VIZITA LA DOMICILIU IN

PRACTICA MEDICULUI DE
FAMILIE
Principalele probleme de discutat:

• Importanța vizitei la domiciliu în practica

medicinei de familie
• Avantaje
• Dezavantaje
• Principalele tipuri de vizita la domiciliu
• Pregătirea vizitei la domiciliu
• Echipamentul necesar vizitei la domiciliu
• “check list”
• Consultatiile telefonice
• din punct de vedere statistic,
vizitele la domiciliu efectuate de
medicul de familie sunt mai rare în prezent faţă
de acum câteva decenii şi sunt mai puţin frecvente
în mediul urban comparativ cu mediul rural

• studiile sugerează însă că vizitele la domiciliu pot

îmbunătăţi calitatea asistenţei medicale prin
identificarea unor noi nevoi medicale ale
pacientului, necunoscute până atunci medicului
de familie.
• Un studiu a constatat ca vizitele la
domiciliul pacienți lor vârstnici cu o stare
de sănătate relativ bună au contribuit la
depistarea, in medie, a patru noi probleme
medicale !
Avantaje

• contactul direct cu aparţinătorii

pacientului
• contactul direct cu mediul în care acesta trăieşte
• Ne putem forma o părere pertinentă cu privire la
cadrul familial al pacientului, la condiţiile
socio-economice ale acestuia
• putem obţine şi informaţii valoroase referitoare la
consumul de toxice sau la
• existenţa unor situaţii conflictuale în familie
• putem sesiza anumiţi factori de risc, neiidentificati
anterior
• Dincolo de potențialul
Beneficiu in ceea ce priveste
ingrijirea pacientului, medicii de familie care
efectueaza vizite la domiciliu, raportează un
nivel mai ridicat de satisfacție profesionala
decât cei care nu oferă acest serviciu !
Dezavantaje
• lipsa tehnicilor diagnostice, ceea ce
îl obligă practic pe medicul de familie
să se bazeze în primul rând pe
diagnosticul clinic
• uneori distanţa destul de mare care
trebuie parcursă până la domiciliul pacientului
• condiţiile dificile de consultaţie, care se
desfăşoară de multe ori de faţă cu alte
persoane.
• Plata???
• Depinde de sistemul de
asigurari de sanatate!!!
 Principalele situaţii care pot
necesita vizita la domiciliu in
practica medicului de familie
• 1. Urgenţe, boli acute sau cronice acutizate
• 2. Pacienţi care trebuie văzuţi de medicul de
familie la domiciliu din proprie initiativa
• 3.Pacientul imobilizat la pat, pacientul terminal şi
decesul
• 4.Vizita la domiciliu cu scop de evaluare a
mediului în care trăieşte pacientul
• 5.Urmărirea pacientului după externarea din
spital
 1. Urgenţe, boli acute sau cronice
acutizate

• situaţii care de multe ori nu permit

deplasarea pacientului la cabinetul medical
• în cazul urgenţelor majore pacienţii
solicită de regulă serviciile de urgenţă, dar
uneori (mai ales în mediul rural) apelează
la medicul de familie
Acest tip de vizita la domiciliu
implică:
• evaluarea clinică a pacientului
• stabilirea tratamentului
 2. Pacienţi care trebuie văzuţi de
medicul de familie la domiciliu din
proprie initiativa (1)
• a. Nou-născutul
• are nevoie de îngrijiri speciale şi complexe,
motiv pentru care este necesar ca acesta să fie
vizitat de către medicul de familie la domiciliul
său
• este de dorit ca acest lucru să se întâmple cât
de curând de la externarea din maternitate,
pentru a aprecia astfel modul în care este îngrijit
copilul şi a oferi mamei sfaturi legate de
alimentaţia şi igiena nou-născutului
• cu acest prilej medicul va efectua examenul fizic
şi va întocmi fişa noului său pacient
b. Bătrânii care se deplasează cu
dificultate

• de multe ori pacienţii ajunşi la

vârste înaintate se pot deplasa
doar cu mari dificultăţi şi numai
cu ajutorul aparţinătorilor până
la cabinetul medical

• este util ca aceştia să fie vizitaţi la domiciliu de

către medicul de familie pentru o reevaluare a
stării lor de sănătate şi o ajustare a planului
terapeutic
c.Bolnavii cronici care şi-au abandonat
tratamentul
• există multe situaţii în care bolnavii cronici îşi
abandonează la un moment dat tratamentul.
• motivele pot fi diferite:
-pacienţi la care simptomatologia s-a atenuat

-substrat de natură financiară

- neglijenţă.
• într-o primă etapă medicul de familie va
contacta telefonic bolnavul pentru a-l invita la
cabinet; dacă acesta nu se prezintă este de dorit
ca medicul de familie să se deplaseze la
domiciliul pacientului şi să îl convingă pe acesta
 3.Pacientul imobilizat la pat, pacientul
terminal şi decesul
• Deoarece medicul de familie este cel care
urmăreşte îndeaproape evoluţia pacienţilor
săi şi asigură asistenţa medicală a
acestora, inclusiv în stările terminale, el va
fi chemat de multe ori la domiciliul
pacienţilor terminali sau uneori pentru a
constata decesul.
•Medicul de familie poate oferi sprijin
medical și emoțional valoros pentru membrii
familiei înainte, în timpul și după moartea
unui pacient în mediul de acasă
 4.Vizita la domiciliu cu scop de
evaluare a mediului în care
trăieşte pacientul

• poate fi , de asemenea, descrisa ca o

vizită “de investigare”, pe parcursul căreia
medicul evaluează influenta mediului in
care traieste pacientul asupra starii sale
de sănătate.
Cand?

• când un pacient este suspectat de

complianta scazuta
• Pacientul face uz excesiv de serviciile de
sanatate (ne intrebam : de ce? Exista
elemente necunoscute noua?)
• evaluarea administrarii medicatiei în
cazul pacientilor cu scheme de tratament
complexe datorită mai multor probleme
medicale
• Evaluarea mediului de provenienta a
pacientilor " la risc " poate dezvălui o
dovadă de abuz , neglijare sau izolare
socială .
• Pacientii si membrii de familie care
încearcă să facă față unor probleme
cronice , cum ar fi tulburari cognitive sau
incontinenta pot beneficia în mod special
de această evaluare.
• În cele din urmă , o vizită de evaluare
este de neprețuit în evaluarea nevoii de
ingrijire medicala specializata la domiciliul
unui pacient vârstnic, fragil , cu suport
social incert.
 5.Urmărirea pacientului după
externarea din spital
• este utila atunci când s-au produs
schimbări semnificative de viață :
• după o boală majora sau o intervenție
chirurgicala importanta;
- evaluarea comportamentelor de
adaptare ale pacientului si membrilor de
familie , precum și eficiența planului de
îngrijire la domiciliu
 Pregătirea vizitei la domiciliu

• programarea vizitei la domiciliu se

va stabili de comun acord cu pacientul

• medicul trebuie să-şi stabilească

foarte clar scopul vizitei şi să-şi ia cu
el dotarea necesară
 Echipamentul necesar (1)

• registrul medical pentru

înregistrarea consultaţiilor de la
Domiciliu
• laptop
• fişa pacientului
• formularele tipizate necesare
(reţetar, bilete de trimitere,
certificat de deces etc.)
• materiale informationale pentru pacient
Echipamentul necesar (2)

• Stetoscop
• Tensiometru
• lanternă
• Otoscop
• spatule
• Termometru
• mănuşi chirurgicale
• glucometru
• mini-ECG
• Cantar, etc
 Echipamentul necesar (3)

• medicaţie parenterală de
urgenţă: furosemid,
metoclopramid, diazepam,
adrenalină, hidrocortizon
hemisuccinat, glucoză, ser
fiziologic şi tot ceea ce mai consideră util, în
funcţie de patologia pacientului;
Echipamentul necesar (4)

• medicaţie de uz oral: captopril,nifedipină,

nitroglicerină, paracetamol, ibuprofen,
tramadol, prednison, salbutamol spray etc;
• altele: ace, seringi, tampoane sterile,
dezinfectant etc;
 Desfăşurarea vizitei la domiciliu.
CHECKLIST: “INHOMESSS”
• Formula mnemotehnica “INHOMESSS” a
fost conceputa pentru a ajuta medicii de
familie sa-si aminteasca elementele care
urmează a fi evaluate în timpul vizitei la
domiciliu.
• Se refera la: starea funcțională a unui
pacient și mediul de viață , probleme de
siguranță , de sănătate spirituală și
aspecte legate de ingrijirea de specialitate
la domiciliu .
Aspecte de urmarit in cursul vizitei
la domiciliu
• I Immobility
• N Nutrition
• H Housing
• O Other people
• M Medications
• E Examinations
• S Safety
• S Spiritual health
• S Services by home health agencies
 I (Immobility)
1.Evaluarea statusului
functional
• Aprecierea capacitatii pacientului de a
efectua activitățile casnice de zi cu zi
(spălat, îmbrăcat, mâncat, gătit,
deplasarea prin casă, curăţenie) precum şi
unele activităţi auxiliare uzuale (utilizarea
telefonului, mersul la cumpărături, plata
facturilor)
• Medicul poate cere pacientului sa
demonstreze efectuarea unor elemente
ale rutinei de zi cu zi: coborarea din pat,
activități de igienă și de agrement
personal,etc.

• Intervențiile corective pot fi direcționate

spre orice deficiența constatata .
Evaluarea Statusului mental/cognitiv al
pacientului:
• modificări recente ale cogniţiei,
capacitatea de a scrie şi a citi, capacitatea
decizională, utilizarea unor medicamenete
care afectează cogniţia, consumul de
droguri sau alcool
 N (Nutrition)
Starea de nutritie a pacientului
• se vor evalua:
• obiceiurile şi preferinţele alimentare ale
pacientului, consumul
de lichide
• medicul de familie va
încerca să-şi dea seama dacă bolnavul
respectă eventualele restricţii alimentare
impuse de afecţiunile sale
 H (Home Environment)
4. Evaluarea locuinţei:

• amplasarea locuinţei este importantă, mai

cu seamă pentru pacienţii vârstnici, care
au nevoie de un acces cât mai facil la un
magazin alimentar şi la principalele
servicii.
• se va aprecia siguranţa pacientului în
incinta locuinţei sale
• Se vor identifica eventualele posibilităţi de
accidentare ale pacientului: scări, risc de
alunecare, de cădere, accesul nocturn la
dispozitivele de iluminare, accesul la
telefon, hrană, apă, toaletă
 O (Other People)
5. Aparţinătorii

• medicul de familie poate să-şi formeze o

părere asupra mediului familial al
pacientului, asupra sprijinului de care
acesta se bucură din partea aparţinătorilor
dar şi de ajutorul de care el ar putea
beneficia în cazul unor situaţii medicale de
urgenţă
• Aprecierea necesitatii asistentei
specializate la domiciliu
 M 6.Medicatia

• MF va evalua tipul şi
frecvenţa administrării
diferitelor medicamente
prescrise
• MF se va interesa cu privire la un
eventual istoric de alergie la medicamente
• este de dorit să aibă acces
la întreaga trusă cu medicamente a
pacientului, pentru a depista:
- incompatibilităţi intre medicamente
- dependenţa faţă de anumite droguri
- complianta la tratament
- abuz de medicamente care se comercializeaza
fara prescriptie medicala sau medicamente pe
baza de plante, suplimente alimentare
• MF va stabili conduita terapeutică
adecvată
• in cazurile care necesită spitalizare
tratamentul va fi condus desigur în spital,
dar medicul de familie poate iniţia
tratamentul
• dacă spitalizarea nu este necesară,
medicul de familie va recomanda şi urmări
tratamentul pacientului la domiciliu
• MF va instrui pacientul cu privire la:
- regimul igieno-dietetic
- planul terapeutic pe care acesta trebuie
să-l urmeze

• va stabili data următoarei vizite.

 7. Examenul obiectiv
E (Physical examination)

• MF va efectua un examen
fizic complet al pacientului

• unde este cazul, va verifica tehnica

acestuia de utilizare a glucometrului,
tensiometrului
• Corelarea datelor obtinute la domiciliu cu
cele obtinute ulterior la cabinet este utila
 8. Siguranta mediului casnic
S (Safety)
• Scopul evaluării siguranței la domiciliu este
de a determina dacă mediul pacientului
este confortabil și în sigur.

Pentru a atinge subiectul, medicul trebuie

să-si precizeze, pur și simplu intenția de a
identifica potențiale pericole și de a ajuta
la corectarea lor.
 9. Sănătatea spirituală

S (Spiritual health)
• dacă medicul observă în locuinţa
pacientului obiecte sau materiale de
factură religioasă, poate să-l chestioneze
pe acesta cu privire la convingerile sale
religioase şi la influenţa pe care acestea le
au asupra investigaţiilor medicale sau a
diferitelor metode de tratament
 10. Servicii de îngrijire
S (Services by home health
agencies)

• MF se va informa dacă există persoane

angajate sau asociaţii implicate pentru a
oferi servicii de îngrijire pacientului şi va
lua legătura cu acestea
• Elemente ale INHOMESSS check-list pot fi
utilizate în mod independent, în funcție de
nevoile pacientului și agenda medicului.
 “Consultatiile telefonice”

• “consultatiile”telefonice proactive sunt o

metodă "virtuala" de vizite la domiciliu,
utile in anumite situatii, dar total
neadecvate in altele!!!
Pot fi utile:
• Urmărirea, din anumite puncte de vedere,
a pacienților cu boli cronice
• Consilierea pacientului cu privire la unele
medicamente noi din schema sa de
tratament (clarificarea modului de
administrare, posibile reactii adverse etc)
• Consilierea membrilor familiei dupa o
boală acută sau o spitalizalizare (daca
membrii familiei nu se pot deplasa la
cabinet)
• Se reduce numarul de consultatii inutile la
cabinet!

• Dar, atentie!
Nu se vor acorda consultatii telefonice pentru boli
acute sau acutizari ale bolilor cronice!!!
Nu se vor recomanda tratamente medicamentoase
prin telefon!!!
ORGANIZAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA DOMICILIU
• MF trebuie să-şi instruiască echipa în acest
sens
• să organizeze preluarea telefonică a
solicitărilor şi deplasarea cât mai promptă
la domiciliul pacientului
• va ţine o evidenţă exactă a tuturor
pacienţilor care trebuie vizitaţi la domiciliu
• îşi va nota adresa şi numărul de telefon al
acestor pacienti precum şi data stabilită
pentru control.
• Va avea la îndemână echipamentul
necesar efectuării vizitei la domiciliu:
registru, formulare tipizate, instrumentar ,
trusă medicală de urgenţă etc.
• Medicul de familie trebuie să ştie şi să
înţeleagă faptul că pentru unii dintre
pacienţii săi, în anumite situaţii, vizitele
sale sunt absolut indispensabile!!!
Mesaje cheie:
• Vizitele MF la domiciliu pot conduce la o
ameliorare a asistentei medicale
• Sunt 5 tipuri majore de vizita la domiciliu:

1. Urgenţe, boli acute sau cronice acutizate

2. Pacienţi care trebuie văzuţi de medicul de familie la
domiciliu din proprie initiativa
3. Pacientul imobilizat la pat, pacientul terminal şi decesul
4. Vizita la domiciliu cu scop de evaluare a mediului în care
trăieşte pacientul
5. Urmărirea pacientului după externarea din spital
• Echipamentul necesar pentru efectuarea
vizitei la domiciliu
• INHOMESSS checklist
• Medicii de familie care efectueaza vizite la
domiciliu au un nivel ridicat de satisfactie
profesionala!