CAUZELE STOPULUI

CARDIORESPIRATOR LA ADULŢI
ADUL
elemente anamnestice şi clinice
importante

B1 RC (UK)
 Obiective

Să înţelegem:
• Cauzele stopului cardiorespirator la
adulţi
• Cum se identifică pacienţii
pacien expuşi
acestui risc

B2 RC (UK)
 Cauzele stopului cardiorespirator
1. Obstrucţia căilor
c aeriene
• Depresia CNS(cea (cea mai frecventă, prin hipotonie musculară şi
obstrucţie prin baza limbii)
• Sângerare, vomă, corp străin
• Traumă
• Infecţie, inflamaţie
• Laringospasm
• Bronhospasm
Atenţie la tipul obstrucţiei: totale sau parţiale
(aspect clinic, gravitate)
B3 RC (UK)
 Cauzele stopului cardiorespirator
2. Respiraţie
ie anormală
(depresia/detresa
detresa respiratorie)
• Reducerea stimulului respirator(cauză
(cauză centrală)

–depresia CNS

• Scăderea efortului respirator(cauză

(cauză regională)

–leziuni neurologice
–scăderea
derea tonusului muscular
B4
–afecţiuni toracice restrictive RC (UK)
 Cauzele stopului cardiorespirator
3. Afecţiuni cardiace
Primare Secundare
• Ischemie • Asfixie
• Infarct miocardic • Hipoxemie
• Hipertensiune arterială • Acidoză
• Boli valvulare • Hemoragii
• Medicaţie cardioinhibitorie • Şoc septic(sepsa)
• Dezechilibre electrolitice

B5 RC (UK)
 Identificarea pacienţilor
pacien cu risc de stop
cardiorespirator
• Istoricul bolii: tulburări
ri maligne de ritm (Fiv, Tv,
BAVgrd.III), infarct miocardic cu anevrism ventricular,
TEP
• Examinări:: anemie severă, acidoză, hipoxie,
hipercapnie, hiperKmie,
• Investigaţii:: rgr pulmonară, ecografie cardiacă şi
abdominală(pericardită exudativă, hemo/pneu-
hemo/pneu
motorax, hemoperitoneu), CT (hemoragii cerebrale)

B6 RC (UK)
 Identificarea pacienţilor
pacien cu risc de
stop cardiorespirator

• Indicatori clinici ai degradării anterioare stopului

cardiac intraspitalicesc (80%)
– tahipnee sau ->bradipnee
>bradipnee
– tahicardie sau->bradicardie
>bradicardie
– hipotensiune
– scăderea nivelului de conştienţă

B7 RC (UK)
 BLS
SUPORT VITAL BAZAL

C8
RC (UK)
 CPR
 Tehnicile de resuscitare s-au descris in urma cu
100 de ani
 1950 Peter Safar descrie CPR si devine parintele
resuscitarii cardio-pulmonare
pulmonare moderne:
ABCs (airway, breathing, circulation) in
resuscitare, inclusiv ventilatia "mouth-to-mouth”
Se descrie MCE si se introduc tehnicile de
defirilare externa

RC (UK)
 CPR
Safar si Elam descriu
tehnica efectivă de
management al căii
aeriene si ventilaţia
“gură la gură” in 1958
MCE este redescoperit
şi prezentat de
Kowenhoven, Jude si
Knickerbocker in 1960
RC (UK)
 CPR
• Incepe evaluarea sigurantei salvatorului

RC (UK)
Lanţul supravieţuirii

RC (UK)
 Acces rapid
Could you recognize the symptoms of
SCA?
• Unresponsiveness
• Loss of consciousness
• Lack of pulse
• Cessation of breathing
RC (UK)
 SUNA 112
•"What is your emergency?"
Give as much information as you can such as, "The man sitting next to
me had sudden chest pain, then collapsed." Or "She's lost
consciousness and doesn't seem to be breathing.“

•"What's happening now?"

"My friend is giving CPR. We have an automated external defibrillator
(AED)." Or, "We're trying to find a medically trained person to assist
us.“

•"Where
"Where is the victim located?"
"We are at the Evergreen Company, here at 1234 Fifth Avenue NE, in
the back hall.“

•"What
"What number are you calling from?"
"The number is 888-555-1313
1313 and my name is Jo."
RC (UK)
 BLS precoce
• Are you trained in CPR? If not, sign up for a class in your area and encourage
a friend or family member to join you.
• Are people in your workplace trained? If not, see if your company would
sponsor a training program through an organization such as the American
Heart Association, the American Red Cross,
Cross or the National Safety Council.
• Is CPR offered in local schools? If not, help start a program to ensure that all
students learn CPR before graduating from high school.
• If you are trained, has your certification expired? If so, it's time to take a
refresher course.
• Are the emergency dispatchers in your area trained to give medical care
instructions over the phone? ? If not, see how this situation could be changed.

RC (UK)
Defibrilare precoce

• For every minute that passes without

defibrillation, the chances for survival drop by
7-10%.
• After 10 minutes, survival is unlikely.
• According to the American Heart Association,
40,000 additional lives could be saved in the
United States each year with widespread access
to defibrillation.

RC (UK)
 Defibrilare precoce
• How long would it take an AED to reach you in an emergency? Learn
whether this "call-to-shock"
shock" time is 5 minutes or less at least 90 percent of the
time.
• If the "call-to-shock"
shock" times takes longer than five minutes, see what your
community can do imporve the AED accessibility.

• Do your state laws allow all first responders, such as police officers, fire-fighters,
fire
and trained lay people to use AEDs? Determine the legal liabilities in your state.

• Are the first response emergency vehicles (e.g., fire trucks, police cars) equipped
with AEDs? Are these personnel trained to deliver the first shock within 60
seconds of their arrival? If not, find out how to start a Public Access
Defibrillation Program in your community.
RC (UK)
Suport vital
avansat
precoce

RC (UK)
SUPORTUL VITAL
DE BAZĂ
(BASIC LIFE SUPPORT)

RC (UK)
 Obiective

Să înţelegem:
• Riscurile la care se expune salvatorul în
timpul resuscitării
• Cum se acordă primul ajutor
• Diferenţele dintre primul ajutor acordat în
interiorul şi în afara spitalului
 Riscurile salvatorului
• Eliminarea sau minimizarea riscului
• Manipularea
• Evitarea pericolelor exterioare:
–trafic
–electricitate
–gaz
–apă
 Riscurile salvatorului:
otrăvirea
virea
• Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat
–Se foloseştete masca şi se părăseşte
urgent zona contaminată
• Substanţele
ele corozive
–se
se absorb prin piele şi tractul respirator
–se
se folosesc haine protectoare
 Riscurile salvatorului
Infec
nfecţiile
• Tuberculoza
• SARS
• Nu se transmite hepatita B sau C, sau
CMV
• Nu au fost raportate cazuri de infectare
cu HIV după aplicarea manevrelor de
resuscitare
 Riscurile salvatorului:
precauţie în
n tratarea infecţiilor
infec
• Folosirea mănuşilor şi
protejarea ochilor
• Recipiente speciale
pentru materiale
înţepătoare
• Mască pentru faţă cu
valve unidirecţionale
• Manechine
– spălare repetată
 Evaluare

Se va evalua şi se va asigura
salvatorul şi victima
Scuturaţi şi strigaţi
Victima reacţionează?
reac

DA

• Căutarea leziunilor
• Stabilirea diagnosticului
• Acordarea primului ajutor
Reacţioneaz
ionează victima?

NU
• Strigaţii după
dup ajutor
• Aşezaţi
şezaţi victima în decubit
dorsal şi elibera
liberaţi-i căile
aeriene
• Verificaţii respiraţia
respira
Eliberarea că
ăilor aeriene

• Hiperextensia capului
• Ridicarea mandibulei
• Dacă se
suspicionează leziune
de coloană vertebrală
cervicală:
– Subluxaţia
mandibulei
 Curăţarea digitală a
cavităţii bucale

• Se va efectua numai
pentru îndepărtarea
corpilor străini solizi,
vizibili

RC (UK)
Verificarea respiraţiei
respira
• Priviţi expansiunile toracelui
• Ascultaţi sunetul respiraţiei
• Simţiţi pe obraz aerul expirat
• Toate acestea nu trebuie să
dureze mai mult de 10
secunde după care hotărâţi
dacă pacientul respiră sau nu
 Respiră victima?

DA
• Dacă situaţiaia permite, aşezaţi
a victima într-o
poziţie laterală de siguranţă
• Sunaţi după ajutor
• Reevaluaţi periodic starea pacientului
Poziţia laterală de siguranţă
Faza I
Poziţia laterală de siguranţă
Faza II
I
Poziţia laterală de siguranţă
Faza III
I
Poziţia laterală de siguranţă
Faza IV
 Respiră victima?

NU
• Solicitaţi ajutor calificat
• Aplicaţi podul palmei în zona centrală a toracelui şi cealaltă
mână deasupra
• Începeţi compresiunile toracice la o frecvenţă de 100/minut
• După efectuarea a 30 de compresiuni administraţi 2 ventilaţii
Apăsaţi pe stern:
Ap
Astfel încât acesta să
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut
Compresiunile
toracice
Respiraţia
ia artificială
artificial

• Pensaţi nasul victimei

• Ţineţi-i bărbia ridicată
• Inspiraţi adânc
• Încercaţi să aplicaţi
cât mai etanş buzele
pe cele ale victimei
Respiraţia
ia artificială
artificial

• Expiraţi continuu (1
sec) în gura victimei
• Verificaţi dacă i se
ridică pieptul
• Păstraţi-i bărbia ridicată
• Verificaţi mişcările
toracelui
Verificarea revenirii toracelui
Resuscitare
esuscitare cardiopulmonară
cardiopulmonar
efectuată de o singură persoană
 Ventilaţia
ia gură-la-nas
gur
• Dacă ventilaţia gură
ă-la-gură este dificilă
• Dacă gura este serios lezată
• Victima este salvată
ă de la înec
• Resuscitarea este facută
facut de un copil
• Motive estetice
 Raport
Compresiuni toracice
e: Frecvenţă ventilaţii

• 30 compresiuni : 2 ventilaţii
 Reevaluarea victimei

• Resuscitarea de bază va fi întreruptă

pentru reevaluarea victimei numai dacă
aceasta va prezenta respiraţii normale
 Resuscitare numai prin compresiuni
toracice

• Când salvatorul nu doreşte sau este în imposibilitate de a

administra ventilaţii gură-la-gură
gură
• Compresiile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă de
100/minut
• Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru reevaluarea
victimei numai dacă aceasta va prezenta respiraţii normale
Se continuă resuscitarea până:
p
• Soseşte
te ajutorul calificat şi preia
manevrele de resuscitare
• Victima are semne vitale
• Salvatorul se epuizează
Este lezată coloana vertebrală cervicală?

• Dacă este posibil, să se păstreze

p capul, gâtul
şi pieptul în acelaşi ax
• Extensie minimă a capului
• Preferabilă subluxaţia mandibulei
• Adesea este necesară ă asistenţa specializată
 Obstrucţia
ţia căilor aeriene la adult
Evaluează
severitatea

Obstrucţie severă a Obstrucţie uşoară a

căilor aeriene căilor aeriene

Inconştient Încurajează tusea

Conştient Continuaţi să evaluaţi dacă tusea
Începe resuscitarea 5 lovituri interscapulare devine ineficientă înainte ca
pacientul să devină
de bază 5 compresiuni abdominale
inconştient
 Pacient
inconştient
Problema
obstructiei de
cale aeriana
-copil
- varstnic
- tulburari de
C51
deglutitie RC (UK)
 Pacient inconştient?
inconştient
Solicitaţi ajutor

Eliberarea căilor aeriene Trimiteţi după defibrilator semiautomat

Nu respiră normal
Solicitaţi ajutor prin 112

Algoritmul BLS RCP 30 : 2

Pana la sosirea defibrilatorului

Evaluarea
Ritmului
Întrebări?
C54
RC (UK)
CĂILE DE ADMINISTRARE
A MEDICAMENTELOR ÎN
TIMPUL RESUSCITĂRII
CARDIOPULMONARE
ULMONARE

RC (UK)
 Obiective
ective

• Înţelegerea necesităţii obţinerii unui

acces intravenos
• Revizuirea echipamentului folosit
• Locurile preferate pentru accesul
venos

RC (UK)
 Avantajele accesului venos

• Administrarea medicamentelor

• Administrarea fluidelor

• Recoltarea probelor de sânge

• Introducerea cateterelor de pacing

RC (UK)
 Accesul venos periferic

• Extremitatea superioară
–Partea
Partea dorsală a palmei
–Antebraţ, fosă antecubitală

• Gât
–Vena
Vena jugulară externă
RC (UK)
 Ce se poate administra pe cale
intraosoasa
• Toate medicamentele resuscitării
resuscit
• Volum- lichide, sânge,
nge, plasmă
plasm
• Medicamentele hipertone( bicarbonat de
sodiu, clorura de calciu, dextran)
• Antibiotice

RC (UK)
 Introducerea acului si perfuzia
intraosoasa
• Tehnică salvatoare de viaţă
via pentru
administrarea de medicamente
• Recent s- a dovedit că poate fi utilizată şi
la adulţi
• Se va utiliza când
nd accesul I.V. este dificil
sau se anticipează căă va fi dificil sau va
necesita mult timp
RC (UK)
Indicaţiile
iile perfuziei intraosoase
• Stop cardio- respirator
• Şoc
oc ( de orice tip)
• Deshidratare severă
sever
• Arsuri extinse
• Politraumatisme

RC (UK)
 Locurile de amplasare a acului
intraosos
• 2 cm. sub tuberozitatea tibială
tibial
• 1 / 3 inferioară a femurului anterior

RC (UK)
 Tehnica de insertie a acului intraosos si
perfuziei intraosoase

• Se va introduce acul vertical cu mişcări

mi de
rotaţie ferme până cand intră
intr acul
• Se aspiră cu o seringă
sering
• Dacă este bine introdus, acul va fi fix în os
şi nu se va mişca

RC (UK)
RC (UK)
 Accesul intraosos
i
Complicaţii în
n <1% din cazuri
Fracturi
Sindrom de compart
ompartiment
Extravazare
Osteomielită

RC (UK)
 Administrarea traheală a
medicamentelor – NU MAI ESTE
RECOMANDATA
• Imposibilitatea canulării venoase
• Necesitatea tubului traheal in situ
• Ajustarea dozei şi a volumului
• Dispersia în arborele bronşic
• Necesită hidrosolubilitate şi trecerea membranei alveolo
capilare

RC (UK)
 Administrarea traheală a
medicamentelor
Medicamente care Medicamente care nu pot
pot fi administrate fi administrate
endotraheal: endotraheal:
• Epinefrina • Amiodaronă
• Lidocaina • Bicarbonat de sodiu
• Atropina • Calciu
• Naloxona
RC (UK)
Întrebări
Întrebări?

RC (UK)
 Rezumat
• Dacă aveţi la îndemână o canulă venoasă
periferică funcţională,, folosiţi-o de la început
• Venele centrale reprezintă cea mai bună
alegere, dacă situaţia permite, dar fiţi atenţi la
complicaţii
• Calea endotraheală poate fi folosită cu
ajustarea corespunzătoare a dozelor

RC (UK)
DEFIBRILAREA
AREA

RC (UK)
 Obiective
ective
Să înţelegem:
• Ce este defibrilarea
• Indicaţiile defibrilării
• Cum se aplică în condiţii de siguranţă
şocurile, folosind:
– un defibrilator manual
– un defibrilator semiautomat extern
RC (UK)
 Mecanismul
ul defibrilării
• Definiţie
“Încetarea fibrilaţiei sau oprirea FV/TV la 5
secunde e de la aplicarea şocului”
şocului
• Cea mai mare parte a miocardului
depolarizat
• Controlul preluat de către pacemaker-ul
natural
RC (UK)
 Defibril
Defibrilarea
Succesulul depinde de
transmiterea curentului la
miocard
Unda electrică depinde de:
de
• Poziţia electrozilor
• Impedanţa transtoracică
• Energia transmisă
• Dimensiunile trupului victimei RC (UK)
 Impedanţa
ţa transtoracică

Depinde de:
• Mărimea electrozilor
• 12 - 14 cm diametru la adult
• 8 cm diametru la copil
• Contactul electrod - tegument
• Presiunea în punctul de contact
c
• Faza respiraţiei
RC (UK)
 Defibril
Defibrilatoare
• Componente
– Sursa de energie
– Condensator
– Electrozi
• Modele
– Manual
– Semiautomat
– Automat implantabil
– Cu undă monofazică sau bifazică
RC (UK)
 Mecanismul defibrilarii – unda
electrica

F76
RC (UK)
 Defibrilatoarele bifazice
• Necesită mai puţină energie pentru defibrilare
– au condensatoare şi baterii mai mici
– sunt mai uşoare şi mai comod de transportat
• Şocurile bifazice < 200 J au o rată mai mare de
succes în conversia FV/
V/TV decât şocurile
monofazice cu 300 J

RC (UK)
 Necesităţile defibrilării intraspitaliceşti
• “Personalul medical cu sarcina de a practica
RCP trebuie instruit, echipat şi autorizat să
efectueze defibrilarea””
• “Intervalul dintre colaps şi aplicarea şocului
trebuie să fie mai mic de 3 minute în toate
sectoarele spitalului”

RC (UK)
 Programe publice de defibrilare

The Public Access Defibrillation Trial Investigators. Public-access

defibrillation
and survival after out-of-hospital cardiac arrest. N Engl J Med
2004;351:637–46

Patient admitted to hospital —

no. (%)
CPR: 29 (27.1)
CPR+ AED: 50 (39.1)

RC (UK)
Defibrilatoarele semiautomate externe
• Analizează ritmul
cardiac
• Pregătesc aplicarea
şocului
• Au specificitate pentru
recunoaşterea ritmului
ce se pretează pentru
defibrilare, de până la
100%
RC (UK)
Defibrilatoarele semiautomate externe

Avantaje:
• Necesită mai puţină pregătire
–nu
nu este necesară interpretarea ECG
• Convenabile pentru defibrilarea de “prim-
ajutor”
• Programe de defibrilare pentru public
RC (UK)
Defibrilarea semiautomată externă
• Se aplică electrozii adezivi
• Se urmăresc instrucţiunile
audio-video
• Se face analiza ECG
automată
• Se încarcă automat dacă
ritmul cardiac se pretează
la defibrilare
• +/- trecere pe modul
manual
RC (UK)
 Evaluaţi victima
după protocolul BLS Algoritmul
Dacă DEA nu este disponibilă imediat DEA
BLS

Comutaţi defibrilatorul pe ON
Ataşaţi electrozii
Urmaţi instrucţiunile verbale/vizuale
verbale
ANALIZĂ

Se recomandă Nu se recomandă
şocurile şocurile
1 soc Dacă nu există
150-200-360 J circulaţie
bifazic RCP 30:2
360 J monofazic 2 minute RC (UK)
Defibrilarea manuală
Implică, din partea operatorului
• Identificarea ritmului ECG
• Încărcarea aparatului şi
aplicarea şocurilor
• Poate
P fi folosită pentru
cardioversi sincronă
cardioversia

RC (UK)
 Folosirea defibrilatorului în condiţii
de siguranţă
• Nu ţineţi niciodată ambele padele în aceeaşi
mână
• Încărcaţi padelele numai după aplicarea lor pe
toracele victimei
• Evitaţi contacul direct sau indirect
• Ştergeţi toate urmele de lichide de pe toracele
pacientului
• Îndepărtaţi sursele de oxigen din zona
defibrilării (1 metru)
RC (UK)
 Defibril
Defibrilarea
• Evaluarea ritmului se va face rapid dupa fiecare
2 minute de RCP iar evaluarea pulsului central
numai in situatia aparitiei unui ritm care ar
putea sugera prezenta circulatiei.
• Daca in timpul celor 2 min. de RCP apare un
ritm compatibil cu prezenta circulatiei, nu se vor
intrerupe compresiunile toracice decat daca
victima are semne vitale prezente

RC (UK)
Defibrilarea manuală
• F
FV/TV diagnosticate după ECG
şi semne de stop cardiac
• Selectaţi
Select nivelul corect de
energie
• Încărcaţi padelele după ce au
fost aplicate pe toracele
pacientului
• Strigaţi “atenţie”
• Verificarea vizuală a zonei
• Verificarea monitorului
RC (UK)
• Aplicarea şocului
 Cardioversia sincronizată
• Converteşte tahiaritmiile atriale sau
ventriculare
• Şocuri sincronizate cu unda R
• Scurtă pauză după activarea butoanelor de
descărcare – menţineţi pe loc padelele
defibrilatorului
• La pacienţii conştienţi:
conştienţi sedare sau anestezie
• Verificaţi dacă sunt necesare şocuri
ulterioare
RC (UK)
Întrebări
Întrebări?

RC (UK)
The defibrillation mode that affords the best
outcome will depend on the system,, skills, training and ECG
recognition In any cardiac arrest they have not witnessed, EMS
skills of rescuers. A shorter pre-shock
shock pause and lower total personnel
hands-off-ratio increases vital organ perfusion and the should provide good-quality CPR while a defibrillator is
probability retrieved,
of ROSC applied and charged, but routine delivery of a specified
-TRAINING period of
-PAUZA SCURTA PRESOC CPR (e.g., 2 or 3 min) before rhythm analysis and a
-PERIOADE SCURTE DE INTRERUPERE A shock is delivered is not recommended.
COMPRESIUNILOR TORACICE
CPR PANA ESTE
DISPONIBIL
DEFIBRILATORUL!
The delay between stopping chest compressions and delivery
of
the shock (the pre-shock
shock pause) must be kept to an absolute
minimum;
even 5–10
10 s delay will reduce the chances of the shock being
successful.

The entire process of defibrillation should be

achievable with no more than a 5 s interruption to chest
compressions.

DEFIBRILAREA – SUB 5 SEC

RC (UK)
 Rezumat
• Defibrilarea
area este singura metodă eficientă
de restabilire a debitului cardiac la un
pacient cu FV sau TV fără puls
• Defibrilarea trebuie efectuată prompt şi
eficient, în condiţii de siguranţă
• Noi tehnologii au îmbunătăţit
performanţele aparatelor şi au simplificat
folosirea lor
RC (UK)
F92
RC (UK)