Hepatita Cronica 1

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HEPATITA CRONICA
CAPITOLUL I
Nursing, ca o parte integranta a sistemului de asistenta sociala, cuprinde ocrotirea sanatatii,
prevenirea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic, psihic (mental), ca si a celor infirmi (handicapati) de
toate varstele, in toate formele de asistenta sociala fenomenele ce privesc in special nursele sunt
reactii individuale, familiare si de grup la problemele actuale sau potentiale de sanatate. Aceste
reactii umane cuprind o sfera mai larga, de la reactii de restabilire a sanatatii, pana la o faza
individuala a bolii, a dezvoltarii politicii in promovarea pe o perioada indelungata a (ocrotirii)
sanatatii populatiei.
Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa, sa-si
mentina sau recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa sau cunostiintele necesare. Asistenta
medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta
cat mai repede posibil.
Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care reclama cunostiinte profesionale
temeinice si calitati morale deosebite.
Bolnavul, cand se interneaza in spital sau se supune unui tratament ambulatoriu, isi incredinteaza
sanatatea si chiar viata in mainile acelora care il ingrijesc. Ingrijirea bolnavului, fata de societate, dar in
special fata de constiinta noastra personala. Din acest motiv avem datoria de a consacra toata stiinta si
energia noastra pentru ingrijirea oricarui bolnav. Dupa terminarea serviciului trebuie reverificata
activitatea intregii zile de munca, pentru a nu scapa nimic din tratamentul bolnavului.
In caz ca pierdem vreun bolnav trebuie sa fim convinsi ca am facut tot posibilul pentru
salvarea lui. Activitatea dusa fara cunostiinte profesionale corespunzatoare, cu o munca superficiala
duce la remuscari ulterioare fata de vaduve, orfani sau oameni deveniti incapabili de munca.
Constiinciozitatea este o urmare fireasca a bunei pregatiri profesionale. Numai acela care
cunoaste toate cunostiintele muncii sale poate fi intr-adevar constiincios. Munca efectuata fara
pregatire corespunzatoare constituie in sine o lipsa de constiinciozitate.
Baza pregatirii teoretice si practice se castiga in scoala. Cunostiintele acumulate aici vor
servi insa in viata numai in cazul in care insusirea cunostiintelor s-a facut sistematic zi de zi, ora de
ora caci, in caz contrar, vor lipsi anumite verigi din lantul cunostiintelor, ceea ce va impiedica
progresul inteior.
Dupa terminarea scolii, dezvoltarea cunostiintelor profesionale nu trebuie sa se opreasca nici
un moment. Progesul stiintelor medicale se face intr-un ritm rapid in zilele noastre, ceea ce necesita in
permaneta aplicarea metodelor noi de munca, cu care cadrele medii trebuie sa fie la curent.
Conduita esentiala pentru a depune o munca de calitate este dragostea fata de profesiune si
munca.
Valoarea unei asistente este determinata de cunostiintele ei profesionale precum si de
volumul cunostiintelor pe care le aplica creator la patul bolnavului. In centrul atentiei ei trebuie sa fie
bolnavul, in a carei stare sufleteaca trebuie sa se transpuna, pentru a se putea apropia de el si a-i castiga
increderea. Asistenta trebuie sa staruie sa amelioreze starea bolnavului, sa-i asigure confortul maxim in
cursul ingrijirilor si sa ajute bolnavul sa recastige increderea si capacitatea de a duce o viata normala
dupa externare.
CAPITOLUL II
Notiuni de etica si deontologie medicala

Nursa, cadru sanitar, care se ocupa cu ingrijirea bolnavilor trebuie sa aiba, pe langa pregatirea de
specialitate, conduita etica si calitati psihologice ca : simt de orientare, blandete, buna cuviinta,
umanitate si acea chemare,, :, acea calitate de daruire, sacrificiu, de abnegatie, fara de care risca sa
ramana o ruina, o anonima lipsita de satisfactii morale si profesionale, singurele obiective dealtfel pentru
care merita sa-si exercite profesiunea.
Nursa participa la vizita medicala pentru a da relatii privind evolutia bolii, tratamentul
administrat si pentru a lua la cunostinta ce recomandari se fac in continuare de catre medic. Cu toate
ca nu participa in mod responsabil la examenul bolnavului, la stabilirea diagnosticului sau la dirijarea
tratamentului, nursa este un colaborator pretios al medicului, fapt pe care trebuie sa-l foloseasca
pentru a-si ridica necontenit nivelul profesional.
Orice om care se ocupa de ingrijirea bolnavilor trebuie sa lucreze constiincios.
Constiinciozitatea ridica valoarea oricarei munci, dar in special a muncii sanitare si din
acest motiv ea trebuie cultivata in mod sistematic. De gradul de constiinciozitate al asistentei
depind vieti de oameni; de aceea, ea trebuie sa fie un om cu calitati deosebite.
Grija fata de bolnavi o insoteste si acasa in orele libere, daca este devotata sarcinii marete de
ingrijire a bolnavilor. Ingrijirea bolnavului reprezinta o mare raspundere fata de viata si sanatatea
bolnavului, fata de societate, dar in special fata de constiinta noastra profesionala si personala. De
aceea avem datoria de a consacra toata stiinta si energia noastra pentru ingrijirea bolnavilor.
Asistenta poate indeplini in conditii bune sarcinile ei profesionale numai daca are suficiente
cunostinte de specialitate; ea trebuie sa aiba in primul rand o buna pregatire profesionala.
Cunostintele profesionale ale asistentei trebuie sa corespunda profilului sanitar in care
lucreaza.
Volumul cunostintelor pe care ea le poseda trebuie sa cuprinda toate ramurile medicale in care
activeaza.
Deprinderile practice si priceperile profesionale sa fie bine insusite pentru ca manopera ceruta
sa fie executata corect, rapid, curat, frumos, elegant.
Nursa, trebuie sa cunoasca tehnica ingrijirii bolnavului, metode de investigatie, pregatirea
bolnavilor pentru eaxminarile complementare, tehnica tratamentului modern, dar se cere in acelasi
timp sa cunoasca evolutia bolilor, complicatiile posibile in cursul evolutiei lor, precum si masurile de
urgenta care trebuie luate pana la sosirea medicului.
Asistenta trebuie sa cunoasca bine bazele psihologiei bolnavului, manifestarile psihologice
ale diferitelor imbolnaviri si efectul psihologic al procesului de imbolnavire asupra bolnavului,
pentru a se putea apropia mai usor de problemele lui si de a castiga cooperarea bolnavului la
procedeele de ingrijire si tratament.
Asistenta medicala poate fi facuta numai cu devotament. Devotamentul hotaraste atitudinea
omului fata de munca. Devotamentul se verifica atunci cand este pus la incercare si in activitatea
sanitara abunda cu prisosinta posibilitatile de verificare.
Unitatea sanitara aglomerata, bolnavi in stare grava, aparitia unor epidemii, accidente sau
calamitati de alta natura ne obliga de multe ori sa prelingim orele noastre de munca.
O insusire de capetenie a cadrelor sanitare trebuie sa fie punctualitatea.
Administrarea intarziata a medicamentelor, nerespectarea dozelor prescrise, nerespectarea
regimului prescris bolnavilor, dauneaza si pot avea efecte neplacute.
Pastrarea secretului profesional este o alta datorie fundamentala a cadrelor sanitare.
Tot ce asistenta afla despre bolnav sau boala lui de la medici, din buletinele de analize,
confidentele facute de bolnav sau de familia bolnavilor, date relative la modul de viata constituie
obiectivul secretului profesional.
Secretul profesional nu se discuta cu nimeni, nici macar in serviciu, cu atat mai putin in
familie sau in cercuri de prieteni.
Atitudinea justa fata de bolnav hotaraste alaturi de tehnicitate si de pregatirea
profesionala calitatea si valoarea muncii asistentei. Ea trebuie sa fie mereu atenta, binevoitoare
si amabila fata de bolnavi, indiferent de grijile ei proprii.
La patul bolnavului ea trebuie sa se
dedice numai sarcinilor ei de ingrijire si sa uite tot ceea ce este in afara de bolnav.
Asistenta trebuie sa-si pastreze totdeauna calmul, blandetea si sa se apropie cu bunatate si

intelegere de suferinzi, fara sa dea dovada de slabiciune sau ezitare in munca. Trebuie sa imprime
optimism bolnavilor in stare grava si sa tina treaza in ei dorinta de a trai si de a se vindeca.
Atitudinea fata de familia bolnavilor trebuie sa fie de asemenea principiala.
Castigarea increderii familiei este aproape tot atat de importanta ca si a bolnavului.
Atitudinea serviabila fata de apartinatori sa fie impecabila atat cu ocazia intalnirilor personale, cat
si la convorbirile telefonice.
Bolnavul incredinteaza sanatatea si uneori viata in mainile asistentei medicale si medicului;
din acest motiv, prima lor sarcina este de a castiga increderea bolnavului.
Numai constiinta profesionala, munca sustinuta si devotata si inaltul spirit de
responsabilitate sunt calitatile care pot castiga increderea bolnavului.
Nici un sacrificiu depus in interesul bolnavilor nu poate fi destul de mare, caci orice minut
bine folosit poate salva viata unui om pentru familie si societate.
CAPITOLUL III
ANATOMIA -FIZIOLOGIA FICATULUI-DATE FUNDAMENTALE
ONTOGENEZA SI ANATOMIE
Ontogeneza
In dezvoltarea embrionara, ficatul apare timpuriu sub forma unui mugur cavitar ce se
dezvolta din septul transvers, inapoia diafragmului ventral, in partea anterioara a intestinului
primitiv, sub forma unei proeminente longitudinale din peretele ventral al duodenului.
Evaginarea diverticulara a intestinului care va da nastere viitorutui ficat se numeste
conductul hepatic primitiv, care in aceasta faza comunica larg cu cavitatea duodenala de care
adera.
Cresterea ficatului are loc in mesogastrul ventral in portiune sa craniala prin trabecule
epiteliale numite cilindri hepatici. Aceste celule vor forma hepatocitele, iar spatiile dintre ele vor fi
umplute de vase sanguine care vor forma sinusoidele, care provin din celule cu potential
angiogenetic ale mezenchimului septului transvers. La adult, hepatocitele vor fi in legatura stransa
cu sangele drenat de sistemul venei porte.
Figura 1. Raporturile anatomice ale ficatului
Canaliculele colectoare intrahepatice iau nastere prin

resorbtia unora din cordoanele glandulare. Ficatul incepe sa
functioneze din luna a V-a a vietii intrauterine. Dezvoltarea
ficatului este enorma, organul reprezentand in aceasta faza 10% din greutatea corporala, pentru
ca la nastere sa reprezinte numai 5% din greutatea noului nascut.
Dupa nastere cresterea ficatutui continua, dar proportional mult mai putin decat celelalte
organe abdominale. Complexitatea functiilor hepatice, vascularizatia particulara, atat venovenoasa(portala), cat si artero-venoasa deriva din organogeneza hepatica.
Ea rezulta din disocierea mezodermului, din diferitele aferente ale venelor viteline si
ombilicale de la nivetul septului transvers prin proliferarea cordoanelor endoblastice, aparand in
momentul finalizarii organogenetice ,unitatea functionala histo-fiziologica-lobului hepatic
Anatomie
Morfologie, situatie, raporturi
Volumul ficatului difera de la un individ la altul, masa sa fiind variabila in functie de sex,
varsta si talia individului. Ficatul este cel mai voluminos organ parenchimatos intraabdominal,
avand o greutate ce variaza intre 1200 si 1500 g.
Situatia anatomica este toraco-abdominala, in loja hepatica, ce ocupa toata regiunea
subdiafragmatica dreapta pe care o debordeaza mult in stanga liniei mediane. Protectia organului
va cuprinde in intregime hipocondrul drept,extinzandu-se prin portiunea craniala a epigastrului
pana in hipocondrul stang.
Forma organului depinde de gradul de dezvoltare predominant:ficat ventropetal, cand predomina

dezvoltarea anterioara, sau ficat dorsopetal cand predomina dezvoltarea posterioara.
Suprafata organului este neteda, culoarea rosie bruna, consistenta moderat elastica Ficatul
este continut intr-o capsula conjunctiva - capsula lui Glisson, care trimite prelungiri in interiorul
parenchimului - tecile glissoniene, care inconjoara pediculii vasculo-bilioportali. Ficatul este

atasat prin formatiuni ligamentare de organele invecinate.
Dintre acestea un reper important este ligamentul falciform situat pe fata convexa a ficatului si a
carei margine anterioara se continua prin ligamentul rotund, care este vena ombilicala a perioadei
fetale, obliterata la adult, cu portiuni de repermeabilizare in hipertensiunea portala.Diferitele
santuri si scizuri de pe suprafata ficatului delimiteaza mai multi lobi: lobul drept, lobul stang(pe
fata diafragmatica); lobul patrat si lobul lui Spigel (pe fata viscerala).
Delimitarea anatomica-functionala intre ficatul drept si cel stang nu este cea clasica, ci este
realizata de o linie virtuala ce uneste marginea stanga a venei cave suprahepatice cu vezicula
biliara, denumita linia lui Cantlie, care delimiteaza hemificatul drept de cel stang, absolut
autonome din punct de vedere vascular si biliar.
Anatomie functionala
Se refera la segmentatia hepatica, ce se bazeaza pe distributia pediculilor portali si
topografia venelor suprahepatice. Segmentatia descrisa de C. Couinaud are cea mai larga
acceptiune, cuprinde 8 segmente, care sunt teritorii de parenchim cu pediculi vasculari si biliari
perfect individualizati. Lobul lui Spigel sau segmentul I este un segment autonom, deoarece are o
vascularizatie independenta de cele trei vene suprahepatice, venele sale varsandu-se direct in vena
cava inferioara. Aceasta autonomie a segmentului I este probata si de hipertrofia sa compensatorie
observata in sindromul Budd-Chiari, datorat obstructiei celor trei vene suprahepatice.
Cunoasterea acestor segmente a permis dezvoltarea logica pe criterii anatomic-functionale
a rezectiilor hepatice, constituind bazele hepatectomiilor reglate. De asemenea, cunoasterea
acestor segmente a permis mai recent efectuarea transplantelor hepatice cu grefon hepatic
partajat(split liver), putandu-se grefa doi receptori cu un ficat fragmentat de la un singur donator,
sau chiar recoltandu-se un fragment hepatic de la donatorii vii.
Figura 2. Segmentatia ficatului
Vascularizatia hepatica
Circulatia hepatica aferenta este asigurata de sistemul arterei hepatice si de vena porta, iar
cea aferenta de sisternul venelor suprahepatice.Particularitatilor anatomice de irigatie le
corespund si caracteristici functional-hemodinamice specifice functiilor hepatice.
Vena porta larga de 14 mm si lunga de circa 8 cm abordeaza ficatul la nivelul hilulul, fiind
elementul anatomic situat cel mai posterior la nivelul pediculului hepatic. In hil se bifurca dand
cele doua trunchiuri drept si stang,care iriga hemificatul corespunzator. Distributia intrahepatica
respecta segmentatia ficatului, constituind impreuna cu canalul biliar si arborizatia arteriala
pediculul glissonian, deoarece prelungirile capsulei Glisson invelesc elementele vasculo-biliare
ce patrund si ies din ficat la nivelul hilului. In afara trunchiului portal principal mai exista venele
porte accesorii care ajung la ficat prin venele ligamentului falciform, venele ligamentului
rotund,vena cistica si venele paracoledociene. Aceste vene se pot hipertrofia in caz de obliterare
a trunchiului port principal, stabilind o nouaa circulatie portala, dand nastere cavernomului portal
La individul normal, anastomozele porto-cave sunt prezente anatomic, dar reduse, devenind
voluminoase in caz de obstacol portal sau in hipertensiunea portala
Artera hepatica contribuie de asemenea la irigatia hepatica.

Are originea din trunchiul celiac, care in segmentul sau initial constituie artera hepatica
comuna care da nastere arterei gastro-duodenale, continuandu-se cu artera hepatica proprie, care
este situata in grosimea ligamentului hepato-duodenal, in stanga caii biliare principale, anterior
fata de vena porta, bifurcandu-se in cele doua ramuri principale dreapta si stanga la nivelul
hilului. Dispozitia anatomica modala(normala) este prezenta numai in 55% a cazurilor, existand
o multitudine de variante anatomice a caror cunoastere este foarte importanta pentru chirurgia
hapato-biliara. Doua variante au semnificatie particulara: in 17% din cazuri artera hepatica isi are
originea din artera mezenterica superioara si trece inapoia capului pancreatic, iar in 23% din
cazuri artera hepatica stanga ia nastere din artera gastrica stanga. Traiectul intrahepatic arterial
urmeaza pe cel al venei porte. In raporturi diferite, arterele ramificate se dispun in jurul ramurilor
portale intr-un mod asemanator cu carceii unei plante cataratoare.
Circulatia aferenta hepatica este dubla: arteriala si venoportala, asigurand pentru ficat 1014% din volumul circulant total: iar 40% din sangele intrahepatic se afla in vasele de mare
capacitate (vena porta, venele suprahepatice, artera hepatica). Din acest motiv, ficatul se
comporta ca un organ venos expansiv. Daca presiunea venoasa centrala creste, ficatul devine un
rezervor venos. De asemenea, ficatul va elibera sange, crescand volumul circulant cand
presiunea venoasa centrala scade, cum este in cazul hemoragiilor.
Sinusoidul hepatic are irigatie portala si arteriala, excluzand fistule arteriovenoase

presinusoidale intre cele doua sisteme vasculare. Sinusoidele se dispun in lobuli (acinul hepatic)
care constituie unitatea functionala microcirculatorie a ficatului(Rappaport). Presiunea si fluxul
sanguin la acest nivel sunt sub dependenta activitatii fibrelor musculare netede ce constituie
sfincterele arterioare si precapilare. Activitatea acestor sfinctere este sub influenta reglarii neuro-
hormonale, iar ipotetic si sub influenta acizilor biliari. Drenajul sanguin se face apoi spre vene
centrolobulare, ele se unesc in vene colectoare si converg spre cele trei vene suprahepatice.
Circulatia hepatica eferenta dreneaza sangele hepatic prin intermediul celor trei vene
suprahepatice spre vena cava inferioara, abusandu-se caudal de orificiul diafragmatic al cavei
inferioare. Venele suprahepatice sunt dispuse in planul intersegmental dintre ariile irigate de
ramurile portale.
Aspectul cel mai interesant al dublei irigatii arteriale si venoase este autoreglarea. In caz de
scadere a presiunii din teritoriul arterei hepatice apare arteriolodilatatia miogena, scazand
rezistenta din teritoriul arterial fara alterarea fluxului sanguin intrahepatic.
Scaderea fluxului portal este asociata cu scaderea rezistentei in teritoriul arterial intrahepatic.
Acest fenornen este verificat in cazul operatiilor de sant potcovar din hipertensiunea portala,
care scad presiunea din teritoriul portal si amelioreazaa irigatia arteriala hepatica Cresterea fluxului
arterial a fost observata si in obstructiile acute ale caii biliare principale.
Circulatia limfatica a ficatului este reprezentata de o retea subseroasa superficiala si de una

parenchimala profunda.
Limfaticele subseroase se dispun sub capsula Glisson si intercomunica cu reteaua din jurul
colecistului. Originea retelei profunde intraparenchimale este in spatiul Iui Disse perivascular
fata de acinul hepatic, colectandu-se apoi din jurul vaselor triadei portale spre periferia lobululni.
Colectoarele limfatice profunde au un traiect intrahepatic ce urmeaza elementele arteriale
si portale spre hilul hepatic.Dinspre hil, limfaticele se colecteaza in ganglionii limfatici din
ligamentul hepato-duodenal si cei paracoledocieni, urmand un traiect spre ganglionii celiaci
pentru a se varsa in final in cisterna lui Pecquet. O alta retea limfatica inconjoara venele
suprahepatice, varsandu-se direct in limfoganglionii din jurul venei cave inferioare. Intre reteaua
limfatica profunda si cea superficiala exista o intensa comunicare.
Circulatia limfatica hepatica depinde de extrema permeabilitate a endoteliului sinusoidal.
Schimbul dintre hepatocite, sangele sinusoidal si spatiul port este foarte rapid, fenomen ce
explica regurgitarea rapida a unor constituenti biliari (pigmentt, saruri biliare) din limfa in sange,
in obstructiile biliare.
Cresterea presiurnii din venele suprahepatice duce la sporirea productiei de limfa hepatica
iar capacitatea de transport a limfaticelor aferente hepatofuge fiind depasitaa limfa de pe suprafata
ficatulul ajunge in peritoneu producand ascita.
Microstructura functionala a ficatului

Unitatea morfologica microstructurala hepatica este lobul hepatic, care este constituit din
cordoane hepatocitare radiare separate de o retea de capilare sinusoide care converg dinspre spatiile
porte periferice spre vena centrolobulara.
Spatiul port cuprinde triada reprezentata de: canaliculul biliar, o ramura a venei porte si o
ramura a arterei hepatice, fiind prezente si cateva spatii limfatice. Din spatiul port se desfasoara
reteaua de capilare sinusoide care inconjoara traveele hepatocitare. Vasele sunt larg deschise,
posedand numeroase celule reticulo-endoteliale - celule Kupffer, care dreneaza sangele spre vena
centrolobulara Reteaua capilara este in proportie de 70% de tip veno-venos (de la vena porta la
venele suprahepatice) si in proportie de 30% de tip arterio-venos (de la artera hepatica la venele
suprahepatice), particularitate morfologica ce faciliteaza foarte mult schimburile sanguinohepatocitare.Prin aceasta irigatie bogata hepatocitele primesc sangele necesar pentru
cvasitotalitatea flinctiilor hepatice, atat exocrine (bilio-excretorie), cat si amficrine, participand la

majoritatea cailor metabolice.
Ultrastructura hepatocitara ilustreaza deplin dubla polaritate a hepatocitului:
-rolul amficrin prin situarea in punte intre capilarele sinusoide;
-rolul exocrin, biliosecretor, prin existenta polului vascular si a celui biliar; canaliculul biliar
fiind situat intre membranele citoplasmatice laterale ale hepatocitelor.
Reprezentarea histologica a lobului hepatic respecta descrierea
histologica si coceptia mai
veche a lui Kieman, care este acceptata conceptual datorita simplitatii si a usurintei de
interpretare. Conceptia lui Rappaport reprezinta o structura functionala diferita, elementul
fundamental fiind acinul hepatic.
Delimitarea histologica nu este asa de neta ca in teoria clasica a lui Kieman, acinul hepatic
fiind constituit din mai multe spatii lobulare centrate de un spatiu port. In aceasta dispozitie
functional-structurala sangele portal va fi drenat de mai multe vene centro-lobulare.
Aceasta conceptie distinge mai multe zone concentrice in jurul unui spatiu port, a caror
activitate metabolica si regenerativa diminua cu indepartarea de spatiu port.
Masa celulara hepatica totala la un individ normal este estimata la cca 300 de miliarde de
celule, masa ce poate inmagazina 1500ml sange/min (25% din debitul cardiac total).
Notiuni esentiale de fiziologie hepatica
ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL GLUCIDIC
Ficatul detine un rol de prim ordin in mentinerea echilibrulul glucidic al organismului membrana
hepatocituilui fiind permeabila pentru glucoza in ambele sensuri, permite celulelor hepatice pe
de o parte, sa furnizeze glucoza pentru nevoile energetice ale celulelor organismului, iar pe de
alta parte, sa stocheze glucidele (sub forma de glicogen) si astfel sa reprezinte un rezervor de
energie.
Pentru mentinerca unei glicemii normale, este necesar un debit hepatic de glucoza de
aproximativ 225 mg/kg/ora, care variaza insa in functie de aportul alimentar de glucide si nevoile
energetice (scade cand aportul alimentar este crescut sau nevoile energetice sunt reduse, si
invers, creste cand aportul alimentar este redus sau nevoile energetice cresc).
SINTEZA SI DEGRADAREA GLICOGENULUI
Glicogenul - forma de depozitare a glucozei in ficat este un polizaharid cu molecula
mare si greutatea moleculara variind intre 1100 milioane, format dintr-un numar mare de
molecule de glucoza dispuse in lanturi. Ficatul normal contine o proportie insemnata de glicogen
care ajunge pana la 10% din greutatea sa.
Biosinteza glicogenului se realizeaza fie din compusi glucidici (g l i c o g e n o g e n e z a)
fie, in anumite conditii (inanitie, efort fizic intens etc.), din compusi neglucidici (proteine,
glucide) (g li c o g e n o n e o g e n e z a sau g l u co g e o g e n e z a), in ambele situatii fiind
absolut necesara formarea glucozol-fosfatului (care, printr-o reactie de transglucozidare, edifica
moleccula de glicogen).
Degradarea glicogenului (g l i c o g e n o l i z a) necesita actiunea conjugata a urmatoarelor
enzime fosforilaza (catalizeaza scindarea legaturilor 1,4-glicozidice), 1,41,6glucantransferaza si 1,6-glucozidaza (scindarea legaturilor 1,6-glicozidice).
ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL PROTEIC
In metabolismul proteic uman, ficatul ocupa un rol central atestat de faptul ca celula
hepatica sintetizeaza: 1) aproape in exciusivitate proteinele plasmatice;2)proteine structurale
pentru membrana citoplasmatica reticulul, endoplasmic si aparatul Golgi; 3) numeroase enzime
citoplasmatice (reticulul cu rol in diverse reactii metabolice).
Sinteza hepatica a albuminei (normal intre 150200 mg/kg corp/zi) necesita participarea
ARNm (mesager), ARNr (ribosomal) si ARM (de transfer). Albumina sintetizata la nivelul
ribosomilor celulei hepatice este transportata din reticulul endoplasmic in aparatul Golgi.
Ficatul participa, de asemenca, la sinteza - si globulinelor, dar hepatocitul nu
sintetizeaza gamaglobulinele.
Proteinele organismului sunt continuu descompuse in aminoacizii constituenti care,
impreuna cu aminoacizii de origine exogena proveniti din hidroliza proteinelor alimentare),
formeaza ,,p o o l-ul metabolic comun. Catabotismul aminoacizilor duce la formarca de
amoniac care poate intra in ciclul trioarboxilic Krebs, sau utilizat excretat prin rinichi.
ROLUL FICATULUI
IN METABOLISMUL LIPIDIC
Ficatul reprezinta sediul major al sintezei, excretiei (in bila si plasma) si degradarii
diversilor compusi lipidici. Ficatul detine rolul capital in sinteza si distributia colesterolului si
saruri1or biliare, a acizilor grasi, fosfolipidelor, lipoproteinelor si corpilor cetonici, asa incat
modificarea cantitativa si calitativa a lipidelor plasmatice in diverse afectiuni hepatice nu este
surprinzatoare.
ROLUL FICATULUT IN METABOLISMUL
COLESTEROLULUI
Biosinteza colesterolului. Daca initial s-a crezut ca ficatul reprezinta sediul unic pentru sinteza
colesterolului endogen, ulterior s-au stabilit si alte surse (muschi, tub digestiv, rinichi, piele etc.).
Biosinteza colesterolului este initiata de condensarea a doua molecule de acetil-CoA (sub

cataliza tiolazei) cu formarea de acetoacetil-CoA.
Aceasta este etapa cheie in biosinteza colesterolului, intrucat controlul acestei biosinteze se
face prin mecanism de feedback: prezenta colesterolului inhiba activitatea -hidiroxi-13metilglutaril-coA-reductazei. Mai departe, acidul mevalonic sufera o tripla fosforilare (in prezenta
ATP, Mg++ si a enzimei mevalonat-kinaza), fiecare fosforilare fiind insotita de decarboxilarea
compusului trifosforilat nestabilit, formandu-se izopentilpirofosfatul (compus cu cinci atomi de
carbon) care, prin condensari succesive, trece in compusi cu 10 (geranilpirofosfatul), 15
(famezilpirofosfatul) si in cele din urma cu 30 atomi de carbon (squalenul). Squalenul prin
ciclizare (sub actiunea enzimei squalen-oxidociclaza) se transforma in lanosterol, de unde, prin
oxidari succesive, se ajunge la colesterol.
Cantitatea total de colesterol endogen sintetizata zilnic este de 1 -2 g. Esterificarea colesterolului are loc in ficat, in
circulatie (sub influenta unei enzime produse in ficat, numita lecitin-colesterol-acyh-transferaza) in peretele intestinal si alte
tesuturi. in ficat, aproximativ 2/3 din colesterol se afla sub forma libera si numai 1/3 este esterificat, spre deosebire de
colesterolul plasmatic care este in propotie de 2/3 esterificat.
Reglarea biosintezei hepatice a colesterolului se face prin interventia mai multor factori, dintre
care:
1)aportul alimentar (o alimentatie bogata in colesterol inhiba
sinteza hepatica a colesterolului);
2)foamea inhiba biosinteza colesterolului (mecanism necunoscut);
3)hormonii: cortizonul si noradrenalina au efect
hipercolesterolemiant iar estrogenii, insulina si tiroxina au efect hipocolesterolemiant; 4)
medicamentele: efect hipercolesterolemiant prin fenobarbital si hipocolesterolemiant prin

clofibrat.
Absortia intestinala a colesterolului. Colesterolul aflat in lumenul intestinal provine din
alimentatie, din bila si din celulele intestinale descuamate Absorbtia colesterolului liber (singura
forma absorbabi1a) este maxima in segmentul proximal al intestinului subtire, dar modul de
trecere al colesterolului in celula mucoasei intestinale nu este pe deplin cunoscut (difuziune
pasiva ); de aici, dupa esterificare, colesterolul trece in capilarele limfaticelor intestinale (impreuna cu alte lipide si proteine) si sub forma de chilomicroni patrund prin ductul toracic in
circulatia sistemica. Odata ajuns la ficat, colesterolul este rapid captat si hidrolizat (sub influenta
unei colesterol-esteraze de origine microsomiala), rezultand colesterol liber din care o parte este
reesterificat in hepatocit (prin interventia unei acylaze) si intra in compozitia lipoproteinelor, o
alta parte este utilizata pentru siteza acizilor biliari si in sfarsit, o alta parte este excretata in bila
unde intra in formarea miceliilor mixte.
Catabolismu colesterolului prezinta doua aspecte distincte:1)transformarea colesterolului in

alte substante de mare interes biologic ca: acizi biliari, hormoni steroizi (corticosuprarenali si
sexuali) si 7-dehidro-colesterol (provitamina D3); 2) catabolizare rea1a, prin care colesterolul
este transformat, sub actiunea enzimelor bacteriene din intestinul gros, in colestanol si
coprostanol, produsi care se elimina prin fecale.
Modificarile clesterolului in afectiunile hepatice. Scaderea colesterolemiei se intalneste in
toate afectiunile hepatocelulare (acute si cronice) grave; este scazuta in special fractiunea
esterificata ca urmare a defectului de esterificare hepatica dar mai ales a diminuarii acticitatii
lecitin-colesterol-acyl-transferazei (consecinta insuficientei sale sinteze hepatocelulare).
Hipercolesterolemia se intilneste in icterul colestatic, ciroza biliara primitiva si in perioada de

covalescenta a hepatitei virale acute.
ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL ACIZILOR GRASI
Originea acizilor grasi care ajung Ia ficat este multipla : trigliceridele alimentare (din a
caror hidroliza sub actiunea lipoproteinlipazei rezulta glicerol si acizi grasi), tesutul adipos si
sinteza lor hepatica din glucide si aminoacizi.
Ficatul utilizeaz acizii grasi ca sursa de energie pentru necesitatile sale metabolice prin
oxidarea lor (pe calea -oxidarii) in acetil-CoA, dar ii fo1oseste de asemenea la sinteza
trigliceridelor, fosfolipidelor si esterificarea colesterolului.
Cetogeneza. Sinteza corpilor cetonici (acidul acetil-acetic, acidul -.hidroxi-butiric si acetona)

este o functie exclusiv hepatica cu sediul la nivelul mitocondriilor ficatului. Prin condensarea a
doua molecule de acetil-CoA se formeaza aceto-acetil-CoA, de unde prin hidroliza directa, se
ajunge la acid acetil-acetic oare se descompune spontan in acetona si CO2 sau, prin interventia
-hidroxi-butiric-xibutirat-dehidrogenazei si -oxidarii, la acid - hidroxi-butiric. Daca productia
de corpi cetonici (diabet zaharat insulino-dependent, eforturi musculare mari, foame, regimuri
hipoglucidice si hiperglucidice) depaseste capacitatea lor de oxidare (ficat, musculatura
scheletica, inima etc.) si de eliminare (rinichi, pulmon), ei se acumuleaza in sange si produc
acidoza.
ROLUL FICATULUI IN METABOLISNIUL TRIGLICERIDELOR
Biosinteza hepatica a trigliceridelor se face plecand de la acizi grasi liberi si glicerofosfat.
Acizii grasi necesari acestei sinteze au o tripla origine: a) alimentara; b) depozitele periferice; c)
hepatica (din aminoacizi si glucide). Sinteza trigliceridelor hepatice din acizi grasi are loc la
nivelul reticulului endoplasmic; dupa formare, pentru a putea fi transferate din celula hepatica in
sange, trigliceridele sunt inglobate in ,,lipoproteine cu densitate foarte joasa (,,very low density
lipoproteins, VLDL) in compozitia carora mai intra fosfolipide, colesterol si o proteina specifica
(apoproteina, sintetizata de hepatocite). Din plasma, trigliceridele sunt preluate de tesutul adipos
dupa pierderea apoproteinei va fi apoi reutilizata de ficat pentru formarea de noi lipoproteine.
ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL FOSFOLIPIDELOR
In mod normal, ficatul contine aproximativ 12 g fosfolipide la 100g tesut; fosfolipidele intra
in constitutia membranei celulare, a nucleului si organitelor celulare, in plasma, fosfolipidele sunt
in concentrtie de 1,52,5 g. Exista un ,p o o 1 aparte de fosfolipide biliare, constituite in
special de lecitine, si care joaca un rol important in mentinerea colesterolului in stare de solutie
prin favorizarea (impreuna cu sarurile biliare) formarii miceliilor mixte.
ACIZII BILIARI
In ultimii 15 ani, odata cu introducerea unor noi tehnici de investigatie (acizi biliari
marcati si urrnArirea curbei de diisparitie a radioactivitatii plasmei etc.), cercetarea variatelor
aspecte ale metabolismulni acizilor biliari (AB) a cunoscut o dezvoltare fara precedent. S-au
realizat progrese deosebit de importante si pentru a ilusitra acest lucru, este suficient un singur
exemplu: dizolvarea calculilor veziculari colesterolici prin tratament cu acid chenodeoxicolic
(ACDC).
Dar numeroasele studii efectuate si progrese realizate in aceste domeniu, plublicate in
diferite reviste medicale trebuie intr-un fel rezumate pentru a fi la indemana clinicianului si
acesta este scopul capitolului de fata.
METABOLISMUL NORMAL AL ACIZILOR BILIARI
Generalitati. AB au o configuratie asemanatoare cu a altor steroizi si steroli posedand un
nucleu de ciclopentanophenantren de 24 C si un lant lateral cu 5 C. Sinteza AB` se face Ia nivelul
ficatului din colesterol. AB sunt clasificati in doua grupe: I) AB primari: acid colic, acid
chenodeoxicolic (ACDC); 2) AB secundari acid deoxicoliic, acid litocolic.
In literatura, termenii de acizi biliari si saruri bilare sunt utilizati adesea cu ace1asi
inteles, dar pentru o descriptie exacta este necesar de a specifica daca este vorba de acizi sau
saruri biliare.
Biosinteza acizilor biliari se face exclusiv de catre ficat, plecand de la colesterol (singura
sursa) prin modificari metabolice (hidratare, oxidare) a nucleului steroid si a lantului lateral ca
urmare a interventiei a doua enzime : 7- -hidroxilaza si 26-hidroxiaza. Modificarile nucleului
steroid se produc Ia nivelul microsomilor, iar oxidarca lantului lateral are loc Ia nivelul mitocondriilor.
AB primari (acid colic, ACDC) sunt conjugati la nivelul microsomilor cu glicina si
taurina in prezenta ATP, CoA si Mg++; conjugatii de gIicina predomina fata de cei de taurina in
proportie de 2:1 sau 3:1. Dupa conjugare, AB prmari sunt eliminati in bila, unde se combina cu
cationii, formind siruri biliare. Sub aceata forma AB primari ajung, prin caiIe biliare, la vezicula
biLiara si apoi in intestinul subtire.
AB sunt reabsorbiti Ia nivelul jejunului (prin difuziune pasiva) si mai ales in ileonul terminal
(printr-un proces activ) in proportie de 90-95% si returnati, pe calea venei porte, la ficat (ciclul
enterohepatic al acizilor biliari) de unde, vor fi eliminati din nou in bila.
Restul AB primari neabsorbiti in intestinul subtire ajung in colon unde, sub actiunea
enzimatica a bacteriilor anaerobe, sunt deconjugati si transformati in AB secundari: acid
deoxicolic (derivat din acid colic) si acid litocolic(deriva din ACDC). Acidul deoxicolic este
reabsorbit in proportie de 25-50% la nivelul mucoasci colonului, ajunge Ia ficat unde va fi
conjugat cu glicina si taurina si reexcretat in bila; acidul litocolic este excretat in cea mai mare
parte direct in fecale (numai aproximativ 20% este reabsorbit ,ajunge La ficat unde este sulfatat
si eliminat in bila, dar ajuns in intestin sub aceasta forma nu mai este absorbit de mucoasa
intestinaIa sau coIica, eliminindu-se in totalitate prin fecale).
Cantitatea de AB pierduta prin scaun este de 300-500 mg la 24 de ore si corespunde
cantitatii sintetizate de catre ficat pe aceasi perioada de timp. Excretia urinara a AB este
neinsemnata (sub 5% din excretia tota1a de AB).
Cantitatea tota1a de AB circulanta (,,pooP-ul AB) este, de 3-4 g; ficatul, desi sintetizeaza
sub 0,5 g AB pe zi, excreta, in schimb, zilnic 20-30 g AB ca urmare a ciclului enterohepatic care se
repeta de 8-10 ori pe zi in cursul digestiei.In perioada interdigestiva, aproape intregul ,p o o l de
AB este stocat la nivelul veziculei biliare.
Reglarea sintezei de acizi biliari. Sinteza AB este sub controlul maririi, ritmului de circulatie
si compozitiei ,,p o o il-ului Ab cu alte cuvinte, AB isi controleaza propria lor sinteza
(,,feedback negativ). O importanta capitala in sinteza AB are enzima 7--hidroxilaza;
administrarea de AB determina suprimarea activitatii hepatice a 7 -hidroxilazei, iar
reducerea ,,p o o 1-ului AB (admnistrarea de colestiramina, intreruperea ciclului enterohepatic)
produce o crestere a activitatii acestei enzime. In general, la persoanele sanatoase, se crede ca
sinteza AB este reglata de concentratia AB ajunsi la ficat prin circulatia porta (ciclul
enterohepatic). Trebuie subliniat insa si faptul ca intrucat colesterolul reprezinta singura sursa. de
AB, modificari in ritmul sintezel hepatice al acestuia afecteaza cu siguranta sinteza AB.
In singe, concentratia normala a AB (aflati in stare conjugata si legati de albumina) este
foarte scazuta, cu limite (dupa diverse tehnici de dozare) intre 0,25-2,25g/ml.
ROLUL FICATULUI IN COAGULARFA SANGELUI
Rolul de prim ordin pe care ficatul il detine in procesul de coagulare sanguina este atestat
de faptul ca el sintetizeaza fibrinogenul, protombina, proaccelerina, factorul IX (Christmas),
factorul X (StuartPrower) si factorul XII (Hageman). In plus, ficatul intervine in indepartarea
din circulatie a substantelorcare favorizeaza coagularea (tromboplastina) si in procesul de
fibrinoliza (probabil ca plasminoge-nul este sintetizat de catre hepatocite).
Hepatocitul reprezinta sediul major al sintezei de fibrinogen dar nu unicul (hepatectomia

nu determina disparitia fibrinogenului plasmatic). Scaderea fibrinogenului plasmatic (normal 3-4
g% implica diminuarea sintezei sale hepatice sau exagerarea fibrinolizei, ambele mecanisme
putand fi intalnite in hepatopatiile cronice. Sinteza hepatica a protombinei , proconvertinei,
factorului IX si factorului X (efectuata la nivelul microsomilor hepatocitari) necesita prezenta
vitaminei K1.
Tulburarile de coagulare in diferite afetiuni hepatice si metodele de explorare ale hemostazei
sunt tratate intr-un capitol separat. Factorii de coagulare ce mai afectati in bolile hepato-celulare
sunt factorul VII, protrombina si factorul X.
FICATUL SI HORMONII
Ficatul detine un rol considerabil in transportul, inactivarea, excretia diferitilor hormoni; se
intelege deci usor ca diferite afectiuni hepatice determina perturbari ale echilibrului hormonal si
invers, afectiuni primitive endocrine pot avea un rasunet hepatic.
ROLUL FICATULUI IN TRANSPORTUL HORMONILOR
In singe, hormonii circula sub forma: a) libera; b) legati de proteina specifica (faa de care au o
afinitate mare); c) legati de o proteina nespecifica (albumina) atunci cand capacitatea de fixare a
proteinei specifice este depasita , fata de aceasta, hormonii au o afinitate mica.
Legarea hormonilor de catre proteinele plasmatice asigura: a) transportul lor sanguin; b)

protectia lor fata de procesele degradative; c) rezerva hormonala (deoarece sub aceasta forma
hormonii sunt practic inactivi).
Intrucat ficatul este organul care sintetizeaza proteinele transportoare (specifice si
nespecifice), rezulta ca detine un rol de prim ordin in transportul hormonilor. Dintre proteinele
specifice si sintetizate de ficat, amintim : I) transcortina (corticosteroid binding -globin), o I
-glicoproteina care asigura transportul plasmatic al cortizonului, corticosteronului si
progesteronului; concentratia sa plasmatica normala este de 30m,g; tresex steroid binding
protein, o beta-glicoproteina care asigura transportul plasmatic al testosteronului si
corticosteronului concentratia sa plasmatica normala este de 3 mg; 3) thyroxin binding
globulin, o -globulina care transporta tiroxina 50%) si trilodotironina, concentratia plasmaltica
normala fiind de 10 mg; 4)tyroxin binding prealbumine, transporta aproximativ 40% din
cantitatea de tiroxina din plasma si are o concentratie plasmatica normala de 300 mg
ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL HORMONILOR
Glucocorticoizii Cortizonul si corticosteronul sunt metabolizati exclusiv de catre ficat; prin
procese de reducere in care intervin reductaze, oxido-reductaze, hidroxilaze etc. si in cele din
urma prin conjugare cu acid glicuronic, se formeaza substante inactive si hidrosolubile care se
pot elimina prin urina.
Estrogenii. Ficatul reprezinta sediul principal al metabolizarii hormonilor estro-geni care, de
Ia compusii activi si nehidrosolubili, ajung prin procese de reducere si apoi conjugare cu acid
glicuronic sau acid sulfuric, la produsi inactivi si hidrosolubili ce pot fi eliminati prin bila si
urina.Metabolicii hidrosolubili eliminati prin bila sufera un proces de absorbtie la nivelul
intestinului subtire si pe calea sangelui portal revin la ficat, formand un adevarat ciclu
enterohepatic.
Aldosteronul . Catabolismul hepatic al aldosteronului se face prin aceleasi procese de

reducere si conjugare a hormonilor glucocorticoizi si estrogeni Testosteronul este inactivat la nivelul ficatului in metaboliti care, prin conjugare cu acid
glicuronic, devin hidrosolubili si pot fi eliminati prin urina.
Progesteronul sufera, de asemenca, un proces de inactivare hepatica, metabolitii
hidrosolubili fiind eliminati prin bila si urina
Hormonii tiroidieni. La nivelul ficatului, cea mai mare parte a hormonilor tiroidieni (tiroxina si
tricdotironina) sunt inactivati, sulfo- si glucuro-conjugati si apoi eliminati prin bila (la fel ca si
estrogenii, hormonii tiroidieni au un ciclu enterohepatic).
Hormonii pancreatici (insulina, glucagonul), hipofizei anterioare si cei retrohipofizari
sunt inactivati la nivelul ficatului prin degradare enzimatica.
Hormonii medulosuprarenali. Noradrenalina si adrenalina sufera un proces de inactivare
la nivelul majoritatii organelor, printre care si ficatul. Dupa metabolizare, acesti hormoni sunt
eliminati in bila sub forma de compusi glucuroconjugati si sulfoconjugati ajunsi in intestin, ei
sunt reabsorbiti intr-o proportie neansemnata (cu alte cuvinte au un ciclu enterohepatic, dar
foarte limitat)
Figura3. Aspect histologic al ficatului
CAPITOLUL IV
HEPATITELE CRONICE VIRALE-BAZE TEORETICE
ESENTIALE
Definitie
Hepatita cronica este definita prin prezenta inflamatiei si necrozei hepatice,timp de cel
putin 6 luni.
Desi toate tipurile de hepatite cronice au trasaturi comune histopatologice,clinice si
biologice, sunt descrise mai multe catogorii distincte:
-hepatite cronice virale;
-hepatite cronice autoimune;
-hepatite cronice medicamentoase;
In multe cazuri, caracteristicile clinico-paraclinice nu permit incadrarea in nici una din cele
3 categorii. Aceste forme de hepatita cronica idiopatica (criptogenetica) sunt posibile forme de
hepatita cronica autoimuna. Evolutia hepatitelor cronice este variabila de la forme usoare cu
progresie lenta la forme severe asociate cu fibroza si dezorganizari arhitecturale care in final
determina ciroza.
Figura4. Hepatita cronica aspect histo-patologic
.
Figura5. Hepatita cronica aspect histo-patologic
Clasificare
Clasificarea veche a hepatitelor cronice a avut la baza criterii histopatologice (localizarea
si extensia leziunilor hepatice) incluzand 3 tipuri:
- hepatita cronica persistenta;
- hepatita cronica lobulara;
- hepatita cronica activa.
Aceste tipuri nu au implicatii prognostice, in prezent fiind utilizata o clasificare mai
completa bazata pe o combinatie de variabile histopatologice, clinice si serologice.
Clasificarea actuala se face pe baza:
- etiologiei;
-activitatii necroinflamatorii (gradului):

-extensiei fibrozei (stadiului)
Clasificarea etiologica
Pe baza caracteristicilor clinice si serologice pot fi diferentiate mai multe tipuri, cu implicatii
prognostice si terapeutice;
-Hepatite cronice virale:
virus hepatitic B;
virus hepatitic B si D;
virus hepatitic C;
virus hepatitic G
alte infectii virale: virusul citomegalic poate determina hepatita cronica la nou nascuti si
ocazional la imunosupresati;
-Hepatite cronice autoimune:
tip 1 (,,lupoida) - anticorpi antifibra musculara neteda si antinucleari;
tip 2 - anticorpi anti-LKM;
-Hepatite cronice medicamentoase.
-Deficitul de 1 antitripsina si boala Wison pot fi insotite de un tablou histomatologic
de hepatita cronica, dar sunt incadrate separat.
-Hepatita cronica criptogenica are cauza necunoscuta.
Clasificarea pe baza gradului
Se face prin evaluarea severitatii activitatii necroinflamatorii pe baza unor criterii cantitative
structurate in sisteme separate de scor. Sunt cuantificate:
-necroza periportala care rezulta prin eroziunea placii limitate a spatiului port, la interfata
dintre infiltratul inflamator limfoplasmocitar si hepatocitele periportale aparand zone de necroza
parcelara (piecemeal necrosis);
- necroza confluenta face legatura intre structurile vasculare realizand aspectul de necroza
in punti (bridging necrosis) ,intre tracturile portale sau mai severa intre tracturile portale si
venele centro-lobulare;
-degenerarea hepatocitara si necroza focala (spotty necrosis) din interiorul lobului;
-prezenta inflamatiei portale cuantifica infiltratul inflamator predominant limfoplasmocitar la
nivelul spatiului de port.
Clasificarea histopatologica
Categoriile histopatologice de hepatita cronica persistenta, lobulara si activa au fost treptat
inlocuite de noile clasificari mai precise.
Modificarea histopatologica
Absenta fibrozei
Stadiu
Scor
Expansiune periportala
Fibroza usoara
Septuri-porto-portale
Fibroza moderata
Septuri porto-centrale
Fibroza severa
Ciroza
Ciroza
Hepatita cronica persistenta este caracterizata prin prezenta unui infiltrat inflamator
mononuclear (limfoplasmocitar) localizat la nivelul spatiului port. Infiltratul inflamator nu se
extinde intralobular, iar placa limitanta a hepatocitelor periportale este intacta Desi fibroza
periportala minima poate fi prezenta, arhitectura lobulara este pastrata, iar ciroza absenta.
Pacientii cu hepatita cronica persistenta sunt in general asimptomatici sau au simptome
generate usoare (astenie fizica, anorexie, greata. Examenul obiectiv este normal cu exceptia
hepatomegaliei, iar valorile transaminazelor sunt moderat crescute.
Clasic, se considera ca hepatita cronica persistenta nu progreseaza decat exceptional spre
leziuni mai grave (hepatita cronica activa sau ciroza hepatica).
Potentialul evolutiv este insa in general prezent in special la pacientii cu hepatita cronica
persistenta virala sau autoimuna in remisiune clinica (spontana sau terapeutica).
Hepatita cronica lobulara presupune asocierea focarelor de necroza si inflamatie

intralobulara fiind similara anatomo-patologic cu hepatita acuta. Placa limitanta este intacta,
fibroza periportaIa absenta sau usoara, iar arhitectura lobulara pastrata.
Hepatita cronica lobulara este considerata o varianta a hepatitei cronice persistente cu
componenta 1obulara, si are acelasi tablou clinico-paraclinic. Prognosticul si potentialul evolutiv
sunt similare cu hepatita cronica persistenta.
Hepatita cronica activa este caracterizata histopatologic prin:

-extinderea infiltratului inflamator limfoplasmocitar portal la nivel periportal si mai putin
intralobular;
-eroziunea placii limitante a hepatocitelor periportale, cu distrugerea hepatocitelor situate la
interfata dintre infiltratul inflamator si parenchimul hepatic (piecemeal necrosis) reprezinta
leziunea minima care stabileste diagnosticul de hepatita cronica activa;
-leziunile mai severe presupun formarea de zone de necroza confluenta (bridging necrosis)
care indica in general progresia catre ciroza;
-o forma extinsa si severa a necrozei confluente este necrozamultilobila-ra asociata cu
deteriorarea clinica rapida;
-fibroza consta in formarea de septuri conjunctive situate initial in jurul tracturilor portale
(fibroza stelata), care se extind in lob si izoleaza hep-tociteleformand rozete;
- necroza confluenta detennina colapsul retelei de reticulina si aparitia fibrozei in punti,
care favorizeaza reorganizarea arhitecturala lobulara si regenerarea nodulara care determina
aparitia cirozei.
- hepatocitele au modificari degenerative (balonizare, corpi acidofilici Councilman).
- pot fi prezente modificari de colestaza sau alterari ale ductelor biliare, in special in
cazurile cu hepatita cronica vira1a C.
In general hepatita cronica activa este mai severa clinic decat hepatitacronica persistenta sau
lobulara, majoritatea pacientilor avand simptome generale (in special astenie fizica).
Transaminazele au valori crescute, iar icterul sau hiperbilirubinemia sunt mai frecvente. Desi la
pacientii cu necroza parcelara izolata este dificil de demonstrat progresia catre ciroza hepatica,
pacientii cu leziuni mai severe evolueaza catre ciroza (aproximativ 20-50% din pacientii cu
hepatita cronica activa evidentiata pe punctia biopsie hepatica au si ciroza hepatica).
Patogenie
Hepatita cronica este caracterizata prin implicarea factorilor imunologici in perpetuarea
agresiunii hepatocitare. Este postulata o reactie imunologica orientata impotriva antigenelor
membranei hepatocitare.
Sunt implicate atat imunitatea umorala (hiper-y-globulinemia si anticorpii tisulari

circulanti sunt frecvent prezente), cat si cea celulara (procesul este mediat de limfocitele
sensibilizate si celulele mononucleare din infiltratul inflamator portal si periportal, care
favorizeaza necroza periportala).
Multi autori considera hepatita cronica un mod de progresie a leziunii initiale, mai
degraba decat o entitate distinctiva.
Tablou clinic
Este comun tuturor formelor de hepatita cronica, cu particularitai legate de etiologie.
Un procent variabil de pacienti sunt asimptomatici. Simptomul dominant este astenia
fizica. Se asociaza acuze dispeptice (greata, anorexie), jena dureroasa Ia nivelul hipocondrului
drept, postprandial sau la efort, mialgii sau artralgii.
Examenul obiectiv evidentiaza hepatomegalie cu consistenta normala sau usor
crescuta, cu suprafata neteda, sensibila la palpare. Se asociaza frecvent splenomegalia.
Pacientii pot fi icterici, iar in formele severe apar semne de insuficienta hepatica (stelute
vasculare, epistaxis, gingivoragii).In functie de etiologie se asociaza alte manifestari autoimune
sau sistemice.
Explorari paraclinice
Explorarea functionala hepatica
- Sindromul de insuficienta hepato-celulara indica in general o functie de sinteza normala,
cu modificari ale albuminei, indicelui de protombina si pseudoeolinesterazei, in perioadele de
exacerbare.
- Sindromul de citoliza este frecvent intalnit, desi cresterea transaminazelor nu reflecta

severitatea hepatitei cronice (indicata de punctia biopsie hepatica).
Transaminazele (aspartataminoiransferaza, AST si alanina-minotransferaza, ALT) pot fi
insa folosite pentru o apreciere biologica aproximativa:
hepatita cronica usoara, cu valori de pana la 3 ori limita superioara a normalului, sub
100 UI/dL;
hepatita cronica moderata cu valori de pana la 10 ori limita superioara a normalului,

sub 400 UI/dL;
hepatita cronica severa, cu valori de peste 10 ori limita superioara a normaluiui, peste
400 UI/dL.
- Sindromul de coiestaza poate fi prezent:
- nivelul bilirubinei serice totale este crescut variabil, in special in formele severe;
enzimele de colestaza cresc in formele colestatica de hepatita cronica virala (B sau C)
sau in hepatita cronica medicamentoasa.
Explorarea imunologica
-Electroforeza proteinelor plasmatice indica cresterea Y-globulinelor
-Imunoeclectroforeza indica cresterea IgG si uneori IgM in hepatitele cronice virale,
respectiv cresterea IgG, IgM si sau IgA in hepatita cronica autoimuna.
-Imunofenotiparea permite evidentierea dezechilibrelor imunologice prin determinarea

populatiilor si subpopulatiilor limfocitare, in functie de markeri de suprafata specifici.
Explorarile imagistice
-Scintigrama hepato-splenica evidentiaza hepatomegalia, modificarea repartitiei captarii
hepatice si captarea splenica sau medulara, dar arc rezolutic moderata si este scumpa (foloseste
izotopi radioactivi Au198 sau Tc 99)
-Ecografia abdominala este explorarea de electic pentru aprecierca dimensiunilor si
structurii ficatului, respectiv splinei, oferind si informatii suplimentare despre organele adiacente
(sistemul venos port in special);
-Ecografia Doppler este utila pentru evidentierea hipertensiunii portale, si implicit pentru
diagnosticul diferential cu ciroza hepatica.
Explorarea morfologica
Diagnosticul pozitiv al hepatitei cronice este un diagnostic prin excelentta
histopatologic si se efectueaza prin punctie biopsie hepatica (simpla sau cu abord intercostal,
preferabil ghidat ecografic sau tomografic) sau prin recoltare in cursul laparascopiei.
-Punctia biopsie hepatica este esentiala pentru confirmarca diagnosticului pozitiv si pentru
clasificarea hepatitei cronice (sugereaza etiologia si stabileste gradul, respectiv studiul). Permite
diagnosticul diferential cu ciroza hepatica, cu sensibilitate si specificitate mare, fiind esentiala
pentru evaluarca evolutiei spontane si sub tratament. Erorile de diagnostic histopalologic prin
punctie biopsie hepatica apar datorita:
varabilitatii distributiei si severitatii leziunilor hepatice, care favorizeaza erori de

esantionare, in special pentru biopsiile mici.
dificultatilor de diferentiere a cirozei hepatice pe biopsiile mici (sunt necesare coloratii
reticulinice si un histopatolog cu experienta);
dificultatilor de diferentiere intre necroza periportala parcelara (piccmeal necrosis) si
infiltratul inflamator lobular;
prezentei balonizarii si necrozei hepatocitelor periportale in afectiunile colestatice.
Explorarea etiologica
Presupune identificarea markerilor virali, a markerilor autoimuni, respectiv a
medicamentelor posibil implicate si permite stabilirea formei etiologice de hepatita cronica.
Diagnostic pozitiv
Presupune parcurgerea mai multor etape:
- diagnosticul pozitiv al hepatitei cronice sugerat de tabloul clinico-biologic si stabilit pe
baza punctiei biopsie hepatic;
- aprecierea gradului activitatii necroinflamatorii si stadiului de fibroza
- identificarea etiologici pe baza testelor serologice si eventual prin determinarea
markerilor virali in ficat;
- stabilirea formelor clinice particulare (colestatice, cu hipersplenism, cu fenomene
autoimune, porfirie).
Diagnostic diferential
Ciroza hepatica este diferentiata pe baza absettei sindromului de hipertensiune portala

(evaluat clinic, ecografic si endoscopic), insa excluderea cu certitudine se face pe baza punctiei
biopsie hepatice.
Boala hepatica alcoolica este diferentiata pe baza istoricului si stigmatelor de etilism

cronic. Functia biopsie hepatica este necesara pentru excluderea certa (steatoza hepatica se
asociaza foarte rar hepatitei cronice, apar depozite de hialin alcoolic Mallory, infiltrate focale cu
polimorfonucleare si afectare hepatocitara maxima la nivelul zonei 3).
Boala Wilson este exclusa pe baza istoricului familial, debutului. frecvent cu hemoliza si
ascita. Sunt necesare examenul cu fonta al corneei pentru evidentierca inelului Kayser-Fleischer,
preferabil efectuat la toti pacientii cu hepatita cronica si varsta sub 30 de ani. Diagnosticul de
boala Wilson este confirmat pe baza valorilor scazute ale cuprului si ceruloplasminei serice,
asociate cu valori crescute ale cuprului urinar. Cuprul hepatic este crescut. Hemocromtloza este
exclusa prin deteminarea fierului seric.
Principii de tratament
Repausul la pat este inutil, cu exceptia perioadelor de exacerbare clinico-biologica.
Exercitiile fizice sunt incurajate, iar activitatea profesionala este normala, cu evitarea eforturilor
mari.Dieta este normala. Excesul de alcool este interzis.Obiectivul principal al tratamentului
consta in reducerea incidentei cirozei carcinomului hepatocelular.
Deoarece aceste complicatii apar tardiv, majoritatea studiilor clinice folosesc criterii
substitutive, fara certitudinea ca evolutia acestor criterii biochimice, virologice si histopatologice
este corelata cu evolutia clinica.
Tratamentul hepatitelor cronice include si tratament etiologic si patogenic,asociat cu utilizarea
medicamentelor hepatoprotectoare.
Medicamnetele hepatoprotectoare intervin in sintezele proteice si ale acizilor

nucleici.
-Au fost utilizate acidul orotic, acidul aspartic si vitaminele din grupul B cu eficacitate
limitata.
-Silimarina are actiune stabilizatoare a membranei hepatocitare care inhiba penetrarea
particulelor virale in hepatocit.
-Acidul ursodezoxicolic poate ameliora functia hepatica, cu efect benefic in special
asupra componentei biliare.
HEPATITA CRONICA VIRALA
Virusurile hepatice A si E, cu transmitere enterala, determina forme autolimitate de hepatita
acuta si nu determina hepatita cronica. Virusurilehepatice B, C si D au risc de cronicizare si
determina tot spectrul de hepatite cronice, cu potential evolutiv spre ciroza. hepatica si carcinom
hepatocelular. Hepatita cronica virala B
Hepatita cronica vira1a B este definita prin prezenta inflamatiei si necrozei hepatice,
determinate de virusul hepatic B (HBV), cu durata de peste 6 luni.
Epidemiologie
Difera in functie de zona geografica, America de Nord, Europa de Vest, tarile din Africa si
Asia de Sud-Est, este afectata populatia pana Ia 15%.
Tratament
Tratamentul hepatitei cronice virale B depinde de nivelul replicarii virale si nu de aspectul

histopatologic, deoarece toate formele de hepatita cronica pot progresa catre ciroza heptica
In functie de tratament sunt:
-virologic, prin disparitia ADN-HBV, char daca antigenul HBs persista
-biochimic, prin normalizarca activitatii serice a transaminazelor.
-histopatologic, prin ameliorarea inflamatiei si necrozei.
HEPA TITA CRONIICA VIRALA C
Definitie
Este o boala inflamatorie cronica determinata de virusul hepatic C, cu
evolutie de peste 6 luni si care are potential de progresiune spre ciroza
Incidenta si prevalenta
Hepatita cronica virala C reprezinta 40-50% din totalul afectiunilor hepatice are o prevalenta
variabila in functie de zonele geografice.
Boala se poate transmite prin transfuzii de sange sau preparate din sange, in injectii,
manopere stomatologice sau chirurgicale, transplant de ficat, pe cale sexuala sau perinatal.
Tabloul clinic
Hepatita cronica virala C se asociaza frecvent cu manifestari extrahepatice:
-Renale:glomeru1onefrita membranoproliferativa, nefropatii tubuloin-terstitiale , sindrom
hepato-renal.
-Hematologice: anemie aplastica, purpura trombocitopenica idiopatica, limfoame;
-Vasculite: crioglobulinemie mixta, poliarterita nodoasa, sindrom Sjogren.

-Cutanate: porfiria cutanata tardiva, lichenul plan.
-Endocrinologice: diabet zaharat, tiroida Hashimoto
-Diverse: sialoadenita limfocitara, sindrom hepato-pulmonar.
Explorari paraclinice
Explorari biochimice
Explorari imunologice
Explorari serologice
Explorari imagistice:
-ecografia
-scintigrama hepatosplenica Au198 sau Tc99
Biopsia hepatica
Forme clinice
Asociaerea hepatitei cronice virale C cu infectia virala B determina forme severe de
boala cu risc mare de aparitie a carcinomului hepatocelular.
Asocierea hepatitei cronice virale C cu etilismul cronic: alcoolul potenteaza replicarea
VHC si favorizeaza evolutia spre ciroza sau cancer celular.
Asocierca hepatitei cronice virale C cu HIV are o evolutie nefavorabila cu frecvente
complicatii determinate de infectia cu HIV.
Evolutie
Infectia cu virus hepatic C are o evolutie lent progresiva catre hepatita cronica la 50-80%
dintre pacienti (intr-un interval mediu de 10 ani) si ciroza hepatica la 20% dintre pacienti (in medie
dupa 20 ani).
Complicatii
Complicatiile sunt determinate de obicei de manifestarile extrahepatice, in general cu
caracter autoimun, ale infectiei VHC sau de terapia antivirala administrata timp indelungat.
Tratament
Tratament cu interferon
Terapia combinata
Imunostimulente
Corticoterapia
CAPITOLUL V
MATERIALE SI METODE
MATERIALE
In acest studiu retrospectiv, clinic si epidemiologic au fost icluse toate cazurile internate si
diagnosticate cu hepatita cronica in clinica medicala I a Spitalului Clinic de Urgenta nr. 1
Craiova in perioada 01.05.2005 30.04.2006.
METODE
Protocolul general de lucru
1 .Extragerea datelor clinice si paraclinice din foile de observatii

2. Identificarea si evaluarea diagnosticului pozitiv de hepatita cronica pe baza urmatoarelor
criterii ( din datele extrase din foile de observatie clinica ) :
-anamneza
-examen clinic
3. Analiza , masurarea si prelucrarea statistica a datelor extrase din foile de observatie in
vederea obtinerii indicatorilor clinico-epidemiologici (prevalenta, distributia pe sexe , grupe de
varsta , mediul de rezidenta )
4. Utilizarea modelului conceptual al Virginiei Henderson pentru personalizarea ingrijirilor.
Pentru analiza si prelucrarea datelor extrase din foile de observatie clinica am utilizat
metode statistico-descriptive . in prelucrarea staitistica a datelor am utilizat programul Excel
Microsoft Office Windows 2001.
Pentru ilustrarea datelor obtinute am utilizat tabele si grafice reprezentative.
REZULTATE SI DISCUTII
Studiul clinico-statistic
A fost efectuat pe un numar de 15 bolnavi internati la Spitalul Clinic de Urgenta nr.1, in
perioada 01 mai 2007 30.04.2008
.
Datele demografice ale lotului studiat
.Distributia cazurilor in functie de sex
Repartitia pe sexe a cazurilor de hepatita cronica a evidentiat predominanta afectarii
barbatilor cu 60 comparativ cu sexul feminin respectiv 40.
GRAFICUL 1. Distributia cazurilor in functie de sex
Distributia cazurilor in functie de grupa de varsta
Distributia cazurilor in functie de grupa de varsta este evidentiata in graficul 2.

Observam ca cea mai afectata grupa de varsta in cadrul lotului studiat este cea de 50-59 de
ani, respectiv 40.
GRAFICUL 2 .Distributia cazurilor in functie de grupa de varsta
Distributia cazurilor in functie de mediul de resedinta
In functie de mediul de resedinta distributia cazurilor este
reprezentata in graficul 3.
In functie de mediul de resedinta am observat o afectare mai mare la populatia din mediul
urban, respectiv 60, fata de mediul rural, 40.
GRAFICUL 3. Distributia cazurilor in functie de mediul de resedinta.
Cazuri clinice
Pacientul I
Procesul de Nursing la internare in sectia medicala
Date de identificare:
A.M, sex feminin, 78 de ani, mediul rural, greutate 55 Kg, inaltime 1,64 cm.
Domiciliul:Jud.Dolj Loc.Craiova
Elemente fizice:Gupa sanguina:01
Date despre spitalizare:
Data intemarii:07.02.2008
Data externarii:16.02.2008
Diagnostic la internare:Hepatita cronica virala C
Hemoragie digestiva superioara
Diagnostic medical asociat: Hepatita cronica virala
Hemoragie digestiva superioara
Ulcer duodenal cronic
Motivele internarii:
Bolnava se prezinta cu meteorism abdominal,jena in hipocondrul drept,astenie,somnolenta postamiala,gust amar in permanenta si scaderea poftei de mancare.
Istoricul bolii:
Bolnava cunoscuta cu afectiune cronica hepatica de peste 20 de ani pentru care respecta regim igienodietetic si urmeaza tratament simptomatic, se interneaza in prezent prin urgenta in spital pentru varsaturi
sanguinolente si scaun de culoare neagra. 0 varsatura sanguinolenta a mai prezentat in urma cu o
saptamana dar redusa cantitativ. Este primul puseu de hemoragie digestiva superioara.
Antecedente personale: A.PF: Menarha la 14 ani, N-4, A-3
Climax fiziologic la 44ani
A.P.P.:1985hepatita cronica de etiologie virala.
Antecedente heredo-colaterale fara importanta clinica
Conditii de viata si munca - conditii bune de locuit
- nu fumeaza, nu consuma alcool, nici cafea
-pensionara
Examen obiectiv pe aparate si sisteme
Tegumente si mucoase - intens palide, tesut celular subcutanat slab reprezent

-prezinta circulatie abdominala colaterala in regiunea epigastrica si pe
flancuri
Sistem limfo ganglionar:- ganglioni nepalpabili, nedurerosi.
Aparat locomotor:
- cracmente ale articulatiilor mari

- noduli Heberden prezenti bilateral
- musculatura hipotona, hipotrofa
- mers dificil
Aparat respirator :
- polipneica: R.R. 24/mm, nu tuseste

- murmur vezicular prezent bilateral
- raluri bronsice
Aparat cardio-vascular:
- cord in limite normale

- soc apexian in spatiul V intercostal
stang
- zgomote cardiace ritmice, tahicardica
- A.V. este egala cu pulsul: 100/mm
- puls periferic slab perceptibil
- T.A. = 110/60 mmHg
Aparat digestiv :
-dentitie cu lipsuri
-deglutitie dificila pentru solide

-abdomen dureros in epigastru
-matitate palpabila pe flancuri, deplasabila
- ficat percutabil la 4 cm sub rebord,
margine ascutita dura, suprafata neteda, sensibilitate dureroasa la palpare
-splina palpabila la 2 cm sub rebordul
costalstang
-tranzit intestinal prezent, scaun de
culoare neagra,lucios, cu miros fad,
aspect de pacura, redus cantitativ

- varsatura ,,In zat de cafea
Aparat uro-genital:
- loji renale suple

- rinichi nepalpabili in decubit
dorsal
- mictiuni spontane, reduse, urini

hipercrome cu miros amoniacal
Sistem neuro-endocrin:- orientata temporo-spatial
- intens astenica
- R.O.T., R.C., R.F.M. prezente
Organe de simt:
- acuitate auditiva diminuata

- nu prezinta seuzatia de gust
-vedere slaba
Examen psihiatric: - anxioasa, depresiva, teama de moarte

- somn scurt 2-3 ore pe noapte, oboseala matinala
- nu doreste alimentatia orala
Epicriza
Bolnava, cunoscuta cu afectiune hepatica de aproape sanguinolente si scaun de culoare neagra.
Clinic prezinta abdomen dureros in epigastru, matitate palpabila pe flancuri deplasabila, ficat la 4 cm sub
rebordul costal, marginea ascutita, dura, suprafata neteda, splina la 2 cm sub rebordul costal stang,
zgomote cardiace ritmice tahicardice, rare raluri bronsice.
Paraclinic: V.S.H.= 40/67 mm; Hb=9,8 g; G.P.T. = 42 ui; G.O.T.=48 ui; electroforeza proteinelor
sferice = P.T.=79; albumina=56 g%; globulina=24%; colesterol=300 mg%; Tquick= 100%
A urmat tratament cu Omeran 2 cp/zi, DENOL 3 cp/zi, Silimarina 4 cp/zi, Metaspar 4 cp/zi,
Metoclopramid 3 cp/zi
Evolutia este favorabila.
Se externeaza cu urmatoarele recomandari:
-regim igieno-dietetic
-urmeaza tratament cu Glubifer 1 cp/zi,Silimarina 3 cp/zi, Omeran 1 cp/zi,
Propranolol 3 cp/zi.
-dispensarizare prin medicul de familie.
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A respira si a avea o buna circulatie = nesatisfacuta.Bolnava prezinta tahipnee, tahicardie, tegumente
palide.Datorita faptului ca bolnava este balonata,prezinta o usoara dispnee,tulburari
circulatorii periferice,fapt ce-i ingreuneaza deplasarea.
2.A bea si a manca=nesatisfacuta.Bolnava refuza sa se hranesca pe cai naturale si nu cunoaste bine
regimul igieno-dietetic.Bolnava refuza sa manance datorita faptului ca prezinta fenomene
de dispnee biliara,gust amar,greturi,senzatii de varsaturi,ceea ce duce la scaderea poftei
de mancare .Datorita oboselii bolnava reuseste cu greu sa-si prepare hrana zilnica.
3.A elimina = nesatisfacuta.Bolnava prezinta oligurie, urini concentrate 800 ml/24h hipercrome, mictiuni
spontane cu miros amoniacal.Prezinta scaune decolorate.
4.A se misca si a avea o buna postura =nesatisfacuta.Bolnava se deplaseaza cu sustinere, prezinta
ameteli.Se misca cu greutate datorita faptului ca e astenica,prezinta scaderea fortei
musculare,adinamie,este anemica datorita gingivoragiilor,prezinta antalgii si mialgii.
5.A dormi si a se odihni = nesatisfacuta .Bolnava prezinta insomnie, somn de scurta durata.Bolnava
prezinta insomnie datorita starii anxioase pe care o prezinta,a starilor confuze si a asteniei
datorita afectarii hepatice.
6. A se imbraca si dezbraca = satisfacuta.Bolnava se poate imbraca si dezbraca singura.
7.A mentine temperatura corpului in limite normale = satisfacuta.Bolnava este afebrila,prezinta

temp.36,80C.
8.A fi curat, ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele = satisfacuta.Bolnava poate sa isi faca
singura toaleta personala.
9.A evita pericolele = satisfacuta.Bolnava se poate ingriji singura.
10.A comunica = nesatisfacuta. Lipsa de comunicare datorita anxietatii, tristetii,radul scazut de educatie
si a necunoasterii masurilor despre boala.
11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia =satisfacuta.Bolnava este
credincioasa, de religie ortodoxa.
12.A fi preocupat in vederea realizarii = satisfacuta.Bolnava apreciaza obiectiv capacitatile sale.
13.A se recrea = nesatisfacuta.Incapacitate si neplacere de a se recrea,bolnava este apatica,
trista,adinamica,astenica,anxioasa,nu prezinta pofta de mancare.
14.A invata cum sa iti pastrezi sanatatea = nesatisfacuta.Bolnava nu are suficiente cunostinte despre
boala, despre regimul igieno-dietetic, despre mijloacele prin care se poate informa,nu are
cunostintele necesare,cu greu deprinde notiuni de a-si pastra sanatate in limite normale.
PLAN DE NURSING
ROL PROPRIU
NUME: A.M
Diagnostic:HEPATITA CRONICA VIRALA;HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA
DATA
NEVOIA
DIAGNOSTIC DE
OBIECTIVE
INTERVENTII
EV
NURSING
FUNDAMENTALA
07.02.
2008
A RESPIRA SI A AVEA
O BUNA CIRCULATIE
Imposibilitate de a respira datorita
Pacienta sa respire
am alimentat pacien
normal
cu lichide reci;
dezechilibrului
hidroelectrolitic
NEVOIA DE A BEA SI
A MANCA
reechilibrarea hidro-
asigur o pozitie (de
electrolitica
sa asigure o buna re
alimentatie inadecvata datorita alterarii
Asigurarea alimentatiei
Am asigurat mese m
parenchimului hepatic manifestata prin
corespunzatoare bolii si
a usura functia hepa
greata, varsaturi
starii generale a pacientei
Am explicat bolnav
corespunzator
NEVOIA DE A ELIMINA
- Problema de eliminare datorata

hepatitei cronice datorita procesului
patologic manifestata prin
melena,oligurie,varsaturi
asigurarea unei diureze

adecvate (1000 - 1500 ml /
24 ore) bolnava sa nu mai
verse in termen de 24 ore si
sa isi reia diureza normala
Am masurat volumu
numarul de scaune,v
lor)
am notat in foaia de
volumul total al lich
volumul total al celo
NEVOIA DE A SE MISCA SI A
dificultate la deplasare datorita hepatitei
bolnava sa se poata deplasa
am invatat-o sa pas
AVEA O BUNA POSTURA
cronice, dezechili-brulu
usor
si psihic
NEVOIA DE A DORMI SI A SE
- Problema de a dormi si a se odihni datorata
- asigurarea condi-tiilor
am linistit bolnava
ODIHNI
inadaptarii la conditiile de spital si
optime pentru un somn
psihic;
manifestate prin insomnii
odihnitor
am invatat-o sa res
- somn de minim 5 ore /
odihna
noapte
NEVOIA DE A COMUNICA
NEVOIA DE A SE RECREA
comunicare ineficienta datorita
- stimularea comu-nicarii
dezechilibrului ,hepatitei cronice
folosind procedurile de co-
am linistit bolnava
municare terape-utica
i-am explicat impo
stimularea interesului
echipa medicala;- s
pentru comunicare intre
comunica-rea tera
pacienti, apartina-tori si
ascultarii pasive fii
nurse
(pentru identificare
neplacerea in a efectua activitati recreative
bolnava sa nu fie trista,sa se
am explorat placer
datorita anxietatii manifestata prin
poata recrea
activitatile recreati
inactivitate ,tristete
am incercat sa inla
NEVOIA DE A INVATA CUM SA
Problema de a invata cum sa-si pastreze
proces activ, intens, de
am explorat nevoil
ISI PASTREZE SANATATEA
sanatatea datorata hepatitei cronice si
invatare, atat pentru bolnav
bolnavei;
evidentiata prin
cat si pentru familia

acestuia
am discutat cu boln
lipsa de cunostinte la modul
08.02
2008
A RESPIRA SI A AVEA
Imposibilitate de a respira datorita
reechilibrarea hidroelectrolitica
dezechilibrului
pacienta sa respire
hidroelectrolitic
normal in termen de
0 BUNA GIRCULATIE
am rehidratat pacie
am asigurat repausu
fizic si pshihic
1 zi
am aerisit salonul
NEVOIA DE A BEA SI A
alimentatie inadecvata datorita
MANCA
regim alimentar corespunzator
am urmarit respecta
hepatitei
alternarii parenchimului
si am administrat la
-alimentatie hiposodata
hepatic manifestata prin
si ceai;
-asigurarea raportului unitar
greata
ingesta / excreta
NEVOLA DE A
eliminare inadecvata datorita
bolnava sa prezinte
am urmarit scaunul
ELIMINA
procesului patologic
o diureza normala
am masurat urina in
manifestata prin oligurie
1000-1500ml/zi
de ore;
am administrat
medicatia indicata
medic
NEVOIA DE A SE
dificultate la deplasare
bolnava sa se poate
am rehidratat bolna
MISCA SI DE A AVEA
datorita dezechilibrului
deplasa in termen
am invatat-o sa
0 BUNA POSTURA
manifestata prin atonie
de 1 zi
pastreze repausul fi
musculara
si psihic
NEVOIA DE A DORMI
insomnie datorita starii de
bolnava sa doarma
am linistit bolnava,
SI A SE ODIHNI
boala manifestata prin somn
bine si sa nu mai aiba somnul

fragmentat
asigurat linistea in
agitat, treziri frecvente
salon
- stimularea comu-nicarii folosind
dezechilibrului manifestata prin
procedurile de co-municare terape-
am linistit bolnava;
apatie
utica stimularea interesului pentru
i-am explicat impo
comunicare intre pacienti,
colaborarii cu echip
apartina-tori si nurse
se va folosi com
terape-utica, meto
ascultarii pasive fii
utilizata (pentru ide

problemelor)
neplacerea in a efectua activitati
bolnava sa nu mai fie trista ,sa se
am facilitat intalnir
recreative datorita anxietatii
poata recrea
cu familia si prieten
manifestata prin
inactivitate,tristete
NEVOIA DE A INVATA CUM
Problema de a invata cum sa-si
proces activ, intens, de invatare, atat
am avut discutii cu
SA ISI PASTREZE
pastreze
pentru bolnav cat si pentru familia
despre boala,regim
SANATATEA
sanatatea datorata hepatitei
acestuia
am inmanat bolnav
cronice si evidentiata prin
articole despre boa

09.02
A RESPIRA SI A AVEA O
dispnee datorita dezechilibrului
echilibrarea hidroelectrolitica,paci-
BUNA CIRCULATIE
hidroelectrolitic manifestata prin
enta respira normal
tahipnee
2008
am rehidratat pacie
am asigurat repausu
psihic;
am aerisit salonul;
am administrat med
indicata de medic
NEVOIA DE A BEA SI A
bolnava sa repecte
MANCA
am urmarit pacient
administrat lapte
alterarii parenchimului
regimul igieno
si ceai,piure,branza
hepatic manifestata prin
dietetic;
am administrat med
indicata de medic
greata
sa nu mai aiba
greata si sa
manance in termen
de 1 zi
NEVOLA DE A
bolnava sa prezinte
am urmarit scaunul
ELIMINA
o diureza normala
am masurat urina in
in termen de 2 zile
de ore;
am administrat med
indicata de medic
NEVOIA DE A SE
bolnava sa se poate
am rehidratat bolna
MISCA SI DE A AVEA
deplasa cu usurinta
am invatat-o sa pas
0 BUNA POSTURA
repausul fizic
si psihic
musculara
NEVOIA DE A DORMI
bolnava sa se odih-neasca si sa aiba
am linistit bolnava,
un somn linistit
SI A SE ODIHNI
boala manifestata prin somn agitat,
am asigurat linistea
treziri frecvente
salon
bolnava sa se poata recrea
am facilitat intalnir
cu familia si prieten
manifestata prin inactivitate
am antrenat bolnav
Problema de a invata cum sa-si
proces activ, intens, de invatare, atat
am avut discutii cu
SA ISI PASTREZE
pastreze
pentru bolnav cat si pentru familia
despre boala,regim
SANATATEA
sanatatea datorata hepatitei
acestuia
am inmanat bolnav
cronice si evidentiata prin
articole despre boa

Bolnava continua sa ramana internata in spital pentru continuarea tratamentului adecvat; Evolutia este favorabila
Pacient A.M
Rol delegat
Data
Tempe-ratura
Puls
T.A.
Respi-
ANALIZE
Explorari functionale
rttia
07.02
D=360C
D=95
D=110/60
D=24
Valori normale
Valori reale
VSH=
VSH=40/67mm
r/min
2008
S=36,7 C
Puls/min
mmHg
diametral anteroposterio
10/20 mm
78mm,lob drept diamet
Hb=9,8g%
anteroposterior167 mm
S=25
S=84
S=120/70
Puls/min
mmHg
r/min
Ecografie:ficat cu lob st
Hb= 12-16 g%
L=6500mm
in hil 15mm,splina
125/85mm,VS in hil 8
L=4000-
GPT=42ui
mm,lichid de ascita in z
declive
9000
GT=48ui
GPT<42
Colesterol=300
GOT<37
T.Quick=100%
T.Quick=
Electroforeza:
100%
PT=7g%
PT=75g%
Alb=56%
Alb=40-50g%
Globulina=24 %
=16-18%
Examen urina:
GT<35
Densitate=1025
Sediment=frecvente
cristale acid uric
08.02
D=36,20C
D=90
D=110/60
2008
S=36,50C
Puls/min
mmHg
S=95
S=110/60
D=20
Endoscopie digest-iva
r/min
superioara:varice esofag
de gradul IV
S=23
r/min
Puls/min
mmHg
09.02
D=36,30C
D=76
D=120/65
D=16
r/min
2008
S=36,7 C
puls/min
mmHg
S=18
S=80
S=110/70
Puls/min
mmHg
r/min
TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENTA ALE PACIENTEI M.A.
Nevoi fundamentale
La internare
La 3 zile
La 7 zile
La externare
1. Nevoia de a respira si a avea
3 (a,b,c)
3 (b,c)
2 (b,c)
2b
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a dormi, de a se
2 a,b,c
2 b,c
2 a,b,c
2c
2c
2 a,b,c
2 b,c
3 a,b,c
3 b,c
2b
o buna circulatie
2. Nevoia de a se alimenta si
hidrata
odihni
5. Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura
6. Nevoia de a se imbraca si
dezbraca
7. Nevoia de a mentine
temperatura corpului in limite
normale
tegumentele curate si integre
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de acomunica cu
3 a,b,c
3 b,c
2b
3 a,b,c
3 b,c
2 b,c
2c
13. Nevoia de a se recrea
3 a,b,c
3 b,c
2c
2c
14. Nevoia de a invata pentru
3 a,b,c
3 b,c
2b
2b
29
28
21
19
semenii
11. Nevoia de a-si practica

religia
12. Nevoia de a fi ocupat/util si

realizare
a-si pastra sanatatea
TOTAL
Pacientul II
Date de identitate:V.Psex F, 82de ani, mediul urban, greutate 53kg ,

inaltime 162cm, F026652/07.03.2008
Diagnostic medical asociat: -hepatita cronica tip A
-hemoragie digestiva superioara
-cardiopatie cronica ischemica dureroasa
-angor de efort
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta clinica
Antecedente personale:APF: menarha la 12 ani, N-3, A-0, climax
foziologic la 52 ani
APP: 1958 TBC pulmonar

1970 varice ale membrelor inferioareoperatie
2000 hepatita
Conditii de viata si munca - conditii bune de locuit
-nu fumeaza, nu consuma alcool si nici cafea
-pensionara
Istoricul boili bolnava cu HVA in antecedente de etiologie neprecizata,a prezentat in ultimele luni inapetenta, greturi,
balonari. Se interneaza datorita unei hemoragii digestive
superioare prezentand la intemare polipnee, tahicardie,
hepatomegalie, splenomegalie, olgurie
Stare generala : medie, afebrila
Tegumente si mucoase:-intens palide
-tesut celular subcutanat slab reprezentat
Sistem limfoganglionar:nepalpabil
Aparat locomotor:cracmente ale articulatiilor mari
Noduli Heberden prezenti
musculatura hipotona, hipotrofa
mers dificil, cu obiect de sprijin
Aparat respirator:torace normal confomat
polipneica RR 24/mm
murmur vezicular prezent bilateral

Aparat cardio-vascular:-cord normal
-soc apexian in spatiul V intercostal stang
-zgomote cardiace ritmice, tahicardice
-AV=puls=85/min TA=110/60 mmHg
-suflu sistolic fimctional la apex, grad II
-puls periferic prezent la picioare, slab perceptibil
Aparat digestiv-dentitie cu lipsuri
-deglutitie dificila pentru solide
-ficat percutabil la 2 cm sub rebord, palpabil la acest
nivel cu marginea inferioara ascutita, dura suprafata
neteda, sensibilitate dureroasa la palpare
-splina palpabila la 2 cm sub rebordul costal stang
-tranzit intestinal prezent, aspect normal
-inapetenta greturi, varsaturi, hematemeza
Sistem neoro-endocrin - loji renale suple
- rinichi nepalpabil in decubit dorsal
-mictiuni spontane, reduse cantitativ
Sistem neuro-endocrin - orientata temporo spatial, cooperanta, astenica
- ROT, RC, REM prezente
Organe de simt:- vedere dificila, acuitate auditiva diminuata
Examinare psihiatrica: -anxioasa, teama de moarte
Epicriza:bolnava cunoscuta cu hepatita cronica si cardiopatie ischemica
nu fumeaza, nu consuma alcool, nici cafea. A pezentat in

ultimele luni inapetenta, greturi, balonari. Se prezinta pentru
intenare acuzand o hemoragie digestiva si prezentand clinic
tahipnee, tahicardie, hepatomegalie, splenomegalie. Paraclinic
prezinta anemie (Hb=8 g%), GPT=42 ui, electroforeza cm
PT5,6 g%, Alb=52%, -y Globuline =24 %, VSH= 40mm/h, 62
mm/2h. Ecografie abdominala: ficat cu lob stang diametral
anteroposterior 72 mm, lob drept diametral anteroposterior 135
mm, VP in hil 13 mm, ecostructura difuz neomogena, fara
procese localizate; splina globuloasa 110/65 mm VS in hil 10
mm; nu prezinta ascita. Endoscopie digestiva: varice
esofagiene de grad III A urmat tratament cu Omeran,
Silimarina ,Aminoplasmal, Spironolactona, Esentiale.
Evolutia este favorabila se externeaza cu recomandarile:
-va continua tratamentul cu Silimanina 4 cp/zi,
Esentiale 4 dj/zi, Omeran 2 cp/zi
-dispensarizare prin medicul de familie
NEVOI FUNDAMENTALE
1.A respira si a avea o buna circulatie = nesatisfacuta
Bolnava prezinta tahipnee(24 r/min), tahicardie(85 puls/mm), TA 110/60 mmHg
2.A bea si a manca=nesatisfacuta

Bolnava refuza sa se hranesca pe cai naturale si nu cunoaste bine regimul igieno-dietetic.
3.A elimina = nesatisfacuta
Bolnava prezinta oligurie, urini concentrate 800 ml/24h hipercrome
4.A se misca si a avea o buna posturanesatisfacuta.
Se deplaseaza cu sustinere, prezinta ameteli.
5.A dormi si a se odihni = nesatisfacuta.
Insomnie,somn de scurta durata.
6.A se imbraca si dezbraca = nesatisfacuta.
Incapacitatea de a se imbraca singura.
7.A mentine temperatura corpului in limite normale = satisfacuta afebrila: 36,2 0C.
8.A fi curat, ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele = nesatisfacuta
Incapabila de a-si face singura toaleta.
9.A evita pericolele = nesatisfacuta
Incapaciatea de a se apara.
10.A comunica = nesatisfacuta
Lipsa de comunicare datorita anxietatii, tristetii.
11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia Satisfacuta
Bolnava este credincioasa, de religie ortodoxa.
12.A fi preocupat in vederea realizarii = nesatisfacuta
Dezinteres si incapacitate de a fi util.
13.A se recrea = nesatisfacuta
Incapacitate si neplacere de a se recrea.

14.A invata cum sa iti pastrezi sanatatea = nesatisfacuta
Lipsa de cunostinte privind regimul igieno-dietetic, afectiunea sa si modul in care trebui sa actioneze in astfel de
situatii.
PLAN DE NURSING
ROL PROPRIU
NUME: V.P.
DIAGNOSTIC:HEPATITA CRONICA TIP A;HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA;CICD
DATA
07.03.
NEVOIA
DIAGNOSTIC DE
FUNDAMENTALA
NURSING
A RESPIRA SI A AVEA
OBIECTIVE
INTERVENTII
EV
dispnee datorita
reechilibrarea hidro
se alimenteaza pacienta
bo
cu lichide reci in cantitate
P=
TA
electrolitica
2008
O BUNA CIRCULATIE
dezechilibrului
pacienta sa respire
mica si des;
normal in termen
se asigura confortul si o
hidroelectrolitic manifestata
R=
pozitie care sa asigure o
prin tahipnee
de 2 zile
buna respiratie;
am administrat medicatia
indicata de medic
NEVOIA DE A BEA SI
alimentatie inadecvata
bolnava sa repecte
datorita alterarii
A MANCA
parenchimului hepatic
regimul igieno- dietetic;

regimul igieno-dietetic;
manifestata prin greata,

varsaturi
am explicat bolnavei
am administrat des ceai rece

sa nu aiba greata si sa nu
pe cale orala ;
manance in termen
am explorat preferintele
de 4-5 zile
bolnavei in ce priveste
alimentatia;
am administrat tratamen-tul
medicamentos
bo
reg
die
NEVOIA DE A ELIMINA

varsaturi
bolnava sa nu mai verse in

termen de 24 ore si sa isi
reia diureza normala in
termen de 3-4 zile
am rehidratat bolnava;
bo
am masurat cantitatea de
urina in 24 de ore;
am adminstrat tratamen-tul
medicamentos
NEVOIA DE A SE MISCA SI
bolnava sa se poata deplasa
A AVEA
in termen de 24 ore
am rehidratat bolnava
bo
dep
am invatat-o sa pastreze
O BUNA POSTURA
musculara
repausul fizic si psihic
NEVOIA DE A DORMI SI A
bolnava sa doarma bine si
am linistit bolnava din punct
bo
SE ODIHNI
boala manifestata prin somn
sa se odihneasca in termen
de vedere psihic; am
nel
agitat,treziri frecvente
de 24 ore
asigurat linistea
som
NEVOIA DE A SE
dificultate de a se imbraca si
bolnava sa se imbrace
am rehidratat bolnava; am
bo
IMBRACA SI A SE
a se dezbraca datorita
singura in termen de 24 de
incurajat-o si am ajutat-o sa
gre
DEZBRACA
slabiciunii manifestata prin
ore
se imbrace si sa se dezbrace
apatie
NEVOIA DE A FI CURAT,
dificultatea de a fi ingrijit
bolnava sa se ingrijeasca
rehidratarea bolnavei; am
bo
INGRIJIT SI DE A PROTEJA
datorita slabiciunii
singura in termen de 24 de
ajutat bolnava sa isi faca
ing
TEGUMENTELE
manifestata prin dezinteres
ore
toaleta pe regiuni
NEVOIA DE A EVITA
vulnerabilitate fata de
bolnava sa fie reechilibrata
rehidratarea hidroelec-
bo
PERICOLELE
pericole datorita dezechili-
in 24 de ore
trolitica, asigurarea igienei
ing
personale si in salon
reh
bo
brului manifestat prin

deshidratare
comunicare ineficienta
bolnava sa comuni-ce in 24
de ore
manifestata prin neliniste
com
i-am explicat importanta
colaborarii cu echipa
medicala;
am antrenat-o in discutie
NEVOIA DE A FI
neputinta datorita dezechi-
bolnava sa fie preocupata
am ajutat bolnava sa ree-
bo
PREOCUPAT IN VEDEREA
librului manifestata prin
de recuperarea capacitatilor
REALIZARII
apatie,tristete
fizice in termen de 24 ore
valueze capacitatile sale;
ob

deciziilor si a increderii ce
trebuie sa o aiba si a stimei
de sine
neplacerea in a efectua
bolnava sa nu fie trista,sa
am explorat placerile
bo
activitati recreative datorita
se poata recrea in termen
pacientei in activitatile
pre
anxietatii manifestata prin
de 24 ore
recreative;
rec
inactivitate ,tristete
am incercat sa inlatur
tristetea bolnavei
NEVOIA DE A INVATA
dificultate in a invata datorita
bolnava sa aiba cunostinte
am explorat nevoile de
bo
CUM SA ISI PASTREZE
despre boala in termen de
cunoastere ale bolnavei;
suf
SANATATEA
nesiguranta si cunostinte
24 ore
insuficiente
am discutat cu bolnava
despre boala
08.03.
A RESPIRA SI A AVEA
dispnee datorita
reechilibrarea
se alimenteaza pacienta
bo
cu lichide reci in cantitate
P=
TA
hidroelectrolitica
2008
O BUNA CIRCULATIE
dezechilibrului
pacienta sa respire
mica si des;
normal in termen
se asigura confortul si o
hidroelectrolitic manifestata
R=
pozitie care sa asigure o
prin tahipnee
de 24ore
buna respiratie;
am administrat medicatia
indicata de medic
NEVOIA DE A BEA SI
bolnava sa repecte
alterarii parenchimului hepatic

A MANCA
manifestata prin greata, varsaturi
am explicat bolnavei regimul
igienodietetic;am administrat des ce

rece pe cale orala ;
sa nu aiba greata si sa
am explorat preferintele bolna-vei i
nu manance in termen
ce priveste alimentatia;
de 3-4 zile
am administrat tratamentul
medicamentos
NEVOIA DE A ELIMINA

procesului patologic manifestata prin
oligurie varsaturi
bolnava sa nu mai verse

in termen de 24 ore si
sa isi reia diureza
normala in termen 2-3
zile
am masurat cantitatea de urina in 24

de ore;
am adminstrat tratamentul
medicamentos
NEVOIA DE A SE MISCA SI A
dificultate la deplasare datorita
bolnava sa se poata
AVEA
deplasa singura
atonie musculara
am rehidratat bolnava
am invatat-o sa pastreze repausul fi
O BUNA POSTURA
si psihic
NEVOIA DE A DORMI SI A
insomnie datorita starii de boala
bolnava sa doarma bine
am linistit bolnava din punct de ved
SE ODIHNI
manifestata prin somn agitat,treziri
si sa se odihneasca
psihic; am asigurat linistea
frecvente
NEVOIA DE A SE IMBRACA
dificultate de a se imbraca si a se
bolnava sa se imbrace
am rehidratat bolnava; am incurajat
SI A SE DEZBRACA
dezbraca datorita slabiciunii
singura
si am ajutat-o sa se imbrace si sa se
manifestata prin apatie
dezbrace
NEVOIA DE A FI CURAT,
INGRIJIT SI DE A PROTEJA
TEGUMENTELE
dificultatea de a fi ingrijit datorita

slabiciunii manifestata prin dezinteres
NEVOIA DE A EVITA
vulnerabilitate fata de pericole
PERICOLELE
datorita dezechili-brului
bolnava sa se
ingrijeasca singura
rehidratarea bolnavei;
incurajarea bolnavei
bolnava sa fie reechilibrata
rehidratarea hidroelectrolitica, asigu

igienei personale si in salon
manifestat prin deshidratare
bolnava sa comunice cu
echipa medicala
neliniste
i-am explicat importanta colaborari

echipa medicala;
am antrenat-o in discutie
NEVOIA DE A FI
neputinta datorita dezechi-librului
bolnava sa fie preocupata de
i-am explicat importanta deciziilor
PREOCUPAT IN VEDEREA
manifestata prin apatie,tristete
recuperarea capacitatilor
increderii ce trebuie sa o aiba si a st
fizice
sine
REALIZARII
bolnava sa nu fie trista,sa se
am explorat placerile pacientei in
poata recrea
activitatile recreative;
manifestata prin inactivitate

,tristete
am incercat sa inlatur tristetea bolna
dificultate in a invata datorita
bolnava sa aiba cunostinte
am explorat nevoile de cunoastere a
SA ISI PASTREZE
despre boala
bolnavei;
SANATATEA
nesiguranta si cunostinte
insuficiente
09.03.
2008
A RESPIRA SI A AVEA
O BUNA CIRCULATIE
am discutat cu bolnava despre boal
dispnee datorita dezechi-librului
reechilibrarea
se alimenteaza pacienta cu lichi
hidroelectrolitic manifestata prin
hidroelectrolitica,
reci in cantitate mica si des;
pacienta sa respire
se asigura confortul si o pozitie
tahipnee
care sa asigure o buna respiratie

normal
am administrat medicatia indica

de medic
NEVOIA DE A BEA SI
bolnava sa repecte
alterarii parenchimului hepatic

A MANCA
manifestata prin greata, varsaturi
am explicat bolnavei regimul

igieno-dietetic
am administrat des ceai rece pe

sa nu aiba greata si sa nu
cale orala ;
manance in termen de 2-3 zile
am explorat preferintele bolna-v

in ce priveste alimentatia;
am administrat tratamentul
medicamentos
NEVOIA DE A ELIMINA

procesului patologic manifestata
prin oligurie varsaturi
bolnava sa nu mai verse si sa

isi reia diureza normala in
termen 1-2 zile
am masurat cantitatea de urina
24 de ore;
am adminstrat tratamentul
medicamentos
Bolnava continua sa ramana internata in spital pentru continuarea tratamentului adecvat.
Pacient G.V
Rol delegat
Data
Tempe-ratura
Puls
T.A.
Respi-
ANALIZE
rttia
07.03
D=36,20C
D=85
D=110/60
2008
S=36,50C
Puls/min
mmHg
S=82
S=100/60
D=24
Valori normale
Valori reale
VSH=
VSH=40/62mm
10/20 mm
Hb=8 g%
Hb= 12-16 g%
L=5800mm3
r/min
diametral anteroposterio
72mm,lob drept diamet
anteroposterior135 mm
S=22
r/min
Ecografie:ficat cu lob st
in hil 13mm,splina
110/65mm,VS in hil 10
Puls/min
mmHg
L=4000-
GPT=42ui
mm,nu prezinta lichid d

ascita
9000
GT=46ui
GPT<42
T.Quick=195%
GOT<37
Electroforeza:
T.Quick=
PT=5,6g%
100%
Alb=52%
PT=75g%
Globulina=24 %
Alb=40-50g%
Examen urina:
=16-18%
Densitate=1025
GT<35
Sediment=frecvente
cristale oxalat de Ca
08.03
2008
D=36,30C
0
S=36,6 C
D=76
Puls/min
D=110/60
D=20
Endoscopie digestiva
r/min
superioara:varice esofag
de gradul III;stomac cu
mmHg
S=24
S=80
S=120/65
Puls/min
mmHg
desen vascular accentua
r/min
pilor permeabil,bulb
duodenal normal
09.03
D=36,30C
D=72
D=115/65
D=18
r/min
2008
S=36,8 C
puls/min
mmHg
S=20
S=74
S=120/60
puls/min
mmHg
r/min
TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENTA ALE PACIENTEI V.P
Nevoi fundamentale
La internare
La 3 zile
La 7 zile
La externare
3 (a,b,c)
2 (b,c)
2 (b,c)
2 a,b,c
2 b,c
2 a,b,c
2c
2c
2 a,b,c
2 b,c
2a,b,c
2 b,c
2b
3 a,b,c
2 b,c
o buna circulatie
hidrata
odihni
avea o buna postura
dezbraca
normale
semenii
religia
3 a,b,c
3 b,c
2 b,c
2c
2 a,b,c
2 b,c
2c
3 a,b,c
3 b,c
2b
2b
27
25
20
17
realizare
TOTAL
Pacientul III
Bolnavul G.D.
Data nasterii:04.07.1960
Data internarii:10.0 1.2008
Data externarii:20.01.2008
Ocupatia:salariat
Diagnostic la intemare: sindrom dispeptic gastro-duodenal; diskinezie
biliara;HTA
Diagnostic la externare: hepatita cronica in curs de stadializare HTA
Antecedente heredo-colaterale: mama HTA; CIC
tata HTA
Antecedente personale: HVA 1989 de etiologie neprecizata
Apendicectomie 2004
Conditii de viata si de munca:nefumator, nu consuma cafea, consumator
ocazional de alcool, conditii de viata bune

Istoricul bolii: bolnav care in antecedente a avut HVA, consumator
ocazional de alcool si care nu a respectat un regim igienodietetic corect. Cunoscut cu HTA pentru care urmeaza
tratament medicamentos. In urma cu cateva saptamani a
prezentat stare generala usor alterata, greturi. In urma cu
cateva zile a prezentat varsaturi alimantare si dureri
abdominale in epigastru si hipocondrul drept. S-a prezentat
in serviciul nostru pentru investigatii, stabilirea
diagnosticului si a unei conduite terapeutice.
Afebril, stare generala medie, normoponderal.
Mucoase normal colorate.
Tegumente eritroza palmara
Sistem limfo-ganglionar-ganglioni nepalpabili nedurerosi
Aparat locomotor-tesut adipos normal, musculatura normotona
normokinetica ,sistem osteoarticular integru
morfofunctional
Aparat respirator torace normal conformat, cai respiratorii superioare
libere, vibratii vocale transmise egal bilateral, murmur
vezicular prezent bilateral
Aparat cardlo-circulator TA=150/90 mmHg, puls 94/min, soc apexian
spatiul V intercostal stang, artere palpabile pulsatile,

vene permeabile.
Aparat digestive: dentitie buna,abdomen moale suplu, sensibil in epigastru
si hipocondrul drept,ficat- marginea inferioara la 2 cm
sub rebordul costal cu margine neteda splina
nepalpabila, apetit diminuat, varsaturi alimentare,
meteorism abdominal, tranzit intestinal normal.
Aparat uro-genital:loje renale nedureroase; manevra Giordano negativ
bilateral, mictiuni fiziologice, urini normocrome,
diureza normala.
Sistem nervos central: reflexe osteo-tendinoase prezente
Glanda tiroida nepalpabila
Epicriza -pacient in varsta de 46 de ani cu HVA in antecedente si care nu a
respectat un regim igieno-dietetic continuu si nu a urmat
tratament specific pentru suferinta hepatica. Se intemeaza pentru
greata, varsaturi, dureri abdominale. Paraclinic VSH 15/25 mm,
Hb=12,5 g%, L=6300mm3, GPT=115 ui, GOT=130 ui,
Electroforeza proteinelor serice PT 63 g%, Alb=56%, y
Globulina=25%. A urmat tratament cu Omeran 2 cp/zi,
Metoclopramid 3 cp/zi, Silimarina 3 cp/zi
Evolutia este favorabila, se externeaza ameliorat cu recomandarile:
-va urma tratament cu Silimarina 3 cp/zi, Omeran 2

cp/zi
-revine la control peste 2 luni
NEVOI FUNDAMENTALE
1.A respira si a avea o buna circulatie = nesatisfacuta.
Bolnavul este tahicardic si hipertensiv.
2.A bea si a manca=nesatisfacuta
Bolnavul nu se alimenteaza si nu se hidrateaza corespunzator
3.A elimina = nesatisfacuta
Bolnavul prezinta varsaturi alimantare.
4.A se misca si a avea o buna postura = satisfacuta.
Se deplaseaza si se misca fara ajutorul cuiva.
5.A dormi si a se odihni = nesatisfacuta.
Bolnavul nu doarme linistit datorita nelinistii anxietatii.
6.A se imbraca si dezbraca = satisfacuta
Bolnavul are capacitatea de a se imbraca singur.
7.A mentine temperatura corpului in limite normale = satisfacuta Afebrila: 36,4 0C.
8.A fi curat, ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele = satisfacuta Bolnavul se poate ingriji si proteja
singur.
9.A evita pericolele = satisfacuta
Bolnavul are capacitatea de a se apara.
10.A comunica = nesatisfacuta
Lipsa de comunicare datorita anxietatii, tristetii.

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia Satisfacuta
Bolnavul este credincios, de religie ortodoxa.
12.A fi preocupat in vederca realizarii = satisfacuta
Bolnavul prezinta interes si capacitatea de a fi util.
13.A se recrea = nesatisfacuta
Incapacitate si neplacere de a se recrea.
14.A invata cum sa iti pastrezi sanatatea = nesatisfacuta
Lipsa de cunostinte privind regimul igieno-dietetic, afectiunea sa si modul in care trebuie sa actioneze in astfel de
situatii.
PLAN DE NURSING
ROL PROPRIU
NUME: G.D.
DIAGNOSTIC:HEPATITA CRONICA IN CURS DE STADIALIZARE:HTA
DATA
NEVOIA FUNDAMENTALA
DIAGNOSTIC DE NURSING
OBIECTIVE
INTERVENTII
circulatie inadecvata datorita
bolnavul sa aiba o buna
se intrerupe consumul de
circulatie, sa scada
alcool
tahicardie si HTA
frecventa pulsului si
10.01.
2008
A RESPIRA SI A
AVEA
O BUNA CIRCULATIE
tensiunea arteriala in
sa respecte regim igeno-
termen de 2 zile
dietetic;
administrarea tratamentului medicamentos
NEVOIA DE A BEA SI
bolnavul sa repecte

A MANCA
prin anorexie,slabiciune
am incurajat pacientul si iam explicat importanta
respectarii regimului
igieno- dietetic;
manance in termen
de 2-3 zile
alimentare;
am asigurat un climat
confortabil
medicamentos
NEVOIA DE A ELIMINA

prin varsaturi
bolnavul sa nu mai
verse in termen de 24
ore
am linistit bolnavul;
am facut bilantul hidric;
medicamentos
NEVOIA DE A DORMI SI A SE
insomnie datorita anxietatii
bolnavul sa doarma
am linistit bolnavul din
ODIHNI
manifestata prin somn perturbat
bine si sa se
punct de vedere psihic; am
odihneasca in
asigurat linistea
termen de 24 ore
bolnavul sa
anxietatii si climatului
comunice in 24 de
manifestata prin apatie
ore

colaborarii cu echipa
medicala;
l-am antrenat in discutie
incapacitatea de a efectua
bolnavul sa se
l-am determinat sa isi
activitati recreative datorita
poata recrea in
exprime sentimentele si
termen de 24 ore
emotiile;
tristete
l-am ajutat sa-si recapete
increderea in fortele proprii
NEVOIA DE A INVATA CUM SA ISI
cunostiinte insuficiente datorita
bolnavul sa aiba
am explorat nivelul de
PASTREZE SANATATEA
modificarii modului de viata
cunostinte despre
cunostiinte al bolnavului;
manifestate prin lipsa de
boala in termen de
informatie
2 zile
am constientizat bolnavul
asupra propriei responsebilitati privind sanatatea
11.01.
2008
A RESPIRA SI A
AVEA
O BUNA CIRCULATIE
se intrerupe consumul de
alcool
tahicardie si HTA
P
T
tensiunea arteriala in
sa respecte regimul igieno-
termen de 1 zi
dietetic;
administrarea tratamen-tului
medicamentos
NEVOIA DE A BEA SI
bolnavul sa repecte

A MANCA
am incurajat pacientul si i-am

explicat importanta respectarii
regimului
igieno- dietetic;
b
p
manance in termen
de 1 zi
alimentare;
confortabil
medicamentos
NEVOIA DE A ELIMINA

prin varsaturi
bolnavul sa nu mai
verse
am facut bilantul hidric;
medicamentos
NEVOIA DE A DORMI SI
insomnie datorita anxietatii
bolnavul sa doarma bine
am linistit bolnavul din punct
A SE ODIHNI
manifestata prin somn perturbat
si sa se odihneasca
de vedere psihic; am asigurat
linistea
NEVOIA DE A
COMUNICA
anxietatii si climatului manifestata
bolnavul sa comunice
prin apatie
colaborarii cu echipa medicala;

l-am antrenat in discutie
NEVOIA DE A SE
incapacitatea de a efectua activitati
bolnavul sa se poata
l-am determinat sa isi exprime
RECREA
recrea
sentimentele si emotiile;
in
manifestata prin tristete

l-am ajutat sa-si recapete
increderea in fortele proprii
NEVOIA DE A INVATA
bolnavul sa aiba
CUM SA ISI PASTREZE
cunostinte despre boala
asupra propriei response-
SANATATEA
in termen de 1 zi
bilitati privind sanatatea
informatie
am furnizat bolnavului brosuri
im
pentru a se docu-menta
12.01.
2008
A RESPIRA SI A
AVEA
sa respecte regimul igieno-
dietetic;
tahicardie si HTA
tensiunea arteriala
O BUNA CIRCULATIE
NEVOIA DE A BEA SI
bolnavul sa repecte

A MANCA
administrarea tratamen-tului
P
T
medicamentos
am incurajat pacientul si i-am
b
re
a
explicat importanta respectarii

regimului
sa nu aiba greata
igieno- dietetic;
alimentare;
confortabil
medicamentos
NEVOIA DE A INVATA
CUM SA ISI PASTREZE
SANATATEA
bolnavul sa aiba
cunostinte despre boala
asupra propriei response-
im
bilitati privind sanatatea
informatie
am furnizat bolnavului brosuri
pentru a se docu-menta
Bolnavul continua sa ramana internat in spital pentru continuarea tratamentului adecvat.

Evolutia este favorabila
Pacient M.G.
Rol delegat
Data
Tempe-ratura
Puls
T.A.
Respi-
ANALIZE
rttia
10.01.
D=36,40C
D=94
D=150/90
D=18
Valori normale
Valori reale
VSH=
VSH=15/25mm
10/20 mm
Hb=12,5 g%
Hb= 12-16 g%
L=6300mm3
L=4000-
GPT=42ui
r/min
2008
S=36,60C
Puls/min
mmHg
S=90
S=140/80
Puls/min
mmHg
diametral antero-post
64mm,lob drept dia-m

anteroposteri-or152
S=17
r/min
Ecografie:ficat cu lob
mm,suprafata regulat
,ecostructura omogen
intrahe-patice
normal,colecist ax lun
9000
GOT=130ui
mm pan-creas diamet
25mm fara procese
GPT<42
T.Quick=95%
localizate, fara lichid

ascita.
11.01.
D=36,30C
D=82
D=140/85
2008
S=36,70C
Puls/min
mmHg
D=18
r/min
S=16
12.01
D=36,20C
S=84
S=130/75
Puls/min
mmHg
D=76
D=135/80
r/min
D=16
GOT<37
Electroforeza:
T.Quick=
PT=63g%
100%
Alb=56%
PT=75g%
Globulina=25 %
Alb=40-50g%
Examen urina:
=16-18%
Densitate=1025
GT<35
Sediment=frecvente
cristale oxalat de Ca
2008
S=36,50C
puls/min
S=70
Puls/min
mmHg
r/min
S=130/75
S=18
mmHg
r/min
TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENTA ALE PACIENTULUI G.D.
Nevoi fundamentale
La internare
La 3 zile
La 7 zile
La externare
3 (a,b,c)
3 (b,c)
2 (b,c)
2 a,b,c
2 b,c
2 a,b,c
2c
2c
2 a,b,c
2 b,c
3 a,b,c
3 b,c
2b
2a,b,c
2 b,c
2b
o buna circulatie
hidrata
odihni
avea o buna postura
dezbraca
normale
semenii

religia
2 a,b,c
2 b,c
2 b,c
2 a,b,c
2b,c
2c
3 a,b,c
3 b,c
2b
26
25
21
14
realizare
TOTAL
CAPITOLUL V
Discutii si concluzii
Hepatita cronica virala necesita ingrijiri complexe, atat pentru functiile biologice (respiratie, circulatie, digestie) cat si pentru
nevoile situate pe treptele superioare ale piramidei Maslow.
NEVOLA DE A RESPIRA SI A AVEA 0 BUNA CIRCULATlE

La internare bolnavii au prezentat dependenta.
Interventia Nursing pentru aceasta nevoie consta in monitorizarea functiilor respiratorii: puls, alura ventriculara, tensiune arteriala,
ritm respirator si identificarea afectiunilor asociate care necesita ingrijiri speciale. Ca functie delegata este administrarea tratamentului
medicamentos. Cel mai frecvent s-a administrat Glubifer- 1 dj dupa masa de dimineata (redresarea anemiei) si Acid folic- 1 cp la 8
ore, dupa mese.
La trei zile de la internare, 40% din pacienti au prezentat independenta pentru aceasta nevoie.
La externare externare pacientii au prezentat independenta.
NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
La internare bolnavii au prezentat dependentta.
Tipul, cantitatea si ritmul de administrare al solutiilor au fost o functie delegata, dar supravegherea perfuziei, accidentelor sau
incidentelor acesteia pentru aplicatia de nursing este notarea cantitatii de lichide ingerate de bolnav si observarea tolerantei digestive a
acestuia.
La trei zile de la internare nu au mai fost bolnavi cu alimentare parentala.
La externare bolnavii au continuat sa aiba restrictii severe alimenta-re.
NEVOLA DE A ELIMINA
La internare bolnavii au avut grad de dependenta.
Interventia autonoma se refera la monitorizarea eliminarilor si notarea acestora; este o interventie deosebit de importanta pentru
afectiunea descrisa, deoarece indica atat evolutia cat si tratamentul ce trebuie urmat. Se vor observa, cantari si nota: varsaturile,
scaunul si urina.
Dupa trei zile situatia este neschimbata, pe langa urinari hipercrome si diureza sub 1000 ml, aparitia scaunulul de constipatie,
datorate hidratarii insuficiente,restrictiilor alimentare dar si imobilitatii prelungite la pat care intarzie tranzitul intestinal.
La extemare doar doi din bolnavi au prezentat dependenta usoara.
NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA 0 POSTURA ADECVATA
La internare pacientii au prezentat dependenta.
La tei zile stare imbunatatita si la extemare la fel.
NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
La internare bolnavii au prezentat dependenta.
Interventia pentru a realiza o odihna adecvata a constat in realizarea mediului propice: semiobscuritate, confort fonic si ambiental
aspecte deseori greu de realizat in conditiile actuale de spitalizare, aplicarea terapiei prin comunicare pentru identificarea problemelor
care nu permit relaxarea si odihna pacientului.
La externare bolnavii au prezentat independenta.
NEVOIA DE A SE IMBRACA SI A SE DEZBRACA
La internare toate cazurile au prezentat dependenta.
Interventia a constat in ajutor si completare la manevrele de imbracare si dezbracare.
La extemare nevoia a ramas dependenta in proportie de 30%.
NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN
LIMITE CONSTANTE
La internare doua din cazuri au independenta si unul cu grad 2 de dependenta. Interventia a cinstat in realizarea unei hidratari
adecvate si in administrarea medicatiei recomandate.
La trei zile unul din cazuri are dependenta usoara iar la externare 100% independenta.
NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT

La internare a existat dependenta cu grade moderate, la externare independenta.
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Toti au avut diferite grade de dependenta la internare, pentru acesta nevoie a fost necesar ca ingrijirea sa puna mult accent pe
realizarea acestei nevoi pe perioada internarii, in scopul protejarii bolnavului de a-si mentine starea de boala sau de a evita posibilele
complicatii.
La internare 100% au avut grad doi de dependenta datorita depresiei bolnavilor. Evolutia a fost lent favorabila, la externare 90%
avand grad de independenta.
NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA
Toti bolnavii erau de credinta ortodoxs pentru care Spitalul de Urgenta Craiova are capela si ofera servicii religioase. Pacientii sunt
de obicei cooperanti, credinciosi.
NEVOIA DE A Fl PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
Majoritatea sunt dependenti la internare, singura preo-cupare fireasca fiind propria lor supravietuire. Fiecare avea mari sperante
de viata si ca propria realizare putea deveni, cu sustinere morala, o nevoie independenta in viitorul apropiat. Consider ca ajutorul unui
psiholog ar fi fost necesar.
La internare toti pacientii au prezentat dependenta.
Metodele utilizate cel mai frecvent au fost discutiile comune cu bolnavii in salon, plimbarile in parc, vizitele rudelor si ascultarea
programelor radio.
NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
La internare toti au prezentat dependenta, dar find interesati si cooperanti au ajuns la externare la independenta in satisfacerea
nevoii.
Bibliografie
1.Ciurea Paulina, Ciurea T. ,,Hepatologie clinica - editura Medicala Universitara, Craiova 2000, pag. 203-209
2.Ciurea T. ,,Hepatite cronice virale - editura Medicala Universitara, Craiova
2003 pag 93-103
3.Grigorescu M., Pascu O. ,,Tratat de gastro-enterologie clinica vol.2 editura Tehnica 1997 pag 1-63
4.Grigorescu D. ,,Boli interne vol.2 - editura Nationala 1998 pag 969-988
5.Ionita Ana, Oproiu A. ,,Hepatita cronica in medicina interna, sub
redactia Gherasim L. editura Medicala 1999 pag. 765-831

6.Titirca L. ,,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2004
pag. 287-293.
7.Titirca,L.,,Ghid de nursing,editura Viata Medicala Romaneasca,1995
8.titirca,L. ,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,editura Viata Medicala Romaneasca,1996
9.Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului,editia a II a,1994

Hepatita Cronica 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hepatita Cronica 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HEPATITA CRONICA

Notiuni de etica si deontologie medicala

La patul bolnavului ea trebuie sa se

Asistenta trebuie sa-si pastreze totdeauna calmul, blandetea si sa se apropie cu bunatate si

Figura 1. Raporturile anatomice ale ficatului

Canaliculele colectoare intrahepatice iau nastere prin

Forma organului depinde de gradul de dezvoltare predominant:ficat ventropetal, cand predomina

parenchimului - tecile glissoniene, care inconjoara pediculii vasculo-bilioportali. Ficatul este

Figura 2. Segmentatia ficatului

Artera hepatica contribuie de asemenea la irigatia hepatica.

Sinusoidul hepatic are irigatie portala si arteriala, excluzand fistule arteriovenoase

Circulatia limfatica a ficatului este reprezentata de o retea subseroasa superficiala si de una

Microstructura functionala a ficatului

cvasitotalitatea flinctiilor hepatice, atat exocrine (bilio-excretorie), cat si amficrine, participand la

Reprezentarea histologica a lobului hepatic respecta descrierea

histologica si coceptia mai

ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL PROTEIC

Biosinteza colesterolului este initiata de condensarea a doua molecule de acetil-CoA (sub

medicamentele: efect hipercolesterolemiant prin fenobarbital si hipocolesterolemiant prin

Catabolismu colesterolului prezinta doua aspecte distincte:1)transformarea colesterolului in

Hipercolesterolemia se intilneste in icterul colestatic, ciroza biliara primitiva si in perioada de

Cetogeneza. Sinteza corpilor cetonici (acidul acetil-acetic, acidul -.hidroxi-butiric si acetona)

Hepatocitul reprezinta sediul major al sintezei de fibrinogen dar nu unicul (hepatectomia

Legarea hormonilor de catre proteinele plasmatice asigura: a) transportul lor sanguin; b)

Aldosteronul . Catabolismul hepatic al aldosteronului se face prin aceleasi procese de

Figura3. Aspect histologic al ficatului

Figura4. Hepatita cronica aspect histo-patologic

-activitatii necroinflamatorii (gradului):

Hepatita cronica lobulara presupune asocierea focarelor de necroza si inflamatie

Hepatita cronica activa este caracterizata histopatologic prin:

Sunt implicate atat imunitatea umorala (hiper-y-globulinemia si anticorpii tisulari

- Sindromul de citoliza este frecvent intalnit, desi cresterea transaminazelor nu reflecta

hepatita cronica moderata cu valori de pana la 10 ori limita superioara a normalului,

-Imunofenotiparea permite evidentierea dezechilibrelor imunologice prin determinarea

varabilitatii distributiei si severitatii leziunilor hepatice, care favorizeaza erori de

Ciroza hepatica este diferentiata pe baza absettei sindromului de hipertensiune portala

Boala hepatica alcoolica este diferentiata pe baza istoricului si stigmatelor de etilism

Medicamnetele hepatoprotectoare intervin in sintezele proteice si ale acizilor

Tratamentul hepatitei cronice virale B depinde de nivelul replicarii virale si nu de aspectul

-Vasculite: crioglobulinemie mixta, poliarterita nodoasa, sindrom Sjogren.

1 .Extragerea datelor clinice si paraclinice din foile de observatii

Distributia cazurilor in functie de grupa de varsta

Distributia cazurilor in functie de grupa de varsta este evidentiata in graficul 2.

Distributia cazurilor in functie de mediul de resedinta

In functie de mediul de resedinta distributia cazurilor este

Ulcer duodenal cronic

Examen obiectiv pe aparate si sisteme

Tegumente si mucoase - intens palide, tesut celular subcutanat slab reprezent

- cracmente ale articulatiilor mari

- polipneica: R.R. 24/mm, nu tuseste

- cord in limite normale

-deglutitie dificila pentru solide

aspect de pacura, redus cantitativ

- loji renale suple

- mictiuni spontane, reduse, urini

- acuitate auditiva diminuata

Examen psihiatric: - anxioasa, depresiva, teama de moarte

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

7.A mentine temperatura corpului in limite normale = satisfacuta.Bolnava este afebrila,prezinta

Diagnostic:HEPATITA CRONICA VIRALA;HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA

Imposibilitate de a respira datorita

asigur o pozitie (de

alimentatie inadecvata datorita alterarii

parenchimului hepatic manifestata prin