitalul clinic Coltea
• Istoria acestui asezamant medical a inceput in 1704, cand spatarul Mihai Cantacuzino a
infiintat spitalul.
• Atunci, unitatea nu avea decat 24 de paturi, 12 pentru femei si 12 pentru barbati.
• Singurul cadru medical era un farmacist.
• Asistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele.
• Printre primii medici romani care au lucrat la Coltea s-a numarat Nicolae Cretulescu, care a
infiintat scoala de microchirurgie.
• "Spitalul Coltea a fost prima baza de invatamant.
• In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale, adica chirurgia, medicina interna si
oftalmologia.
• De aici au provenit trei ministri: Constantin Angelescu, NicolaeCretulescu si Gheorghe
Asachi.
• Tot din acest spital au provenit si multi ministri ai Sanatatii", povestea prof. dr. Nicolae
Angelescu, chirurg si presedintele Fundatiei "Coltea".
• Medicii au amintit si cum erau finantate prin1800 spitalele, cand nu exista Casa de Asigurari.
• Astfel, in 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru aceste unitati fiind dati de marea
boierime.
• Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sănătate, cu baze stiintifice de
invatamant medical .
Gravură germană din 1682 reprezentândpersonalul medical vizitând bolnavii
din salonl unui spital.
 Procesul de formare profesionala a asistentelor medicale

• Cu o raspundere limitata .
• Progresele medicinii au dus insa si la modificarea continutului profesiei ,
medicii delegand o parte din sarcinii surorilor medicale ; activitatea nu se
mai centreaza pe pacient , ci pe sarcinile care trebuiau indeplinite ,
• Ulterior dezvoltarea rapida a stiintelor medicale , a tehnicii a generat
deplasarea activitatii catre partea tehnica , cu devalizarea ingrijirilor si
trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate.
Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a
bolilor grave ,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus la aparitia
Nursingului Clinic, care este practicat si in ziua de azi.
 Practica nursingului include:

• alte domenii , cu orientare particulara spre anumite categorii de afectiuni sau anumite
comunitati cu nevoi specifice de ingrijire , ca deexemplu :
• •Ingrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt
• • Nursingul industrial
• • Nursingul militar 
• •Ingrijirea gravidelor si lehuzelor 
• •Ingrijirea nou-nascutilor 
• •Ingrijirea varstnicilor 
• •Ingrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tip hospice
• •Ingrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psihiceDomeniile de interes si perspectivele
in dezvoltarea nursinguluiinclud:
• •Ingrijirile acordate in TI si-n situatii de urgenta
• • Nursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a populatiei
• •Ingrijirile de tip hospice datorita cresterii numarului de persoane suferinde de afectiuni
incurabile Definitia Nursingului Comunitar,ANA ( North American Association)
• •Are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o sinteza a practicii de
nursing
• •Ingrijirile au caracter continuu
• •Ingrijirile sunt orientate aspra individului , familiei , grupului si contribuie la sanatatea
populatiei prin interventiile nursei asupra mediului fizic , social si afectiv al acestora
 Nursingul:
• Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata
sa prezenta la nivel international apare catre sfarsitul sec XIX, cand
femei vizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa
uneasca si sa constitie prima organizatie internationala pentru femei , in
1893 laCongresul Mondial al Reprezentantelor Femeilor , de la Chicago.
• Unirea nurselor a avut loc putin mai tarziu si anume in 1899 la Londra
cand a fost creat Consiliu International al Nurselor .
• Strategiile de functionare ale nurselor s-au inbogatit cu directii noi
privind o stare de sănătate mai buna pentru indivizi si comunitate ,
promovarea igienei sociale si a sanatatii publice , precum si eleborarea
unui limbaj comun in nursing.
• Virginia Henderson (n.1897)va publica chiar un volum cu
titlul„Principiile de baza ale nursingului”, volum in care apare si o
• primadefinitie a nursei: ”functia unica a nursei consta in a ajuta
persoana bolnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care
contribuie la sănătate sau recastigarea ei( sau la o moarte impacata ,
linistita ) pe care le-ar fi indeplinit fara ajutor daca ar fi avut puterea ,
vointa si cunostinta necesara”.
 M.Kihg (n.1923)

• Ulterior M.Kihg (n.1923) introduce 3 sisteme dinamice ce

interactioneaza si anume:
• 1.individul
• 2.grupurile
• 3.societatea
 SISTEME DE INGRIJIRI DE SĂNĂTATE (SIS)

• In „Raportul asupra sanatatii in lume -2000” OMS defineste sistemulde sanatate

„ totalitatea organizatiilor , institutiilor si resurselor consecrate ameliorarii sanataii”
• Finantarea unui sistem de sănătate se refera la modul cum sunt colectate fondurile
necesare desfasurarii activitatii in sectorul sanitar , precum si modaliatea de alocare si
uitlizare .
• Din punct de vedere al adminstrarii fondurilor exista doua mari tipuri de asigurari
sociale de sanatate si anume :
• •asigurari sociale de sanatate adminsistrate de guvern , prin agentii guvernamentale
• •asigurari sociale de sănătate administrate de casele de asigurari , publice sau private
 Exista cinci modalitati principale de finantare a sistemelor de ingrijiri de
sanatate, cu avantaje si dezavantaje,si anume :

• 1.finantarea de la bugetul de stat

• 2.finantarea prin asigurari sociale de sănătate
• 3.finantarea prin asigurari private de sănătate
• 4.finantarea prin plati directe
• 5.finantarea comunitara
 Componentele unui SIS(sistem de ingrijiri de sanatate)

• 1.suportul finaciar 
• 2.organizarea de programe
• 3.managementul( planificare, reglementare , administrare ,evaluare)
• 4.producerea si dezvoltarea de resurse( umane, facilitati sanitare , bunuri
sanitare )
• 5.furnizarii de servicii de sănătate : preventive , curative , deingrijire si
recuperare
 Un SIS bine organizat are urmatoarele caracteristici :

• 1.acoperire generala
• 2.accesibilitatea populatiei la ingrijiri de sănătate sub aspect
economic, geografic si temporal
• 3. performanta medicala( calitatea actului medical), satisfactia
utilizatorilor si a furnizorilor 
• 4.continuitatea ingrijirilor de sănătate pertinenta fata de
nevoi( servicii concordante cu morbiditatea si mortalitatea
regionala)
• 5.acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri
• 6. posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri
desănătate acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate
• 7.rentabilitatea sistemului
• 8.responsbilitatea statului fata de sanatatea publica
 DEFINITIA SANATATII 

• Nu exista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitate care tine de

cunostintele acumulate , de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca
sanatatea are un caracter procesual , evolutiv.
• In lista larga a definitiilor se folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizate
fiind :
• • bunastarea functionala
• •capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate deviata si munca
• •conditia umana care il face pe individ creative
Definitia sanatatii individuale elaborata de OMS :”stare de bine completa din
punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau
infirmitatii” iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca o sinteza a
sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica , globala
(ecosistemica).
 Factorii care influenteaza starea de sanatae a poulatiei sunt :

• 1.Factorii biologici(ereditate , caracteristici demografice ale populatiei )

• 2.Factorii ambientali ( factorii mediului fizic si social,factorifizici , chimici.socio-
culturali , educationali)
• 3.Factorii comportamentali , atitudinile , obiceiurile
• 4.Serviciile de sănătate ( preventive , curative , recuperatorii)
 Boala :
• Boala : ruperea echilibrului , armoniei intre acesti factori , exprimata prin
suferinta fizica , psihica , cu imposibilitatea adaptarii la o situatie noua,
provizorie sau definitiva ; un eveniment care poate merge pana larespingerea
sociala ao muluiAsistenta medicala / nursa al rol in prevenirea
imbolnavirilor,mentinerea starii de sănătate .
• Exista patru niveluri de prevenire , fiecare corepunde unei faze din evolutia
bolii si anume :
• 1.Preventia primordiala
• 2.Prevntia primara
• 3.Preventia secundara
• 4.Preventia tertiara
 Preventia primordiala
• Preventia primordiala–scopul acesteia este de a impiedica aparitia
sistabilirea unor modele sociale , economice si culturale de viata
care ar contribui la cresterea riscului de boala .
• Acest tip de preventie s-a dezvoltat ca rezultat al acumularii
cunostintelor despre epidemiologia bolilor cardio-vasculare
( prezenta factorilor de risc: alimentatie bogata in grasimi animale ,
fumatul ,etc).
• Preventia primordiala este de asemenea necesara in legatura cu
efectele globale ale poluarii atmosferice ( efectul de sera ,startul de
ozon , ploile acide ) si cu efectele pe care le are smog-ul
urbanasupra sanatatii ( boli pulmonare si cardiace).
• Importanta prevenirii primordiale a fost inteleasa prea tarziu si de
aceea necesita reglementari urgente si stricte din partea
guvernului ,cu politici nationale si programe desănătate
 Preventia primara
• Preventia primara are drept scop limitarea incidentei
bolilor prin controlul cauzelor si factorilor de risc.
• Interventiile asistentei / nursei constau in educatie
pentru sănătate ( regim de viata , regim
alimentar,metode contraceptive,etc),  preventie
specifica ( imunizari),
•  prin vaccinari prevenirea sau chiar eradicarea unor boli (
expl. Variola), elaborarea de programe
educative ,protejarea grupurilor poulationale cu
risc,protejarea mediului ambiant.
 Preventia secundara
• Preventia secundara are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea consecintelor
grave ale unor boli prin diagnostic si tratament precoce .
• Preventia secundara include masuri disponibile pentru individ si pentru populatie ,
care permit o interventie prompta si eficienta
• Aceasta prevenire este aplicata intre perioada dintre instalarea bolii si momentul
normal al diagnosticului si are drept tinta reducerea prevalentei
bolii( (prevalenta:numar de persoane bolnave la momentul T/ populatia totala
considerata).
• Preventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala a caror istoric include
o perioada de latenta care este usor de identificat si tratat , astfel incat evolutia
spre un stadiu grav al bolii sa poata fi oprita.
• Expl : fenilcetonuria la nou-nascuti , daca este identificata la naster si
administrarea unei diete alimentare speciale permite dezvoltarea normalaa
copilului.
• Asistenta medicala/ nursa este implicata in descoperirea semnelor de boalala
timp , prin vizite la domiciliu , efectueaza ancheta epidemiologica aevenimentului
produs , completeaza si raporteaza aparitia bolii in register de evidenta ; asigura
interventii de nursing in tratamentul bolii ,adminsitreza tratamentul prescris ,
supravegheaza regimul igieno-dietetic necesar si urmareste evolutia bolii si
semnaleaza medicului efecteletratamentului.
 Preventia tertiara

• Preventia tertiara are ca scop reducerea evolutiei si complicatiilor unei boli

declarate , fiind un capitol important al medicinii terapeutice si de reabilitare .
• Preventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au ca scop reducerea
secchelelor , reducerea suferintei si promovarea adaptarii pacientilor la conditiile
unei boli incurabile
• ( ingrijiri de tip hospice, de ultim nivel); ingrijirile tip hospice constau in servicii
paliative la nivel institutional si / sau la domiciliu si sunt servicii specializate
acordate de furnizori de servicii de sănătate supraspecializati , cu competenta
sau atestat in vederea alinarii suferintei fizice , acordarea suportului
social ,emotional sau spiritual.
• La Pascani in 2007 a fost infiintata o sectie de ingrijiri paliative cu 50 paturi..
• In Romania aceste ingrijiri sunt stipulate prin Ord,MSF nr.318/2003.
  
EDUCATIA PENTRU SĂNĂTATE

• Educatia pentru santate are rol major in nursing si constituie principal responsabilitate
a asistentei medicale si prin acest mod este realizata preventia primordiala , primara ,
secundara si tertiara .
• Pe plan mondial OMS are ca obiectiv „Sanatate pentru toti in secolul 21”,care pentru
regiunea europeana se concretizeaza in :
• 1.Solidaritate pentru sanatete
• 2.Echitate in sănătate
• 3.un start sanatos in viata
• 4.sanatatea tinerilor 
• 5.sanatatea varstnicilor 
• 6.imbunatatirea sanatatii mintale
• 7.reducerea bolilor transmisibile
• 8.reducerea bolilor netransmisibile
• 9.reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor 
• 10.un mediu sigur si sanatos
 EDUCATIA PENTRU SĂNĂTATE
• 11.un trai mai bun
• 12.reducerea pericolelor datorita alcoolului , drogurilor si tutunului
• 13.facilitati pentru sănătate
• 14.responsabilitate multisectoriala pentru sănătate
• 15.ingrijirile primare –sector de sănătate integrat
• •ingrijiri primare orientate spre familie ( nursa sa cunoscamediul in care traieste bolnavul
acasa , la locul de munca ,mediul social
• •autoingrijirea
• •ingrijirile la domiciliu
• •scoala si mediul de munca
• •circuitul pacientului in system
• 16.rezultate de calitate in sistem ( politici nationale si profesionale ,ingrijiri bazate pe dovezi,
sistem informational, satisfactia pacientilor 
• 17.finantarea serviciilor de sănătate si alocarea resurselor 
• 18.dezvoltarea resurselor umane pentru sănătate
• 19.cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii
• 20.parteneriate pentru sanate
• 21.politici si strategii privind sanatatea pentru toti, pana-anul 2010Conform Legii nr
307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa , precum
si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania , Art .1
 Titlurile profesionale de asistent medical :
• •Asistent medical generalist
• •Asistent medical de ingrijiri generale de sanatate
• •Asistent medical de obstetrica-ginecologie
• •Asistent medical de pediatrie
• •Asistent medical de balneofizioterapie
• •Asistent medical de igiena
• •Asistent medical de igiena si sanatate publica
• •Asistent medical laborator clinic
• •Aistnt medical radiologie si imagistica
• •Asistent medical farmacie
• •Asistent medico-social
• •Asistent medical de nutritie si dietetica
• •Asistent medical de ocrotire
• •Asistent de balneofiziokinetoterapie si recuperare
• •Asistent medical de urgente medico-chirurgicale
• •Asistent de profilaxie stomatologica
• •Asistent igenist pentru cabinet stomatologic
• •Asistent pentru stomatologie /asistenta dentara
 Titlurile profesionale de asistent medical :

• Persoanele care au dreptul de a profesa ca si asistent medical /moasa

inRomania ( art.1) trebuie sa detina titlul oficial de calificare(art.9,litera
a) ,sa fie apte din punct de vedere medical ( certificat de sanatate fizica si
psihica)( litera b), sa fie autorizate de Ministerul Sanatatii Publice ( litera c)
si care nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a
unei infractiuni contra umanitatii sau vietii ( cazier judiciar)( litera d).
• Asitentul medical/moasa exercita profesia pe baza Autorizatiei de
LiberaPractica ( art .10 ,aliniatul 2) emisa de MSP.pe baza urmatoarelor
acte :
 Titlurile profesionale de asistent medical :

• •Titlurile oficiale de calificare

• •Certificatul de sanatate fizica si psihica
• •Certificatul de cazier judiciar 
• •Avizul OAMMR OAMMR(Organizatia Asitentilor Medicali si
Moaselor din Romania Asistentul medical / moasa isi
desfasoara activitatea conform pregatirii profesionale ,in
sistem public sau privat, in cadrul echipei medicale sau
independent in sistemul ingrijirilor de sanatate.( art .11)
• Asistentul medical /moasa nu sunt functionari
publici( art .12) .
• Intreruperea activitatii profesionale pe o perioada mai
mare de 5 ani impune reatestarea competentei
profesionale prin OAMMR.( art.14)
 Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

• Miscarea Internationala de Crucea Rosie si Semiluna Rosie s-a nascut la initiativa

unui om de afaceri elvetian, Henry Dunant (1828-1910) in anul 1859, dupa una
dintre cele mai sangeroase batalii ale secolului, Batalia de la Solferino.
• Dunant a atras atentia lumii asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si
de a promova un acord international cu privire la ajutorarea ranitilor si la
persoanele care ii ingrijesc.
Batalia de la Solferino a avut loc la 24 iunie 1859, in nordul Italiei, unde armatele
Frantei si Austriei (peste 320 000 oameni) s-au luptat cu inversunare timp de 16
ore.
• In urma confruntarii, numarul mortilor si al ranitilor de pe campul de lupta a
• fost de 40 000 .
• Batalia a reprezentat o victorie pentru francezi, dar costul a fost enorm:
cadavrele erau asezate unele peste altele, iar ranitii zaceau neingrijiti.
• Numarul chirurgilor era insuficient.
• Desi existau patru veterinari pentru a ingriji o mie de cai, era doar un doctor
pentru acelasi numar de oameni si nici un doctor pentru fortele de artilerie.
 Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

• Henry Dunant venise pentru a-l intalni pe Napoleon III in interes de afaceri.
• El a fost martor al imaginii oribile de dupa batalie.
• Dezastrul umanitar rezultat din inclestarea beligerantilor l-a impresionat profund pe tanarul
genovez.
• El a adunat oameni din satul invecinat si a petrecut trei zile, fara intrerupere, pentru a ingriji
ranitii.
• Vorbele sale „Siamo tutti fratelli” (suntem cu totii frati) au deschis inimile voluntarilor, care
au ingrijit deopotriva inamici si compatrioti.
• Henry Dunant s-a intors in Elvetia, unde a continuat sa fie tulburat de cosmarul caruia ii
fusese martor la Solferino.
• Poate si pentru a-si scoate imaginile din minte, a scris o carte si a publicat-o pe cheltuiala sa,
in noiembrie 1862.
• Aceasta se numea „O amintire de la Solferino”. Principalul scop a lui Dunant era de a aduce
in atentia lumii cruda realitate a razboiului, de aceea a trimis cartea sa familiilor domnitoare
din Europa, dar si liderilor militari, politici, celor implicati in actiuni filantropice si prietenilor.
• Cartea a cunoscut un succes imediat si neasteptat, Dunant primind numeroase invitatii si
devenind obiectul unui val de admiratie.
 Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

• Cartea propunea doua idei care s-au dovedit a avea o importanta cruciala:
• infiintarea, in fiecare tara, a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de razboi, alcatuita
din voluntari; promovarea unui acord international care sa protejeze soldatii raniti pe
campul de lupta si pe aceia care ii ingrijesc, oferindu-le astfel un statut neutru.
•
„O amintire de la Solferino” a avut o influenta foarte importanta.
• In mai putin de un an, ca urmare a propunerilor pe care le continea, a luat fiinta o
organizatie mondiala.
• Meritul lui Dunant a fost acela ca a reusit sa convinga statele sa codifice si sa recunoasca
obiceiurile razboiului.
• In acea perioada, la Geneva, exista Societatea pentru Bunastare Publica, al carei presedinte
era avocatul Gustave Moynier. Acesta a fost adanc impresionat de „O amintire de la
Solferino”. L-a invitat pe Dunant sa vina si sa vorbeasca despre cartea sa cu ceilalti membri ai
societatii.
• Intalnirea a avut ca rezultat infiintarea unei comisii compusa din cinci membri.
• Alaturi de Dunant si Moynier, din comisie mai faceau parte generalul Guillaume Henri
Dufour, dr.Louis Appia si dr.Theodore Maunoir.
 Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

• Comisia s-a intrunit pentru prima oara la 17 februarie 1863 si s-a auto-intitulat
Comitetul International pentru Ajutorarea Ranitilor, care, in 1876, urma sa
devina Comitetul International al Crucii Rosii.

In lunile care au urmat intrunirii Societatii pentru Bunastare Publica si infiintarii

Comitetului International pentru Ajutorarea Ranitilor, cei cinci membri ai
societatii s-au angajat intr-o activitate intensa, care, in octombrie 1863, a dus la
organizarea unei conferinte internationale la Geneva – de fapt, o intrunire a
expertilor din 16 tari.
• In timpul acestei conferinte, s-a adoptat o emblema distinctiva – o cruce rosie
pe fond alb (reversul drapelului elvetian) – cu scopul de a identifica si, prin
urmare, de a proteja voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti.
• Astfel a luat fiinta, ca institutie, Crucea Rosie.
 Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie
• La sfarsitul Conferintei Internationale din 1863, prima idee a lui Dunant – de a
infiinta o societate de voluntari in fiecare tara – a devenit realitate prin infiintarea
primelor Societati Nationale. Astfel de societati au fost infiintate, cateva luni dupa
Conferinta Internationala, in Wurttemburg, Marele Ducat de Oldenburg, Belgia si
Prusia. Apoi au luat fiinta societatile din Danemarca, Franta, Italia, Mecklenburg-
Schwerin, Spania, Hamburg si Hesse. Pe atunci, ele se numeau „comitete
nationale” sau „societati de ajutorare”, dar, mai tarziu, au inceput sa fie cunoscute
sub denumirea de Societati Nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.
La sfarsitul primului razboi mondial, mari regiuni din Europa se aflau in haos:
economia fusese distrusa, populatia era decimata de epidemii, un numar mare de
refugiati si apatrizi isi cautau un loc pe continent. Razboiul a demonstrat clar
nevoia de stransa cooperare intre Societatile de Cruce Rosie care, prin intermediul
activitatilor desfasurate pe timpul razboiului in favoarea prizonierilor de razboi si a
combatantilor, atrasesera milioane de voluntari si construisera un mare organism
de experti. Henry P. Davidson, presedintele Comitetului pentru Razboi al Crucii
Rosii Americane, a propus, la o conferinta internationala medicala (aprilie 1919,
Cannes, Franta), „federalizarea Societatilor de Cruce Rosie din diferite tari, intr-o
organizatie comparabila cu Liga Natiunilor, in scopul unei permanente cruciade
medicale pentru imbunatatirea sanatatii, prevenirea bolilor si alinarea suferintei”.
 Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

• Liga Societatilor de Cruce Rosie a fost infiintata in mod formal, cu sediul la

Paris, de catre Societatile de Cruce Rosie din Franta, Marea Britanie, Italia,
Japonia si Statele Unite la 5 mai 1919, avand ca prim obiectiv imbunatatirea
sanatatii oamenilor din tarile care avusesera mult de suferit in timpul celor
patru ani de razboi. De asemenea, era destinata „sa consolideze si sa uneasca
pentru activitatile de sanatate, Societatile de Cruce Rosie existente si sa
promoveze crearea de noi societati”. O parte cruciala a activitatii Federatiei
este de a oferi si a coordona asistenta pentru victimele dezastrelor naturale si
ale epidemiilor. Din 1939, sediul sau permanent a fost la Geneva.
In 1991, s-a luat hotararea de a schimba denumirea Ligii Societatilor de Cruce
Rosie si Semiluna Rosie in „Federatia Internationala a Societatilor de Cruce
Rosie si Semiluna Rosie”.
Originea si istoria Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna
Rosie
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

S-a născut în Florenţa

- Italia, la 12 Mai 1820.
S-a întors în Anglia în 1821.
A fost educată acasă, de
către tatăl ei ,
absolvent
al Universităţii Cambridge
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• La vârsta de 16 ani era

convinsă că Dumnezeu
o cheamă spre a-i ajuta
şi îngriji pe ceilalţi
aflaţi în nevoie.
• Vizita spitalele din
Londra şi din
împrejurimi.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Ii plăcea să citească mult.

Ii făcea plăcere să-i
îngrijească pe
muncitorii bolnavi de
pe moşia tatălui său.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• Părinţii ei nu erau de acord

ca ea să muncească în
„acele” spitale insalubre,
într-o vreme când îngrijirea
bolnavilor nu era
considerată a fi o
îndeletnicire onorabilă
pentru o doamnă de
societate.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• In anii 1830 spitalele erau

murdare, prost
administrate, iar
personalul medical
(asistentele) nu erau
suficient de bine pregătite,
de multe ori neştiind ce
trebuie făcut pentru
confortul unui pacient.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• A realizat îmbunătăţiri ale sistemului de

acolo; schimbările realizate vizau o mai bună
organizare şi educaţie profesională pentru
personalul medical, a implementat un sistem
prin care apa caldă era disponibilă la fiecare
etaj, a inventat un „lift” prin care mâncarea
era dusă pacienţilor.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
• Războiul din Crimeea
(1854) a izbuncit când
Florence avea 34 de
ani.
• Ministrul de război a
rugat-o pe Nightingale
să supervizeze o echipă
de nurse în spitalele de
război din Turcia.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• Printre primele schimbări introduse de Nightingale

a fost spălarea/dezinfectarea hainelor tuturor
răniţilor; apoi cu banii proprii a cumpărat bandaje,
mese de operat şi alte ustensile de bază necesare
funcţionării unui spital.
• Nursele ei au făcut curat în întreg spitalul astfel
încât să se reducă la minim numărul germenilor,
fapt ce a dus la oprirea răspândirii bolilor în spital.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
• Ea însăşi a tratat
aproximativ 2000 de
pacienţi. Inainte de venirea
ei în Crimea, 42% dintre
soldaţii ajunşi în spital
mureau din cauza
infecţiilor, însă după munca
depusă de ea acest procent
a scăzut la 2%.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• Condiţiile anterioare venirii ei erau extrem de

precare;
• pacienţii erau aşezaţi la gramadă pe tărgi, printre
mormane de mizerie şi resturi medicale;
• pacienţii primeau doar câte o masă pe zi şi erau
bruscaţi de doctorii armatei.
• Nu existau condiţii sanitare (toalete) şi nici provizii
medicale.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• A impus curăţenia strictă şi reguli de

dezinfecţie; pacienţilor li s-au asigurat câte 3
mese pe zi şi diete realizate în funcţie de
starea fiecăruia.
• Aprovizionarea cu apă curată a devenit un
imperativ.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• Pentru recunoaşterea meritelor

muncii depuse, Regina Victoria
i-a trimis o scrisoare de
mulţumire „Ei şi doamnelor
sale” şi i-a oferit distincţia –
Crucea Roşie Regală.
• Totodată a primit şi broşa cu
diamant ce avea gravat
mesajul „Binecuvântaţi sunt cei
milostivi”.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• S-a întors în Anglia în 1856.

• In 1860 a pus bazele Şcolii de Nursing Nightingale în

cadrul Spitalului Sf. Thomas din Londra.

• Ea a fost prima asistentă şefă şi prima responsabilă

de formarea profesională a colegelor ei, într-un
spital militar.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• In 1861 a fondat o şcoală pentru moaşe.

• Miss Nightingale scria pentru viitorii studenţi:

„Elementele care constituie un bun nursing ( o bună îngrijire a

bolnavilor) sunt cele care fac înţelegerea şi menţinerea stării
de sănătate, mai mult decât a bolii”.

• Până în 1887, Nightingale reuşise să-şi facă munca

cunoscută şi practicile aplicate, în ţări precum Canada,
Australia, India, Germania, Elveţia şi SUA.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• In 1907, regele Edward

al VII i-a oferit
distincţia – Ordinul de
Merit pentru realizările
remarcabile ale
Doamnei Florence
Nightingale.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• Florence Nightingale a
fost o nursă, un filosof,
un statistician, un
istoric, un politician şi
chiar mai mult de atât.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• Studiile, ideile şi reformele ei ce vizau

nursingul au dus la crearea unui mediu de
muncă spitalicesc mai sigur şi mai eficient.
• A reformat nursingul, de la o îndeletnicire
pentru femeile sărace şi needucate, la o
profesie demnă şi onorabilă pentru toate
femeile.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
• 1860 - Cele 7 principii de bază ale lui Nightingale
erau :
• Conţinutul educaţional al nursingului trebuie să fie
stabilit de către nurse.
• Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de
calitatea tratamentelor pe care acestea le vor oferi.
• Profesorii trebuie să fie şi ei la rândul lor nurse
(asistenţi).
• Şcolile de nursing trebuie să aibă personalitate
(juridică) proprie, separată de cea a doctorilor şi a
spitalelor.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• Nursele trebuie să fie pregătite în spiritul unei

educaţii înalte şi trebuie să-şi continuie
îmbunătăţirea educaţiei de-a lungul carierei lor.
• Nursingul implică atât îngrijirea omului bolnav cât
şi a celui sănătos şi are în vedere mediul cât şi
pacientul.
• Nursingul trebuie să includă teoria (teoretizarea
pregătirii profesionale).
 Florence Nightingale
• “ Cea mai importantă lecție care poate fi dată nurselor este:
• Să le înveți să observe bolnavul, cum să observe,
• Care sunt manifestările care indică însănătoşirea, care nu,
• Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt
dovezile neglijenței, ce fel de neglijență….
• Dar dacă nursele nu pot să observe, într-un fel sau altul, mai
bine să renunțe de a mai fi nurse, pentru că nursingul nu este
chemarea lor, chiar dacă renunțarea le afectează sau nu.”
Florence Nightingale
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• După Războiul Crimeii, a scris peste 200 de

cărţi, rapoarte şi monografii pentru
dezvoltarea învăţământului pentru profesia
de asistent medical, scrieri care rămân încă şi
azi o excelentă sursă de informaţii pentru
istoria acestei profesii.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale -

fondatoarea primei şcoli laice de asistente medicale
din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile
profesii şi a făcut ca ea să fie respectată şi valorizată
de comunitate, Consiliul Internaţional al Asistenţilor
Medicali, creat la sfârşitul secolului al XIX – lea, în
1899 cu susţinerea şi graţie muncii desfăşurate de
Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei de naştere
– 12 MAI să devină Ziua Internaţională a
asistenţilor medicali din întreaga lume.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• In timpul războiului, a dezvoltat o boală care a

lăsat-o semiinvalidă pentru tot restul vieţii sale.
• A rămas imobilizată la pat timp de 55 de ani.
• A murit în 1910, la vârsta de 90 de ani.
• Nu a fost căsătorită niciodată.
• A fost îngropată alături de părinţii ei în Hampshire.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In 1932, I.C.N şi Liga

Societăţilor Naţionale
ale Crucii Roşii, au
inaugurat Fundaţia
Internaţională,
dedicată memoriei lui
Florence Nightingale
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• In anul 1899, s-a creat Consiliul Internaţional

al Asistenţilor Medicali (I.C.N.), cu susţinerea
şi graţie muncii desfăşurate de Florence
Nightingale, prima şi cea mai importantă
organizaţie profesională, care cuprinde azi,
organizaţiile profesionale ale asistenţilor
medicali din 129 de ţări, printre care şi
România.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In memoria ei, în
Anglia, bacnota
de 10 £, a fost
imprimată cu
chipul Doamnei
Florence
Nightingale
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In Londra s-a deschis

Muzeul
Florence Nightingale
pentru a celebra
viaţa şi munca ei
dedicată îngrijirii
oamenilor sănătoşi şi
bolnavi.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

• Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in
acelasitimp, motivul pentru care numele ei a ramas in istorie) il
constituie faptul ca a facut pasul decisiv in ceea ce priveste
recunoasterea profesiunii de sora medicala si, de asemenea, a fondat
prima scoala de profil, ale carei cursuri si examene practice se
desfasurau in spitalul St. Thomas din Marea Britanie.
Personalităţi din istoria profesiei noastre
• EDITH CAVELL ( 1865 – 1915) – nursă engleză care şi-
a dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi alinării suferinţei
oamenilor, a sosit în 1907 în Belgia, unde a condus
Institutul Medical Berkendael, care forma tinere
nurse venite din toata Europa.
• Pentru meritele sale din timpul primului război
mondial, astăzi, un mare spital din Bruxelles şi o
stradă îi poartă numele; la Londra, într-un parc
celebru se află statuia sa, iar pe placa de pe soclu
sunt redate cele mei importante fapte din viaţa ei,
care au salvat peste 1500 de oameni, refugiaţi, răniţi
sau prizonieri de război.
Personalităţi din istoria profesiei noastre
• Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, alături de
soţul ei, regele Ferdinand, unul dintre simbolurile
întruchipării Marii Uniri din 1918.
Numită de către oameni regina- mamă, mama
răniţilor, regina-soldat - pentru alinarea pe care a
adus-o răniţilor şi pentru curajul ei de a merge pe
front – Regina Maria a României a fost prezentă în
punctele cele mai fierbinţi ale Primului Război
Mondial, a suferit în refugiu alături de cei mulţi şi a
mers în spitalele cu cele mai serioase epidemii,
pentru a-i îngriji şi a-i încuraja cu prezenţa ei maternă
pe cei infirmi.
Personalităţi din istoria profesiei noastre
• Regina Ana, născută în 1923 la Paris, a fost caporal,
apoi ofiţer în armata franceză şi a lucrat ca infirmieră
în spatele frontului, transportând sânge şi plasmă
pentru răniţi, conducând singură un jeep de război.
• A făcut o şcoală de infirmiere de ambulanță, a dus o
viață de cazarmă în toată regula, s-a îmbolnăvit de
“gălbenare” şi, în final, s-a întors la viața civilă în
1945, având în buzunar o soldă primită de la armata
franceză, precum şi Crucea de Război a Republicii
Franceze.
Personalităţi din istoria profesiei noastre
• VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a pus
bazele nursingului modern. S-a afirmat cu putere în
instruirea şi formarea în nursing şi mai ales în
cercetare. Este creatoarea primei teorii ştiințifice a
nevoilor de îngrijire a omului sănătos şi bolnav.
Pacientul este o entitate complexă, corpul şi sufletul
fiind inseparabile.
• A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în 1921,
pe cele ale Colegiului Profesorilor la Universitatea
Columbia, unde a absolvit în 1934, iar din 1934 până
în 1948 a predat cursuri de nursing la aceeaşi
universitate.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
• In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alăturat Şcolii
de Nursing Yale, al cărei decan, Annie
Warburton Godrich
i-a fost mentor în primii ani de activitate
profesională. Aceşti ani petrecuți la Yale au
fost de maximă productivitate.
Virginia Henderson în calitate de profesor
emerit a fost şi consultant de nursing pentru
întreaga lume. A primit titlul de Doctor
Honoris Causa a Universității Yale.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre

• Consiliul Internațional al Asistenților Medicali a

recunoscut în iunie 1985 că VIRGINIA HENDERSON
aparține lumii - când i-a fost înmânat primul Premiu
Christianne Reimann - admițând că ideile ei au trecut
dincolo de granițele naționale. Intr-adevăr anii care
au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) şi
a fost solicitată să țină cursuri la Colegiul Britanic
Regal de Asistente Medicale, la Sorbona şi la
Asociația Japoneză de Nursing.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
• Premiul Christianne Reimann poartă numele primului secretar general
executiv al ICN ales în 1925, când consiliul şi-a stabilit sediul la Geneva.
• Originară din Danemarca, Christianne Reimann a crezut în potențialul
creator al asistenților medicali, a activat pentru afirmarea rolului autonom
al nurselor şi a lansat International Nursing Review
• Premiul exprimă recunoaşterea şi recompensa internațională pentru cele
mai prestigioase nurse din lume care au contribuit la dezvoltarea profesiei
şi au marcat istoria nursingului.
• 1985: Virginia Henderson SUA
• 1989: Nita Barrow, Barbados
• 1993: Sheila Quinn, Marea Britanie
• 1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim, Coreea şi Dr. In nursing Hildegard Peplau,
SUA
• 2005 : Dr. Margretta Madden Styles, SUA
 Personalităţi din istoria profesiei noastre

• Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea

mai multor ediții a volumului Basic Principles
of Nursing în 1960 şi 1969, şi The Nature of
Nursing în 1966 şi 1991, o lucrare amplă în
care defineşte conceptul profesiei,
evidenţiind, totodată, implicaţiile acesteia
pentru practică, cercetare şi educaţie.
Personalităţi din istoria profesiei noastre
• Din opera VIRGINIEI HENDERSON sunt foarte
cunoscute POSTULATELE, considerate astăzi temelia
instruirii în şcolile de nursing. Cităm, între altele:
• Tot omul tinde spre independenţa sa şi o doreşte;
• Omul formează un tot – omul holistic, având 14 nevoi
fundamentale;
• Când o nevoie nu este satisfacută, individul nu este
complet, întreg şi independent;
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
• A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv
(înlocuind persoana), suplimentar (ajutând individul), şi
complementar (lucrând cu individul); Toate acestea cu scopul
de a ajuta individul/ pacientul să se descurce, pe cât posibil
singur.
Incepând din 1960 VIRGINIA HENDERSON a dat nursingului o
varietate de definiții în cadrul cărora funcția principală o are
asistenta. Una dintre acestea, clasică, este: “ asistenta face
pentru alții, ceea ce ar face aceştia, dacă ar avea puterea,
dorința şi cunoştiințele necesare”; asistenta trebuie să-l facă
pe pacient să devină independent de îngrijiri, cât de repede
posibil.
 Personalităţi din istoria profesiei noastre
• “Nursingul înseamnă să ajuți individul, fie acesta
bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate
sau recuperare, să ajuți individul să-şi folosească
fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau
recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă tăria,
voința sau cunoaşterea, necesare pentru a o face” -
VIRGINIA HENDERSON 1952.

• .
 Nevoile fundamentale
• Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi
fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson se bazează pe
atingerea independenţei în satisfacerea acestor
nevoi.
Majoritatea conceptelor şi modelelor demonstrează
necesitatea abordării persoanei prin prisma tuturor
nevoilor, fiind relevant că asistenta medicală, prin
natura profesiei, acordă îngrijiri persoanei - ca un
întreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere
medical.
 Nevoile fundamentale
• Starea de boală reprezintă ruperea
echilibrului creat de organism cu mediul său,
stare ce constituie un semnal de alarmă
tradus printr-o suferință fizică şi/sau psihică,
o dificultate sau o inadaptare la o situație
nouă, provizorie sau definitivă. Acest
dezechilibru este un eveniment negativ pentru
individ, ceea ce poate duce până la
respingerea socială a pacientului din anturajul
său.
 Nevoile fundamentale
• Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
• 1. a respira;
• 2. a se alimenta şi hidrata;
• 3. a elimina;
• 4. a se mişca, a păstra o bună postură;
• 5. a dormi, a se odihni;
• 6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
• 7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
• 8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
• 9. a evita pericolele;
• 10. a comunica;
• 11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
• 12. a se realiza;
• 13. a se recreea;
• 14. a învăţa.
 A fi asistentă medicală înseamnă:
• să nu fi niciodată plictisită;
• să fi deseori frustrată;
• să fi înconjurată de probleme;
• să ai multe de făcut şi atât de puţin timp;
• să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate;
• să intri în vieţile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o diferenţă; unii te vor
binecuvânta, aţii te vor blestema;
• vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în starea lor cea mai
bună;
• nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi,
de a îndura şi de curajul acestora;
• vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se;
• vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare;
• vei plânge mult;
• vei râde mult;
• vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman!
 Consiliul Internațional al asistenților
medicali
• Apreciază în Codul de etică pentru nurse, în 2007 că asistenții
medicali au 4 responsabilități fundamentale şi anume;
• De a promova sănătatea;
• De a preveni îmbolnăvirile = de a face profilaxie;
• De a păstra sănătatea;
• De a alina suferința
• De asemenea, conform ICN, nursele dezvoltă şi mențin
legătura între indivizi, familii, comunități şi furnizorii
îngrijirilor de sănătate, lucrează autonom şi colaborativ
pentru prevenirea bolilor şi a dizabilităților, conduc şi
coordonează îngrijirile.
 Consiliul Internațional al asistenților
medicali
• Asistenta medicală trebuie să aibă următoarele
calități:
• Competență profesională;
• Să acorde îngrijiri de sănătate fără discriminări;
• Să cunoască toată legislația din domeniul sanitar;
• Mult devotament, sensibilitate la suferința
oamenilor, tact, răbdare, perseverență, dragoste
pentru aproapele său, înțelegere pentru nevoile
oamenilor, capacitatea de a educa.
Personalităţi din istoria profesiei noastre

• LUCREŢIA TITIRCĂ n. 1930, la Borşa –

Maramureş, este personalitatea română
contemporană cea mai proeminentă a
profesiei noastre.
• Din anul 1964 a devenit profesoară de Tehnica
Ingrijirii Bolnavului şi Directoare adjunctă la
Şcoala Sanitară din Baia Mare;
Personalităţi din istoria profesiei noastre

• Din 1974 LUCREŢIA TITIRCĂ a fost numită

asistentă medicală şefă coordonatoare a
Spitalului Judeţean din Baia Mare, funcţie pe
care a onorat-o până în 1989, când s-a
pensionat.
• Şi după pensionare îşi continuă activitatea în
funcţia de Director al Şcolii Postliceale Sanitare
“ Carol Davila” din localitate.
Personalităţi din istoria profesiei noastre
• Deţine o colecţie impresionantă de diplome, titluri
de onoare şi insigne, primite în ţară sau în
străinatate, în Austria, Elveţia, Danemarca, Republica
Moldova şi a obţinut tot atâtea premii, pentru
contribuţia importantă la afirmarea profesiei de
asistent medical în România şi pretutindeni;
• Este binecunoscuta autoare a peste 10 manuale,
pentru asistenţii medicali, care se regăsesc în
programele de învăţământ, examene şi concursuri;
Personalităţi din istoria profesiei noastre
• In anul 2002, ca o recunoaştere deosebită a
activităţii sale, de peste 40 de ani în slujba
profesiei şi a oamenilor, LUCREŢIA TITIRCĂ a
primit şi diploma de
• “ CETĂŢEAN DE ONOARE” al Municipiului Baia
Mare
• A avut şi are în continuare capacitatea de a
mişca minţile şi inimile asistenţilor medicali,
pentru a ridica prestigiul acestei profesii,
căreia şi-a dedicat întreaga viaţă!
Personalităţi din istoria profesiei noastre

• In munca sa pentru afirmarea şi dezvoltarea

profesiei de asistent medical, LUCREŢIA TITIRCĂ
a făcut pionierat prin cărţile scrise şi poate fi
asemuită cu celebrele înaintaşe în domeniu:
Florence Nightingale, Edith Cavell şi Virginia
Henderson, femei care au dat identitate acestei
profesii, au pus bazele nursingului modern în
lume şi şi-au dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi
alinării suferinţei umane!
 Nursing înseamnă:
• Activitate de natură dependentă ( delegată ) – urmăreşte
indicațiile medicului şi oferă tratamentul necesar conform
prescripțiilor acestuia; medicul decide şi asistenta execută
tehnica de îngrijire respectivă;
• Activitate de natură independentă ( autonomă)
Decide, oferă îngrijire pacientului din proprie inițiativă,
stabileşte relații de încredere şi transmite informații
pacientului în legătură cu problemele de sănătate pe care le
are;
• Activitate de natura interdependentă – colaborează cu
ceilalți membri ai echipei medicale şi cu persoanele care
acordă îngrijiri globale pentru îndeplinirea scopului propus.
 Rolul nurselor
Indiferent de locul unde lucrează, asistenta medicală trebuie să Sa
îndeplinească 3 roluri majore:
1. Practician = implică acțiuni de cunoaştere şi îngrijire directă/
satisfacere a nevoilor pacientului, familiei sau a celorlalte persoane
implicate;
2. Rol activ în cercetare = se referă la acele acțiuni întreprinse în
scopul studiului efectelor tehnicilor actuale de îngrijire precum şi
metodele care se impun pentru îmbunătățirea acestora;
3. Rolul de LIDER = rol de conducător care impune luarea deciziilor,
acte de relaționare şi influențarea acțiunilor altora în vederea
îndeplinirii scopului propus pentru binele pacientului
 In prezent functiile asistentei medicale / nursei sunt de tip:
• •independent
• •dependent
• •interdependent
• Functiile de natura independent (asista pacientul din proprieinitiativa , temporar sau
definitiv) sunt de tip :
• •ingrijiri de confort , atunci cand pacientul nu-si poate indepliindependent anumite functii
• •stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii acesteia
• •asculta pacientul , il sustine , ii transmite informatii si invataminte, lui si apartinatorilor 
• •este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata
si sănătate
• •observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament si le transmite medicului
• Functiile de natura dependent
• -la indicatiile medicului aplica metode de observatie , de tratament sau de readaptare
• Functiile de natura interdependenta
• - colaborarea cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social , educativ, administrativ,
etc.si participa la activitati interdisciplinare.
• Deci , sarcinile nursei sunt profesionale , educative , economice si de cercetare in domeniul
medical.
 ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI
ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

• Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi

Asistenţilor Medicali din România se organizează şi
funcţionează ca organizaţie profesională, cu
personalitate juridică, neguvernamentală, de interes
public, apolitică, fără scop patrimonial, cu
responsabilităţi delegate de autoritatea de stat,
având ca obiect de activitate controlul şi
supravegherea exercitării profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă şi,
respectiv, a profesiei de asistent medical, ca profesii
liberale de practică publică autorizate.
 ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI
ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

• Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor

Medicali din România include peste 120 000 de membri
• Activitățile exercitate cu titlu profesional de către asistentul
medical generalist sunt:

• stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi furnizarea

serviciilor de îngrijiri generale de sănătate , de natură preventivă,
curativă şi de recuperare;
• administrarea tratamentului, conform prescripțiilor medicului;
• elaborarea de programe şi desfăşurarea de activități de educație
pentru sănătate ;
 ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI
ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

– Activitățile exercitate cu titlu profesional de către

asistentul medical generalist sunt:
– desfăşurarea activităților de cercetare în domeniul
îngrijirilor generale de sănătate ;
– întocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea
specifică desfăşurată;
– organizarea şi furnizarea de servicii de îngrijiri de sănătate
comunitară;
– pregătirea personalului sanitar auxiliar;
– desfăşurarea activităților de educație în instituții de
învățământ pentru pregătirea viitorilor asistenți medicali,
etc.
 Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

• In Europa, în 2004 s-a înfiinţat Federaţia Europeană

a Organizaţiilor de Reglementare în Nursing – FEPI,
al cărei scop fundamental este promovarea sănătăţii
şi securităţii pacienţilor şi a tuturor cetăţenilor
Europei.
• Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din
România este membru al FEPI, alături de alte
organizaţii profesionale din 20 de ţări.
 Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

• Unul dintre obiectivele FEPI este să impună

standarde comune, competenţe şi reguli de
practicare a profesiei similare în toate statele
europene, astfel încât pacienţii să beneficieze de
îngrijiri de calitate, indiferent de ţara în care locuiesc.
• Acest deziderat ia în considerare şi faptul că profesia
de asistent medical este europeană, se poate
practica în orice stat, iar din acest motiv trebuie să
existe o bază comună pentru toţi profesioniştii în
exercitarea profesiei.
 Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

• Codul de etică şi conduită pentru profesia de asistent

medical a fost elaborat de Grupul de lucru al FEPI,
din care au făcut parte asistenţi medicali din
OAMGMAMR, alături de reprezentanţi ai
organizaţiilor de reglementare din Spania, Italia,
Marea Britanie, Irlanda, Portugalia, Polonia, Grecia,
Croaţia, sprijiniţi de Comisia Europeană, de specialişti
în legislaţie europeană, internaţională şi în drepturile
omului.
 Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

• Codul de etică European pentru asistenţii medicali

are ca scop:

• Siguranţa şi protecţia celor ce primesc asistenţă

medicală în Europa ;
• Informarea pacienţilor şi a asistenţilor medicali cu
privire la standardele comune de etică şi de conduită
aşteptate de pacienţi, din partea tuturor asistenţilor
medicali care îşi practică profesia în Europa;
 Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

• Pacienţii aşteaptă ca organele de

reglementare ale asistenţilor medicali să aibă
sisteme pentru a defini şi a monitoriza
conţinutul, standardele şi calitatea educaţiei şi
a practicii necesare pentru a deveni asistent
medical şi pentru a continua să lucreze ca
asistent medical, la cele mai înalte cote
valorice ale profesionalismului.
 Florence Nightingale
• “Cei care au îmbrățişat această profesie sunt
chemați să aline suferințele, să ofere sprijin, să
ajute indivizii să se ocupe de propria sănătate, să
transforme "a fi bolnav" în "a fi sănătos".
• "Viața, acest dar prețios, dumnezeiesc, este
adeseori cu adevărat numai în mâinile asistentei"
(Florence Nightingale)