LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HEPATITA CRONICA

CAPITOLUL I

Nursing, ca o parte integranta a sistemului de asistenta sociala, cuprinde ocrotirea

sanatatii, prevenirea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic, psihic (mental), ca si a celor infirmi
(handicapati) de toate varstele, in toate formele de asistenta sociala fenomenele ce privesc in
special nursele sunt reactii individuale, familiare si de grup la problemele actuale sau potentiale de
sanatate. Aceste reactii umane cuprind o sfera mai larga, de la reactii de restabilire a sanatatii,
pana la o faza individuala a bolii, a dezvoltarii politicii in promovarea pe o perioada indelungata a
(ocrotirii) sanatatii populatiei.

Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa, sa-si
mentina sau recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor
pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa sau cunostiintele necesare. Asistenta
medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta
cat mai repede posibil.

Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care reclama cunostiinte

profesionale temeinice si calitati morale deosebite.

Bolnavul, cand se interneaza in spital sau se supune unui tratament ambulatoriu, isi incredinteaza
sanatatea si chiar viata in mainile acelora care il ingrijesc. Ingrijirea bolnavului, fata de societate, dar
in special fata de constiinta noastra personala. Din acest motiv avem datoria de a consacra toata
stiinta si energia noastra pentru ingrijirea oricarui bolnav. Dupa terminarea serviciului trebuie
reverificata activitatea intregii zile de munca, pentru a nu scapa nimic din tratamentul bolnavului.

In caz ca pierdem vreun bolnav trebuie sa fim convinsi ca am facut tot posibilul pentru
salvarea lui. Activitatea dusa fara cunostiinte profesionale corespunzatoare, cu o munca
superficiala duce la remuscari ulterioare fata de vaduve, orfani sau oameni deveniti incapabili de
munca.

Constiinciozitatea este o urmare fireasca a bunei pregatiri profesionale. Numai acela care
cunoaste toate cunostiintele muncii sale poate fi intr-adevar constiincios. Munca efectuata fara
pregatire corespunzatoare constituie in sine o lipsa de constiinciozitate.

Baza pregatirii teoretice si practice se castiga in scoala. Cunostiintele acumulate aici vor
servi insa in viata numai in cazul in care insusirea cunostiintelor s-a facut sistematic zi de zi, ora de
ora caci, in caz contrar, vor lipsi anumite verigi din lantul cunostiintelor, ceea ce va impiedica
progresul inteior.

Dupa terminarea scolii, dezvoltarea cunostiintelor profesionale nu trebuie sa se opreasca

nici un moment. Progesul stiintelor medicale se face intr-un ritm rapid in zilele noastre, ceea ce
necesita in permaneta aplicarea metodelor noi de munca, cu care cadrele medii trebuie sa fie la curent.
 Conduita esentiala pentru a depune o munca de calitate este dragostea fata de profesiune si
munca.
Valoarea unei asistente este determinata de cunostiintele ei profesionale precum si de
volumul cunostiintelor pe care le aplica creator la patul bolnavului. In centrul atentiei ei trebuie sa fie
bolnavul, in a carei stare sufleteaca trebuie sa se transpuna, pentru a se putea apropia de el si a-i
castiga increderea. Asistenta trebuie sa staruie sa amelioreze starea bolnavului, sa-i asigure confortul
maxim in cursul ingrijirilor si sa ajute bolnavul sa recastige increderea si capacitatea de a duce o viata
normala dupa externare.
 CAPITOLUL II

Notiuni de etica si deontologie medicala

Nursa, cadru sanitar, care se ocupa cu ingrijirea bolnavilor trebuie sa aiba, pe langa pregatirea de
specialitate, conduita etica si calitati psihologice ca : simt de orientare, blandete, buna – cuviinta,
umanitate si acea “ chemare,, :, acea calitate de daruire, sacrificiu, de abnegatie, fara de care risca sa
ramana o ruina, o anonima lipsita de satisfactii morale si profesionale, singurele obiective dealtfel
pentru care merita sa-si exercite profesiunea.

Nursa participa la vizita medicala pentru a da relatii privind evolutia bolii, tratamentul
administrat si pentru a lua la cunostinta ce recomandari se fac in continuare de catre medic. Cu
toate ca nu participa in mod responsabil la examenul bolnavului, la stabilirea diagnosticului sau la
dirijarea tratamentului, nursa este un colaborator pretios al medicului, fapt pe care trebuie sa-l
foloseasca pentru a-si ridica necontenit nivelul profesional.
Orice om care se ocupa de ingrijirea bolnavilor trebuie sa lucreze constiincios.

Constiinciozitatea ridica valoarea oricarei munci, dar in special a muncii sanitare si din
acest motiv ea trebuie cultivata in mod sistematic. De gradul de constiinciozitate al asistentei
depind vieti de oameni; de aceea, ea trebuie sa fie un om cu calitati deosebite.

Grija fata de bolnavi o insoteste si acasa in orele libere, daca este devotata sarcinii marete de
ingrijire a bolnavilor. Ingrijirea bolnavului reprezinta o mare raspundere fata de viata si sanatatea
bolnavului, fata de societate, dar in special fata de constiinta noastra profesionala si personala. De
aceea avem datoria de a consacra toata stiinta si energia noastra pentru ingrijirea bolnavilor.
Asistenta poate indeplini in conditii bune sarcinile ei profesionale numai daca are suficiente
cunostinte de specialitate; ea trebuie sa aiba in primul rand o buna pregatire profesionala.
Cunostintele profesionale ale asistentei trebuie sa corespunda profilului sanitar in care
lucreaza.
Volumul cunostintelor pe care ea le poseda trebuie sa cuprinda toate ramurile medicale in
care activeaza.
Deprinderile practice si priceperile profesionale sa fie bine insusite pentru ca manopera
ceruta sa fie executata corect, rapid, curat, frumos, elegant.
Nursa, trebuie sa cunoasca tehnica ingrijirii bolnavului, metode de investigatie, pregatirea
bolnavilor pentru eaxminarile complementare, tehnica tratamentului modern, dar se cere in acelasi
timp sa cunoasca evolutia bolilor, complicatiile posibile in cursul evolutiei lor, precum si masurile
de urgenta care trebuie luate pana la sosirea medicului.
Asistenta trebuie sa cunoasca bine bazele psihologiei bolnavului, manifestarile psihologice
ale diferitelor imbolnaviri si efectul psihologic al procesului de imbolnavire asupra bolnavului,
pentru a se putea apropia mai usor de problemele lui si de a castiga cooperarea bolnavului la
procedeele de ingrijire si tratament.
Asistenta medicala poate fi facuta numai cu devotament. Devotamentul hotaraste atitudinea
omului fata de munca. Devotamentul se verifica atunci cand este pus la incercare si in activitatea
sanitara abunda cu prisosinta posibilitatile de verificare.
Unitatea sanitara aglomerata, bolnavi in stare grava, aparitia unor epidemii, accidente sau
calamitati de alta natura ne obliga de multe ori sa prelingim orele noastre de munca.
 O insusire de capetenie a cadrelor sanitare trebuie sa fie punctualitatea.

Administrarea intarziata a medicamentelor, nerespectarea dozelor

prescrise, nerespectarea regimului prescris bolnavilor, dauneaza si pot avea efecte neplacute.

Pastrarea secretului profesional este o alta datorie fundamentala a cadrelor sanitare.

Tot ce asistenta afla despre bolnav sau boala lui de la medici, din buletinele de analize,
confidentele facute de bolnav sau de familia bolnavilor, date relative la modul de viata constituie
obiectivul secretului profesional.

Secretul profesional nu se discuta cu nimeni, nici macar in serviciu, cu atat mai putin in
familie sau in cercuri de prieteni.

Atitudinea justa fata de bolnav hotaraste – alaturi de tehnicitate si de pregatirea

profesionala – calitatea si valoarea muncii asistentei. Ea trebuie sa fie mereu atenta,
binevoitoare si amabila fata de bolnavi, indiferent de grijile ei proprii. La patul bolnavului
ea trebuie sa se dedice numai sarcinilor ei de ingrijire si sa uite tot ceea ce este in afara de
bolnav.

Asistenta trebuie sa-si pastreze totdeauna calmul, blandetea si sa se apropie cu bunatate si

intelegere de suferinzi, fara sa dea dovada de slabiciune sau ezitare in munca. Trebuie sa imprime
optimism bolnavilor in stare grava si sa tina treaza in ei dorinta de a trai si de a se vindeca.

Atitudinea fata de familia bolnavilor trebuie sa fie de asemenea principiala.

Castigarea increderii familiei este aproape tot atat de importanta ca si a bolnavului.

Atitudinea serviabila fata de apartinatori sa fie impecabila atat cu ocazia intalnirilor personale,
cat si la convorbirile telefonice.

Bolnavul incredinteaza sanatatea si uneori viata in mainile asistentei medicale si

medicului; din acest motiv, prima lor sarcina este de a castiga increderea bolnavului.

Numai constiinta profesionala, munca sustinuta si devotata si inaltul spirit de

responsabilitate sunt calitatile care pot castiga increderea bolnavului.

Nici un sacrificiu depus in interesul bolnavilor nu poate fi destul de mare, caci orice minut
bine folosit poate salva viata unui om pentru familie si societate.
 CAPITOLUL III

ANATOMIA -FIZIOLOGIA FICATULUI-DATE FUNDAMENTALE

ONTOGENEZA SI ANATOMIE

Ontogeneza

In dezvoltarea embrionara, ficatul apare timpuriu sub forma unui mugur cavitar ce se

dezvolta din septul transvers, inapoia diafragmului ventral, in partea anterioara a intestinului

primitiv, sub forma unei proeminente longitudinale din peretele ventral al duodenului.

Evaginarea diverticulara a intestinului care va da nastere viitorutui ficat se

numeste conductul hepatic primitiv, care in aceasta faza comunica larg cu cavitatea duodenala

de care adera.

Cresterea ficatului are loc in mesogastrul ventral in portiune sa craniala prin trabecule

epiteliale numite cilindri hepatici. Aceste celule vor forma hepatocitele, iar spatiile dintre ele vor

fi umplute de vase sanguine care vor forma sinusoidele, care provin din celule cu potential

angiogenetic ale mezenchimului septului transvers. La adult, hepatocitele vor fi in legatura

stransa cu sangele drenat de sistemul venei porte.

Figura 1. Raporturile anatomice ale ficatului

Canaliculele colectoare intrahepatice iau nastere prin

resorbtia unora din cordoanele glandulare. Ficatul incepe sa

functioneze din luna a V-a a vietii intrauterine. Dezvoltarea ficatului este enorma, organul

reprezentand in aceasta faza 10% din greutatea corporala, pentru ca la nastere sa reprezinte

numai 5% din greutatea noului nascut.

 Dupa nastere cresterea ficatutui continua, dar proportional mult mai putin decat celelalte

organe abdominale. Complexitatea functiilor hepatice, vascularizatia particulara, atat veno-

venoasa(portala), cat si artero-venoasa deriva din organogeneza hepatica.

Ea rezulta din disocierea mezodermului, din diferitele aferente ale venelor viteline si

ombilicale de la nivetul septului transvers prin proliferarea cordoanelor endoblastice, aparand in

momentul finalizarii organogenetice ,unitatea functionala histo-fiziologica-lobului hepatic

Anatomie

Morfologie, situatie, raporturi

Volumul ficatului difera de la un individ la altul, masa sa fiind variabila in functie de sex,

varsta si talia individului. Ficatul este cel mai voluminos organ parenchimatos intraabdominal,

avand o greutate ce variaza intre 1200 si 1500 g.

Situatia anatomica este toraco-abdominala, in loja hepatica, ce ocupa toata regiunea

subdiafragmatica dreapta pe care o debordeaza mult in stanga liniei mediane. Protectia organului

va cuprinde in intregime hipocondrul drept,extinzandu-se prin portiunea craniala a epigastrului

pana in hipocondrul stang.

Forma organului depinde de gradul de dezvoltare predominant:ficat ventropetal, cand

predomina dezvoltarea anterioara, sau ficat dorsopetal cand predomina dezvoltarea posterioara.

Suprafata organului este neteda, culoarea rosie bruna, consistenta moderat elastica
Ficatul este continut intr-o capsula conjunctiva - capsula lui Glisson, care trimite prelungiri in
 interiorul parenchimului - tecile glissoniene, care inconjoara pediculii vasculo-bilioportali.

Ficatul este atasat prin formatiuni ligamentare de organele invecinate.

Dintre acestea un reper important este ligamentul falciform situat pe fata convexa a ficatului si a

carei margine anterioara se continua prin ligamentul rotund, care este vena ombilicala a

perioadei fetale, obliterata la adult, cu portiuni de repermeabilizare in hipertensiunea

portala.Diferitele santuri si scizuri de pe suprafata ficatului delimiteaza mai multi lobi: lobul

drept, lobul stang(pe fata diafragmatica); lobul patrat si lobul lui Spigel (pe fata viscerala).

Delimitarea anatomica-functionala intre ficatul drept si cel stang nu este cea clasica, ci este

realizata de o linie virtuala ce uneste marginea stanga a venei cave suprahepatice cu vezicula

biliara, denumita linia lui Cantlie, care delimiteaza hemificatul drept de cel stang, absolut

autonome din punct de vedere vascular si biliar.

Anatomie functionala

Se refera la segmentatia hepatica, ce se bazeaza pe distributia pediculilor portali si

topografia venelor suprahepatice. Segmentatia descrisa de C. Couinaud are cea mai larga

acceptiune, cuprinde 8 segmente, care sunt teritorii de parenchim cu pediculi vasculari si biliari

perfect individualizati. Lobul lui Spigel sau segmentul I este un segment autonom, deoarece are o

vascularizatie independenta de cele trei vene suprahepatice, venele sale varsandu-se direct in vena

cava inferioara. Aceasta autonomie a segmentului I este probata si de hipertrofia sa

compensatorie observata in sindromul Budd-Chiari, datorat obstructiei celor trei vene

suprahepatice.

Cunoasterea acestor segmente a permis dezvoltarea logica pe criterii anatomic-

functionale a rezectiilor hepatice, constituind bazele hepatectomiilor reglate. De asemenea,
cunoasterea acestor segmente a permis mai recent efectuarea transplantelor hepatice cu grefon

hepatic partajat(split liver), putandu-se grefa doi receptori cu un ficat fragmentat de la un

singur donator, sau chiar recoltandu-se un fragment hepatic de la donatorii vii.

Figura 2. Segmentatia ficatului

Vascularizatia hepatica

Circulatia hepatica aferenta este asigurata de sistemul arterei hepatice si de vena porta,

iar cea aferenta de sisternul venelor suprahepatice.Particularitatilor anatomice de irigatie le

corespund si caracteristici functional-hemodinamice specifice functiilor hepatice.

Vena porta larga de 14 mm si lunga de circa 8 cm abordeaza ficatul la nivelul hilulul,

fiind elementul anatomic situat cel mai posterior la nivelul pediculului hepatic. In hil se bifurca

dand cele doua trunchiuri drept si stang,care iriga hemificatul corespunzator. Distributia
intrahepatica respecta segmentatia ficatului, constituind impreuna cu canalul biliar si

arborizatia arteriala pediculul glissonian, deoarece prelungirile capsulei Glisson invelesc

elementele vasculo-biliare ce patrund si ies din ficat la nivelul hilului. In afara trunchiului portal

principal mai exista venele porte accesorii care ajung la ficat prin venele ligamentului falciform,

venele ligamentului rotund,vena cistica si venele paracoledociene. Aceste vene se pot hipertrofia

in caz de obliterare a trunchiului port principal, stabilind o nouaa circulatie portala, dand

nastere cavernomului portal

 La individul normal, anastomozele porto-cave sunt prezente anatomic, dar reduse, devenind

voluminoase in caz de obstacol portal sau in hipertensiunea portala

Artera hepatica contribuie de asemenea la irigatia hepatica.

Are originea din trunchiul celiac, care in segmentul sau initial constituie artera hepatica

comuna care da nastere arterei gastro-duodenale, continuandu-se cu artera hepatica proprie,

care este situata in grosimea ligamentului hepato-duodenal, in stanga caii biliare principale,

anterior fata de vena porta, bifurcandu-se in cele doua ramuri principale dreapta si stanga la

nivelul hilului. Dispozitia anatomica modala(normala) este prezenta numai in 55% a cazurilor,

existand o multitudine de variante anatomice a caror cunoastere este foarte importanta pentru

chirurgia hapato-biliara. Doua variante au semnificatie particulara: in 17% din cazuri artera

hepatica isi are originea din artera mezenterica superioara si trece inapoia capului pancreatic,

iar in 23% din cazuri artera hepatica stanga ia nastere din artera gastrica stanga. Traiectul

intrahepatic arterial urmeaza pe cel al venei porte. In raporturi diferite, arterele ramificate se

dispun in jurul ramurilor portale intr-un mod asemanator cu carceii unei plante cataratoare.

Circulatia aferenta hepatica este dubla: arteriala si venoportala, asigurand pentru ficat

10-14% din volumul circulant total: iar 40% din sangele intrahepatic se afla in vasele de mare

capacitate (vena porta, venele suprahepatice, artera hepatica). Din acest motiv, ficatul se

comporta ca un organ venos expansiv. Daca presiunea venoasa centrala creste, ficatul devine un

rezervor venos. De asemenea, ficatul va elibera sange, crescand volumul circulant cand

presiunea venoasa centrala scade, cum este in cazul hemoragiilor.

Sinusoidul hepatic are irigatie portala si arteriala, excluzand fistule arteriovenoase

presinusoidale intre cele doua sisteme vasculare. Sinusoidele se dispun in lobuli (acinul hepatic)

care constituie unitatea functionala microcirculatorie a ficatului(Rappaport). Presiunea si fluxul

sanguin la acest nivel sunt sub dependenta activitatii fibrelor musculare netede ce constituie

sfincterele arterioare si precapilare. Activitatea acestor sfinctere este sub influenta reglarii neuro-

hormonale, iar ipotetic si sub influenta acizilor biliari. Drenajul sanguin se face apoi spre vene

centrolobulare, ele se unesc in vene colectoare si converg spre cele trei vene suprahepatice.

Circulatia hepatica eferenta dreneaza sangele hepatic prin intermediul celor trei vene

suprahepatice spre vena cava inferioara, abusandu-se caudal de orificiul diafragmatic al cavei

inferioare. Venele suprahepatice sunt dispuse in planul intersegmental dintre ariile irigate de

ramurile portale.

Aspectul cel mai interesant al dublei irigatii arteriale si venoase este autoreglarea. In caz

de scadere a presiunii din teritoriul arterei hepatice apare arteriolodilatatia miogena, scazand

rezistenta din teritoriul arterial fara alterarea fluxului sanguin intrahepatic.

Scaderea fluxului portal este asociata cu scaderea rezistentei in teritoriul arterial

intrahepatic.

Acest fenornen este verificat in cazul operatiilor de sant potcovar din hipertensiunea

portala, care scad presiunea din teritoriul portal si amelioreazaa irigatia arteriala hepatica

Cresterea fluxului arterial a fost observata si in obstructiile acute ale caii biliare principale.

Circulatia limfatica a ficatului este reprezentata de o retea subseroasa superficiala si de

una parenchimala profunda.

Limfaticele subseroase se dispun sub capsula Glisson si intercomunica cu reteaua din

jurul colecistului. Originea retelei profunde intraparenchimale este in spatiul Iui Disse
 perivascular fata de acinul hepatic, colectandu-se apoi din jurul vaselor triadei portale spre

periferia lobululni.

Colectoarele limfatice profunde au un traiect intrahepatic ce urmeaza elementele

arteriale si portale spre hilul hepatic.Dinspre hil, limfaticele se colecteaza in ganglionii limfatici

din ligamentul hepato-duodenal si cei paracoledocieni, urmand un traiect spre ganglionii celiaci

pentru a se varsa in final in cisterna lui Pecquet. O alta retea limfatica inconjoara venele

suprahepatice, varsandu-se direct in limfoganglionii din jurul venei cave inferioare. Intre

reteaua limfatica profunda si cea superficiala exista o intensa comunicare.

Circulatia limfatica hepatica depinde de extrema permeabilitate a endoteliului sinusoidal.

Schimbul dintre hepatocite, sangele sinusoidal si spatiul port este foarte rapid, fenomen ce

explica regurgitarea rapida a unor constituenti biliari (pigmentt, saruri biliare) din limfa in

sange, in obstructiile biliare.

Cresterea presiurnii din venele suprahepatice duce la sporirea productiei de limfa hepatica

iar capacitatea de transport a limfaticelor aferente hepatofuge fiind depasitaa limfa de pe

suprafata ficatulul ajunge in peritoneu producand ascita.

Microstructura functionala a ficatului

Unitatea morfologica microstructurala hepatica este lobul hepatic, care este constituit din

cordoane hepatocitare radiare separate de o retea de capilare sinusoide care converg dinspre

spatiile porte periferice spre vena centrolobulara.

Spatiul port cuprinde triada reprezentata de: canaliculul biliar, o ramura a venei porte si
o ramura a arterei hepatice, fiind prezente si cateva spatii limfatice. Din spatiul port se
desfasoara reteaua de capilare sinusoide care inconjoara traveele hepatocitare. Vasele sunt larg

deschise, posedand numeroase celule reticulo-endoteliale - celule Kupffer, care dreneaza

sangele spre vena centrolobulara Reteaua capilara este in proportie de 70% de tip veno-venos

(de la vena porta la venele suprahepatice) si in proportie de 30% de tip arterio-venos (de la

artera hepatica la venele suprahepatice), particularitate morfologica ce faciliteaza foarte mult

schimburile sanguino-hepatocitare.Prin aceasta irigatie bogata hepatocitele primesc sangele

necesar pentru cvasitotalitatea flinctiilor hepatice, atat exocrine (bilio-excretorie), cat si

amficrine, participand la majoritatea cailor metabolice.

Ultrastructura hepatocitara ilustreaza deplin dubla polaritate a hepatocitului:

-rolul amficrin prin situarea in punte intre capilarele

sinusoide;

-rolul exocrin, biliosecretor, prin existenta polului vascular si a celui biliar; canaliculul biliar

fiind situat intre membranele citoplasmatice laterale ale hepatocitelor.

Reprezentarea histologica a lobului hepatic respecta descrierea histologica si coceptia mai

veche a lui Kieman, care este acceptata conceptual datorita simplitatii si a usurintei de

interpretare. Conceptia lui Rappaport reprezinta o structura functionala diferita, elementul

fundamental fiind acinul hepatic.

Delimitarea histologica nu este asa de neta ca in teoria clasica a lui Kieman, acinul

hepatic fiind constituit din mai multe spatii lobulare centrate de un spatiu port. In aceasta

dispozitie functional-structurala sangele portal va fi drenat de mai multe vene centro-lobulare.

 Aceasta conceptie distinge mai multe zone concentrice in jurul unui spatiu port, a caror

activitate metabolica si regenerativa diminua cu indepartarea de spatiu port.

Masa celulara hepatica totala la un individ normal este estimata la cca 300 de miliarde de

celule, masa ce poate inmagazina 1500ml sange/min (25% din debitul cardiac total).

Notiuni esentiale de fiziologie hepatica

ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL GLUCIDIC

Ficatul detine un rol de prim ordin in mentinerea echilibrulul glucidic al organismului

membrana hepatocituilui fiind permeabila pentru glucoza in ambele sensuri, permite celulelor

hepatice pe de o parte, sa furnizeze glucoza pentru nevoile energetice ale celulelor

organismului, iar pe de alta parte, sa stocheze glucidele (sub forma de glicogen) si astfel sa

reprezinte un rezervor de energie.

Pentru mentinerca unei glicemii normale, este necesar un debit hepatic de glucoza de

aproximativ 225 mg/kg/ora, care variaza insa in functie de aportul alimentar de glucide si

nevoile energetice (scade cand aportul alimentar este crescut sau nevoile energetice sunt reduse,

si invers, creste cand aportul alimentar este redus sau nevoile energetice cresc).

SINTEZA SI DEGRADAREA GLICOGENULUI

Glicogenul - forma de depozitare a glucozei in ficat — este un polizaharid cu molecula

mare si greutatea moleculara variind intre 1—100 milioane, format dintr-un numar mare de

molecule de glucoza dispuse in lanturi. Ficatul normal contine o proportie insemnata de

glicogen care ajunge pana la 10% din greutatea sa.

Biosinteza glicogenului se realizeaza fie din compusi glucidici (g l i c o g e n o g e n e z a)

fie, in anumite conditii (inanitie, efort fizic intens etc.), din compusi neglucidici (proteine,
glucide) (g li c o g e n o n e o g e n e z a sau g l u co g e o g e n e z a), in ambele situatii fiind
 absolut necesara formarea glucozol-fosfatului (care, printr-o reactie de transglucozidare,

edifica moleccula de glicogen).

Degradarea glicogenului (g l i c o g e n o l i z a) necesita actiunea conjugata a urmatoarelor

enzime fosforilaza (catalizeaza scindarea legaturilor 1,4-glicozidice), 1,4—1,6-

glucantransferaza si 1,6-glucozidaza (scindarea legaturilor 1,6-glicozidice).

ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL PROTEIC

In metabolismul proteic uman, ficatul ocupa un rol central atestat de faptul ca celula
hepatica sintetizeaza: 1) aproape in exciusivitate proteinele plasmatice;2)proteine structurale
pentru membrana citoplasmatica reticulul, endoplasmic si aparatul Golgi; 3) numeroase enzime
citoplasmatice (reticulul cu rol in diverse reactii metabolice).

Sinteza hepatica a albuminei (normal intre 150—200 mg/kg corp/zi) necesita participarea
ARNm (mesager), ARNr (ribosomal) si ARM (de transfer). Albumina sintetizata la nivelul
ribosomilor celulei hepatice este transportata din reticulul endoplasmic in aparatul Golgi.

Ficatul participa, de asemenca, la sinteza α- si β globulinelor, dar hepatocitul nu

sintetizeaza gamaglobulinele.

Proteinele organismului sunt continuu descompuse in aminoacizii constituenti care,

impreuna cu aminoacizii de origine exogena proveniti din hidroliza proteinelor alimentare),
formeaza ,,p o o l”-ul metabolic comun. Catabotismul aminoacizilor duce la formarca de
amoniac care poate intra in ciclul trioarboxilic Krebs, sau utilizat excretat prin rinichi.

ROLUL FICATULUI

IN METABOLISMUL LIPIDIC
 Ficatul reprezinta sediul major al sintezei, excretiei (in bila si plasma) si degradarii
diversilor compusi lipidici. Ficatul detine rolul capital in sinteza si distributia colesterolului si
saruri1or biliare, a acizilor grasi, fosfolipidelor, lipoproteinelor si corpilor cetonici, asa incat
modificarea cantitativa si calitativa a lipidelor plasmatice in diverse afectiuni hepatice nu este
surprinzatoare.

ROLUL FICATULUT IN METABOLISMUL COLESTEROLULUI

Biosinteza colesterolului. Daca initial s-a crezut ca ficatul reprezinta sediul unic pentru sinteza
colesterolului endogen, ulterior s-au stabilit si alte surse (muschi, tub digestiv, rinichi, piele
etc.).

Biosinteza colesterolului este initiata de condensarea a doua molecule de acetil-CoA (sub

cataliza tiolazei) cu formarea de acetoacetil-CoA.

Aceasta este etapa cheie in biosinteza colesterolului, intrucat controlul acestei biosinteze se
face prin mecanism de feedback: prezenta colesterolului inhiba activitatea -hidiroxi-13-
metilglutaril-coA-reductazei. Mai departe, acidul mevalonic sufera o tripla fosforilare (in prezenta
ATP, Mg++ si a enzimei mevalonat-kinaza), fiecare fosforilare fiind insotita de decarboxilarea
compusului trifosforilat nestabilit, formandu-se izopentilpirofosfatul (compus cu cinci atomi de
carbon) care, prin condensari succesive, trece in compusi cu 10 (geranilpirofosfatul), 15
(famezilpirofosfatul) si in cele din urma cu 30 atomi de carbon (squalenul). Squalenul prin
ciclizare (sub actiunea enzimei squalen-oxidociclaza) se transforma in lanosterol, de unde, prin
oxidari succesive, se ajunge la colesterol.

Cantitatea total de colesterol endogen sintetizata zilnic este de 1 -2 g. Esterificarea

colesterolului are loc in ficat, in circulatie (sub influenta unei enzime produse in ficat, numita

lecitin-colesterol-acyh-transferaza) in peretele intestinal si alte tesuturi. in ficat, aproximativ 2/3

din colesterol se afla sub forma libera si numai 1/3 este esterificat, spre deosebire de

colesterolul plasmatic care este in propotie de 2/3 esterificat.

Reglarea biosintezei hepatice a colesterolului se face prin interventia mai multor factori,

dintre care:

1)aportul alimentar (o alimentatie bogata in colesterol inhiba

sinteza hepatica a colesterolului);

2)foamea inhiba biosinteza colesterolului (mecanism necunoscut);

3)hormonii: cortizonul si noradrenalina au efect

hipercolesterolemiant iar estrogenii, insulina si tiroxina au efect hipocolesterolemiant;

4) medicamentele: efect hipercolesterolemiant prin fenobarbital si hipocolesterolemiant prin

clofibrat.

Absortia intestinala a colesterolului. Colesterolul aflat in lumenul intestinal provine din

alimentatie, din bila si din celulele intestinale descuamate Absorbtia colesterolului liber (singura

forma absorbabi1a) este maxima in segmentul proximal al intestinului subtire, dar modul de

trecere al colesterolului in celula mucoasei intestinale nu este pe deplin cunoscut (difuziune

pasiva ); de aici, dupa esterificare, colesterolul trece in capilarele limfaticelor intestinale (im-

preuna cu alte lipide si proteine) si sub forma de chilomicroni patrund prin ductul toracic in

circulatia sistemica. Odata ajuns la ficat, colesterolul este rapid captat si hidrolizat (sub

influenta unei colesterol-esteraze de origine microsomiala), rezultand colesterol liber din care o

parte este reesterificat in hepatocit (prin interventia unei acylaze) si intra in compozitia

lipoproteinelor, o alta parte este utilizata pentru siteza acizilor biliari si in sfarsit, o alta parte

este excretata in bila unde intra in formarea miceliilor mixte.

 Catabolismu colesterolului prezinta doua aspecte distincte:1)transformarea colesterolului in

alte substante de mare interes biologic ca: acizi biliari, hormoni steroizi (corticosuprarenali si

sexuali) si 7-dehidro-colesterol (provitamina D3); 2) catabolizare rea1a, prin care colesterolul

este transformat, sub actiunea enzimelor bacteriene din intestinul gros, in colestanol si

coprostanol, produsi care se elimina prin fecale.

Modificarile clesterolului in afectiunile hepatice. Scaderea colesterolemiei se intalneste in

toate afectiunile hepatocelulare (acute si cronice) grave; este scazuta in special fractiunea
esterificata ca urmare a defectului de esterificare hepatica dar mai ales a diminuarii acticitatii
lecitin-colesterol-acyl-transferazei (consecinta insuficientei sale sinteze hepatocelulare).
Hipercolesterolemia se intilneste in icterul colestatic, ciroza biliara primitiva si in perioada de
covalescenta a hepatitei virale acute.

ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL ACIZILOR GRASI

Originea acizilor grasi care ajung Ia ficat este multipla : trigliceridele alimentare (din a

caror hidroliza sub actiunea lipoproteinlipazei rezulta glicerol si acizi grasi), tesutul adipos si

sinteza lor hepatica din glucide si aminoacizi.

Ficatul utilizeaz acizii grasi ca sursa de energie pentru necesitatile sale metabolice prin

oxidarea lor (pe calea β -oxidarii) in acetil-CoA, dar ii fo1oseste de asemenea la sinteza

trigliceridelor, fosfolipidelor si esterificarea colesterolului.

Cetogeneza. Sinteza corpilor cetonici (acidul acetil-acetic, acidul β-.hidroxi-butiric si acetona)

este o functie exclusiv hepatica cu sediul la nivelul mitocondriilor ficatului. Prin condensarea a

doua molecule de acetil-CoA se formeaza aceto-acetil-CoA, de unde prin hidroliza directa, se

ajunge la acid acetil-acetic oare se descompune spontan in acetona si CO2 sau, prin interventia

β -hidroxi-butiric-xibutirat-dehidrogenazei si β -oxidarii, la acid - β hidroxi-butiric. Daca

 productia de corpi cetonici (diabet zaharat insulino-dependent, eforturi musculare mari, foame,

regimuri hipoglucidice si hiperglucidice) depaseste capacitatea lor de oxidare (ficat,

musculatura scheletica, inima etc.) si de eliminare (rinichi, pulmon), ei se acumuleaza in sange

si produc acidoza.

ROLUL FICATULUI IN METABOLISNIUL TRIGLICERIDELOR

Biosinteza hepatica a trigliceridelor se face plecand de la acizi grasi liberi si

glicerofosfat. Acizii grasi necesari acestei sinteze au o tripla origine: a) alimentara; b)

depozitele periferice; c) hepatica (din aminoacizi si glucide). Sinteza trigliceridelor hepatice din

acizi grasi are loc la nivelul reticulului endoplasmic; dupa formare, pentru a putea fi transferate

din celula hepatica in sange, trigliceridele sunt inglobate in ,,lipoproteine cu densitate foarte

joasa (,,very low density lipoproteins”, VLDL) in compozitia carora mai intra fosfolipide,

colesterol si o proteina specifica (apoproteina, sintetizata de hepatocite). Din plasma,

trigliceridele sunt preluate de tesutul adipos dupa pierderea apoproteinei va fi apoi reutilizata

de ficat pentru formarea de noi lipoproteine.

ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL FOSFOLIPIDELOR

In mod normal, ficatul contine aproximativ 12 g fosfolipide la 100g tesut; fosfolipidele intra

in constitutia membranei celulare, a nucleului si organitelor celulare, in plasma, fosfolipidele sunt

in concentrtie de 1,5—2,5 g‰. Exista un ,p o o 1” aparte de fosfolipide biliare, constituite in

special de lecitine, si care joaca un rol important in mentinerea colesterolului in stare de solutie

prin favorizarea (impreuna cu sarurile biliare) formarii miceliilor mixte.

ACIZII BILIARI

In ultimii 15 ani, odata cu introducerea unor noi tehnici de investigatie (acizi biliari

marcati si urrnArirea curbei de diisparitie a radioactivitatii plasmei etc.), cercetarea variatelor

aspecte ale metabolismulni acizilor biliari (AB) a cunoscut o dezvoltare fara precedent. S-au
realizat progrese deosebit de importante si pentru a ilusitra acest lucru, este suficient un singur

exemplu: dizolvarea calculilor veziculari colesterolici prin tratament cu acid chenodeoxicolic

(ACDC).

Dar numeroasele studii efectuate si progrese realizate in aceste domeniu, plublicate in

diferite reviste medicale trebuie intr-un fel rezumate pentru a fi la indemana clinicianului si

acesta este scopul capitolului de fata.

METABOLISMUL NORMAL AL ACIZILOR BILIARI

Generalitati. AB au o configuratie asemanatoare cu a altor steroizi si steroli posedand un

nucleu de ciclopentanophenantren de 24 C si un lant lateral cu 5 C. Sinteza AB` se face Ia

nivelul ficatului din colesterol. AB sunt clasificati in doua grupe: I) AB primari: acid colic, acid

chenodeoxicolic (ACDC); 2) AB secundari acid deoxicoliic, acid litocolic.

In literatura, termenii de acizi biliari si saruri bilare sunt utilizati adesea cu ace1asi
inteles, dar pentru o descriptie exacta este necesar de a specifica daca este vorba de acizi sau
saruri biliare.

Biosinteza acizilor biliari se face exclusiv de catre ficat, plecand de la colesterol (singura
sursa) prin modificari metabolice (hidratare, oxidare) a nucleului steroid si a lantului lateral ca
urmare a interventiei a doua enzime : 7-α -hidroxilaza si 26-hidroxiaza. Modificarile nucleului
steroid se produc Ia nivelul microsomilor, iar oxidarca lantului lateral are loc Ia nivelul
mitocondriilor.

AB primari (acid colic, ACDC) sunt conjugati la nivelul microsomilor cu glicina si

taurina in prezenta ATP, CoA si Mg++; conjugatii de gIicina predomina fata de cei de taurina
in proportie de 2:1 sau 3:1. Dupa conjugare, AB prmari sunt eliminati in bila, unde se combina
cu cationii, formind siruri biliare. Sub aceata forma AB primari ajung, prin caiIe biliare, la
vezicula biLiara si apoi in intestinul subtire.
 AB sunt reabsorbiti Ia nivelul jejunului (prin difuziune pasiva) si mai ales in ileonul terminal
(printr-un proces activ) in proportie de 90-95% si returnati, pe calea venei porte, la ficat (ciclul
enterohepatic al acizilor biliari) de unde, vor fi eliminati din nou in bila.

Restul AB primari neabsorbiti in intestinul subtire ajung in colon unde, sub actiunea
enzimatica a bacteriilor anaerobe, sunt deconjugati si transformati in AB secundari: acid
deoxicolic (derivat din acid colic) si acid litocolic(deriva din ACDC). Acidul deoxicolic este
reabsorbit in proportie de 25-50% la nivelul mucoasci colonului, ajunge Ia ficat unde va fi
conjugat cu glicina si taurina si reexcretat in bila; acidul litocolic este excretat in cea mai mare
parte direct in fecale (numai aproximativ 20% este reabsorbit ,ajunge La ficat unde este sulfatat
si eliminat in bila, dar ajuns in intestin sub aceasta forma nu mai este absorbit de mucoasa
intestinaIa sau coIica, eliminindu-se in totalitate prin fecale).

Cantitatea de AB pierduta prin scaun este de 300-500 mg la 24 de ore si corespunde

cantitatii sintetizate de catre ficat pe aceasi perioada de timp. Excretia urinara a AB este

neinsemnata (sub 5% din excretia tota1a de AB).

Cantitatea tota1a de AB circulanta (,,pooP-ul AB) este, de 3-4 g; ficatul, desi sintetizeaza

sub 0,5 g AB pe zi, excreta, in schimb, zilnic 20-30 g AB ca urmare a ciclului enterohepatic care se

repeta de 8-10 ori pe zi in cursul digestiei.In perioada interdigestiva, aproape intregul ,p o o l’ de

AB este stocat la nivelul veziculei biliare.

Reglarea sintezei de acizi biliari. Sinteza AB este sub controlul maririi, ritmului de circulatie

si compozitiei ,,p o o il”-ului Ab cu alte cuvinte, AB isi controleaza propria lor sinteza

(,,feedback negativ”). O importanta capitala in sinteza AB are enzima 7-ά-hidroxilaza;

administrarea de AB determina suprimarea activitatii hepatice a 7 –ά-hidroxilazei, iar

reducerea ,,p o o 1”-ului AB (admnistrarea de colestiramina, intreruperea ciclului
 enterohepatic) produce o crestere a activitatii acestei enzime. In general, la persoanele

sanatoase, se crede ca sinteza AB este reglata de concentratia AB ajunsi la ficat prin circulatia

porta (ciclul enterohepatic). Trebuie subliniat insa si faptul ca intrucat colesterolul reprezinta

singura sursa. de AB, modificari in ritmul sintezel hepatice al acestuia afecteaza cu siguranta

sinteza AB.

In singe, concentratia normala a AB (aflati in stare conjugata si legati de albumina) este

foarte scazuta, cu limite (dupa diverse tehnici de dozare) intre 0,25-2,25µg/ml.

ROLUL FICATULUI IN COAGULARFA SANGELUI

Rolul de prim ordin pe care ficatul il detine in procesul de coagulare sanguina este atestat

de faptul ca el sintetizeaza fibrinogenul, protombina, proaccelerina, factorul IX (Christmas),

factorul X (Stuart—Prower) si factorul XII (Hageman). In plus, ficatul intervine in indepartarea

din circulatie a substantelorcare favorizeaza coagularea (tromboplastina) si in procesul de

fibrinoliza (probabil ca plasminoge-nul este sintetizat de catre hepatocite).

Hepatocitul reprezinta sediul major al sintezei de fibrinogen dar nu unicul (hepatectomia

nu determina disparitia fibrinogenului plasmatic). Scaderea fibrinogenului plasmatic (normal 3-

4 g% implica diminuarea sintezei sale hepatice sau exagerarea fibrinolizei, ambele mecanisme

putand fi intalnite in hepatopatiile cronice. Sinteza hepatica a protombinei , proconvertinei,

factorului IX si factorului X (efectuata la nivelul microsomilor hepatocitari) necesita prezenta

vitaminei K1.

Tulburarile de coagulare in diferite afetiuni hepatice si metodele de explorare ale

hemostazei sunt tratate intr-un capitol separat. Factorii de coagulare ce mai afectati in bolile

hepato-celulare sunt factorul VII, protrombina si factorul X.

 FICATUL SI HORMONII

Ficatul detine un rol considerabil in transportul, inactivarea, excretia diferitilor hormoni;

se intelege deci usor ca diferite afectiuni hepatice determina perturbari ale echilibrului hormonal
si invers, afectiuni primitive endocrine pot avea un rasunet hepatic.

ROLUL FICATULUI IN TRANSPORTUL HORMONILOR

In singe, hormonii circula sub forma: a) libera; b) legati de proteina specifica (faa de care au o

afinitate mare); c) legati de o proteina nespecifica (albumina) atunci cand capacitatea de fixare

a proteinei specifice este depasita , fata de aceasta, hormonii au o afinitate mica.

Legarea hormonilor de catre proteinele plasmatice asigura: a) transportul lor sanguin; b)

protectia lor fata de procesele degradative; c) rezerva hormonala (deoarece sub aceasta forma

hormonii sunt practic inactivi).

Intrucat ficatul este organul care sintetizeaza proteinele transportoare (specifice si

nespecifice), rezulta ca detine un rol de prim ordin in transportul hormonilor. Dintre proteinele

specifice si sintetizate de ficat, amintim : I) transcortina (corticosteroidbinding -globin), o α I -

glicoproteina care asigura transportul plasmatic al cortizonului, corticosteronului si

progesteronului; concentratia sa plasmatica normala este de 30m,g‰; tresex steroid binding

protein, o beta-glicoproteina care asigura transportul plasmatic al testosteronului si

corticosteronului concentratia sa plasmatica normala este de 3 mg‰; 3) thyroxin binding

globulin, o α -globulina care transporta tiroxina 50%) si trilodotironina, concentratia

plasmaltica normala fiind de 10 mg; 4)tyroxin binding prealbumine, transporta aproximativ

40% din cantitatea de tiroxina din plasma si are o concentratie plasmatica normala de 300

mg‰

ROLUL FICATULUI IN METABOLISMUL HORMONILOR

 Glucocorticoizii Cortizonul si corticosteronul sunt metabolizati exclusiv de catre ficat;

prin procese de reducere in care intervin reductaze, oxido-reductaze, hidroxilaze etc. si in cele

din urma prin conjugare cu acid glicuronic, se formeaza substante inactive si hidrosolubile care

se pot elimina prin urina.

Estrogenii. Ficatul reprezinta sediul principal al metabolizarii hormonilor estro-geni care,

de Ia compusii activi si nehidrosolubili, ajung prin procese de reducere si apoi conjugare cu

acid glicuronic sau acid sulfuric, la produsi inactivi si hidrosolubili ce pot fi eliminati prin bila

si urina.Metabolicii hidrosolubili eliminati prin bila sufera un proces de absorbtie la nivelul

intestinului subtire si pe calea sangelui portal revin la ficat, formand un

adevarat ciclu enterohepatic.

Aldosteronul . Catabolismul hepatic al aldosteronului se face prin aceleasi procese de

reducere si conjugare a hormonilor glucocorticoizi si estrogeni -

Testosteronul este inactivat la nivelul ficatului in metaboliti care, prin conjugare cu acid
glicuronic, devin hidrosolubili si pot fi eliminati prin urina.

Progesteronul sufera, de asemenca, un proces de inactivare hepatica, metabolitii

hidrosolubili fiind eliminati prin bila si urina

Hormonii tiroidieni. La nivelul ficatului, cea mai mare parte a hormonilor tiroidieni (tiroxina

si tricdotironina) sunt inactivati, sulfo- si glucuro-conjugati si apoi eliminati prin bila (la fel ca

si estrogenii, hormonii tiroidieni au un ciclu enterohepatic).

Hormonii pancreatici (insulina, glucagonul), hipofizei anterioare si

cei retrohipofizari sunt inactivati la nivelul ficatului prin degradare enzimatica.
 Hormonii medulosuprarenali. Noradrenalina si adrenalina sufera un proces de inactivare

la nivelul majoritatii organelor, printre care si ficatul. Dupa metabolizare, acesti hormoni sunt

eliminati in bila sub forma de compusi glucuroconjugati si sulfoconjugati ajunsi in intestin, ei

sunt reabsorbiti intr-o proportie neansemnata (cu alte cuvinte au un ciclu enterohepatic, dar

foarte limitat)

Figura3. Aspect histologic al ficatului

CAPITOLUL IV

HEPATITELE CRONICE VIRALE-BAZE TEORETICE

ESENTIALE

Definitie

Hepatita cronica este definita prin prezenta inflamatiei si necrozei hepatice,timp de cel
putin 6 luni.

Desi toate tipurile de hepatite cronice au trasaturi comune histopatologice,clinice si

biologice, sunt descrise mai multe catogorii distincte:

-hepatite cronice virale;

-hepatite cronice autoimune;

-hepatite cronice medicamentoase;

 In multe cazuri, caracteristicile clinico-paraclinice nu permit incadrarea in nici una din
cele 3 categorii. Aceste forme de hepatita cronica idiopatica (criptogenetica) sunt posibile forme
de hepatita cronica autoimuna. Evolutia hepatitelor cronice este variabila de la forme usoare cu
progresie lenta la forme severe asociate cu fibroza si dezorganizari arhitecturale care in final
determina ciroza.

Figura4. Hepatita cronica – aspect histo-patologic

Figura5. Hepatita cronica – aspect histo-patologic

Clasificare

Clasificarea veche a hepatitelor cronice a avut la baza criterii histopatologice

(localizarea si extensia leziunilor hepatice) incluzand 3 tipuri:

- hepatita cronica persistenta;

- hepatita cronica lobulara;

- hepatita cronica activa.

Aceste tipuri nu au implicatii prognostice, in prezent fiind utilizata o clasificare mai

completa bazata pe o combinatie de variabile histopatologice, clinice si serologice.

Clasificarea actuala se face pe baza:

- etiologiei;
-activitatii necroinflamatorii (gradului):

-extensiei fibrozei (stadiului)

Clasificarea etiologica

Pe baza caracteristicilor clinice si serologice pot fi diferentiate mai multe tipuri, cu implicatii
prognostice si terapeutice;

-Hepatite cronice virale:

virus hepatitic B;

virus hepatitic B si D;

virus hepatitic C;

virus hepatitic G

alte infectii virale: virusul citomegalic poate determina hepatita cronica la nou nascuti si
ocazional la imunosupresati;

-Hepatite cronice autoimune:

tip 1 (,,lupoida”) - anticorpi antifibra musculara neteda si antinucleari;

tip 2 - anticorpi anti-LKM;

-Hepatite cronice medicamentoase.

-Deficitul de α1 antitripsina si boala Wison pot fi insotite de un tablou histomatologic

de hepatita cronica, dar sunt incadrate separat.

-Hepatita cronica criptogenica are cauza necunoscuta.

Clasificarea pe baza gradului

 Se face prin evaluarea severitatii activitatii necroinflamatorii pe baza unor criterii

cantitative structurate in sisteme separate de scor. Sunt cuantificate:

-necroza periportala care rezulta prin eroziunea placii limitate a spatiului port, la interfata

dintre infiltratul inflamator limfoplasmocitar si hepatocitele periportale aparand zone de

necroza parcelara (piecemeal necrosis);

- necroza confluenta face legatura intre structurile vasculare realizand aspectul de necroza

in punti (bridging necrosis) ,intre tracturile portale sau mai severa intre tracturile portale si

venele centro-lobulare;

-degenerarea hepatocitara si necroza focala (spotty necrosis) din interiorul lobului;

-prezenta inflamatiei portale cuantifica infiltratul inflamator predominant limfoplasmocitar la

nivelul spatiului de port.

Clasificarea histopatologica

Categoriile histopatologice de hepatita cronica persistenta, lobulara si activa au fost

treptat inlocuite de noile clasificari mai precise.

Modificarea histopatologica Stadiu Scor

Absenta fibrozei - 0

Expansiune periportala Fibroza usoara 1

Septuri-porto-portale Fibroza moderata 2

Septuri porto-centrale Fibroza severa 3

Ciroza Ciroza 4

Hepatita cronica persistenta este caracterizata prin prezenta unui infiltrat inflamator
mononuclear (limfoplasmocitar) localizat la nivelul spatiului port. Infiltratul inflamator nu se
 extinde intralobular, iar “placa limitanta” a hepatocitelor periportale este intacta Desi fibroza

periportala minima poate fi prezenta, arhitectura lobulara este pastrata, iar ciroza absenta.

Pacientii cu hepatita cronica persistenta sunt in general asimptomatici sau au simptome

generate usoare (astenie fizica, anorexie, greata. Examenul obiectiv este normal cu exceptia

hepatomegaliei, iar valorile transaminazelor sunt moderat crescute.

Clasic, se considera ca hepatita cronica persistenta nu progreseaza decat exceptional spre

leziuni mai grave (hepatita cronica activa sau ciroza hepatica).

Potentialul evolutiv este insa in general prezent in special la pacientii cu hepatita cronica

persistenta virala sau autoimuna in remisiune clinica (spontana sau terapeutica).

Hepatita cronica lobulara presupune asocierea focarelor de necroza si inflamatie

intralobulara fiind similara anatomo-patologic cu hepatita acuta. Placa limitanta este intacta,

fibroza periportaIa absenta sau usoara, iar arhitectura lobulara pastrata.

Hepatita cronica lobulara este considerata o varianta a hepatitei cronice persistente cu

componenta 1obulara, si are acelasi tablou clinico-paraclinic. Prognosticul si potentialul evolutiv

sunt similare cu hepatita cronica persistenta.

Hepatita cronica activa este caracterizata histopatologic prin:

-extinderea infiltratului inflamator limfoplasmocitar portal la nivel periportal si mai putin

intralobular;

-eroziunea placii limitante a hepatocitelor periportale, cu distrugerea hepatocitelor situate

la interfata dintre infiltratul inflamator si parenchimul hepatic (piecemeal necrosis) reprezinta

leziunea minima care stabileste diagnosticul de hepatita cronica activa;

 -leziunile mai severe presupun formarea de zone de necroza confluenta (bridging

necrosis) care indica in general progresia catre ciroza;

-o forma extinsa si severa a necrozei confluente este necrozamultilobila-ra asociata cu

deteriorarea clinica rapida;

-fibroza consta in formarea de septuri conjunctive situate initial in jurul tracturilor

portale (fibroza stelata), care se extind in lob si izoleaza hep-tociteleformand “rozete’;

- necroza confluenta detennina colapsul retelei de reticulina si aparitia fibrozei in

punti, care favorizeaza reorganizarea arhitecturala lobulara si regenerarea nodulara care

determina aparitia cirozei.

- hepatocitele au modificari degenerative (balonizare, corpi acidofilici Councilman).

- pot fi prezente modificari de colestaza sau alterari ale ductelor biliare, in special in

cazurile cu hepatita cronica vira1a C.

In general hepatita cronica activa este mai severa clinic decat hepatitacronica persistenta

sau lobulara, majoritatea pacientilor avand simptome generale (in special astenie

fizica). Transaminazele au valori crescute, iar icterul sau hiperbilirubinemia sunt mai frecvente.
Desi la pacientii cu necroza parcelara izolata este dificil de demonstrat progresia catre ciroza

hepatica, pacientii cu leziuni mai severe evolueaza catre ciroza (aproximativ 20-50% din

pacientii cu hepatita cronica activa evidentiata pe punctia biopsie hepatica au si ciroza

hepatica).

Patogenie
 Hepatita cronica este caracterizata prin implicarea factorilor imunologici in perpetuarea

agresiunii hepatocitare. Este postulata o reactie imunologica orientata impotriva antigenelor

membranei hepatocitare.

Sunt implicate atat imunitatea umorala (hiper-y-globulinemia si anticorpii tisulari

circulanti sunt frecvent prezente), cat si cea celulara (procesul este mediat de limfocitele

sensibilizate si celulele mononucleare din infiltratul inflamator portal si periportal, care

favorizeaza necroza periportala).

Multi autori considera hepatita cronica un mod de progresie a leziunii initiale, mai

degraba decat o entitate distinctiva.

Tablou clinic

Este comun tuturor formelor de hepatita cronica, cu particularitai legate de etiologie.

Un procent variabil de pacienti sunt asimptomatici. Simptomul dominant este astenia

fizica. Se asociaza acuze dispeptice (greata, anorexie), jena dureroasa Ia nivelul hipocondrului
drept, postprandial sau la efort, mialgii sau artralgii.

Examenul obiectiv evidentiaza hepatomegalie cu consistenta normala sau usor

crescuta, cu suprafata neteda, sensibila la palpare. Se asociaza frecvent splenomegalia.

Pacientii pot fi icterici, iar in formele severe apar semne de insuficienta hepatica (stelute

vasculare, epistaxis, gingivoragii).In functie de etiologie se asociaza alte manifestari autoimune

sau sistemice.

Explorari paraclinice

Explorarea functionala hepatica

 - Sindromul de insuficienta hepato-celulara indica in general o functie de sinteza normala,

cu modificari ale albuminei, indicelui de protombina si pseudoeolinesterazei, in perioadele de

exacerbare.

- Sindromul de citoliza este frecvent intalnit, desi cresterea transaminazelor nu reflecta

severitatea hepatitei cronice (indicata de punctia biopsie hepatica).

Transaminazele (aspartataminoiransferaza, AST si alanina-minotransferaza, ALT) pot fi

insa folosite pentru o apreciere biologica aproximativa:

hepatita cronica usoara, cu valori de pana la 3 ori limita superioara a normalului,

sub 100 UI/dL;

hepatita cronica moderata cu valori de pana la 10 ori limita superioara a

normalului, sub 400 UI/dL;

hepatita cronica severa, cu valori de peste 10 ori limita superioara a normaluiui,

peste 400 UI/dL.

- Sindromul de coiestaza poate fi prezent:

- nivelul bilirubinei serice totale este crescut variabil, in special in formele severe;

enzimele de colestaza cresc in formele colestatica de hepatita cronica virala (B sau

C) sau in hepatita cronica medicamentoasa.

Explorarea imunologica

-Electroforeza proteinelor plasmatice indica cresterea Y-globulinelor

 -Imunoeclectroforeza indica cresterea IgG si uneori IgM in hepatitele cronice virale,

respectiv cresterea IgG, IgM si sau IgA in hepatita cronica autoimuna.

-Imunofenotiparea permite evidentierea dezechilibrelor imunologice prin determinarea

populatiilor si subpopulatiilor limfocitare, in functie de markeri de suprafata specifici.

Explorarile imagistice

-Scintigrama hepato-splenica evidentiaza hepatomegalia, modificarea repartitiei captarii

hepatice si captarea splenica sau medulara, dar arc rezolutic moderata si este scumpa (foloseste

izotopi radioactivi Au198 sau Tc 99)

-Ecografia abdominala este explorarea de electic pentru aprecierca dimensiunilor si

structurii ficatului, respectiv splinei, oferind si informatii suplimentare despre organele

adiacente (sistemul venos port in special);

-Ecografia Doppler este utila pentru evidentierea hipertensiunii portale, si implicit pentru

diagnosticul diferential cu ciroza hepatica.

Explorarea morfologica

Diagnosticul pozitiv al hepatitei cronice este un diagnostic prin excelentta

histopatologic si se efectueaza prin punctie biopsie hepatica (simpla sau cu abord intercostal,

preferabil ghidat ecografic sau tomografic) sau prin recoltare in cursul laparascopiei.

-Punctia biopsie hepatica este esentiala pentru confirmarca diagnosticului pozitiv si pentru
clasificarea hepatitei cronice (sugereaza etiologia si stabileste gradul, respectiv studiul).
Permite diagnosticul diferential cu ciroza hepatica, cu sensibilitate si specificitate mare, fiind

esentiala pentru evaluarca evolutiei spontane si sub tratament. Erorile de diagnostic

histopalologic prin punctie biopsie hepatica apar datorita:

varabilitatii distributiei si severitatii leziunilor hepatice, care favorizeaza erori de

esantionare, in special pentru biopsiile mici.

dificultatilor de diferentiere a cirozei hepatice pe biopsiile mici (sunt necesare coloratii

reticulinice si un histopatolog cu experienta);

dificultatilor de diferentiere intre necroza periportala parcelara (piccmeal necrosis) si

infiltratul inflamator lobular;

prezentei balonizarii si necrozei hepatocitelor periportale in afectiunile colestatice.

Explorarea etiologica

Presupune identificarea markerilor virali, a markerilor autoimuni, respectiv a

medicamentelor posibil implicate si permite stabilirea formei etiologice de hepatita cronica.

Diagnostic pozitiv

Presupune parcurgerea mai multor etape:

- diagnosticul pozitiv al hepatitei cronice sugerat de tabloul clinico-biologic si stabilit pe

baza punctiei biopsie hepatic;

- aprecierea gradului activitatii necroinflamatorii si stadiului de fibroza

- identificarea etiologici pe baza testelor serologice si eventual prin determinarea

markerilor virali in ficat;

 - stabilirea formelor clinice particulare (colestatice, cu hipersplenism, cu fenomene

autoimune, porfirie).

Diagnostic diferential

Ciroza hepatica este diferentiata pe baza absettei sindromului de hipertensiune

portala (evaluat clinic, ecografic si endoscopic), insa excluderea cu certitudine se face pe baza

punctiei biopsie hepatice.

Boala hepatica alcoolica este diferentiata pe baza istoricului si stigmatelor de

etilism cronic. Functia biopsie hepatica este necesara pentru excluderea certa (steatoza hepatica

se asociaza foarte rar hepatitei cronice, apar depozite de hialin alcoolic Mallory, infiltrate

focale cu polimorfonucleare si afectare hepatocitara maxima la nivelul zonei 3).

Boala Wilson este exclusa pe baza istoricului familial, debutului. frecvent cu hemoliza si

ascita. Sunt necesare examenul cu fonta al corneei pentru evidentierca inelului Kayser-

Fleischer, preferabil efectuat la toti pacientii cu hepatita cronica si varsta sub 30 de ani.

Diagnosticul de boala Wilson este confirmat pe baza valorilor scazute ale cuprului si

ceruloplasminei serice, asociate cu valori crescute ale cuprului urinar. Cuprul hepatic este

crescut. Hemocromtloza este exclusa prin deteminarea fierului seric.

Principii de tratament

Repausul la pat este inutil, cu exceptia perioadelor de exacerbare clinico-biologica.

Exercitiile fizice sunt incurajate, iar activitatea profesionala este normala, cu evitarea eforturilor

mari.Dieta este normala. Excesul de alcool este interzis.Obiectivul principal al tratamentului

consta in reducerea incidentei cirozei carcinomului hepatocelular.

 Deoarece aceste complicatii apar tardiv, majoritatea studiilor clinice folosesc criterii

substitutive, fara certitudinea ca evolutia acestor criterii biochimice, virologice si

histopatologice este corelata cu evolutia clinica.

Tratamentul hepatitelor cronice include si tratament etiologic si patogenic,asociat cu utilizarea

medicamentelor hepatoprotectoare.

Medicamnetele hepatoprotectoare intervin in sintezele proteice si ale acizilor

nucleici.

-Au fost utilizate acidul orotic, acidul aspartic si vitaminele din grupul B cu eficacitate

limitata.

-Silimarina are actiune stabilizatoare a membranei hepatocitare care inhiba

penetrarea particulelor virale in hepatocit.

-Acidul ursodezoxicolic poate ameliora functia hepatica, cu efect benefic in special

asupra componentei biliare.

HEPATITA CRONICA VIRALA

Virusurile hepatice A si E, cu transmitere enterala, determina forme autolimitate de

hepatita acuta si nu determina hepatita cronica. Virusurilehepatice B, C si D au risc de

cronicizare si determina tot spectrul de hepatite cronice, cu potential evolutiv spre ciroza.

hepatica si carcinom hepatocelular. Hepatita cronica virala B

Hepatita cronica vira1a B este definita prin prezenta inflamatiei si necrozei hepatice,

determinate de virusul hepatic B (HBV), cu durata de peste 6 luni.

Epidemiologie
 Difera in functie de zona geografica, America de Nord, Europa de Vest, tarile din Africa si

Asia de Sud-Est, este afectata populatia pana Ia 15%.

Tratament

Tratamentul hepatitei cronice virale B depinde de nivelul replicarii virale si nu de aspectul

histopatologic, deoarece toate formele de hepatita cronica pot progresa catre ciroza heptica

In functie de tratament sunt:

-virologic, prin disparitia ADN-HBV, char daca antigenul HBs persista

-biochimic, prin normalizarca activitatii serice a transaminazelor.

-histopatologic, prin ameliorarea inflamatiei si necrozei.

HEPA TITA CRONIICA VIRALA C

Definitie

Este o boala inflamatorie cronica determinata de virusul hepatic C, cu

evolutie de peste 6 luni si care are potential de progresiune spre ciroza

Incidenta si prevalenta

Hepatita cronica virala C reprezinta 40-50% din totalul afectiunilor hepatice are o
prevalenta variabila in functie de zonele geografice.

Boala se poate transmite prin transfuzii de sange sau preparate din sange, in injectii,
manopere stomatologice sau chirurgicale, transplant de ficat, pe cale sexuala sau perinatal.

Tabloul clinic

Hepatita cronica virala C se asociaza frecvent cu manifestari extrahepatice:

 -Renale:glomeru1onefrita membranoproliferativa, nefropatii tubuloin-terstitiale , sindrom
hepato-renal.

-Hematologice: anemie aplastica, purpura trombocitopenica idiopatica, limfoame;

-Vasculite: crioglobulinemie mixta, poliarterita nodoasa, sindrom Sjogren.

-Cutanate: porfiria cutanata tardiva, lichenul plan.

-Endocrinologice: diabet zaharat, tiroida Hashimoto

-Diverse: sialoadenita limfocitara, sindrom hepato-pulmonar.

Explorari paraclinice

Explorari biochimice

Explorari imunologice

Explorari serologice

Explorari imagistice:

-ecografia

-scintigrama hepatosplenica Au198 sau Tc99

Biopsia hepatica

Forme clinice

Asociaerea hepatitei cronice virale C cu infectia virala B determina forme severe de

boala cu risc mare de aparitie a carcinomului hepatocelular.

Asocierea hepatitei cronice virale C cu etilismul cronic: alcoolul potenteaza replicarea

VHC si favorizeaza evolutia spre ciroza sau cancer celular.

Asocierca hepatitei cronice virale C cu HIV are o evolutie nefavorabila cu frecvente

complicatii determinate de infectia cu HIV.

 Evolutie

Infectia cu virus hepatic C are o evolutie lent progresiva catre hepatita cronica la 50-80%

dintre pacienti (intr-un interval mediu de 10 ani) si ciroza hepatica la 20% dintre pacienti (in

medie dupa 20 ani).

Complicatii

Complicatiile sunt determinate de obicei de manifestarile extrahepatice, in general cu

caracter autoimun, ale infectiei VHC sau de terapia antivirala administrata timp indelungat.

Tratament

Tratament cu interferon α

Terapia combinata

Imunostimulente

Corticoterapia

CAPITOLUL V

MATERIALE SI METODE

MATERIALE

In acest studiu retrospectiv, clinic si epidemiologic au fost icluse toate cazurile internate si
diagnosticate cu hepatita cronica in clinica medicala I a Spitalului Clinic de Urgenta nr. 1
Craiova in perioada 01.05.2005 – 30.04.2006.

METODE

Protocolul general de lucru

1 .Extragerea datelor clinice si paraclinice din foile de observatii

 2. Identificarea si evaluarea diagnosticului pozitiv de hepatita cronica pe baza
urmatoarelor criterii ( din datele extrase din foile de observatie clinica ) :

-anamneza

-examen clinic

3. Analiza , masurarea si prelucrarea statistica a datelor extrase din foile de observatie in

vederea obtinerii indicatorilor clinico-epidemiologici (prevalenta, distributia pe sexe , grupe de
varsta , mediul de rezidenta )

4. Utilizarea modelului conceptual al Virginiei Henderson pentru personalizarea

ingrijirilor.

Pentru analiza si prelucrarea datelor extrase din foile de observatie clinica am utilizat
metode statistico-descriptive . in prelucrarea staitistica a datelor am utilizat programul Excel
Microsoft Office –Windows 2001.

Pentru ilustrarea datelor obtinute am utilizat tabele si grafice reprezentative.

REZULTATE SI DISCUTII

Studiul clinico-statistic

A fost efectuat pe un numar de 15 bolnavi internati la Spitalul Clinic de Urgenta nr.1, in

perioada 01 mai 2007 – 30.04.2008

Datele demografice ale lotului studiat

.Distributia cazurilor in functie de sex

Repartitia pe sexe a cazurilor de hepatita cronica a evidentiat predominanta afectarii

barbatilor cu 60 comparativ cu sexul feminin respectiv 40 .

GRAFICUL 1. Distributia cazurilor in functie de sex

Distributia cazurilor in functie de grupa de varsta

Distributia cazurilor in functie de grupa de varsta este evidentiata in graficul 2.

Observam ca cea mai afectata grupa de varsta in cadrul lotului studiat este cea de 50-59
de ani, respectiv 40 .

GRAFICUL 2 .Distributia cazurilor in functie de grupa de varsta

Distributia cazurilor in functie de mediul de resedinta

In functie de mediul de resedinta distributia cazurilor este reprezentata in graficul 3.

 In functie de mediul de resedinta am observat o afectare mai mare la populatia din mediul
urban, respectiv 60 , fata de mediul rural, 40 .

GRAFICUL 3. Distributia cazurilor in functie de mediul de resedinta.

Cazuri clinice

Pacientul I

Procesul de Nursing la internare in sectia medicala

Date de identificare:

A.M, sex feminin, 78 de ani, mediul rural, greutate 55 Kg, inaltime 1,64 cm.

Domiciliul:Jud.Dolj Loc.Craiova

Elemente fizice:Gupa sanguina:01

Date despre spitalizare:

Data intemarii:07.02.2008

Data externarii:16.02.2008

Diagnostic la internare:Hepatita cronica virala C

Hemoragie digestiva superioara

Diagnostic medical asociat: Hepatita cronica virala

Hemoragie digestiva superioara

 Ulcer duodenal cronic

Motivele internarii:

Bolnava se prezinta cu meteorism abdominal,jena in hipocondrul drept,astenie,somnolenta

post-amiala,gust amar in permanenta si scaderea poftei de mancare.

Istoricul bolii:

Bolnava cunoscuta cu afectiune cronica hepatica de peste 20 de ani pentru care respecta
regim igieno-dietetic si urmeaza tratament simptomatic, se interneaza in prezent prin urgenta in
spital pentru varsaturi sanguinolente si scaun de culoare neagra. 0 varsatura sanguinolenta a
mai prezentat in urma cu o saptamana dar redusa cantitativ. Este primul puseu de hemoragie
digestiva superioara.

Antecedente personale: A.PF: Menarha la 14 ani, N-4, A-3

Climax fiziologic la 44ani

A.P.P.:1985hepatita cronica de etiologie virala.

Antecedente heredo-colaterale — fara importanta clinica

Conditii de viata si munca - conditii bune de locuit

- nu fumeaza, nu consuma alcool, nici cafea

-pensionara

Examen obiectiv pe aparate si sisteme

Tegumente si mucoase - intens palide, tesut celular subcutanat slab

reprezent

-prezinta circulatie abdominala colaterala in regiunea epigastrica

si pe flancuri

Sistem limfo ganglionar:- ganglioni nepalpabili, nedurerosi.

Aparat locomotor: - cracmente ale articulatiilor mari

- noduli Heberden prezenti bilateral

 - musculatura hipotona, hipotrofa

- mers dificil

Aparat respirator : - polipneica: R.R. 24/mm, nu tuseste

- murmur vezicular prezent bilateral

- raluri bronsice

Aparat cardio-vascular: - cord in limite normale

- soc apexian in spatiul V intercostal

stang

- zgomote cardiace ritmice, tahicardica

- A.V. este egala cu pulsul: 100/mm

- puls periferic slab perceptibil

- T.A. = 110/60 mmHg

Aparat digestiv : -dentitie cu lipsuri

-deglutitie dificila pentru solide

-abdomen dureros in epigastru

-matitate palpabila pe flancuri, deplasabila

- ficat percutabil la 4 cm sub rebord,

margine ascutita dura, suprafata nete-

da, sensibilitate dureroasa la palpare

-splina palpabila la 2 cm sub rebordul

costalstang

-tranzit intestinal prezent, scaun de

 culoare neagra,lucios, cu miros fad,

aspect de pacura, redus cantitativ

- varsatura ,,In zat de cafea”

Aparat uro-genital: - loji renale suple

- rinichi nepalpabili in decubit dorsal

- mictiuni spontane, reduse, urini

hipercrome cu miros amoniacal

Sistem neuro-endocrin:- orientata temporo-spatial

- intens astenica

- R.O.T., R.C., R.F.M. prezente

Organe de simt: - acuitate auditiva diminuata

- nu prezinta seuzatia de gust

-vedere slaba

Examen psihiatric: - anxioasa, depresiva, teama de moarte

- somn scurt 2-3 ore pe noapte, oboseala matinala

- nu doreste alimentatia orala

Epicriza

Bolnava, cunoscuta cu afectiune hepatica de aproape sanguinolente si scaun de culoare

neagra. Clinic prezinta abdomen dureros in epigastru, matitate palpabila pe flancuri
deplasabila, ficat la 4 cm sub rebordul costal, marginea ascutita, dura, suprafata neteda, splina
la 2 cm sub rebordul costal stang, zgomote cardiace ritmice tahicardice, rare raluri bronsice.
 Paraclinic: V.S.H.= 40/67 mm; Hb=9,8 g; G.P.T. = 42 ui; G.O.T.=48 ui; electroforeza
proteinelor sferice = P.T.=79; albumina=56 g%; βglobulina=24%; colesterol=300 mg%;
Tquick= 100%

A urmat tratament cu Omeran 2 cp/zi, DENOL 3 cp/zi, Silimarina 4 cp/zi, Metaspar 4 cp/zi,
Metoclopramid 3 cp/zi

Evolutia este favorabila.

Se externeaza cu urmatoarele recomandari:

-regim igieno-dietetic

-urmeaza tratament cu Glubifer 1 cp/zi,Silimarina 3 cp/zi, Omeran 1 cp/zi,

Propranolol 3 cp/zi.

-dispensarizare prin medicul de familie.

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

NEVOI FUNDAMENTALE

1.A respira si a avea o buna circulatie = nesatisfacuta.Bolnava prezinta tahipnee, tahicardie,

tegumente palide.Datorita faptului ca bolnava este balonata,prezinta o usoara
dispnee,tulburari circulatorii periferice,fapt ce-i ingreuneaza deplasarea.

2.A bea si a manca=nesatisfacuta.Bolnava refuza sa se hranesca pe cai naturale si nu cunoaste

bine regimul igieno-dietetic.Bolnava refuza sa manance datorita faptului ca
prezinta fenomene de dispnee biliara,gust amar,greturi,senzatii de varsaturi,ceea
ce duce la scaderea poftei de mancare .Datorita oboselii bolnava reuseste cu
greu sa-si prepare hrana zilnica.

3.A elimina = nesatisfacuta.Bolnava prezinta oligurie, urini concentrate 800 ml/24h

hipercrome, mictiuni spontane cu miros amoniacal.Prezinta scaune decolorate.

4.A se misca si a avea o buna postura =nesatisfacuta.Bolnava se deplaseaza cu sustinere,

prezinta ameteli.Se misca cu greutate datorita faptului ca e astenica,prezinta
scaderea fortei musculare,adinamie,este anemica datorita
gingivoragiilor,prezinta antalgii si mialgii.
5.A dormi si a se odihni = nesatisfacuta .Bolnava prezinta insomnie, somn de scurta
durata.Bolnava prezinta insomnie datorita starii anxioase pe care o prezinta,a
starilor confuze si a asteniei datorita afectarii hepatice.

6. A se imbraca si dezbraca = satisfacuta.Bolnava se poate imbraca si dezbraca singura.

7.A mentine temperatura corpului in limite normale = satisfacuta.Bolnava este

afebrila,prezinta temp.36,80C.

8.A fi curat, ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele = satisfacuta.Bolnava poate sa isi

faca singura toaleta personala.

9.A evita pericolele = satisfacuta.Bolnava se poate ingriji singura.

10.A comunica = nesatisfacuta. Lipsa de comunicare datorita anxietatii, tristetii,radul scazut de

educatie si a necunoasterii masurilor despre boala.

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia =satisfacuta.Bolnava

este credincioasa, de religie ortodoxa.

12.A fi preocupat in vederea realizarii = satisfacuta.Bolnava apreciaza obiectiv capacitatile

sale.

13.A se recrea = nesatisfacuta.Incapacitate si neplacere de a se recrea,bolnava este apatica,

trista,adinamica,astenica,anxioasa,nu prezinta pofta de mancare.

14.A invata cum sa iti pastrezi sanatatea = nesatisfacuta.Bolnava nu are suficiente cunostinte
despre boala, despre regimul igieno-dietetic, despre mijloacele prin care se poate
informa,nu are cunostintele necesare,cu greu deprinde notiuni de a-si pastra
sanatate in limite normale.

PLAN DE NURSING

ROL PROPRIU

NUME: A.M

Diagnostic:HEPATITA CRONICA VIRALA;HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA

DATA NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIV INTERVENTI EVALUAR
FUNDAMENTAL NURSING E I E
A
1 2 3 4 5
6
07.02.0 A RESPIRA SI A Dificultate in a
8 AVEA O BUNA respira datorata
CIRCULATIE tahipneei,tahicardi
ei si a unei usoare
dispnee.Prezinta
tulburari
circulatorii
periferice.
DATA NEVOIA DIAGNOSTIC
DE NURSING
FUNDAMENTALA
1 2 3
07.02. A RESPIRA SI A Imposibilitate de a respira datorita dezechilibrului
AVEA
2008 hidroelectrolitic
O BUNA
CIRCULATIE

NEVOIA DE A BEA alimentatie inadecvata datorita alterarii parenchimului hepatic manifestata

SI prin greata, varsaturi

A MANCA
 NEVOIA DE A - Problema de eliminare datorata hepatitei cronice datorita procesului
ELIMINA patologic manifestata prin melena,oligurie,varsaturi

NEVOIA DE dificultate la deplasare datorita hepatitei cronice, dezechili-brulu bolnava sa se am

A SE MISCA poata deplasa psi
SI A AVEA usor
O BUNA
POSTURA
NEVOIA DE - Problema de a dormi si a se odihni datorata - asigurarea am
A DORMI SI inadaptarii la conditiile de spital si manifestate prin insomnii condi-tiilor psi
A SE optime pentru
ODIHNI un somn am
odihnitor od

- somn de
minim 5 ore /
noapte
NEVOIA DE comunicare ineficienta datorita dezechilibrului ,hepatitei cronice - stimularea am
A comu-nicarii
COMUNICA folosind i-a
procedurile de ech
co-municare rea
terape- fiin
uticastimularea pro
interesului
pentru
comunicare
intre pacienti,
apartina-tori
sinurse

NEVOIA DE neplacerea in a efectua activitati recreative datorita anxietatii bolnava sa nu am

A SE manifestata prin inactivitate ,tristete fie trista,sa se ac
RECREA poata recrea
am

NEVOIA DE Problema de a invata cum sa-si pastreze proces activ, am

A INVATA sanatatea datorata hepatitei cronice si evidentiata prin intens, de bo
CUM SA ISI invatare, atat
PASTREZE lipsa de cunostinte la modul pentru bolnav am
SANATATEA cat si pentru
familia acestuia
08.0 A Imposibilitate reechilibrarea am rehidratat pacienta; bolnava
2 RESPIRA de a respira hidroelectrolitica
200 SI A AVEA datorita pacienta sa am asigurat repausul prezinta:
8 dezechilibrulu respire
0 BUNA i fizic si pshihic R=20/min
GIRCULA normal in termen
TIE hidroelectrolit de am aerisit salonul P=90puls/
ic min
1 zi
 T.A=110/6
0

mmHg

NEVOIA alimentatie regim alimentar am urmarit respectarea bolnava

DE A BEA inadecvata corespunzator nu a
SI A datorita hepatitei si am administrat lapte
MANCA mai varsat
alternarii -alimentatie si ceai; dar
parenchimului hiposodata mai are

hepatic -asigurarea greata

manifestata raportului unitar
prin ingesta / excreta

greata
NEVOLA eliminare bolnava sa am urmarit scaunul bolnava
DE A inadecvata prezinte nu a mai
datorita am masurat urina in 24 varsat, nu
ELIMINA o diureza a mai avut
procesului normala de ore; melena;
patologic diureza=1
1000-1500ml/zi am administrat 000
manifestata
prin oligurie medicatia indicata de ml

medic
NEVOIA dificultate la bolnava sa se am rehidratat bolnava bolnava se
DE A SE deplasare poate
am invatat-o sa deplaseaza
MISCA SI datorita deplasa in termen
DE A dezechilibrulu pastreze repausul fizic singura
AVEA i de 1 zi
si psihic dar cu
0 BUNA manifestata greutate
POSTURA prin atonie

musculara
NEVOIA insomnie bolnava sa am linistit bolnava,am bolnava a
DE A datorita starii doarma dormit
DORMI de asigurat linistea in
bine si sa nu mai 6 ore
SI A SE boala aiba somnul salon
ODIHNI manifestata fragmentat
 prin somn

agitat, treziri
frecvente
NEVOIA comunicare - stimularea am linistit bolnava; bolnava
DE A ineficienta comu-nicarii este
COMUNI datorita folosind i-am explicat importanta comunicati
CA dezechilibrulu procedurile de colaborarii cu echipa va
i manifestata co-municare medicala;-
prin apatie terape- se va folosi comunica-
uticastimularea rea terape-
interesului utica, metoda ascultari
pentru i pasive fiind prima
comunicare intre utilizata (pentru identi-
pacienti, ficarea problemelor)
apartina-tori
si nurse
NEVOIA neplacerea in bolnava sa nu am facilitat intalnirea bolnava
DE A SE a efectua mai fie trista ,sa bolnavei cu familia si mai este
RECREA activitati se poata recrea prietenii; nelinistita
recreative
datorita
anxietatii
manifestata
prin
inactivitate,tri
stete
NEVOIA Problema de proces activ, am avut discutii cu bolnava
DE A a invata cum intens, de bolnava despre doreste sa
INVATA sa-si invatare, atat boala,regim alimentar; capete noi
CUM SA pastreze pentru bolnav cat cunostiinte
ISI sanatatea si pentru am inmanat bolnavei despre
PASTREZ datorata familiaacestuia brosuri cu articole boala
E hepatitei despre boala
SANATAT cronice si
EA evidentiata
prin

lipsa de
cunostinte la
modul
09.0 A dispnee echilibrarea am rehidratat pacienta; bolnava
2 RESPIRA datorita hidroelectrolitica, prezinta:
SI A AVEA dezechilibrulu paci-enta respira am asigurat repausul
200 O BUNA i normal fizic si psihic; R=16/min
8 CIRCULA hidroelectrolit
TIE ic manifestata am aerisit salonul; P=76
prin tahipnee puls/min
am administrat medi-
catia indicata de medic T.A.=120/
65 mmHg
NEVOIA alimentatie bolnava sa am urmarit pacienta si bolnava
DE A BEA inadecvata repecte am administrat lapte nu a
SI A datorita
MANCA regimul igieno si ceai,piure,branza de mai varsat
alterarii vaci si
parenchimului dietetic; nu mai are
am administrat
hepatic sa nu mai aiba medicatia indicata de greata
manifestata medic
prin greata si sa

greata manance in
termen

de 1 zi
NEVOLA eliminare bolnava sa am urmarit scaunul bolnava
DE A inadecvata prezinte nu a mai
datorita am masurat urina in 24 varsat,nu
ELIMINA o diureza a mai avut
procesului normala de ore; melena;
patologic diureza=1
in termen de 2 am administrat medica- 100 ml
manifestata zile tia indicata de medic
prin oligurie
NEVOIA dificultate la bolnava sa se am rehidratat bolnava bolnava se
DE A SE deplasare poate depla-
am invatat-o sa pastreze seaza
MISCA SI datorita deplasa cu repausul fizic singura
DE A dezechilibrulu usurinta
AVEA i si psihic

0 BUNA manifestata
POSTURA prin atonie

musculara
 NEVOIA insomnie bolnava sa se am linistit bolnava, bolnava a
DE A datorita starii odih-neasca si sa dormit
DORMI de aiba un somn am asigurat linistea in
linistit 8 ore
SI A SE boala salon
ODIHNI manifestata
prin somn
agitat, treziri
frecvente
NEVOIA neplacerea in bolnava sa se am facilitat intalnirea bolnava
DE A SE a efectua poata recrea bolnavei cu familia si nu mai
RECREA activitati prietenii; este
recreative nelinistita
datorita am antrenat bolnava in
anxietatii discutii
manifestata
prin
inactivitate
NEVOIA Problema de proces activ, am avut discutii cu bolnava
DE A a invata cum intens, de bolnava despre doreste sa
INVATA sa-si invatare, atat boala,regim alimentar; capete noi
CUM SA pastreze pentru bolnav cat cunostiinte
ISI sanatatea si pentru am inmanat bolnavei despre
PASTREZ datorata familiaacestuia brosuri cu articole boala
E hepatitei despre boala
SANATAT cronice si
EA evidentiata
prin

lipsa de
cunostinte la
modul

Bolnava continua sa ramana internata in spital pentru continuarea tratamentului adecvat;

Evolutia este favorabila

Pacient A.M
Rol delegat
Data Tempe- Puls T.A. Respi-rttia ANALIZE Explorari
ratura Valori normale Valori reale functionale
07.02 D=360C D=95 D=110/60 D=24 VSH= VSH=40/67mm Ecografie:ficat
r/min lob stang
2008 S=36,70C Puls/min mmHg 10/20 mm Hb=9,8g% diametral
S=25r/min anteroposterior
S=84 S=120/70 Hb= 12-16 g% L=6500mm3 78mm,lob drept
Puls/min mmHg diametral
 L=4000- GPT=42ui anteroposterior
mm,VP in hil
9000 γGT=48ui 15mm,splina
125/85mm,VS in
GPT<42 Colesterol=300 hil 8 mm,lichid
ascita in zone
GOT<37 T.Quick=100% declive

T.Quick= Electroforeza:

100% PT=7g%

PT=75g% Alb=56%

Alb=40-50g% γGlobulina=24 %

γ=16-18% Examen urina:

γGT<35 Densitate=1025

Sediment=frecvente
cristale acid uric
08.02 D=36,20C D=90 D=110/60 D=20 Endoscopie dig
r/min iva
2008 S=36,50C Puls/min mmHg superioara:vari
S=23 esofagiene de
S=95 S=110/60 r/min gradul IV
Puls/min
mmHg

09.02 D=36,30C D=76 D=120/65 D=16

r/min
2008 S=36,70C puls/min mmHg
S=18
S=80 S=110/70 r/min
 Puls/min mmHg

TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENTA ALE PACIENTEI M.A.

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La 7 zile La

externare
1. Nevoia de a respira si 1 1 1 1
a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a se 3 (a,b,c) 3 (b,c) 2 (b,c) 2b
alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina 1 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de 2 a,b,c 2 b,c 1 1
a se odihni
5. Nevoia de a se misca 2 a,b,c 2c 2c 2
si a avea o buna postura
6. Nevoia de a se 1 1 1 1
imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a mentine 1 1 1 1
temperatura corpului in
limite normale
8. Nevoia de a mentine 2 a,b,c 2 b,c 1 1
tegumentele curate si
integre
9. Nevoia de a evita 3 a,b,c 3 b,c 2b 1
pericolele
10. Nevoia de 3 a,b,c 3 b,c 2b 1
acomunica cu semenii
11. Nevoia de a-si 1 1 1 1
practica religia
12. Nevoia de a fi 3 a,b,c 3 b,c 2 b,c 2c
ocupat/util si realizare
13. Nevoia de a se 3 a,b,c 3 b,c 2c 2c
recrea
14. Nevoia de a invata 3 a,b,c 3 b,c 2b 2b
pentru a-si pastra
sanatatea
TOTAL 29 28 21 19

Pacientul II

Procesul de Nursing la internare in sectia medicala

Date de identitate:V.Psex F, 82de ani, mediul urban, greutate 53kg ,

inaltime 162cm, F026652/07.03.2008

Diagnostic medical asociat: -hepatita cronica tip A

-hemoragie digestiva superioara

-cardiopatie cronica ischemica dureroasa

-angor de efort

Antecedente heredo-colaterale: fara importanta clinica

Antecedente personale:APF: menarha la 12 ani, N-3, A-0, climax

foziologic la 52 ani

APP: 1958 TBC pulmonar

1970 varice ale membrelor inferioare-

operatie

2000 hepatita

Conditii de viata si munca - conditii bune de locuit

-nu fumeaza, nu consuma alcool si nici cafea

-pensionara
Istoricul boili –bolnava cu HVA in antecedente de etiologie nepreci-

zata,a prezentat in ultimele luni inapetenta, greturi,

balonari. Se interneaza datorita unei hemoragii digestive

superioare prezentand la intemare polipnee, tahicardie,

hepatomegalie, splenomegalie, olgurie

Examen obiectiv pe aparate si sisteme

Stare generala : medie, afebrila

Tegumente si mucoase:-intens palide

-tesut celular subcutanat slab reprezentat

Sistem limfoganglionar:nepalpabil

Aparat locomotor:cracmente ale articulatiilor mari

Noduli Heberden prezenti

musculatura hipotona, hipotrofa

mers dificil, cu obiect de sprijin

Aparat respirator:torace normal confomat

polipneica RR 24/mm

murmur vezicular prezent bilateral

Aparat cardio-vascular:-cord normal

-soc apexian in spatiul V intercostal stang

-zgomote cardiace ritmice, tahicardice

-AV=puls=85/min TA=110/60 mmHg

-suflu sistolic fimctional la apex, grad II

 -puls periferic prezent la picioare, slab perceptibil

Aparat digestiv-dentitie cu lipsuri

-deglutitie dificila pentru solide

-ficat percutabil la 2 cm sub rebord, palpabil la

acest

nivel cu marginea inferioara ascutita, dura suprafata

neteda, sensibilitate dureroasa la palpare

-splina palpabila la 2 cm sub rebordul costal stang

-tranzit intestinal prezent, aspect normal

-inapetenta greturi, varsaturi, hematemeza

Sistem neoro-endocrin - loji renale suple

- rinichi nepalpabil in decubit dorsal

-mictiuni spontane, reduse cantitativ

Sistem neuro-endocrin - orientata temporo spatial, cooperanta, astenica

- ROT, RC, REM prezente

Organe de simt:- vedere dificila, acuitate auditiva diminuata

Examinare psihiatrica: -anxioasa, teama de moarte

Epicriza:bolnava cunoscuta cu hepatita cronica si cardiopatie ischemica

nu fumeaza, nu consuma alcool, nici cafea. A pezentat in

ultimele luni inapetenta, greturi, balonari. Se prezinta pentru

intenare acuzand o hemoragie digestiva si prezentand clinic

tahipnee, tahicardie, hepatomegalie, splenomegalie. Paraclinic

prezinta anemie (Hb=8 g%), GPT=42 ui, electroforeza cm

 PT5,6 g%, Alb=52%, -y Globuline =24 %, VSH= 40mm/h, 62

mm/2h. Ecografie abdominala: ficat cu lob stang diametral

anteroposterior 72 mm, lob drept diametral anteroposterior 135

mm, VP in hil 13 mm, ecostructura difuz neomogena, fara

procese localizate; splina globuloasa 110/65 mm VS in hil 10

mm; nu prezinta ascita. Endoscopie digestiva: varice

esofagiene de grad III A urmat tratament cu Omeran,

Silimarina ,Aminoplasmal, Spironolactona, Esentiale.

Evolutia este favorabila se externeaza cu recomandarile:

-regim igieno-dietetic

-va continua tratamentul cu Silimanina 4 cp/zi,

Esentiale 4 dj/zi, Omeran 2 cp/zi

-dispensarizare prin medicul de familie

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

NEVOI FUNDAMENTALE

1.A respira si a avea o buna circulatie = nesatisfacuta

Bolnava prezinta tahipnee(24 r/min), tahicardie(85 puls/mm), TA 110/60 mmHg

2.A bea si a manca=nesatisfacuta

Bolnava refuza sa se hranesca pe cai naturale si nu cunoaste bine regimul igieno-dietetic.

3.A elimina = nesatisfacuta

Bolnava prezinta oligurie, urini concentrate 800 ml/24h hipercrome

4.A se misca si a avea o buna postura—nesatisfacuta.

Se deplaseaza cu sustinere, prezinta ameteli.

5.A dormi si a se odihni = nesatisfacuta.

Insomnie,somn de scurta durata.

6.A se imbraca si dezbraca = nesatisfacuta.

Incapacitatea de a se imbraca singura.

7.A mentine temperatura corpului in limite normale = satisfacuta afebrila: 36,2 0C.

8.A fi curat, ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele = nesatisfacuta

Incapabila de a-si face singura toaleta.

9.A evita pericolele = nesatisfacuta

Incapaciatea de a se apara.

10.A comunica = nesatisfacuta

Lipsa de comunicare datorita anxietatii, tristetii.

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia —Satisfacuta

Bolnava este credincioasa, de religie ortodoxa.

12.A fi preocupat in vederea realizarii = nesatisfacuta

Dezinteres si incapacitate de a fi util.

13.A se recrea = nesatisfacuta

Incapacitate si neplacere de a se recrea.

14.A invata cum sa iti pastrezi sanatatea = nesatisfacuta

Lipsa de cunostinte privind regimul igieno-dietetic, afectiunea sa si modul in care trebui sa

actioneze in astfel de situatii.
PLAN DE NURSING

ROL PROPRIU

NUME: V.P.

DIAGNOSTIC:HEPATITA CRONICA TIP A;HEMORAGIE DIGESTIVA

SUPERIOARA;CICD

DAT NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENT EVALUARE

A FUNDAMENTA DE NURSING II
LA
1 2 3 4 5 6
07.0 A RESPIRA SI dispnee reechilibrarea se bolnava este
3. A AVEA datorita hidro alimenteaza tahipneica;
electrolitica pacienta
2008 O BUNA dezechilibrulu P=85puls/min
CIRCULATIE i pacienta sa cu lichide TA=110/60mm
respire reci in Hg
hidroelectrolit cantitate
ic manifestata normal in mica si des; R=24/min
termen
prin tahipnee se asigura
de 2 zile confortul si o
pozitie care
sa asigure o
buna
respiratie;

am
administrat
medicatia
indicata de
medic
NEVOIA DE A alimentatie bolnava sa am explicat bolnava nu se
BEA SI inadecvata repecte bolnavei acomodeaza
datorita regimul regi-mului
A MANCA alterarii regimul igieno- igieno- igienico-
parenchimului dietetic; dietetic; dietetic,prezinta
hepatic greturi
manifestata sa nu aiba am
prin greata, greata si sa nu administrat
varsaturi manance in des ceai rece
termen pe cale orala
;
de 4-5 zile
 am explorat
preferintele
bolnavei in
ce priveste
alimentatia;

am
administrat
tratamen-tul
medicamento
s
NEVOIA DE A eliminare bolnava sa nu am bolnava a
ELIMINA inadecvata mai verse in rehidratat urinat 700 ml
datorita termen de 24 bolnava;
procesului ore si sa isi
patologic reia diureza am masurat
manifestata normala in cantitatea de
prin oligurie termen de 3-4 urina in 24
varsaturi zile de ore;

am
adminstrat
tratamen-tul
medicamento
s
NEVOIA DE A dificultate la bolnava sa se am bolnava sta la
SE MISCA SI A deplasare poata deplasa rehidratat pat si se
AVEA datorita in termen de 24 bolnava deplaseaza
dezechilibrulu ore doar ajutata
O BUNA i manifestata am invatat-o
POSTURA prin atonie sa pastreze
musculara repausul
fizic si
psihic
NEVOIA DE A insomnie bolnava sa am linistit bolnava este
DORMI SI A SE datorita starii doarma bine si bolnava din nelinistita,doar
ODIHNI de boala sa se punct de me avand
manifestata odihneasca in vedere somnul
prin somn termen de 24 psihic; am fragmentat
agitat,treziri ore asigurat
frecvente linistea
NEVOIA DE A dificultate de bolnava sa se am bolnava se
SE IMBRACA SI a se imbraca imbrace rehidratat imbraca cu
A SE si a se singura in bolnava; am greutate
DEZBRACA dezbraca termen de 24 incurajat-o
datorita de ore si am ajutat-
 slabiciunii o sa se
manifestata imbrace si sa
prin apatie se dezbrace

NEVOIA DE A dificultatea de bolnava sa se rehidratarea bolnava

FI CURAT, a fi ingrijit ingrijeasca bolnavei; am incearca sa se
INGRIJIT SI DE datorita singura in ajutat ingrijeasca
A PROTEJA slabiciunii termen de 24 bolnava sa singura
TEGUMENTEL manifestata de ore isi faca
E prin toaleta pe
dezinteres regiuni
NEVOIA DE A vulnerabilitat bolnava sa fie rehidratarea bolnava
EVITA e fata de reechilibrata in hidroelec- incearca sa se
PERICOLELE pericole 24 de ore trolitica, ingrijeasca si sa
datorita asigurarea se rehidrateze
dezechili- igienei
brului personale si
manifestat in salon
prin
deshidratare
NEVOIA DE A comunicare bolnava sa am linistit bolnava este
COMUNICA ineficienta comuni-ce in bolnava; nelinistita si
datorita 24 de ore comunica putin
dezechilibrulu i-am explicat
i manifestata importanta
prin neliniste colaborarii
cu echipa
medicala;

am antrenat-
o in discutie
NEVOIA DE A neputinta bolnava sa fie am ajutat bolnava face
FI PREOCUPAT datorita preocupata de bolnava sa aprecieri obiec-
IN VEDEREA dezechi- recuperarea ree-valueze tive
REALIZARII librului capacitatilor capacitatile
manifestata fizice in termen sale;
prin de 24 ore
apatie,tristete i-am explicat
importanta
deciziilor si
a increderii
ce trebuie sa
o aiba si a
stimei de
sine
NEVOIA DE A neplacerea in bolnava sa nu am explorat bolnava este
 SE RECREA a efectua fie trista,sa se placerile trista dar
activitati poata recrea in pacientei in prezinta interes
recreative termen de 24 activitatile pentru a se
datorita ore recreative; recrea
anxietatii
manifestata am incercat
prin sa inlatur
inactivitate tristetea
,tristete bolnavei
NEVOIA DE A dificultate in a bolnava sa am explorat bolnava nu are
INVATA CUM invata aiba cunostinte nevoile de cunostinte
SA ISI datorita despre boala in cunoastere suficiente
PASTREZE anxietatii termen de 24 ale bolnavei; despre boala
SANATATEA manifestata ore
prin am discutat
nesiguranta si cu bolnava
cunostinte despre boala
insuficiente
08.0 A RESPIRA SI dispnee reechilibrarea se bolnava este
3. A AVEA datorita hidroelectroliti alimenteaza tahipneica;
ca pacienta
2008 O BUNA dezechilibrulu P=76puls/min
CIRCULATIE i pacienta sa cu lichide TA=110/60mm
respire reci in Hg
hidroelectrolit cantitate
ic manifestata normal in mica si des; R=20/min
termen
prin tahipnee se asigura
de 24ore confortul si o
pozitie care
sa asigure o
buna
respiratie;

am
administrat
medicatia
indicata de
medic
NEVOIA DE A alimentatie bolnava sa am explicat bolnava nu se
BEA SI inadecvata repecte bolnavei regimul acomodeaza
datorita igienodietetic;am regi-mului
A MANCA alterarii regimul administrat des igienodie-
parenchimului igieno- ceai rece pe cale tetic,prezinta
hepatic dietetic; orala ; greturi
manifestata prin
 greata, sa nu aiba am explorat
varsaturi greata si sa preferintele bolna-
nu manance vei in ce priveste
in termen alimentatia;

de 3-4 zile am administrat

tratamentul
medicamentos
NEVOIA DE A eliminare bolnava sa am rehidratat bolnava a urinat
ELIMINA inadecvata nu mai verse bolnava; 900 ml
datorita in termen de
procesului 24 ore si sa am masurat
patologic isi reia cantitatea de urina
manifestata prin diureza in 24 de ore;
oligurie normala in
varsaturi termen 2-3 am adminstrat
zile tratamentul
medicamentos
NEVOIA DE A dificultate la bolnava sa am rehidratat bolnava se depla-
SE MISCA SI A deplasare se poata bolnava seaza singura
AVEA datorita deplasa
dezechilibrului singura am invatat-o sa
O BUNA manifestata prin pastreze repausul
POSTURA atonie fizic si psihic
musculara
NEVOIA DE A insomnie bolnava sa am linistit bolnava bolnava este
DORMI SI A SE datorita starii doarma bine din punct de linis-tita,doarme
ODIHNI de boala si sa se vedere psihic; am avand somnul
manifestata prin odihneasca asigurat linistea linistit
somn
agitat,treziri
frecvente
NEVOIA DE A dificultate de a bolnava sa am rehidratat bolnava se
SE IMBRACA SI se imbraca si a se imbrace bolnava; am imbraca cu
A SE DEZBRACA se dezbraca singura incurajat-o si am greutate
datorita ajutat-o sa se
slabiciunii imbrace si sa se
manifestata prin dezbrace
apatie
NEVOIA DE A FI dificultatea de a bolnava sa rehidratarea bolnava se
CURAT, fi ingrijit se bolnavei; ingrijeste singura
INGRIJIT SI DE datorita ingrijeasca
A PROTEJA slabiciunii singura incurajarea
TEGUMENTELE manifestata prin bolnavei
dezinteres
NEVOIA DE A vulnerabilitate bolnava sa rehidratarea bolnava incearca
 EVITA fata de pericole fie hidroelectrolitica, sa se ingrijeasca
PERICOLELE datorita reechilibrata asigurarea igienei si sa se
dezechili-brului personale si in rehidrateze
manifestat prin salon
deshidratare
NEVOIA DE A comunicare bolnava sa am linistit bolnava; bolnava este
COMUNICA ineficienta comunice cu linistita si co-
datorita echipa i-am explicat munica cu
dezechilibrului medicala importanta personalul si cu
manifestata colaborarii cu ceilalti pacienti
prin neliniste echipa medicala;

am antrenat-o in
discutie
NEVOIA DE A FI neputinta bolnava sa i-am explicat bolnava face
PREOCUPAT IN datorita fie importanta aprecieri obiec-
VEDEREA dezechi-librului preocupata deciziilor si a tive
REALIZARII manifestata de increderii ce
prin recuperarea trebuie sa o aiba si
apatie,tristete capacitatilor a stimei de sine
fizice
NEVOIA DE A neplacerea in a bolnava sa am explorat bolnava prezinta
SE RECREA efectua nu fie placerile pacientei interes pentru a
activitati trista,sa se in activitatile se recrea
recreative poata recrea recreative;
datorita
anxietatii am incercat sa
manifestata inlatur tristetea
prin inactivitate bolnavei
,tristete
NEVOIA DE A dificultate in a bolnava sa am explorat bolnava citeste
INVATA CUM SA invata datorita aiba nevoile de brosuri si este
ISI PASTREZE anxietatii cunostinte cunoastere ale interesata sa se
SANATATEA manifestata despre boala bolnavei; documenteze
prin despre regimul
nesiguranta si am discutat cu alimentar
cunostinte bolnava despre
insuficiente boala
09.03 A RESPIRA dispnee reechilibrarea se bolnava este
. SI A AVEA datorita hidroelectrolitica alimenteaza tahipneica;
dezechi-librului , pacienta cu
2008 O BUNA hidroelectroliti lichide reci in P=72puls/min
CIRCULATI c manifestata pacienta sa cantitate mica TA=115/65mmH
E prin tahipnee respire si des; g

normal se asigura R=18/min

 confortul si o
pozitie care sa
asigure o
buna
respiratie;

am
administrat
medicatia
indicata de
medic
NEVOIA DE alimentatie bolnava sa am explicat bolnava nu se
A BEA SI inadecvata repecte bolnavei acomodeaza
datorita regimul regi-mului
A MANCA alterarii regimul igieno- igieno-dietetic igieno-diete-tic,
parenchimului dietetic;
hepatic am prezinta greturi
manifestata sa nu aiba greata administrat
prin greata, si sa nu manance des ceai rece
varsaturi in termen de 2-3 pe cale orala
zile ;

am explorat
preferintele
bolna-vei in
ce priveste
alimentatia;

am
administrat
tratamentul
medicamentos
NEVOIA DE eliminare bolnava sa nu am rehidratat bolnava a urinat
A ELIMINA inadecvata mai verse si sa bolnava; 1100 ml
datorita isi reia diureza
procesului normala in am masurat
patologic termen 1-2 zile cantitatea de
manifestata urina in 24 de
prin oligurie ore;
varsaturi
am adminstrat
tratamentul
medicamentos

Bolnava continua sa ramana internata in spital pentru continuarea tratamentului adecvat.

Pacient G.V
Rol delegat
Data Tempe- Puls T.A. Respi- ANALIZE Explorari
ratura rttia Valori normale Valori reale functionale
07.03 D=36,20C D=85 D=110/60 D=24 VSH= VSH=40/62mm Ecografie:ficat cu
r/min lob stang diametral
2008 S=36,50C Puls/min mmHg 10/20 mm Hb=8 g% anteroposterior
S=22 72mm,lob drept
S=82 S=100/60 r/min Hb= 12-16 g% L=5800mm3 diametral
Puls/min anteroposterior135
mmHg L=4000- GPT=42ui mm,VP in hil
13mm,splina
9000 γGT=46ui 110/65mm,VS in hi
10 mm,nu prezinta
GPT<42 T.Quick=195% lichid de ascita

GOT<37 Electroforeza:

T.Quick= PT=5,6g%

100% Alb=52%

PT=75g% γGlobulina=24 %

Alb=40-50g% Examen urina:

γ=16-18% Densitate=1025

γGT<35 Sediment=frecvente
cristale oxalat
de Ca
08.03 D=36,30C D=76 D=110/60 D=20 Endoscopie
r/min digestiva
2008 S=36,60C Puls/min mmHg superioara:varice
S=24 esofagiene de
S=80 S=120/65 r/min gradul III;stomac
Puls/min mmHg cu desen vascular
accentuat,

pilor
permeabil,bulb
duodenal normal
09.03 D=36,30C D=72 D=115/65 D=18
r/min
2008 S=36,80C puls/min mmHg
S=20
S=74 S=120/60 r/min
puls/min mmHg
TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENTA ALE PACIENTEI V.P

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La 7 zile La

externare
1. Nevoia de a respira si 1 1 1 1
a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a se 3 (a,b,c) 2 (b,c) 2 (b,c) 1
alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina 1 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de 2 a,b,c 2 b,c 1 1
a se odihni
5. Nevoia de a se misca 2 a,b,c 2c 2c 2
si a avea o buna postura
6. Nevoia de a se 1 1 1 1
imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a mentine 1 1 1 1
temperatura corpului in
limite normale
8. Nevoia de a mentine 2 a,b,c 2 b,c 1 1
tegumentele curate si
integre
9. Nevoia de a evita 2a,b,c 2 b,c 2b 1
pericolele
10. Nevoia de 3 a,b,c 2 b,c 1 1
acomunica cu semenii
11. Nevoia de a-si 1 1 1 1
practica religia
12. Nevoia de a fi 3 a,b,c 3 b,c 2 b,c 2c
ocupat/util si realizare
13. Nevoia de a se 2 a,b,c 2 b,c 2c 1
recrea
14. Nevoia de a invata 3 a,b,c 3 b,c 2b 2b
pentru a-si pastra
sanatatea
TOTAL 27 25 20 17

Pacientul III

Procesul de Nursing la internare in sectia medicala

Bolnavul G.D.

Data nasterii:04.07.1960

Data internarii:10.0 1.2008

Data externarii:20.01.2008

Ocupatia:salariat

Diagnostic la intemare: sindrom dispeptic gastro-duodenal; diskinezie

biliara;HTA

Diagnostic la externare: hepatita cronica in curs de stadializare HTA

Antecedente heredo-colaterale: mama HTA; CIC

tata HTA

Antecedente personale: HVA 1989 de etiologie neprecizata

Apendicectomie 2004

Conditii de viata si de munca:nefumator, nu consuma cafea, consumator

ocazional de alcool, conditii de viata bune

Istoricul bolii: bolnav care in antecedente a avut HVA, consumator

ocazional de alcool si care nu a respectat un regim igieno-

dietetic corect. Cunoscut cu HTA pentru care urmeaza

tratament medicamentos. In urma cu cateva saptamani a

prezentat stare generala usor alterata, greturi. In urma cu

cateva zile a prezentat varsaturi alimantare si dureri

abdominale in epigastru si hipocondrul drept. S-a prezentat

in serviciul nostru pentru investigatii, stabilirea

diagnosticului si a unei conduite terapeutice.

Examen obiectiv pe aparate si sisteme

Afebril, stare generala medie, normoponderal.

Mucoase normal colorate.

Tegumente eritroza palmara

Sistem limfo-ganglionar-ganglioni nepalpabili nedurerosi

Aparat locomotor-tesut adipos normal, musculatura normotona

normokinetica ,sistem osteoarticular integru

morfofunctional

Aparat respirator torace normal conformat, cai respiratorii superioare

libere, vibratii vocale transmise egal bilateral, murmur

vezicular prezent bilateral

Aparat cardlo-circulator TA=150/90 mmHg, puls 94/min, soc apexian

spatiul V intercostal stang, artere palpabile pulsatile,

vene permeabile.

Aparat digestive: dentitie buna,abdomen moale suplu, sensibil in epigastru

si hipocondrul drept,ficat- marginea inferioara la 2 cm

sub rebordul costal cu margine neteda splina

nepalpabila, apetit diminuat, varsaturi alimentare,

meteorism abdominal, tranzit intestinal normal.

Aparat uro-genital:loje renale nedureroase; manevra Giordano negativ

bilateral, mictiuni fiziologice, urini normocrome,

diureza normala.

Sistem nervos central: reflexe osteo-tendinoase prezente

Glanda tiroida nepalpabila

 Epicriza -pacient in varsta de 46 de ani cu HVA in antecedente si care nu a

respectat un regim igieno-dietetic continuu si nu a urmat

tratament specific pentru suferinta hepatica. Se intemeaza pentru

greata, varsaturi, dureri abdominale. Paraclinic VSH 15/25 mm,

Hb=12,5 g%, L=6300mm3, GPT=115 ui, GOT=130 ui,

Electroforeza proteinelor serice PT 63 g%, Alb=56%, y

Globulina=25%. A urmat tratament cu Omeran 2 cp/zi,

Metoclopramid 3 cp/zi, Silimarina 3 cp/zi

Evolutia este favorabila, se externeaza ameliorat cu recomandarile:

-regim igieno-dietetic

-va urma tratament cu Silimarina 3 cp/zi, Omeran 2

cp/zi

-revine la control peste 2 luni

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

NEVOI FUNDAMENTALE

1.A respira si a avea o buna circulatie = nesatisfacuta.

Bolnavul este tahicardic si hipertensiv.

2.A bea si a manca=nesatisfacuta

Bolnavul nu se alimenteaza si nu se hidrateaza corespunzator

3.A elimina = nesatisfacuta

Bolnavul prezinta varsaturi alimantare.

4.A se misca si a avea o buna postura = satisfacuta.

Se deplaseaza si se misca fara ajutorul cuiva.

5.A dormi si a se odihni = nesatisfacuta.

Bolnavul nu doarme linistit datorita nelinistii anxietatii.

6.A se imbraca si dezbraca = satisfacuta

Bolnavul are capacitatea de a se imbraca singur.

7.A mentine temperatura corpului in limite normale = satisfacuta Afebrila: 36,4 0C.

8.A fi curat, ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele = satisfacuta Bolnavul se poate

ingriji si proteja singur.

9.A evita pericolele = satisfacuta

Bolnavul are capacitatea de a se apara.

10.A comunica = nesatisfacuta

Lipsa de comunicare datorita anxietatii, tristetii.

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia —Satisfacuta

Bolnavul este credincios, de religie ortodoxa.

12.A fi preocupat in vederca realizarii = satisfacuta

Bolnavul prezinta interes si capacitatea de a fi util.

13.A se recrea = nesatisfacuta

Incapacitate si neplacere de a se recrea.

14.A invata cum sa iti pastrezi sanatatea = nesatisfacuta

Lipsa de cunostinte privind regimul igieno-dietetic, afectiunea sa si modul in care trebuie sa

actioneze in astfel de situatii.
PLAN DE NURSING

ROL PROPRIU

NUME: G.D.

DIAGNOSTIC:HEPATITA CRONICA IN CURS DE STADIALIZARE:HTA

DAT NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVEN EVALUARE

A FUNDAMENTA DE NURSING E TII
LA
1 2 3 4 5 6
10.01 A RESPIRA SI circulatie bolnavul se intrerupe bolnavul
. A inadecvata sa aiba o consumul de prezinta:
datorita buna alcool
2008 AVEA anxietatii circulatie, P=84puls/min
manifestata prin sa scada sa respecte TA=150/90mm
O BUNA tahicardie si frecventa regim igeno- Hg
CIRCULATIE HTA pulsului si dietetic;
tensiunea R=18/min
arteriala administrare
in termen a tratamen-
de 2 zile tului
medicament
os
NEVOIA DE A alimentatie bolnavul am incurajat bolnavul nu a
BEA SI inadecvata sa repecte pacientul si varsat dar
datorita i-am prezinta greturi
A MANCA procesului regimul explicat
patologic igieno- importanta
manifestata prin dietetic; respectarii
anorexie,slabiciu regimului
ne sa nu aiba
greata si igieno-
sa mananc dietetic;
e in termen
am explorat
de 2-3 zile preferintele
alimentare;

am asigurat
un climat
confortabil

am
administrat
 tratamen-tul
medicament
os

NEVOIA DE A eliminare bolnavul am linistit bolnavul nu a

ELIMINA inadecvata sa nu mai bolnavul; varsat
datorita verse in
procesului termen de am facut Diureza=1100
patologic 24 ore bilantul ml
manifestata hidric;
prin varsaturi
am
adminstrat
tratamen-tul
medicament
os
NEVOIA DE A insomnie bolnavul am linistit bolnavul este
DORMI SI A SE datorita sa doarma bolnavul din nelinistit,doar
ODIHNI anxietatii bine si sa punct de me avand
manifestata prin se vedere somnul
somn perturbat odihneasc psihic; am fragmentat
a in asigurat
termen de linistea
24 ore
NEVOIA DE A comunicare bolnavul am linistit bolnavul este
COMUNICA ineficienta sa bolnavul; nelinistit si
datorita comunice comunica putin
anxietatii si in 24 de i-am
climatului ore explicat
manifestata prin importanta
apatie colaborarii
cu echipa
medicala;

l-am
antrenat in
discutie
NEVOIA DE A incapacitatea de bolnavul l-am bolnavul este
SE RECREA a efectua sa se determinat trist
activitati poata sa isi
recreative recrea in exprime
 datorita termen de sentimentele
anxietatii 24 ore si emotiile;
manifestata prin
tristete l-am ajutat
sa-si
recapete
increderea
in fortele
proprii
NEVOIA DE A cunostiinte bolnavul am explorat bolnavul este
INVATA CUM SA insuficiente sa aiba nivelul de anxios,stresat
ISI PASTREZE datorita cunostinte cunostiinte de boala sa
SANATATEA modificarii despre al
modului de viata boala in bolnavului;
manifestate prin termen de
lipsa de 2 zile am
informatie constientizat
bolnavul
asupra
propriei
response-
bilitati
privind
sanatatea
11.01. A RESPIRA circulatie bolnavul sa se intrerupe bolnavul
SI A inadecvata datorita aiba o buna consumul de prezinta:
2008 anxietatii circulatie, sa alcool
AVEA manifestata prin scada P=82puls/min
tahicardie si HTA frecventa sa respecte TA=140/85mm
O BUNA pulsului si regimul
CIRCULATIE tensiunea igieno- Hg
arteriala in dietetic;
termen de 1 R=18/min
zi administrarea
tratamen-tului
medicamentos
NEVOIA DE alimentatie bolnavul sa am incurajat bolnavul nu a
A BEA SI inadecvata datorita repecte pacientul si i- varsat dar
procesului am explicat prezinta
A MANCA patologic regimul importanta greturi
manifestata prin igieno- respectarii
anorexie,slabiciune dietetic; regimului

sa nu aiba igieno-
greata si dietetic;
sa manance
 in termen am explorat
preferintele
de 1 zi alimentare;

am asigurat un
climat
confortabil

am administrat
tratamen-tul
medicamentos
NEVOIA DE eliminare bolnavul sa am linistit bolnavul nu a
A ELIMINA inadecvata datorita nu mai verse bolnavul; mai varsat
procesului
patologic am facut Diureza=1200
manifestata bilantul hidric; ml
prin varsaturi
am adminstrat
tratamen-tul
medicamentos
NEVOIA DE insomnie datorita bolnavul sa am linistit bolnavul este
A DORMI SI anxietatii doarma bine bolnavul din linistit, a
A SE ODIHNI manifestata prin si sa se punct de doarmit 8 ore
somn perturbat odihneasca vedere psihic;
am asigurat
linistea
NEVOIA DE comunicare bolnavul sa am linistit Bolnavul
A ineficienta datorita comunice bolnavul; comuni-ca cu
COMUNICA anxietatii si echipa
climatului i-am explicat medicala si
manifestata prin importanta ceilalti
apatie colaborarii cu pacienti
echipa
medicala;

l-am antrenat
in discutie
NEVOIA DE incapacitatea de a bolnavul sa l-am bolnavul a
A SE efectua activitati se poata determinat sa capatat
RECREA recreative datorita recrea isi exprime incredere in
anxietatii sentimentele si fortele proprii
manifestata prin emotiile;
tristete
l-am ajutat sa-
si recapete
increderea in
 fortele proprii
NEVOIA DE cunostiinte bolnavul sa am bolnavul este
A INVATA insuficiente aiba constientizat interesat in
CUM SA ISI datorita modificarii cunostinte bolnavul imbogatirea
PASTREZE modului de viata despre boala asupra cunostintelor
SANATATEA manifestate prin in termen de propriei
lipsa de informatie 1 zi response-
bilitati privind
sanatatea

am furnizat
bolnavului
brosuri pentru
a se docu-
menta
12.01. A RESPIRA circulatie bolnavul sa sa respecte bolnavul
SI A inadecvata datorita aiba o buna regimul prezinta:
2008 anxietatii circulatie, sa igieno-
AVEA manifestata prin scada dietetic; P=76puls/min
tahicardie si HTA frecventa TA=135/80mm
O BUNA pulsului si administrarea Hg
CIRCULATIE tensiunea tratamen-tului
arteriala medicamentos R=16/min
NEVOIA DE alimentatie bolnavul sa am incurajat bolnavul s-a
A BEA SI inadecvata datorita repecte pacientul si i- obisnuit cu
procesului am explicat regimul
A MANCA patologic regimul importanta alimentar si se
manifestata prin igieno- respectarii alimenteaza
anorexie,slabiciune dietetic; regimului

sa nu aiba igieno-
greata dietetic;

am explorat
preferintele
alimentare;

am asigurat un
climat
confortabil

am administrat
tratamen-tul
medicamentos
NEVOIA DE cunostiinte bolnavul sa am bolnavul este
A INVATA insuficiente constientizat interesat in
 CUM SA ISI datorita modificarii aiba bolnavul imbogatirea
PASTREZE modului de viata asupra cunostintelor
SANATATEA manifestate prin cunostinte propriei
lipsa de informatie despre boala response-
bilitati privind
sanatatea

am furnizat
bolnavului
brosuri pentru
a se docu-
menta

Bolnavul continua sa ramana internat in spital pentru continuarea tratamentului adecvat.

Evolutia este favorabila

Pacient M.G.
Rol delegat
Data Tempe- Puls T.A. Respi- ANALIZE Explorari
ratura rttia Valori normale Valori reale functionale
10.01. D=36,40C D=94 D=150/90 D=18 VSH= VSH=15/25mm Ecografie:ficat cu
r/min lob stang
2008 S=36,60C Puls/min mmHg 10/20 mm Hb=12,5 g% diametral antero-
S=17 posterior
S=90 S=140/80 r/min Hb= 12-16 g% L=6300mm3 64mm,lob drept
Puls/min mmHg dia-metral
L=4000- GPT=42ui anteroposteri-
or152
9000 GOT=130ui mm,suprafata
regulata
GPT<42 T.Quick=95% ,ecostructura
omogena CB
GOT<37 Electroforeza: intrahe-patice
normal,colecist ax
T.Quick= PT=63g% lung 66 mm pan-
creas diametru
100% Alb=56% cap 25mm fara
procese
PT=75g% γGlobulina=25 % localizate, fara
lichid de ascita.
Alb=40-50g% Examen urina:

γ=16-18% Densitate=1025

γGT<35 Sediment=frecvente
 cristale oxalat
de Ca
11.01. D=36,30C D=82 D=140/85 D=18
r/min
2008 S=36,70C Puls/min mmHg
S=16
S=84 S=130/75 r/min
Puls/min mmHg

12.01 D=36,20C D=76 D=135/80 D=16

r/min
2008 S=36,50C puls/min mmHg
S=18
S=70 S=130/75 r/min
Puls/min mmHg
TABEL SINOPTIC CU GRADELE DE DEPENDENTA ALE PACIENTULUI G.D.

Nevoi fundamentale La internare La 3 zile La 7 zile La

externare
1. Nevoia de a respira si 1 1 1 1
a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a se 3 (a,b,c) 3 (b,c) 2 (b,c) 1
alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina 1 1 1 1
4. Nevoia de a dormi, de 2 a,b,c 2 b,c 1 1
a se odihni
5. Nevoia de a se misca 2 a,b,c 2c 2c 1
si a avea o buna postura
6. Nevoia de a se 1 1 1 1
imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a mentine 1 1 1 1
temperatura corpului in
limite normale
8. Nevoia de a mentine 2 a,b,c 2 b,c 1 1
tegumentele curate si
integre
9. Nevoia de a evita 3 a,b,c 3 b,c 2b 1
pericolele
10. Nevoia de 2a,b,c 2 b,c 2b 1
acomunica cu semenii
11. Nevoia de a-si 1 1 1 1
practica religia
12. Nevoia de a fi 2 a,b,c 2 b,c 2 b,c 1
ocupat/util si realizare
13. Nevoia de a se 2 a,b,c 2b,c 2c 1
recrea
14. Nevoia de a invata 3 a,b,c 3 b,c 2b 1
pentru a-si pastra
sanatatea
TOTAL 26 25 21 14

CAPITOLUL V

Discutii si concluzii

Hepatita cronica virala necesita ingrijiri complexe, atat pentru functiile biologice
(respiratie, circulatie, digestie) cat si pentru nevoile situate pe treptele superioare ale piramidei
Maslow.
 NEVOLA DE A RESPIRA SI A AVEA 0 BUNA CIRCULATlE

La internare bolnavii au prezentat dependenta.

Interventia Nursing pentru aceasta nevoie consta in monitorizarea functiilor respiratorii:

puls, alura ventriculara, tensiune arteriala, ritm respirator si identificarea afectiunilor asociate
care necesita ingrijiri speciale. Ca functie delegata este administrarea tratamentului
medicamentos. Cel mai frecvent s-a administrat Glubifer- 1 dj dupa masa de dimineata
(redresarea anemiei) si Acid folic- 1 cp la 8 ore, dupa mese.

La trei zile de la internare, 40% din pacienti au prezentat independenta pentru aceasta
nevoie.

La externare externare pacientii au prezentat independenta.

NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

La internare bolnavii au prezentat dependentta.

Tipul, cantitatea si ritmul de administrare al solutiilor au fost o functie delegata, dar

supravegherea perfuziei, accidentelor sau incidentelor acesteia pentru aplicatia de nursing este
notarea cantitatii de lichide ingerate de bolnav si observarea tolerantei digestive a acestuia.

La trei zile de la internare nu au mai fost bolnavi cu alimentare parentala.

La externare bolnavii au continuat sa aiba restrictii severe alimenta-re.

NEVOLA DE A ELIMINA

La internare bolnavii au avut grad de dependenta.

Interventia autonoma se refera la monitorizarea eliminarilor si notarea acestora; este o

interventie deosebit de importanta pentru afectiunea descrisa, deoarece indica atat evolutia cat
si tratamentul ce trebuie urmat. Se vor observa, cantari si nota: varsaturile, scaunul si urina.

Dupa trei zile situatia este neschimbata, pe langa urinari hipercrome si diureza sub 1000
ml, aparitia scaunulul de constipatie, datorate hidratarii insuficiente,restrictiilor alimentare dar
si imobilitatii prelungite la pat care intarzie tranzitul intestinal.

La extemare doar doi din bolnavi au prezentat dependenta usoara.

NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA 0 POSTURA ADECVATA

 La internare pacientii au prezentat dependenta.

La tei zile stare imbunatatita si la extemare la fel.

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

La internare bolnavii au prezentat dependenta.

Interventia pentru a realiza o odihna adecvata a constat in realizarea mediului propice:

semiobscuritate, confort fonic si ambiental aspecte deseori greu de realizat in conditiile actuale
de spitalizare, aplicarea terapiei prin comunicare pentru identificarea problemelor care nu
permit relaxarea si odihna pacientului.

La externare bolnavii au prezentat independenta.

NEVOIA DE A SE IMBRACA SI A SE DEZBRACA

La internare toate cazurile au prezentat dependenta.

Interventia a constat in ajutor si completare la manevrele de imbracare si dezbracare.

La extemare nevoia a ramas dependenta in proportie de 30%.

NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN

LIMITE CONSTANTE

La internare doua din cazuri au independenta si unul cu grad 2 de dependenta. Interventia a

cinstat in realizarea unei hidratari adecvate si in administrarea medicatiei recomandate.

La trei zile unul din cazuri are dependenta usoara iar la externare 100% independenta.

NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT

La internare a existat dependenta cu grade moderate, la externare independenta.

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Toti au avut diferite grade de dependenta la internare, pentru acesta nevoie a fost necesar ca
ingrijirea sa puna mult accent pe realizarea acestei nevoi pe perioada internarii, in scopul
protejarii bolnavului de a-si mentine starea de boala sau de a evita posibilele complicatii.
 NEVOIA DE A COMUNICA

La internare 100% au avut grad doi de dependenta datorita depresiei bolnavilor. Evolutia a
fost lent favorabila, la externare 90% avand grad de independenta.

NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA

Toti bolnavii erau de credinta ortodoxs pentru care Spitalul de Urgenta Craiova are capela
si ofera servicii religioase.Pacientii sunt de obicei cooperanti, credinciosi.

NEVOIA DE A Fl PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

Majoritatea sunt dependenti la internare, singura preo-cupare fireasca fiind propria lor
supravietuire. Fiecare avea mari sperante de viata si ca propria realizare putea deveni, cu
sustinere morala, o nevoie independenta in viitorul apropiat.Consider ca ajutorul unui psiholog
ar fi fost necesar.

NEVOIA DE A SE RECREA

La internare toti pacientii au prezentat dependenta.

Metodele utilizate cel mai frecvent au fost discutiile comune cu bolnavii in salon, plimbarile
in parc, vizitele rudelor si ascultarea programelor radio.

NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

La internare toti au prezentat dependenta, dar find interesati si cooperanti au ajuns la

externare la independenta in satisfacerea nevoii.

Bibliografie

1.Ciurea Paulina, Ciurea T. ,,Hepatologie clinica” - editura Medicala Universitara, Craiova

2000, pag. 203-209

2.Ciurea T. ,,Hepatite cronice virale” - editura Medicala Universitara, Craiova

2003 pag 93-103

3.Grigorescu M., Pascu O. ,,Tratat de gastro-enterologie clinica” vol.2 editura Tehnica 1997
pag 1-63

4.Grigorescu D. ,,Boli interne” vol.2 - editura Nationala 1998 pag 969-988

5.Ionita Ana, Oproiu A. ,,Hepatita cronica in medicina interna, sub

redactia Gherasim L.” editura Medicala 1999 pag. 765-831

6.Titirca L. ,,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” editura Viata
Medicala Romaneasca, Bucuresti 2004 pag. 287-293.

7.Titirca,L.,,Ghid de nursing”,editura Viata Medicala Romaneasca,1995

8.titirca,L. ,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali”,editura Viata

Medicala Romaneasca,1996

9.Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului,editia a II a,1994