Hepatita Virala PDF

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala
MOTIVATIA LUCRARII
Aleg intotdeauna, pe cel care are mai multa nevoie de ajutorul meu. Este singurul meu
criteriu in preferinta pe care o dau bolnavilor.
Chr. Bernard
Sanatatea este bunul suprem al omului, elementul principal al calitatii vietii in contact
cu sanatatea, boala este o non valoare ce constituie obiectul luptei pentru inlaturarea ca si
pentru realizarea valorii de sanatate.
Hepatita virala are o incidenta destul de mare datorita in mare parte nerespectarii
regulilor de igiena.
Pe langa ajutorul pe care il, acordam vindecarii hepatitei virale, trebuie sa le explicam
necesitatea respectarii unui regim igieno-dietetic strict pentru preintampinarea recaderilor,
cronicizarea bolii care in timp poate duce la ciroza hepatica.
Aceasta preocupare de a nu lasa boala sa eracizeze, de a fi alaturi din punct de vedere
medical si moral de bolnav, sa-l ajuti sa-si recapete linistea sufleteasca si sanatatea, m-a
determinat sa aleg aceasta lucrare.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI
Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractusului digestiv
provenind dintr-un mugure al mucoasei duodenale numit diverticul hepatolitic.
Pagina 1 din 66
Asezare – se afla asezat in cavitetea abdominala, etajul supramezocolic, in partea

superioara dreapta imediat sub diafragma iar lobul sau stang se intinde pana in epigastru.
Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica.
Configuratie ext.
Are forma unui hemiovoid, asezat transversal in abdomen cu lungimea de aproximativ

28 cm cu diametru anteropost de 18 cm si o inaltime de 8 cm. Greutatea sa este de circa 1400
g si are culoare rosie-caramizie, datorita cantitatii mari de sange pe care o contine.
Ficatul contine 3 fete:
Fata superioara sau diafragmatica este conversa in sus si vine in raport cu diafragmul
si cu peretele anterior al abdomenului. De aceea i se mai spune si fata antero-superioara.
Pe aceasta fata se observa 2 lobi, lobul drept si lobul stang.
Fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu: stomacul, duodenul,
colonul, nazocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta.
La aceasta fata se afla trei santuri:
- santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea sa anterioara vezica
biliara iar in cea posterioara veca cava inferioara.
- santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea sa anterioara un cordon
fibros,
ligamentul rotund provenind din obliterarea venei ombicale, iar in portiunea
posterioara gazduieste ligamentul Arontius provenit din obliterarea canalului venos Arontius
de la fat.
-santul transversal se intinde intre cele doua santuri antero-posterioare si coincide cu
hilul
ficatului prin care intra si ies: artera hepatica, vena porta, limfaticile, nervii si canalele
hepatice care alcatuiesc impreuna pediculul hepatic.
Cele trei santuri dau aspectul literei h si impart fata inferioara in 4 lobi. Pe laturile
santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang iar intre ele in raport cu santul
transversal se afla lobul patrat dispus inaintea santului transversal si lobul posterior dispus
inapoia acestui sant.
Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si vine in raport cu peretele
posterior al cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7 – T1. Are pozitia aproape verticala
Pagina 2 din 66
si pe ea se vad lobul drept, lobul spiegel si lobul stang.
Mijloacele de fixare
Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente care nu sunt alceva decat
pliuri peritonial. Aceste ligamente sunt:
- ligamentul falcoform, care este o formatie peritoneala ce se intinde de la fata
inferioara a diadragmului la fata superioara a ficatului
Sper parte anterioara prezinta o margine care se intinde pana la ombilic si depaseste in
grosimea ei ligamentul rotund.
- ligamentul falcoform imparte fata superioara a ficatului in lobul drept si lobul stang.
Aceasta nu corespunde insa delimitarii anatomicea celor 2 lobi asa cum era considerat mai
inainte.
- ligamentul coronar se intinde de la fata inferioara a diafragmului la fata posterioara a
ficatului de o parte si de alta a ligamentului falcoform pe care il continua, lasa neacoperita o
mica parte numita areaunda.
Este cel mai important mijloc de fixare a ficatului.
Un alt mijloc de fixare este micul epiplon sau omentul luic, care mai este si denumit
ligamentul esofago-duodeno-hepat.
Tot ca mijloace de fixare trebuie considerate vena cava inferioara, prese abdominala si
pendiculul hepatic.
Structura ficatului
Segmentatia ficatului.
Impartirea in lobi a ficatului nu mai este corespunzatoare in practica medicala.
Aceasta segmentatie are la baza o anumita distributie a vaselor sanguine, artera hepatica,
vena porta si caile biliare intrahepatice.
Tinand seama de acest criteriu se pot descrie:
- lobul drept este format dintr-un segment anterior si un segment posterior;
- lobul stang are un segment lateral si un segment median;
Segmentul lateral ii corespunde partea lobului stang aflate la stanga ligamentului
falciform si a santului antero-posterior stang de pe fata inferioara. Segmentului median ii
corespunde restul lobului stang lobul patrat si lobul posterior. Fiecare segment primeste
Pagina 3 din 66
printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei hepatice, o ramura segmentara a venei pote si
un canal segmentar biliar.
Ficatul este invelit in cea mai mare parte de peritoneul visceral care formeaza
ligamentul falciform si ligamentul coronar ramanand neacoperita numai cele de s-au numit
areanude.
Sub aceasta temica se afla o membrana fibroasa de invelis capsule Glisson si apoi
substanta proprie a ficatului sub pareschinul hepatic.
Structura microscopica a ficatului
Capsula Glisson patrunde in ficat prin hil urmarind traiectul vaselor sanguine si
formeaza pereti lametari conjuctivi care impart impreuna cu reteaua vasculara masa de
substanta proprie in formatiuni numite lobuli hepatici.
Lobulul hepatic
Lobulul hepatic reprezinta unitatea sixanatomica si functionala a ficatului. Are forma

unei piramide asezata pe cu baza pe suprafata ficatului si cu varful spre interior in sectiune
transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. In structura lobulului distingem:
formatiuni vasculare, celule hepatice, canalicule biliare si filete nervoase vegetative.
Vascularizatia
Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine: artera hepatica – ramura a trunchiului
celize care aduce sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional provenind din
intestin, stomac, pancreas si splina.
Prin alaturarea a cel putin 3 lobuli hepatici se formeaza la limita dintre ei spatii
triunghiulare in sectiune, numite spatii portal sau spatii Kiernan care sunt pline cu tesut
conjuctiv si contin o ramura a venei porte, o ramura a arterei hepatice, unul sau doua canale
biliare, limfatice, si filete nervoase. De jur imprejurul spatiilor Kiernan se afla un strat celular
numit lama celulara limitanta, celulele acrestei locul au o mare capacitate de inmultire.
Ramurile venei porte din spatiile Kiernan trimit ramificatii care merg in lungul lobului
de la baza pana la varf. Aceasta se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara
care limiteaza lobulul de periferie. Ajunse in varful acesteia venele parilobulare se unesc intr-
Pagina 4 din 66
o vena centrala, vena centrolobulara care coboara prin axa lobului de la varf pana la baza. De
la reteaua nervoasa perilobulara patrund radiar pana la vena centrolobulara numeroase vase
cu traiect sinuos-capilare sinoide care formeaza o retea intralobulara. In peretii acestei
capilare se gasesc niste celule speciale, celulele lisorale sau Kimpffer. Unele dintre ele se pot
desface din capilare capatand insusiri fagocitare iar altele formeaza impreuna reteaua de
reticulina din substanta proprie tesutul Kumfferian sau sistemul reticulo-histocitar al ficatului.
Venele centrolobulare ale diferitelor lobuli se unesc la baza lobulilor in vene sublobulare care
formeaza in cele din urma 3 vene hepatice: vene hepatice stanga, in care se colecteaza tot
sangele din ficat si este dus in vena cava inferioara.
Ramurile arterei hepatice din spatiul Kiernan trimite asemenea ramificatii in jurul
lobulilor formand artere care se anastomozeaza cu reteaua venoasa perilobulara.
Datorita acestiu fapt in ficate de cele doua feluri de sange nutritiv adus de artera
hepatica si functional adus de vena porta se amesteca in reteaua vasculara intre lobulara asa
ca la nivelul celulelor hepatice ajung un singur fel de sange.
La nivelul ramificatiilor venei porte, al venei centrolobulara al arterei hepatice se afla
sfinctere anatomice, sfinctere de intrare si de iesire care regleaza fluxul de sange in ficat.
Sistemul vascular formeaza un fel de schelet al lobulului pe care celule mari cu forma
poliedrica avand unul sau doi melci mari si o citoplasma a carui aspect variata cu starea
functionala citoplasma contine multe incluziuni de glicogen.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar in ochiurile retelei capilare
intralobulare alcatuind cordoanele Remak.
In cadrul acestor cordoane intre celulele hepatice si peretele capilar sanguin se afla un
spatiu de trecere numit spatiul Disse.
Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2-3 alaturate formand-trabecule. Intre cordoane
se formeaza prin simpla lor alaturare spatii inguste numite canalicule biliare. Canalele biliare
se formeaza deci intre cordoanele Remak si nu au pereti proprii, ele se anastomozeaza si
formeaza in interiorul lobului o retea vasta. Spre periferia lobuluicanaliculele biliare isi
constituie un perete numit colangiola.
Colangiolele din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza la nivelul spatiilor
Kiernan, canale biliare perilobulare, care se unesc intre ele si dau nastere la doua canale
hepatice drept si stang corespunzatoare celor 2 lobi ai ficatului care parasind ficatul la nivelul
hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun.
Dupa un traiect de trei patru centrimetri canalul hepatic comun se uneste cu canalul
cistic si alcatuiesc impreuna canalul coledoc care se deschide in duoden impreuna cu canalul
Pagina 5 din 66
Wirsung la nivelul casunculei mari. Canaliculele biliare si canalele biliare perilobulare

formeaza caile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc alcatuiesc
caile biliare extrahepatice. Prin caile intra si extra hepatice se scurge, bila care reprezinta
secretia externa a ficatului.
Limfaticele
Sunt doua categorii de vase limfatice

- unele superficiale la nivelul tesutului sub peritoneal si care ies prin hil si altele
profunde care formeaza traiectul veselor sanguine si iesind fie prin hil fie pe calea venelor
hepatice care merg spre vena cava inferioara si ajung la ganglionii suprapancreatici si
ganglionii hiliari.
Inervatia ficatului
Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul celiac si filete parasimpatice de

la nervul vag stang prin micul epiploon.
Functiile metabolice ale ficatului
Metabolismul glucidic
Glucidele sunt absorbite la nivelul tractusului digestiv sub forma de monozaharide in

special sub forma de glucoza. Tot sangele care vine de la intestin, stomac si pancreas se
aduna in vena porta si prin intermediul ei ajunge la ficat. Acest sange numit si sange
functional contine pe langa celelalte substante alimentare organice si minerale, glucoza ca
rezultat al digestiei glucidelor. Glucoza este retinuta in cea mai mare parte de celulele
hepatice si numai o mica parte trece direct mai departe de circulatia generala prin venele
hepatice. In celulele hepatice glucoza este condensata si transformata in polizaharidul
glicogen care este depus sub forma de rezerva in citoplasma lor.
Procesul de sinteza a glicogenului poarta numele de glicogenogeneza si se face sub
influienta hormonului pancreatic insulina, produs de insulele Longerhaus. Ficatul printr-un
proces de desfacere a unei parti din glicogenul de rezerva in glucoza trimite in mod continu
glucoza in organism la muschi prin venele hepatice. Acest proces se pretece sub influienta
Pagina 6 din 66
unui fermentat glicogenolitic din celula hepatica a adrenalinei a tiroxinei precum si a

glucogonului si este cunoscut sub numele de glicogenoloza cu rol de a mentine constanta
contitatea de glucoza in sange.
Reglarea umorala-insulina pancreatica ajunsa la nivelul celulelor hepatice produce
condensarea glucozei in glicogen glicogenogeneza, iar adrenalina si tiroxina produc
desfacerea glicogenului in glucoza-glicogenaliza.
Metabolismul lipidic
Ficatul poate imunoganiza o cantitate oarecare de grasime ca rezerva. In starea de

inanitie a organismului el mobilizeaza grasimea de rezerva din stratul celular subcutanat
pentru acoperirea nevoilor corpului. Acizii grasi si grasimile neutre sub influienta unor
ermenti sunt sintetizate in fosfolipide (lecitine, cefalina, sfirigomielina) forme mai usoare
oxidabile si trecuti apoi in circulatie sanguina. La nivelul ficatului acizii grasi sunt oxidati si
produc energie, CO2 si H2O. Tot in ficat se produce transformarea glucidelor in exces in
grasimi si invers. Aceasta functie a ficatului poarta denumirea de functie adipogenica sau
lipogeneza.
Metabolismul proteic
La nivelul ficatului protidele sufera diferite procese de sinteza si de degradare

necesare compozitiei plasmei si refacerii celulelor.
In metabolismul protidelor vom deosebi:
- functia proteinoformatoare
- functia de echilibru protidic
- functia urogena
Functia proteinoformatoare
In cadrul acestei functii vom urmari formarea fibrinogenului si a protombinei.

Fibrinogenul este o substanta proteica de mare importanta in coagularea sangelui, se
sintetizeaza in ficat si este trecut in plasma.
Protidele nu se depun in ficat sub forma de rezerva. Surplusul de protide este convertit
in grasimi si glucide depozitati in aceasta forma.
Pagina 7 din 66
Functia urogena
Aminoacizii care nu au fost folositi de celulele corpului sunt adusi de sange la ficat.
Aici sunt degradatii la nivelul celulelor hepatice cu formarea de NH3 sau sunt folositi pentru
sinteza glucidelor si lipidelor. In celulele hepatice NH3 se transforma in uree un produs mai
putin toxic care se elimina la nivelul rinichilor si al pielii. Aceasta functie orin care se
formeaza uree se numeste functie uropoietica. Ea are loc in prezenta fermentului arginoza
produs de ficat.
Nucleoprotidele sufera in ficat o serie de transformari de dezasimilatie. Sub actiunea
unor fermenti specifici produsi de ficat ele sunt transformate in acid uric care este eliminat
prin urina.
Metabolismul substantelor minerale
Ficatul realizeaza si metabolismul unor substante minerale cum sunt: fierul, cuprul,
ionii de NA+, K+, CL-.
Fierul – ficatul este organul cel mai bogat in fier, are functie de depozitare a fierului.
La adulti se afla in cantitate de 3 grame depozitat in celulele Kupffer sub forma de compusi
protidoferici si lipoidoferici.
Cuprul – este depozitat in ficat si provine din alimente are rol catalitic in sinteza
hemoglobinei.
Ionii de NA+, K+, CL- provin din alimentatie. Ei se depoziteaza in ficat impreuna cu
apa unde sunt mobilizati in organism la necesitatile acesteia.
Metabolismul apei
Ficatul indeplineste si functia de depozit al apei. Din metabolismele intermediare in

special din oxidarea acizilor grasi nesaturati, in ficat se formeaza circa 100 ml apa prin
degradare a 100 g grasime neutra. Prin functia de neutralizare a hormonului antidiuretic
produs de hipofiza ficatul joaca rol de reglator al apei in intregul organism, daca hormol
creste in sange apa este retinuta in corp.
In legatura stransa cu metabolismul apei este si functia de rezervor sanguin al
ficatului. Ficatul reprezinta un vast rezervor sanguin datorita vascularizatiei sale bogate si
Pagina 8 din 66
particularitatilor circulatiei intrahepatice.

In stare functionala normala ficatul contine 800-1200 ml sange regland astfel
circulatia de intoarcere a sangelui la inima si ferind in modul acesta inima de o crestere
brusca a cantitatii de sange.
Mecanismul de reglare a venelor hepatice este realizat de muschii peretilor acestora,
mecanismul de reglare a venelor hepatice poarta numele de sistem de baraj.
Metabolismul vitaminelor
In ficat se depoziteaza vitaminele A, B, B2, D, K, PP. Ficatul este organul cel mai
bogat in vitamina A ea se depoziteaza in celulele Kupffer avand 2 surse:
- una din alimente si alta din alimente insa provenind din transformarea la nivelul
ficatului a diferiti coroteni. In ficat vitamina A se afla sub forma de esteri, pentru a fi eliberata
organismului forma esterica este hidrolizata.
Vitamina B.1 provine in ficat prin absortia intestinala la nivelul ficatului ea este
transformata prin fosforilare intr-o substanta care are un rol deosebit in procesul de glucoliza.
Vitamina B.2 se absoarbe din intestin sub forma fosforilara iar la nivelul ficatului se
uneste cu o proteina si da nastere unor fermenti oxidanti.
Vitaminele D si K se afla depozitate in ficat provenind din absortia intestinala in
prezenta bilei. Vitamina K este folosita de ficat pentru sinteza protombinei.
Alte functii ale ficatului
Functia hematopoetica
Aceasta functie se refera in general la globulele rosii. In legatura cu aceasta functie

are loc in ficat 2 procese:
- unul de formare a globulelor rosii si
- altul de distrugerea acestora.
Ficatul formeaza globule rosii numai la fat deci in perioada intrauterina. Dupa nastere
aceasta functie inceteaza si este indeplinita de celelalte organe hematopoetice(maduva osoasa,
hematogenul sistemulreticuloendotelial). Globulele rosii batrane ajung la ficat distruse iar
fierul din hemoglobina este depozitat aici impreuna cu fierul provenit din alimentatie.
Ele sunt mobilizate la nevoie si trimis in organele hematopoetice pentru formarea de
Pagina 9 din 66
noi globule rosii.
Functia antitoxica
La nivelul intestinului se formeaza in procesul digestiei si substante toxice. Astfel ca

rezultat al actiunii bacteriilor de putrefactie iau nastere indolul, fenolul, scatolul care sunt
produsi toxici. Ficatul primind prin vena porta acesti produsi toxici ii neutralizeaza si ii
elimina. Sunt neutralizati prin conjugare cu sulful glicolul si eliminati prin urina sub forma de
acid hipuric acid indozil sulfuric.
Tot aici sunt inactivati si hormonii estrogeni si androgeni produsi ai glandelor
masculime precum si hormonul hipofizal antidiuretic vasopresiune care conjugandu-se cu
acidul gliconic si cu sulful sunt eliminati prin urina.
Sinteza fermentilor in ficat
Ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fermentii necesari
organismului si anume:
- arginoza si ureaza care intervine in functia uroproteica a ficatului;
- tributiroza care intervine in procesul de oxidare a acizilor grasi;
- fosfatozele si fosforiozele care au rol in fosforizarea grasimilor si a glucidelor;
- histidoza care transforma histideina in histamina;
-colinesteroza care desface si neutralizeaza acetilencolina cu rol deosebit ca mediator
chimic nervos.
In ficat se mai sintetizeaza si fermentii transaminoza si carboxiloza.
Mentinerea echilibrului acido-bazic
Se realizeaza prin:
- secretia bilei care elimina valente alcaline, face ca sangele care paraseste ficatul sa
aiba o - reactie acida mai atenezata, aciditatea acestuia este crescuta datorita acidului
clorhidric produs de stomac.
- transformarea acidului lactic din sange in glucoza si apoi in glicogen.
formarea amoniacului din aminoacizi si prin eliberarea de potasiu, se urmareste
Pagina 10 din 66
numarul de valente alcaline din plasma.
Functia termoregulatoare
Ficatul participa si la reglarea temperaturii corpului.

Temperatura corpului variaza osciland intre 36,4 si 37° C.
Cand omul se afla in repaus ficatul prin actiunea sa este cel mai important generator
de caldura.
HEPATITE ACUTE VIRALE
Hepatitele virale acute sunt infectii premare ale ficatului specific umane, transmisibile
cu evolutie endemica, epidemica sau sporadica determinate de 4 virusi.
- virusul hepatitei A (VHA)
- virusul hepatitei B (VHB)
- virusul hepatitei non A, non B (VHNANB)
- virusul hepatitei Delta (HVD)
Hepatita virala acuta tip A
Este cea mai frecventa si se intanleste de regula la copil cu exceptia sugarului si

adultului tanar fiind exceptional la varstinic.
Etiologie
Virusul hepatitei A (VHA) este incadrat drept extra entero-virusul 72. Este o partienta
sferica de 27 mm care contine un miez de ARN sub forma de spirala simpla. Se multiplica in
citoplasma hepati=ocitelor si se elimina prin bila in fecale in care este prezent la persoanele
infectate cu 1-2 saptamani inainte de boala clinica si in primele 2 saptamani de boala.
Patogenie
Virusul patrunde in corp de obicei prin apa, alimente, maini murdare si exceptional
parenteral, prin trandfuzie, infectii si invadeaza ficatul unde se inmultesc intens determinand
Pagina 11 din 66
leziuni directe ale hepatocitelor si infiltrate inflamatorii.

Din ficat virusul trece in sange dar mai mult in lumenul digestiv provocand,
gastroduodenita acuta. Aceste leziuni perturba functiile hepatocitului rezultand scaderea in
sange a substantelor fabricate de ficat, albumina, factorii de coagulare si fractiunea
esterificata a colesterolului.
Scade de asemenea functia hepatica detoxifianta si cresc in sange o serie de leziuni
care traduc citoliza (TGP) precum si substantele prelucrate de hepatociti: corpi catonici,
glucoza, cuprul, fierul, bilimbina, fosfatoza, alcalina si colesterolul total ca expresie a
corestozei.
De obicei hepatita virala A se vindeca complet in cateva saptamani ea nu cronicizeaza
iar formele grave exceptionale. Imunitatea dupa boala este definitiva.
In hepatita virala persistenta, in formele usoare si medii, vindecarea histologica
completa are loc in 2-3 luni mai rar in 4-6 luni intanlita mai frecvent la copii.
Debutul
Se afirma ca doar 10 % din hepatitele virale primare acute si indeosebi HVA sunt
manifestate clinic. Incubatia variaza intre 2 si 6 saptamani in medie 25 zile. Perioada
prodromala preicterica incepe de obicei brusc si dureaza 4-10 zile la copil, 2-12 zile fiind
marcate de unul sau mai multe sindroame.
- sindromul digestiv prezent la 70-90 % din bonlavi consta din: inapetenta, greturi,
varsaturi, gust amar, dureri epigastrice sau in hipocondrul drept prin distensia capsulei de
catre ficatul marit, cu iradiere in zona apendiculara sau renala, balonari abdominale si la copii
diaree in 20 % din cazuri.
- sindromul pseudogripal cu febra moderata timp de 3-5 zile, mialgii si calor
respirator, survine la 2-4 % din cazuri.
- sindromul pseudoreumatismal consta in mialgii si artrolgii care afecteaza
articulatiile mari, au o intensitate redusa, cedeaza o data cu instalarea icterului.
- sindromul neuropsihic manifestat prin cefalee, astenie marcata si irascibilitate
debutul pseudomeningian cu cefalee intensa poate fi intanlit la scolari.
- sindromul eruptial de tip urticarie, rujeliform, scarlatino form sau purpuric.
Debutul in HVA poate fi uneori:
- debutul de purit;
- debutul de tip abdomen acut ca o apendicita acuta sau colecistica acuta.
Pagina 12 din 66
La copil mai frecvent decat la adult tabloul clinic al hepatitei se limiteaza la perioada
perodromala constituind forma aniferica de boala.
Perioada de stare sau icterica
Icterul sclerotegumentar precedat de urinari hipercrome, se instaleaza relativ rapid

extinzandu-se de la mucoase la tegumente in 1-3 zile dupa aparitie icterului febra si
varsaturile disparcelelate fenomene digestive redreseaza treptat si apetitul revine.
Icterul poate fi discret ca lamaia-franc-portocalie sau rubinie in formele medii si
intens bronzat, pamantie in formele severe.
La aparitia icterului, copii au adesea o masca similara celei din scarlatina: pometi
intens congestionati care contrasteaza cu culoarea din jurul guri, nasului si ochilor.
Icterul dureaza 8-17 zile la copii, 10-28 zile la adulti.
Materiile fecale sunr decolorate pentru o perioada de 7-10 zile iar urina este colorata
galben-portocaliu datorita pigmentilor biliari-urobilingeni si bilimbina si pateaza lenjeria.
Ficatul este marit de volum, consistenta este normala sau usor crescuta cu sensibilitate
la palpare. Retrocedarea hepatomegaliei se face in medie in 4 saptamani. Splina este
hipertrofiata in special la copii.
Sistemul cardiovascular, bradicardia este curenta la adulti insotita de scaderea TA si
de modificari electrocardiografice consecutive actiunii directe a virusului sau perturbariilor
metabolice.
Pulmonar apar uneori imagini radiologice de pneumonie interstitiala.
Renal se pot intanlirareori albuminuree, hematurie si cilindrurie.
Din partea sistenului nervos este intanlita astenia pronuntata cu apartia din prima
saptamana de icter si direct proportionala cu intensitatea leziunii hepatice.
Evolutie
Intensitatea icterului ajunge la apogeu in decurs de o saptamana se mentine asa timp

de 7-10 zile si dispare spre sfarsitul saptamanii a 3-a. In perioada de covalescenta abaterile
alimentare sau eforturile fizice pot decompensa functiile ficatului, producand scaderi. Aceasta
impune supravegherea clinica si de laborator cel putin 6 luni.
Forme clinice
Pagina 13 din 66
1. In functie de prezenta sau absenta icterului exista hepatite icterigene si hepatite

anicterigene in 98-95 % din cazuri.
2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice si indeosebi a icterului se disting:

- forme usoare
- forme medii
- forme severe
3. In functie de durata evolutiei se disting:

- forme abortive 14 zile
- forme abortive o durata medie 21-30 zile
- forme prelungite cu icter ce depasesc 30 zile
Complicatii
Sunt forme rare in HVA se discuta posibilitatea aparitiei de anemie hemolitica in faza
acuta sau in covalescenta, sau anemie aplastica. Suprainfectii baxteriene de cai biliare pot
surveni in forma colestatice.
Diagnostic
Diagnosticul clinic este doar prezumtiv sugerat de varsta pacientului absenta in

antecedente a hepatitei, debutul digestiv si aspectul bening al bolii.
Examen de laborator
1. Specifice – evidentierea virusului hepatic A prin vizualizarea virionului in filtratul

de materii fecale la microscopul electronic, sau prin R.I.A.-imun electromicroscopie,
cultivarea VHA pe culturi celulare, evidentierea in serul pacientului a antiicorpilor de tip IgH.
2. Teste functionale specifice
- teste de citoliza – cresterea de 20-50 ori a valorii TGP sugereaza hepatita virala.
Pagina 14 din 66
- teste de insuficienta hepatocelulara scade timpul Guik si plasminogenul, albumina

serica este normala sau putin scazuta, scade proalbumina serica.
- teste de retentie biliara – creste bilimibenemia fosfatoza alcalina si colesterolul total.
- teste de disproteinomie.
- imunograma – imunoglobulinele de tip M evolueaza paralel cu necroza hepatica.
- proteinoelectroforeza se modifica putin in hepatita acuta si important in hepatita
cronica.
- testul de turbiditate la Hyenol creste la inceputul HVA si persista cateva luni.
Diagnosticul diferential
In perioada prodromala HVA poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,

gastroduodenita, toxiinfectie alimentara, pancreatita, colecistita, apendicita, gripa si alte
viroze respiratorii sau cu boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, RAA,
eruptii urticariene, menigite virale.
In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu
virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza,
salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele “Satelita” infectia cailor
biliare: colecestite, angicolite, abcese hepatice cu icterele din parazitoze sau icterul din
hepatitele toxice: tetraclorura de carbon, etilism, indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau
hemolitice.
Prognostic
Hepatita A evolueaza obisnuit spre vindecare formele grave sunt rare iar cronicizarea
absenta.
Influienteaza negativ prognosticul: hipertiroidismul, diabetul boli digestive cronice,
lambrioza, alcoolismul, activitatea fizica si intelectuala intensiva.
Tratament
In HVA bonlavii se izoleaza obligatoriu in spital 21 de zile de la debut, daca in acest
Pagina 15 din 66
timp icterul a disparul si TGP este sub 100 U.I. tratamentul este doar igieno-diatetic si
simptomatic.
Repaosul fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a eforturilor
intelectuale se recomanda pe toata perioada icterica si de hepatocitoliza. In covalescenta
reluarea activitatii normale se face gradat si intr-un ritm proportional cu forma de boala si
ameliorarea testelor hepatice.
Dieta este larga, sa asigure 200-300 cal/zi cu cateva restrictii in faza digestiva acuta
nu se forteaza ingestia, bonlavul consumand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de
capsuni, fragi, nuci verzi, fie crude sau sub forma de sucuri sau compoturi, legume exceptand
castravetii, conopida, varza, vinete crude sau fierte, supe, borsuri, fainoase, iaurt, lapte.
Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci si untdelemn crud, sare de bucatarie si otetul
sunt permise de la inceput.
Cand incepe sa regreseze se introduce carnea slaba fiarta sau gratar de pasare, vita,
peste si untul prajit. Ouale si smantana se introduc dupa disparitia icterului. Timp de 6 luni de
la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile, conservele si alcoolul.
Tratament simptomatic
- varsaturile se combat cu clordelazon 1 mg./kg C.I.V. sau 1.m, emetiral supozitoare.

- la cei cu toleranta alimentara sau anorexie totala se administreaza I.V. glucoza oral
sau in perfuzie sau injectii cu seringa timp de 5-7 zile.
- pentru prurit se folosesc lotiuni cu alcool mentolat 2-3 %
- in formele colestatice trebuie castigat timp folosind tubaje duodenale, perfuzii cu
glucoza si vitamine, iar in cazurile rebele abia dupa 1-2 luni se poate recurge la Prednison 1-
1,5 mg/kg si zi.
HEPATITA VIRALA ACUTA TIP B
HVB reprezinta 10-50 % din totalitatea cazurilor de hepatita virala acuta fiind mai
rara la copii.
Prin viremia lunga ea se incadreaza intre infectiile virale persistente. Tabloul clinic
este polimorf cu variate modalitati evolutive si cu prognostic rezervat datorita cronizarii si
letalitatii.
Pagina 16 din 66
Etiologie
Virusul hepatic B face parte din hepatovirusurile. Virusul intreg sau particule Done
are forma sferica si masoara 42 mm.
Obisnuit AgHB se mentine in sange 2 luni. Persistenta lui peste 3 luni de la debutul
bolii inseamna fie cronicizarea bolii, fie trecerea la starea de purtator aparent sanatos.
Antigenul Delta (Rizzetra 1977) este un virus de protidica de 68000 daltoni fara
structura capsivica. El se inmulteste doar concomitent cu VHB obtine invelis de AgBH3 si
determina evolutia hepatitei sub formafulminanta.
Patogenie
Infectia se realizeaza preponderentparentrala dar si digestiva sau prin contract sexual

“hepatita venerica”.
In perioada HVB procesele imunologice au rol esential.
In functie de raspunsul imun infectia cu VHB poate evolua sub urmatoarele aspecte.
- starea de purtator sanatos la subiectii cu toleranta imunologica completa, adica
neproducerea de anticorpi.
- boala inaparenta la subiectii cu raspuns imun direct.
- forma fulminanta de obicei letala cu producerea masiva precoce de antiicorpi,
complet imune, necroza hepatica.
- boala cronica in deficitul imun care determina si manifestari extrahepatice:
poliartrita, exantem, unele glucorulonefrite subacute sau cronice.
La bonlav la care HVB se vindeca (90%) etapele patogenice sunt:
- aparitia AgHB3 in sange la 7-8 zile de la infectie
- citoliza hepatocitelor – cresterea TGP cu 2 saptamani inaintea semnelor clinice
- aparitia sindromului clinic cu febra, artralgii, exanteme urticariene
- aparitia icterului
- convalescenta AgHB3 disparut si cresterea TGP
Aproximativ 10 % din bonlavi nu se vindeca, infectia realizand mai multe aspecte:
- starea de purtator cr, asimptomatic
- forma fulminanta sau subfulminanta
- hepatita cronica la subiectii incapabili sa elimine virusul din ficat
Pagina 17 din 66
- trecerea cu sau fara hepatita cronica activa spre ciroza si cancer hepatic primar
Tablou clinic
Incubatia dureaza in medie 70 zile cu extreme 45-200 zile, bonlavul fiind contagios in
acest interval.
Debutul insidios poate dura 2-5 saptanani cu febra, tulburari digestive, moderate,
frecvente intanlindu-se manifestarii alergice.
Perioada de stern se manifesta prin icter cu instalare lenta, se mentine ridicat 2-3
saptamani, gastro-duodenita, inflamatia cailor biliare, pancreatita catarala, conjuctivite,
pleurezie.
Forme clinice
- forma anicterica
- forma colestatica mai frecventa la adultii cu valori bilinbinemiei intre 5-15 md/dl cu
cresterea fosfatozei alcaline intre 15-30 U.I a globulinelor Alfa 2 si Beta;
- forme prelungite – sunt patru tipuri:
- hepatita virala prelungita simpla
- hepatita virala acuta persistenta – 3 ani
- hepatita virala ondulanta cu scaderi multiple
- hepatita virala prelungita cu potential de cronicizare
- forme grave – hepatita fulminanta survine in primele 2 saptamani de boala la copii si
adultii tineri.
Complicatii
- infectioase: anemii in perioada acuta sau in covalescenta, anemie aplastica,

panarterita nodoasa, suprainfectii biliare sau redesteptarea tuberculozei;
- functionale: vegetative, balonare abdominala, diskinezii biliare, digestia dificila,

hiperbilimbenemia;
- hepatita cronica poate fi persistenta sau agresiva
- ciroza hepatica
Pagina 18 din 66
- cancerul hepatic primar – VHB este primul virus uman sigur oncogen
- starea de purtator cronic, asimptomatic – riscul dezvoltarii de portaj cronic este
maxim la virsta mica.
Diagnosticul HVB
Diagnosticul clinic este sugerat de varsta, de prezenta in copilarie a unei hepatite

virale, de debutul alergic sau reumatismal, de forma clinica si de datele epidermiologice,
efectuate in ultimile 6 luni de injectii, transfuzii, tratament dentar, tatuaj, contact intim cu un
bolnav de HVB sau purtator de AgHB3.
Examene de laborator
1. Specifice: evidentierea particulelor Done in sange sau in heptocit prin

imunodectronominoscropie si evidentierea agentului Delta
2. Teste functionale: testul de disproteinemie tymol este normal. TPG creste lent
ramanand in platon peste o luna de zile.
Diagnosticul diferentiat
In perioada preicterica HVB poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,

gastroduodenita, toxiinfectiile alimnetare, pancreatite, colecistita, apendicita, gripa si alte
viroze respiratorii sau boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, eruptii
urticariene, meningite virale.
In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu
virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza,
salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele “Satelita” infectia cailor
biliare: colecestite, angicolite, abcese din hepatitele toxice, tetraclorura de carbon, etilism,
indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau hemolitice.
Prognostic
Prognosticul hepatitei virale acute: bune in general este mai rezervat cand se insoteste
de fenomene nervoase, somnolenta, neliniste, delir, cand varsaturile sunt persistente si icterul
Pagina 19 din 66
se prelungeste masura ori este recidivant si insotit de puseuri febrile.
Evolutia
Vindecarea in HVB se obtine doar in 80-85 % din cazuri din care 10-15 % se
cronicizeaza, 1-25 % raman purtatori cronici de AgHB1 si 1 % mor.
Tratament
Tratamentul igieno-dietetic si medicamentos

Tratamentul igieno-dietetic
Repaos fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si pana la disparitia

icterului repausul va fi la pat apoi in perioada de covalescenta va fi relativ 10-12 ore culcat
timp de 2-3 luni.
Bolnavul de hepatita odata considerat vindecat va putea sa si reia activitatea abia dupa
2-3 luni cu program de munca redus.
Se recomanda sa fie disoensarizat timp de cel putin 2 ani controlandu-i-se starea de
sanatate la intervale de 2-3 luni.
Dieta va tine seama de faptul ca la hepatita virala acute exista o hiperfermentatie
gastrica, biliara si panoreatica si deci sa nu se ceara un efort digestiv prea mare.
Dieta este larga sa asigure 2000-3000 cal/zi cu cateva restrictii. In faza digestiva acuta
nu se forteaza indigestia bolnavului consunand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de
capsuni, fragi, nuci verzi.
Regimul vs fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii.
In prima saptamana se vor da compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de
legume cu fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci
proaspata, paine prajita.
Din a doua saptamana se vor adauga: oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne
slaba (pui, vitel, vaca) sau peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie.
In a treia saptamana se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse:
conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul,
legume bogate in celuloza.
Timp de 6 luni de la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile,
Pagina 20 din 66
conservele si alcoolul.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos in formele prelungite se indica tratament cu factori

lipotropi si vitamine, colagoge, hepatotrofe.
Greturile si varsaturile se trateaza cu Metoclopramida iar la nevoie cu Emetiral sau
Torecan.
Corticoterapia este indicata doar in formele severe prelungite .
Se administreaza Prednison 1 mg/kg corp in doza unica la ora 9 sau la 10 dimineatza
o data la 2 zile 7-10 zile cu intrerupere brusca.
Glucoza, vitaminele, aminoacizii, Medicatia hepatodropa nu influienteaza evolutia dar
este util mai ales in formele grave.
Se combate anemia si se controleaza repetat analizele. La bolnavii cu anorexie si
varsaturi se foloseste glucoza in solutie hipertona IV eventual asociata in formele prelungite
sau severe cu arginina si sorbital 10-20 ml/kg.c/zi, vitaminele din complexul B in doze mari,
vitamina C, vitamina E si K.1, K3 in sindromul hemoragic.
Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea lui
morfofunctionala.
Vitamina C si complexul B sunt necesare si dau rezultate bune.
Medicamentele lipotrope si extractele hepatice bine purificate sunt utile in formele cu
evolutie prelungita sau severa.
Corticoterapia va fi indicata in aceleasi situatii – forme severe sau prelungite avand
efecte bune. Scade bilimbinemia, scurteaza durata icterului, combate procesele inflamatorii
intrahepatice creste diureza si stimuleaza apetitul.
Se va avea grija ca regimul sa fie desodat si sa aiba un adaos de clorura de potasiu.
HEPATITA NON A, NON B
Este o boala virala acuta primara cauzata de trei tipuri de virusuri cu tablou clinic
nediferentiat de HVA si HVB diagnosticata prin excluderea altor hepatite, reprezinta o
problema majora prin frecventa ei si prin cronicizarea foarte frecventa.
Etiologie
Pagina 21 din 66
Se considera ca 3 virusuri produc HVNANB:

- virusul “transmis prin sange” termolabil inactivat la 60°C in 10 ore sensibil la
formol si cloroform
- virusul “transmis prin factorii antehemolitici 8 si 9” ar masura 27 mm si este
rezistent la cloroform
- virusul “transmis oral”
Hepatita non A, non B este mai frecventa la barbatii in mediul urban si nu are variatii
sezoniere ca si la HVB care are in comun caile de raspandire cu exceptia transmiterii pe cale
sexuala. In schimb transmiterea verticala transplacentara sau in cursul travaliului cand
gravida a contractat HVNANB in trimestrul 3 de sarcina.
Clinica
1. HVNANB posttransfuzionala si prin factori antihemolitici

Incubatia variaza in cea posttransfuzionala intre 2-6 sapatamani, fiind in medie 7-8
saptamani iar in cea prin factori antihemolitici este cea mai scurta uneori numai o saptamana.
Perioada prodomala are o durata de 7-10 zile.
Perioada de stare asemanatoare cu HVA HVB dar prezinta frecventa ridicata forme
cronice. Cresterea in sange a transaminazelor este in general mai mica decat in HVB iar
concentratia de igne mai mica decat in HVA.
2. HVNANB transmisa pe cale “hidrica” are o simtomologie diferita, peste jumatate
din cazuri au febra in perioada prodromala si o treime din cazuri au atralgii. Acest tip ca si
HVA nu duce la cronicizare.
Tratamentul
Ca si in HVA si HVB.
Epidermiologie
In HVA se descriu urmatoarele surse de infectie:

- omul bonlav cu HV acute icterica sau anicterica.
Virusul se elimina prin fecale din a doua jumatate a perioadei de incubatie si dispare
Pagina 22 din 66
sau se reduce la cateva zile dupa aparitia icterului, este prezent scurt timp in sange.
Persistenta virusului in fecale este apreciata in general la 4 saptamani.
- persoane cu infectii aparente
- purtatorii sanatosi de virus
Nu exista stare de purtatori cronici.
- bolnavi cu forme acute icterice sau anicterice
- bolnavi cu hepatita cronica persistenta sau agresiva
- bolnavi cu viroza tip B
- bolnavi cu cancer hepatic, cu AgHBS prezent
- bolnavi cu infectii subchimice
- purtatorii covalescenti si purtatorii cronici de AgHBS prezent mai mult de o tema
- purtatori sanatosi de AgHSB
In HVNANB sursa de infectie este constituita de omul bolnav cu forme icterice si
anicterice si posibil de catre purtatorii asimptomatici.
Mecanism de transmitere
Transmiterea HVA are loc preponderent pe cale intestinal-orala posibil si aerogen

contact strans in familie, colectivitati de copii, institutii de bolnavi neuropsihici, in conditii
igienico-sanitare defectoase, transmiterea indirecta prin intermediul mainilor, apei,
alimentelor si obiectelor contaminate, mustelor.
Posibila transmiterea parenterala a virusului HA prin sange sau fractiuni sanguine
inurma transfuziilor, folosirii in serie a instrumentarului medical contaminat prin taieturi sau
zgarieturi accidentale. Transmiterea prin sange este rara.
Transmiterea HVB se realizeaza primordial in urma contaminarii percutane sau a
mucoaselor cu sange sau diferite fractiuni sanguine, transfuzii, accidente de laborator,
instrumentar medical contaminat, instrumentar chirurgical si stomatologie, in urma
operatiilor de manichiura, tatuaj, perforarii lobului urechii, acupuncturii, a circumciziilor
rituale, injectarea de droguri, utilizarii in comun a obiectelor de toaleta, intepaturi si
accidentari accidentale posibil prin insecte hematofoge, transmiterea prin organe si tesuturi,
saliva, contact sexual. Posibila transmiterea de la persoana la persoana indeosebi printre copii
in regiunile in care HVB este endemica, contaminarea prin mucoase sau solutie de
continuitate a pielii.
Pagina 23 din 66
De asemenea transmiterea transplanetara si perinatala de la mame infectate la fat.
Modalitati de transmitere in HVNANB

- sange si derivati de sange contaminale
- inocularea accidentala, injectare de droguri
- transmiterea intrafamiliala si verticala
- transmiterea pe cale digestiva prin alimente si apa contaminata
Receptivitatea
Receptivitatea populatiei este generata pentru toate cele 3 forme de hepatita. In HVA
frecventa cea mai mare a imbolnavirilor se inregistreaza mai ales la copii si la persoanele de
varsta tanara. In HVB incidenta este mai mare tot la copii iar in HVNANB este preponderent
posttransfuzionala.
Imunitatea
Imunitatea postinfectioasa este prezenta si specifica pentru fiecare tip de hepatita.
Manifestarile procesului epidemiologic
Evolutia sporadica, sporada-endemica sau ende-epidemica a hepatitei virala A,

sporadico-endemica si rar epidemica a hepatiteor B si non A si non B.
In HVA se remarca o sezonalitate de toamna-iarna cu tendinte de crestere a
imbolnavirilor inca din lunile de vara, morbiditatea cea mai ridicata fiind intanlita la grupele
de varsta scolara si prescolara. De asemenea caracterul de periodicitate, valurile epidemice
evoluand la intervale de 4-7 ani.
HVB nu are sezonalitate si nici periodicitate.
Masuri in focarul de hepatita virala
Masuri privind bolnavii si suspectii: depistare precoce cu internarea cazurilor suspecte

si confirmate in spitale sau sectii de boli infectioase.
Durata minima de izolare: in HVA 14 zile de la aparitia icterului si 21 de zile de la
Pagina 24 din 66
aparitia primelor semne de boala, in HVB este in raport cu evolutia clinica.

Decontaminarea continua a excretelor si urinei bolnavului.Declarare nominala,
obligatorie, conform sistemului informational.
Raportarea prescriptiilor epidemice si a focarelor in cazuri multiple. La externare se
va specifica daca fostul bolnav sau purtator de AgHB. Fostii bolnavi de HVA vor fi
dispensariati minim 6 luni si controlul la 1-3-6-12 luni (TGP, electroforeza). Vor fi respectate
indicatiile privind regulile de igiena individuala, regim dietetic de viata si de munca.
Ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz, va stabili sursa de infectie
si modalitatile de transmitere precum si contactii cu risc epidemiologic crescut.
Masuri privind contactii – vor fi supravegheati clinic si prin examen de laborator
(TGP) in vederea depistarii cat mai precoce in HVA in stadiul preicteric si a formelor
anicterice si inaparente de boala.
Fostii bolnavi de HV vor fi excusi definitiv din randul donatorilor de sange iar
contactii directi ai acestor bolnavi vor fi eliminati de la donarea de sange cel putin 6 luni de
zile de la incetarea contactului infectant.
Decontaminarea curenta si terminala in focare si spitale se adreseaza lenjeriei si
obirctelor contaminate cu produsele patologice ale bolnavilor. Se va folosi solutia de 2%
cloramina sau solutia de var 20% 30 minute pentru lenjeria inainte de spalare, fierberea
vaselei dupa spalare cu detergenti; formolizarea camerei.
Profilaxia cu imunoglobuline in HVB
Administrarea de IgHB trebuie facuta in primele 6 ore si nu mai tarziu de 48 ore de la

instalarea accidentala. Doze 0,06-0,08 ml/kg c I.M, repetare dupa o luna de zile.
Masuri preventive in HVA
Se va institui supravegherea epidemiologica a terisonului in vederea cunoasterii

morbiditatii prin HV in colectivitati de copii si tineret cu aplicarea riguroasa a masurilor de
igiena individuala si colectiva, asigurarea unei cantitati suficiente de apa potabila si
cloraminarea acestor confirm normelor, dezinfectia fantannilor, manipularea igienica a
alimentelor si evitarea consumului de produse in stare cruda, indepartarea si neutralizarea
corecta a rezidurilor fecaloid menajere, epurarea apelor reziduale provenind din spitale si
sectii de boli infectioase ca si a apelor folosite la irigatii; intretinerea in conditii igienice
Pagina 25 din 66
corespunzatoare a grupurilor sanitare, sterilizarea corecta a instrumentarului medical –

seringi, ace, mometre, patul, educatie sanitara a populatiei.
Masuri preventive in HVB
Pe langa cele expuse anterior se adauga masuri de profilaxie in hepatite

posttransfuzionala, respectarea normelor de protectie a muncii in sectiile de hemoliza,
laboratoare de analize medical, recolectare si conservare de sange, servicii de oncologie
obstretico – ginecologice, boli infectioase, servicii de stomatologie.
Masurile preventive in HVNANB sunt similare celor din hepatitele A si B.
PREZENTARE DE CAZ
III
INTERVIUL BOLNAVULUI
Nume: O
Prenume: I
Data nasterii: 30.09.1972 Varsta: 24 ani
Sex: femeiesc
Statutul socio-profesional: casnica
Domiciliul:comuna Ciresu, judetul Braila
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizare, a adus adeverinta de la sotul
ei
Situatia familiala: Este buna, sotul lucreaza operator CFA, are o fetita in varsta de 1
an
Descrierea bolnavei: Este in varsta de 24 ani, are 1.68 m inaltime, 56 kg, ochi albastri,
par saten, este sociabila, vorbareata, are spirit de grup, adaptabilitate prompta, este calma, si
stapana pe sine. Se impresioneaza mai greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte
stabile, emotiile nu si le manifesta deschis.
Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: 3
Data internarii: 3.06.1996, ora 14:00, a venit cu salvarea.
Pagina 26 din 66
Diagnostic la internare: HVA, confirmat pe 7.06.1996

Motivele internarii: adinemie, inapetenta, greata, sindrom icteric
Antecedente hetero-colaterale: sotul ulcer gastric
fetita sanatoasa
Antecedente personale:
- Cand ati avut prima menstruatie?
- La 15 ani
- Cate sarcini ati avut si cate ati dus pana la capat?
- Nasteri una, avort 24.05.1996
- Ati avut o viata sexuala normala?
- Da
- Puteti sa-mi spuneti de ce boli ati suferit?
- Apendicectomie la 16 ani, fractura de femur membrul drept inferior acum 3 ani
Alimentatia:
- Ce alimente preferati?
- Friptura, ciorbe, piure de cartofi, salata de rosii
- Ce alimente nu va plac?
- Spanac, varza, carne de miel
- Ce bauturi preferati?
- Suc de fructe
- Nu consuma bauturi alcoolice, nu fumeaza
Eliminari:
- mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie
- scaune decolorate
Alergii:
- Sunteti alergica la vreun medicament?
- Nu
Istoric socio-cultural:
- Ocupatia bolnavei – casnica
- Ocupatia sotului – operator CFA
- Unde lucreaza sotul exista mediu toxic?
- Da
- Unde locuiti?
- La casa cu sotul si fetita
Pagina 27 din 66
- Casa dvs. are tot confortul?

- Da
- Beti apa multa la masa, in timpul mesei?
- Nu
- Respectati orele de masa?
- Da, pe cat posibil
- Respectati regulile de igiena?
- In general da, cateodata mai mananc fructe nespalate, numai le sterg
- De unde beti apa?
- Avem un canal in curte
- Ati luat sau luati medicamente fara sa cereti vre-un sfat medical?
- Da uneori, mai ales cand sunt racita
- Functiile pe care le-ati avut, sau pe care le aveti, le traiti intens, va obosesc?
- Uneori da
Mod de petrecere a timpului liber
- Cum va place sa petreceti timpul liber?
- Plimbare in aer liber cu sotul si fetita
- Exercitii fizice – Nu obisnuiesc
Din convorbirile cu bolnava reiese ca:
- Debut in urma cu 3 zile manifestat prin: cefalee, asenie, inapetenta, senzatie de
voma, urina tulbure, portocalie, pateaza lenjeria. Tegumente si mucoase icterice. Observand
ca starea sa nu se amelioreaza se prezinta la dispensarul din Chiscani de unde este trimisa cu
Salvarea de boli contagioase cu specificatia pe biletul de trimitere de suspect HAV.
Diagnosticul se confirma pe data de 7,06,1996. Pacienta sustine ca nimeni din familie sau din
cunoscuti nu au avut recent si nu au hepatita.
Investigatii de laborator efectuate:

Examen sange: VSH, hemoleucograma, HT, HGP, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar urina
Plan de recuperare:
Repaos fizic la pat si psihic prin evitatarea traumelor emotionale si a eforturilor
intelectuale.
Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructe,
Pagina 28 din 66
legume fierte sau sub forma de sucuri. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci proaspata,
sarea este permisa de la inceput. Dupa 10 zile se include in alimentatie carne slaba fiarta sau
gratar de pasare sau vita.
Se contraindica: capsuni, fragi, nuci verzi, castraveti, conopida, varza si vinete.
ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE

I. Identificarea problemei pacientului
- hepatita virala
- astenie, anorexie
II. Manifestari de dependinta
- bilimbinemie
III. Sursa de dificultate
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
- infectie hepatica datorita infectarii ficatului
V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
4. A se misca si a mentine o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
7. A mentine tempertura corpului in limitele normale
8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.
9. A evita pericolele
10. A comunica cu semeni
11. A actiona dupa credintele si valorile sale
12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza
13. A se recreea
14. A invata, a descoperi
Pagina 29 din 66
Evaluare S-au atins acest obiective persista S-au atins aceste R=16 r/min
teama de boala si evolutia ei, obiective, bolnava bolnava respira
Ta=120/70 mmHg, P=78 p/min, respecta regimul mai usor,
R=16 r/min T=36,4°C alimentar nu necesita coopereaza
ajutor in a se alimenta
Rol Analiza VHS 13mm/h, 27 mm la 2 Regim dietetic vitamina
delegat ore, hematocrit 44%, TGP 176 U.I, C 200 III cp/zi, vitamina
tymol 4,8 nMd, Kunkel cu sulfat de B.12 f.I.M emiteral
zinc 14,2 Ush/h
Rol Discutii cu bolnavii in ceea ce Obsevarea modului de Aerisirea salonului,
propriu priveste evitarea traumelor alim. a bolnavei, regimul inspectia pac in
emotionale, a eforturilor fizice si dietetic sa asigure 2000- ceea ce priveste
intelectuale. Masurarea functiilor 3000 cal/zi, se evitarea
vitale, au recoltat sange pentru recomanda in primele
VHS, hemoleucograma. TGP, zile de la debutul boli,
probe hepatice si evidentierea. fructe si legume fierte
AGHBS sub forma de compoturi,
sucuri de fructe, supe de
zarzavat
Obiective Sa inspiram incredere bolnavului in Instruirea bolnavei in Aerisirea saonului,
ceea ce priveste tratamnetul si ceea ce priveste crearea unui
regimul igienico-dietetic precum si excluderea din alim. a microclimat
evolutia boli unor alimente cum ar fi favorabil,
varza, conopida, fragi, bolnavului sa
castraveti recomandarea respire normal.
alimentelor ce trebuiesc
consumate in ac. per. a
boli
Dg. Comunicare ineficace la nivel Alim. Insuficienta in Anexitate, stres
Nurssing intelectual cantitate si calitate, apetit
diminuat, greata
Surse de Lipsa de cunoastere de noi mijloace Inapetenta, fatigabilitate Dificultate in a
dific. de comunicare teama de boala si de respira
evolutia ei, s tarea de oboseala
Necesitati A bea Comunicare 03.06.1996 A bea si a manca A respira
Pagina 30 din 66
Evaluare Bolnava este Nu refuza Bolnava care Ta=13/70 S-au atins Bolnava
de religie de a inf. In ceea ce mmHg aceste respira mai
ortodoxa, participa la priveste boala P=74/min obiective, usor
bolnava este activitati si evolutia ei T=36,4°C bolnava
preocupata recreative respecta reg,
de boala dietetic
Rol Repaus fizic Regim
delegat si intelectual dietetic, vit
obligatoriu C 200 III
cp/zi vit
B12lf/zi I.M
emetiral
Rol Sa capatam Observarea De a invata Limitarea Observarea Evitarea
propiu increderea interesului bolnava in ceea miscarilor se modului de eforturilor
bolnavei in si care sunt ce priveste recomanda alimentare al fizice a
ceea ce preferintele regimuligienico repaus fizic si bolnavei, se stresului si
priveste pacientei – dietetic pe intelectual. recomanda asezarea
insemnatatea care trebuie sa Masurarea ceai, sucuri bolnavului in
suferintei se tina, precum functiilor de fructe pozitii
si importanta vitale legume confortabile
acestiua fierte, supe
de zarzavat
Obiective Respectarea Propunem Familiarizare Limitarea Instruirea Aerisirea
diferentelor diferite pacientului cu miscarilor bolnavei in salonului,
constrageri actiuni in simptomele si pentru a nu ceea ce asigurarea unei
religioase functie de evolutia bolii obosi priveste respiratii
aptitudini evitarea unor normale prin
alimente evitarea
combaterea prafului
greturilor
stimulare
pofteide
mancare
Dg Inacceptarea Oboseala Oboseala, Hiper- Greata Anxietate stres
Pagina 31 din 66
nurssing bolii neliniste somnolenta activitate senzatie de oboseala

lipsa de varsaturi
activitatii apetit
recreative diminuat
in jur
Sursa de Perceperea Stres Oboseala, Epuizare este Inapetenta, Dificultate in a
dific. bolii ca pe o oboseala gandire dinamica in fatigbilitate respira
deap neliniste incetinita, schimb
somnolenta oboseste
repede
Necesitat A actiona A se recrea A invata A mentine o A bea si a A respira
e dupa buna postura manca
credinta si 4.06.1996
valorile sale
Evaluare Prezinata Bolnava s-a Bolnava este Bolnava este S-au atins S-au atins
mictiuni putut constienta in receptiva aceste aceste
fizioligice odihni ceea ce priveste obiective obiective
cu urin evitarea prezinta
inchise si pricolelor tegumente si
scaune mucoase
bilioase icterice
Rol Diazepan 1 Se combate ampicilina Regim Se combate
delegat cp pe zi anemia si se 250 mg la 6 h hepatic anemia adm.de
controleaza I.M ampicilina 250
repetat mg/6 h I.M
analizele
Rol Favorizarea Am aerisit Invatarea mas. Explicarea Respectarea Sa inspiram
propriu cond.de salonul si de prevenire a nec. demnitatii si incredere pac.
eliminare, crearea infectiilor prin Regimului pudori In ceea ce
urdiurezei unui evitarea igienico pacientului, priveste
din 24h si a microclimat prafului si a dietetic reducerea evolutia bolii c
scaunelor favorabil curentilor de coloratiei are este
aer tegumentelor favorabila daca
respecta
regimul
Pagina 32 din 66
igieno-dietetic
Obiective Prevenirea Crearea Ferirea Familializarea Obs. Psihoprofilaxia
iritarii unui bonlavei de bolnavei si a modului de bolnavei in
zonelor microclimat eventuale familiei cu pastrare si ceea ce
sensilibe favorabil pericole, de simpt. si efect. a priveste
intox. si infectii evolutia boli igienei evolutia bolii
corporale
Dg. Scaune Epuizare Oboseala stres Altera Frica stres
Nurssing bilioase, frica tegumentelor
urina inchisa si a
la culoare mucoaselor
obosereaala
slabiciune
Surse de Tranzit Slabiciune Risc fata de Insuficienta Tegumente Teama de
dific. modificat oboseala complicatii cunoastere a colorate boala si de
evolutiei bolii icterice evolitia ei
si a
satisfacerii
nevoilor
Necesitat A elimina A dormi si Evitarea A invata A fi curat si A evita
e a se odihni pericolelor ingrijit pericolele
5.06.1996
Evaluare Mictiuni R=16 r/min Bolnava sa Bolnava este Bolnava este
fiziologi ce cu putut odihni receptiva interesata
urini inchise si
scaune biliare
Rol Diazepan 1 Introducerea in
delegat cp/zi alientatie a
branzei proaspete
de vaci
Rol Favorizarea Sa evite efort Aerisirea Atragerea Explicarea nec.
propriu condiitilor de fizic si salonului si atentiei respectarii
eliminare urm. emotiile crearea unui bolnavei de la regimului
diurezei si a puternice microclimat preocuparile igienico- dietetic
scaunelor favorabil legate de boala
cusfera
Pagina 33 din 66
destinderii,
lecturile
activitatii de
divertisment
Obiective Favorizarea Aerisirea Crearea unui Propunem Familiarizarea
cond. de salonului, microclimat diferite actiuni bolnavei cu
eliminare asigurarea favorabil in functie de simptomatilogiasi
prevenirea unui inaturari aptitudini evolutia boli
iritarii zonelor microclimat factorilor
sensibile favorabil perturbanti
Dg. Scaune Anexitate Epuizare Oboseala lipsa
Nurssing bilioaseurini oboseala de acticitate
inchise stres recreative
Surse de Schimbarea Dificultate in Epuizare Oboseala Insificienta
dific. deprinderilor a respira oboseala slabiciune cunoasteri
alim. si trazit slabiciune evolutiei bolii in
midificat satisfacerea
nevoilor
Necesitat A elimina A respira A dormi si a A se recreea A invata
e se odihni
Evaluare TA-120/65 mmHG Bolnava R – 16 r/min Bolnava s-a Bolnava este
P-74 p/min bolnava prezinta odihnit interesata si
respecta regimul mictiuni coopereaza
fiziologice cu
urini inchise
scaune
decolorate
Rol Introducerea in ex. urina d- Diazepan 1
delegat alimentatie a 10,5 ph acid cp/zi
branzei de vaci alb. absent
proaspete, vit C III urobilinogen
cp/zi vit B 12 l.f I.M mult crescut
emiteral
Rol Observare Urmarire Aerisirea Inlaturarea Propunerea
propriu respectarii diurezei salonului, factorilor diferitelor
regimului dietetic observarea inlaturarea perturbanti actiuni in
Pagina 34 din 66
am administra scaunelor a factorilor aerisirea functie de

medicatia prescrisa coloratiei perturbanti, salonului aptitudini,
instruirea recomandarea
pacientului revistelor de
in ceea ce divertisment,
priveste sa nu depuna
evitarea un efort
emotiilor intelectual
prea mare
Obiective Instr. Bolnavei in Prevenirea Aerisirea Asigurarea Propunem
ceea ce priveste iritarii zonelor salonului, unui diferite
evitarea unor sensibile igiena asigurarea microclimat actiuni in
alimente organelor unui favorabil functie de
introducerea in genitale microcimat odihnei aptitudini
alimentatie a favrabil
branzei de vaci
proaspete
Dg. Inapetenta Mictiuni Oboseala Epuizare Oboseala
Nurssing fiziologice cu stres neliniste
urini inchise anexitate
scaun
decolorat,
bilios
Surse de Inapetenta, greturi Tranzit Dificultate Oboseala Refuz de a
dific. senzatii de varsaturi modificat in a respira slabiciune participa la
act. recreative
stres oboseala
neliniste
Necesitati A bea si a manca A elimina A respira A dormi si a A se receea
6.06.1996 se odihni
Evaluare Bolnava se alim Prezinta scaune bilinoase, si Pacienta este constienta in ceea
corespunzator mictiuni fiziologice cu urinarii ce priveste evitarea pericolelor
portocalii
Rol Regim dietetic Ampicilina 250 mg/6h I.M
delegat vit C 200 III
Pagina 35 din 66
cp/zi vit B12

l.f/zi I.M
Rol Observarea Favorizarea cond de eliminare, Ferirea pac de eventuale
propriu modului de alim urmarirea diurizei in 24 h si a pericole, evitarea curentior de
a bolnavei scaunelor aer, respectarea regulilor de
regimul dietetic igiena
sa-i asigure
2000-3000 cal/zi
Obeiectiv Bolnava sa se Prevenirea iritarii zonelor Ferirea pac de eventuale
e alimenteze mormalizarea scaunelor pericole de int si de infectii
conform
nevoilor zilnice
Dg. Apetit diminuat, Greata scaune bilinoase, urina Stres oboseala frica
Nurssing greata alim inchisa la culoare
insuficienta in
cant si cal
Surse de Inapetenta Senzatia de varsaturi tranzit Risc fata de complicatii
dific. fatigabilitate modificat
Necesitati A bea si a manca A elimina A evita pericolele
7,06,1996
PREZENTARE DE CAZ
I
Nume: A
Prenume: R
Data nasterii: 24.IX.1989 Varsta: 7 ani
Sex: feminin
Statutul socio-profesional: prescolar
Domiciliul: comuna Movila Miresii, judetul Braila
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea, este insotita de mama sa
Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la FNC Urleasca, mama este casnica, mai
are un frate in varsta de 13 ani elev in clasa a VII-a
Descrierea bolnavei: este o fetita in varsta de 7 ani, 1,5 m inaltime, 28 kg, par saten,
este comunicativa, este o fire deschisa si prezinta un limbaj corect. Se impresioneaza mai
Pagina 36 din 66
greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte stabile, iar emotiile nu si le manifesta
deschis.
Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: nu a mai fost internata
Data internarii: 4.06.1996, ora 13,00, nu a venit cu salvarea.
Diagnosticul de trimitere: S-a prezentat cu bilet de trimitere eliberat de doctorul Berla
N, de la Dispensarul din Comuna Movila Miresii, cu specificatia suspect HAV.
Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 8.06.1996
Motivele internarii: sindrom icteric, adinemie, inapetenta, greata.
Antecedente heredo-colaterale - tata HTA

- mama RAA
- frate sanatos
Antecedente personale: nu a mai fost bolnava
Alimentatia
- Ce alimente prefera?
- Ciorbe, friptura, prajituri de casa
- Ce alimente nu iti plac?
- Fasolea, carnea de miel
- Ce bauturi preferi?
- Ceai de plante, suc de fructe, compoturi
Eliminari
- scaune decolorate
Alergii:
- Esti alergic la vreun medicament?
- Nu
- Ocupatia bolnavei: prescolar. Se duce la gradinita din Movila Miresii
- Unde locuiesti?
- La casa, cu mama, tata, fratele meu
- Bei apa multa la masa, in timpul mesei?
- Nu beau apa multa dar beau in timpul mesei
Pagina 37 din 66
- Nu intodeauna
- Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca?

- In general da, dar se mai intampla sa mananc fara sa ma spal pe maini
- Fructele inainte de a manca le speli?
- Nu doar cand sunt murdare
- De unde bei apa?
- De la canal din curte
- Ai auzit de vreun copil de la gradinita care sa fi avut de curand hepatita?
- Nu
- In familie a avut sau are cineva hepatita?
- Nu
Mod de a petrece timpul liber:
- Cum iti place sa petreci timpul liber?
- Vizionand desene animate, jucandu-ma
- Exercitii fizice – nu obisnuesc
Vizitatori:
- Ai o dorinta, o preferinta pentru vizitatori?
- Nu
Din convorbiri cu bolnava reiese ca:
- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta,
senzatie de voma, urina tulbure, galben-portocalie ce pateaza lenjeria, galbena la fata. Dupa
trei zile mama observand ca starea fetitei nu se amelioreaza se prezinta la medic. De la
Dispensarul din comuna Movila Miresii i se da un bilet cu trimitere catre Spitalul de boli
contagioase.
Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar la urina
Plan de recuperare: Repaos fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si
a eforturilor intelectuale.
- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele,
legume fierte sub forma de sucuri sau compoturi. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci
proaspata, iar dupa 10 zile se include carnea slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita.
- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.
Pagina 38 din 66

- hepatita virala
- astenie, anorexie
- bilimbinemie
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
13. A se recreea
Evaluare S-au atins aceste obiective persista teama S-au atins aceste obiective bolnava respecta
de boala si evolutia ei, tensiunea art. 1 regimul alimentar nu necesita ajutor in a se
o/70 mm hg P=to p/min R=16 resp/min alimenta. Am administrat medicatia
T=36,2°C
Rol Analize VHS 13mm/h 27mm/2h Regim dietetic Vit C 200 III cp, emirateral 1tb/zi
Pagina 39 din 66
delegat hematocrit 44%, TGP-176 U.I, tymol-3,2 regim desodat

uEd. Kunkel cu sulfat de zinc-14,2 U, sh/h
Rol Discutii cu blnava in ceea ce priveste Observarea modului de alim a bolnavei, regimul
propriu evitarea traumelor emotionale eforturilor dietetic sa asigure 2000-3000 cal/zi se recomnada
fizice si intelectuale masurarea functiilor in primele zile de la debutul boliifructe si legume
vitale, s-a recoltat sange pentru VHS, fierte sub forma de compoturi, sucuri de fructe,
hemoleucograma, TGA, probe hepatice si supe de zarzavat
evidentiere. Familiarizarea bolnavei cu
date despre evolutia bolii
Obiective Sa inspiram incredere bolnavei in ceea ce Instruirea bolnavei in ceea ce priveste excluderea
priveste tratamentul regimul dietetic din alim a unor alimente cum ar fi varza,
precum si evolutia boii conopida, castraveti, fragi capsuni. Recomandarea
alim ce trebuiesc consumate in aceasta perioada a
bolii
Dg. Comunicare ineficace la nivel intelectual Alimentatie insuficieta in cantitate si calitate
Nurssing apetit diminuat, greata
Stare de Lipsa cunoasterii de noi mijloace de Inapetenta fatigabilitate
dificultate comunicare teama de boala si de evolutia
ei. Stare de oboseala
Necesitati Comunicare 4.06.1996 A bea si a manca
Evaluare Bolnava respira mai Prezinta Bolnava nu Bolnava s-a Nu necesita
usor, coopereaza mictiuni necesita ajutor in a putut odihni ajutor in a se
fiziologice cu se deplasa si a se imbraca si
urini portocalii misca dezbraca
si scaune
decolorate
Rol Diazepan 1
delegat cp/zi
Rol Aerisirea salonului Favorizarea Asezarea lenjeriei Aerisirea Informarea
propriu instruirea pacientei conditiilor de de pat, masurarea salonului, pac in ceea ce
in ceea ce priveste eliminare functiilor vitale, ewducerea priveste
evitarea emotiilor urmarirea am sfatuit bolnava factorilor purtarea
incerc sa indepartez diurezei in 24 h sa se aseze comod stresanti, hainelor in
gandul pac de la si a scaunelor in pat discutii pe functie de
boala daca sunt diverse teme sezon
normale pentru
Pagina 40 din 66
inducerea
somnului
Obiective Aerisirea salonului Bolnava sa Schimbarea Bolnava sa aiba Respectarea
asigurarea unui aiba scaune sa lenjeriei de pat un somn pudorii si
microclimat urineze normal pozitie adecvata si linistit, demnitatii
favorabil si bolnava si prevenirea disparitia anxietati inlaturarea pacientei
sa respire normal iritarii zonelor factorilor
sesibile stresanti
Dg. Anxietate si stres Greata scaune Anxietate stres Epiuzare Slabiciune
Nurssing decoloarate stres
Surse de Dificultate in a Senzatie de Absenta act. ficica Oboseala Dificultate in
dific. respira varsaturi tranzit slabiciune a se imbraca
modificat si a se
dezbraca
Necesitati A respira A elimina A mentine o buna A dormi si a se A se imbraca
postura a se misca odihni si a se
dezbraca
Evaluare Bolnava nu Bolnava este constienta Bolnava este Bolnava S-a atins
necesita ajutor in ceea ce priveste de religie prezinta interes acest obiectiv,
in a mentine evitarea pericolelor ortodoxa. in ceea ce bolnava este
ingiena. Bolnava este priveste cooperanta
Bolnava a preocupata de preferintele
inteles si boala sale, muzica,
respecta lectura
indicatiile
Rol Regim hepatic Ampicilina 200 mg/6h
delegat I.M Recoltarea probelor
pentru examenul de
laborator
Rol Urmarirea Ferirea pacientului de Sa capatam Luarea de Observarea
propriu aspectului eventuale pericole prin increderea decizii interesului si
tegumentelor si avitarea prafului bolnavei in impreuna cu preferintelor
a mucoaselor curentilor, respectarea ceea ce pacienta asupra sale ii citesc
asig cond de regulilor de igiena, urm priveste actelor sale bolnavei
mentinerea si notarea functiilor insemnatatea literatura
igienei vitale evitarea oricarui suferintei preferata, ii
Pagina 41 din 66
pericol povestesc
emisiunile
TV
Obiective Asigurarea si
respectarea
regulilor de
igiena,
reducerea
coloratiei
tegumentare
Dg. Sindrom icteric Frica stres oboseala Inacceptarea Oboseala
Nurssing bolii neliniste lipsa
activitatilor
recreative in
jur
Surse de Tegumente Risc fata de complicatii Perceperea Stres
dific. colorate icterice bolii ce pe o oboseala
pedeapsa neliniste
Necesitati A fi curat si Evitarea pericolelor Asi pastra A se ocupa de A se receea
ingrijit credinta propria
realizare
Evaluare Nu refuza sa Bolnava Mictiuni Bolnava Bolnava s-a odihnit Nu necesita
participe la respecta fiziologice cu respira mai ajutor in a
activitati regimul urini portocalii, usor se imbraca
recreative scaune coopereaza si dezbraca
decolorate
Rol Vit.C.200 III Ex. urina Diazepan 1 cp pe zi
delegat cp, Vit.B.12
emitiral l tb pe
zi
Rol De a invata Observarea Urmarirea Aerisirea Aerisirea salonului Informarea
propriu bolnava in ceea respectarii diurezei, salonului, asig unui pac in ceea
ce priveste regimului observarea inlaturarea microclimat si adm ce priveste
regimul igieno- dietetic scaunelor factorilor de diazepan purtarea
dietetic pe care masurarea perturbanti hainelor si a
trebuie sa-l tina functiilor vitale mentinerea
Pagina 42 din 66
precum si si igienei
importanta administrarea
acestuia medicatiei
Obiective Familiarizarea Instruirea Prev iritarii Aerisirea Asigurarea unui Respectarea
pac cu bolnavei in zonelor sensibile salonului microclimat pudorii si
simptomele si ceea ce printr-o igiena asigurarea favorabil demnitatii
evolutia bolii priveste corespunzatoare unui indepartarea pac.
evitarea unor microclimat factorilor stresanti
alimente. favorabil
Combaterea
greturior si
stimularea
poftei de
mzancare
Dg. Oboseala Inapetenta Mictiuni Anxietate Slabiciune oboseala Neglienta
Nurssing somnolenta senzatie de fiziologice cu stres dezordonata
varsaturi urini portocalii,
scaune
decolorate
Surse de Oboseala Inapetenta Tranzit Sursa de Anxietate apatie
dific. gandire greturi modificat ficat dificultate in a cantitate
incetinita, varsaturi senzatie de respira necorespunzatoare
somnolenta varsaturi de odihna
Necesitati A invata A bea si a A elimina A respira A dormi si a se A se
manca odihni imbraca si
5.06.1996 dezbraca
Evaluare Bolnava este T.A = 120/60 Hg P = S-au atins Bolnava Prezinta
interesata, 84/min T = 36,5 °C aceste respira mai mictiuni
coopereaza obiective usor, fiziologice cu
bolnava coopereaza urini
respecta portocalii,
regimul scaune
dietetic decolorate
Rol Regim Ex. urina
delegat dietetic Vit Dens. 10,5 pH
Pagina 43 din 66
C.200 III cp, acid

vit.B.12 l f albumina-
I.M emiteral urme slabe
l tb pe zi urobilinogen -
crescut
Rol Propunem Limitarea miscarilor, Observarea Aerisirea Favorizarea
propriu diferite actiuni in se recomanda repaos modului de salonului, conditiilor de
functie de fizic si intelectual, alim se instruirea pac eliminare
aptitudini, masurarea functiilor recomanda in ceea ce urm. diurezei
recomandarea vitale ceai, sucuri priveste si a scaunelor
revistelor de de fructe, evitarea
divertisment sa supe de eforturilor
nu depuna un zarzavat fizice, a
efort intelectual stresului si a
prea mare emotiilor
Obiective Propunem Limitarea miscarilor Instruirea Aerisirea Prevenirea
diferite actiuni in pentru a nu obosi bolnavei in salonului, iritarii zonelor
functie de disparitia anxietatii ceea ce asigurarea sensibile
aptitudini schimbarea lenjeriei priveste unei respiratii
de pat evitarea normale prin
unor evitarea
alimente prafului
stimularea
poftei de
mancare
Dg. Oboseala Hiperactivitate, Greturi Oboseala stres Mictiuni
Nurssing epuizare lipsa de anxietate varsaturi anxietate fiziologice cu
act reareative in urini
jur portocalii,
scaune
colorate
Surse de Neliniste stres Epuizare este Inapetenta Dificultate in a Tranzit
dific. oboseala dinamica oboseste fatigabilitate respira modificat
repede greturi
Necesitati A se recreea A mentine o buna A bea si a A respira A elimina
Pagina 44 din 66
postura 6.06.1996 manca

Evaluare Bolnava s-a putut Bolnava nu Bolnava Nu necesita de Bolnava este
odihni necesita ajutor in este a participa la receptiva si cere
a-si mentine constienta act. recreative inf. in ceea ce
igiena, bolnava a in ceea ce priveste boala si
inteles si respecta priveste evolitia ei
indicatiile evitarea
pericolelor
Rol Diazepan 1 tb/zi Regim hepatic Ampicilina
delegat 200 mg/6h
I.M
Rol Aerisirea salonului, Urmarirea Invatarea Integrarea Explicarea nec.
propriu asigurarea unui aspectului masurilor bolnavei in regimului
microclimat tegumentar si de grupul si igieno-dietetic
favorabil si mucoaselor, asig. prevenire a atmosfera pe care trebuie
administrarea conditiilor de infectiei destinsa din sa-l respecte si
medicamentelor mentinere a prin salon imp. acestuia
igienei evitarea
prafului si
curentilor
Obiective Asig. unui Respectarea Ferirea Prpunem dif Familiarizarea
microclimat demnitatii si bolnavei de actiuni in bolnavei si a
favorabil bolnavului pudorii pac. Asig eventuale functie de fam cu
sa aiba un somn cond de pericole aptitudini simptomele si
linistitor respectarea a intoxicatii evolutia bolii
igienei si infectii
Dg. Epuizare Sindrom icteric Frica stres Lipsa act Oboseala
Nurssing teama recreative in somnolenta
oboseala jur
Surse de Oboseala slabicune Tegumente cu Risc de Oboseala stres Oboseala
dific. coloratie icterica complicatii neliniste gandire
incetinita
somnolenta
Necesitati A dormi si a se A fi curat si Evitarea A se recreea A invata
odihni ingrijit pericolelor
Evaluare S-au atins aceste obiective Bolnava este Mictiuni Bolnava nu R = 16 r.min
Pagina 45 din 66
prezinta tegumente si constienta in fiziologice necesita ajutor Bolnava

mucoase icterice ceea ce cu urini in a se deplasa respira mai
priveste portocalii si a se misca usor
evitarea scaune
pericolelor decolorate
Rol Regim hepatic Se combate
delegat anemia, adm.
de ampicilina
200 mh/6h
I.M
Rol Observarea modului de Sa inspiram Favorizarea Limitarea Se evita
propriu pastrare si efect. igienei incredere conditiilor miscarilor, eforturile
corporale supravegherea pacientei in de eliminare, observarea fizice si
lenjeriei cearceafului sa ceea ce urma- modului de intelectuale
fie curat si bine intins priveste diurezei si a asezare a
evolutia bolii scaunelor lenjeriei. Am
care este sfatuit bolnava
favorabila sa se aseze
daca respecta comod in pat
regimul
igieno-
dietetic
Obiective Respectarea demnitatii si Favorizarea Favorizarea Schimbarea Aerisirea
pudorii pacientului conditiilor si conditiilor lenjeriei de pat, salonului
asigurarea si invatarea phiho de eliminare pozitie asigurarea
igienei corporale, profilaxia in prevenirea adecvata disp. unui
reducerea coloratiei ceea ce iritarii anxietatii microclimat
tegumentelor priveste zonelor favorabil
evolutia bolii sensibile
Dg. Alterarea tegumentelor si Insuficienta Insuficienta Anxietate stres Anxietate
Nurssing mucoaselor oboseala cunoasterii a cunoasterea oboseala stres
slabiciune necesitatii a nec
igienei, frica, ingienei,
stres scaune
decolorate,
Pagina 46 din 66
urini inchise
la culoare
Surse de Tegumente colorate Schimbarea Schimbarea Absenta Dificultate in
dific. icterice deprinderilor deprinderilor activitatiilor a respira
alimentare, alimentare, fizice
teama de tranzit
boala si de modificat
evolutia ei
Necesitati A fi curat si ingrijit A evita A elimina A se misca si a A respira
pricolele mentine o buna
postura
Evaluare Bolnava s-a Nu necesita Bolnava Bolnava s-a Prezinta Bolnava
putut ajutor in a interesata alimentat mictiuni este
odihni se imbraca nu refuza de corespunzator fiziologice cu constienta
si dezbraca a participa urini portocalii, in ceea ce
la activitatii scaune priveste
recreative decolorate evitarea
pericolelor
Rol Diazepan 1 Regim Ingerarea unor Ampicilina
delegat tb/zi dietetic vit.C cantitati 200 mg/6h
200 III cp corespunzatoare I.M
vit.B.12 l f de lichide
I.M emiteral
1 tb pe zi
Rol Aerisirea Observarea Atragerea Observarea Favorizarea
propriu salonului, modului de bolnavei in modului de conditiilor de
bolnava sa imbracare sfera alim. a elimnare, urm
aiba un si destinderii bolnavei, diurezeisi a
somn dezbracare lecturilor regimul scaunelor daca
linistit act. de dietetic sa sunt normale
divertisment asigure 2000
– 3000 cal/zi
se recomanda
ceai, sucuri
de fructe,
Pagina 47 din 66
puire de
legume
Obiective Asigurarea Respectarea Propunem Bolnava sa se Bolnava sa aiba Ferirea pac
unui pudorii si diferite alimenteze scaune sa de
microclimat demnitatii actiuni in conf nevoilor urineze normal, eventuale
favorabil bolnavei functie de zilnice prevenirea pericole de
inlaturarea aptitudini combaterea iritarii zonelor intoxicatie
factorilor greturilor sensibile si infectii
stresanti stimularea
poftei de
mancare
Dg. Epuizare Epuizare Oboseala Alimentatie Scaune Frica stres
Nurssing lipsa de act insuficienta decolorate, oboseala
recreative in in cantitate si mictiuni
jur neliniste calitate fiziologice cu
greturi, urini inchise la
senzatie de culoare
varsaturi
Surse de Oboseala Dificultate Stres Inapetenta Tranzit Risc fata
dific. slabiciune in a se oboseala fatigabilitate modificat de
imbraca si a neliniste complicatii
se dezbraca
Necesitati A dormi si A se A se recreea A bea si a A elimina Evitarea
a se odihni imbraca si a manca pericolelor
se dezbraca 8.06.1996
PREZENTARE DE CAZ
II
Nume: F
Prenume: I
Varsta:19 ani
Sex: Masculin
Statutul socio-profesional: elev
Pagina 48 din 66
Domiciliul: judetul Braila

Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea
Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la S.C. PROMEX S.A., mama lucreaza la
Braiconf, mai are o sora in varsta de 10 ani eleva in clasa a IV-a
Descrierea bolnavei: Pacientul C.A. in varsta de 19 ani, are 1.70 inaltime, greutate
corporala 72 kg, ochi caprui, par saten. Este sociabil, are spirit de grup, adaptabilitate,
prompta este calm si stapanit de sine. Se impresioneaza mai greu si emotiile nu si le
manifesta deschis.
Prezentarea bolnavului: spitalizari anterioare: nu a mai fost internat
Data internarii:15.05.1996, nu a venit cu salvarea.
Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 17.05.1996
Motivele internarii: sindrom icteric, inapetenta, greata.
Antecedente heredo-colaterale - fara importanta

Antecedente personale: fractura antebratul drept.
Conditiile de viata, de munca - nu fumeaza
- consuma alcool ocazional
Alimentatia – ii plac dulciurile
- ii displac grasimile
- bauturile preferate - racoritoarele
Eliminari
- scaune decolorate
Alergii: - nu este alergic la nici un medicament
- Ocupatia bolnavului: elev.
- Unde locuiesti?
- La bloc cu parintii si sora
- Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca?
- In general da
- Fructele inainte de a manca le speli?
- Da
- Bei apa multa la masa, in timpul mesei?
- Da
Pagina 49 din 66

- Nu
- Ai avut vreun coleg bolnav de hepatita?
- Nu
- In familie a avut sau are cineva hepatita?
- Nu
Mod de a petrece timpul liber:
- Plimbari in aer liber impreuna cu prietena si prietenii
- Exercitii fizice – Da
- Somnul fara medicamente
Din convorbiri cu bolnavul reiese ca:
- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta,
senzatie de voma, urina tulbure, tegumente icterice si mucoase icterice.
Observand ca starea nu se amelioreaza se prezinta la Dispensarul Din Cartierul Viziru
de unde este trimis la Spitalul de boli contagioase cu specificatie pe biletul de trimitere de
suspect de HAV.
Diagnosticul se confirma pe data de 17.05.1996. Pacientul sustine ca nimeni din
familie sau prieteni nu au avut recent si nu au hepatita.
Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar la urina
Plan de recuperare: Repaos 4 zile la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si
a eforturilor intelectuale.
- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele,
legume, branza de vaci proaspata, iar la 10 zile se include carne slaba fiarta sau gratar de
pasare sau vita.
- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.

- hepatita virala
- astenie, anorexie
Pagina 50 din 66
- bilimbinemie
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
13. A se recreea
Evaluare S-au atins Prezinta Pacientul nu Pacientul s-a Pacientul este Nu necesita
aceste ob. Pac mictiuni necesita ajutor putut odihni constient in ajutor in a
respecta fiziologice si in a se deplasa ceea ce se imbraca
regimul alim. scaune priveste si dezbraca
nu necesita decolorate evitarea
ajutor in a se pericolelor
alim.
Rol Regim dietetic TA=120/60 Ampicilina
delegar vit .C. 200 III HG T=36,5°C recoltarea
cp Vit B 12 i j R=16 resp/min probelor pentru
I.M emetiral ex de laborator
1/1 tb/zi
Pagina 51 din 66
Rol Aerisirea Urmarire daca Urmarirea si Asezarea Aerisirea Ferirea pac de Informarea
propriu salonului bolnavul notarea lenjeriei de pat salonului eventuale pac in ceea
incerc sa respecta dieta . diurezei in 24 masurarea reducerea pericole ce priveste
departeze Masuratea si h si a fuctilor vitale factorilor respectarea purtarea
gandul pac notarea scaunelor stresanti regulilor de hainelor
de la boala greutatii igiena urm si
corporale notarea
functiilor
vitale, evitarea
oricarui pericol
Obiective Bolnavul Instraurea Normalizarea Schimbarea Bolnavul sa Ferirea pac de Respectarea
sa respire bolnavului in scaunelor lenjeriei de pat aiba un somn eventuale pudorii
normal ceea ce pozitie linistit pericole de demnitatii
priveste adecvata intoxicatii si pacientului
excluderea din infectii
alim a unor
alim
Dg. Stres Oboseala alim Greata scaune Anxietate stres Epuizare Epuizare frica Slabiciune
Nurssing anxietate noneficienta in decolorate stres anxietate
oboseala can si cal
Surse de Dificultatii Inapetenta Senzatie de Absenta activ Slabiciune Risc fata de Dificultate
dific. in a respira fatigabilitate varsaturi - fizice oboseala complicatii in a se
tranzit imbraca si
modificat dezbraca
Necesitat A respira A bea si a A elimina A se misca si a A dormi si a A evita A se
i 15.05.199 manca mentine o se odihni pericolele imbraca si a
6 buna postura se dezbraca
Evaluare Pacientul nu Pacientul Pacientul respecta regmul alimentar nu Prezinta
necesita ajutor este necesita ajutor in a se alimenta mictiuni
cooperant fiziologice,
urina portocalie
si scaune
decolorate
Rol Regim hepatic Regim dietetic vit.C.200 vit .B.12 1.j. ex. sumar urina
delegat I.M emetiral densitate 1015
Pagina 52 din 66
ph acid
albumina –
urme slabe
glucoza – abs
orobilirogen –
absent epitelii –
rare
Rol Urmarirea Observarea Observarea modului de alim a Supravegherea
propriu aspectului interesului si pacientului Reg dietetic sa asigure si notarea
tegumentelor si preferintelor 2000-3 000 cal/zi, se recomanda fructe aspectului urinei
mucoaselor asig sale si legume fierte, compoturi, sucuri de
condiitilor de fructe, supe de zarzavat
mentinere a
igienei
Obiective Sindrom icteric Oboseala Excluderea din alimentatie a unor Pacientul sa aiba
neliniste alimente cum ar fi varza, conopida, scaune si sa
lipsa de act castraveti, capsuni, combaterea urineze normal.
in jur greturilor si stimularea poftei de Prevenirea
mancare iritatii zonelor
scobite
Dg. Asigurarea si Propunem Alimentatie insuficienta in calitate si Scaune
Nurssing respectarea diferite cantitate greturi decolorate
regulilor de actiuni in mictiuni
igiena functie de fiziologice cu
reducerea apt. urina portocalie
coloratiei
tegumentului
Surse de Tegumente Oboseala Inapetenta greturi Tranzit
dific. colorate icterice stres modificat
neliniste varsaturi
Necesitat A fi curat si A se recreea A bea si a manca 16.05.1996 A elimina
i ingrijit
Evaluare Pacientul s-a putut Pacientul este constient in ceea ce priveste Persista teama de
odihni evitarea pericolelor boala si evolutia ei
Rol Diazepan 1 tb./zi Ampicilina 200 mg/zi
delegat
Pagina 53 din 66
Rol Aerisirea Ferirea pac de eventuale pericole respectarea Discutii cu bolnavul

propriu salonului, reg de igiena urmarirea si notarea functiilor in ceea ce priveste
reducerea vitale T.A= 120/60 mmHg T=36,4 Ex. evitarea traumelor
factorilor stresanti, hematologic indica VHS – 13 mm hematocrit emotionale a
administrarea 43 % tymol – 2,5 Md leucocite – 6800 mm³ eforturilor fizice si
medicatiei neucocite segmentate 55% glicemie 0,96 g % intelectuale
kunkel in sulfat de zinc 14,2 Uree – 0,37 g%
Obiective Pac. sa aiba un Ferirea pacientului de eventuale pericole de Sa inspiram
somn linistit intoxicatii, infectii incredere oac in ceea
inlaturarea ce priveste tratam,
factorilor stresanti reg igienico –
sanitar, dietetic
precum si evolutia
bolii
Dg. epuizare Frica epuizare Comunicare
Nurssing ineficace la nivel
intelectual
Surse de Slabiciune Risc fata de complicatii Lipsa conoasteri de
dific. oboseala noi mijl de
comunicare. Teama
de boala si evolutie
si stare de oboseala
Necesitat A dormi si a se A evita pericolele Comunicare
i odihni 17.05.1996
Evaluare Pacientul nu necesita Pacientul Pacientul este Pacientul care S-au atins
ajutor prezinta cooperant informatii in ceea aceste
interes in ceea ce priveste boala obiective
ce priveste si evolutia ei pacientul
preferintele respecta
sale, muzica regulile
lectura dietetice
Rol Regim hepatic Regim
delegat dietetic
regim
desodat
Pagina 54 din 66
Vit.C.200 III
Vit.B.12 ij
I.M emetiral
Rol Urmarirea proiectului Luarea de Observarea De a invata pac in Observarea
propriu tegumentelor si decizii interesului si ceea ce priv modului de
mucoaselor Asig impreuna cu preferintelor regimul igieno – alim se
conditiilor de pacientul sale dietetic pe care recomnada
mentinere a igienei asupra actelor trebuie sa il tina sucuri de
sale precum si imp fructe supe
acestuia de zarzavat
Obiective Asigurarea si Recunoasterea Propunem Familiarizarea Instruirea
respectarea regulilor de interes a diferite actiuni pac cu pac in ceea
de igiena, reducerea pac sa se in functie de simptomele si ce priveste
colorarii tegumentare familiarizeze aptitudini evolutia bolii evitarea unor
cu boala alimente
stimularea
poftei de
mancare
Dg. Sindrom icteric Lipsa de act Oboseala Greturi
Nurssing recreative in somnolenta apetit
jur neliniste diminuat
oboseala
Surse de Tegumente colorate Oboseala Oboseala gandire Inapetenta
dific. icterice neliniste incetinita senzatii de
somnolenta varsaturi
Necesitat A fi curat si ingrijit A se ocupa de A se recreea A invata A bea si a
i propria manca
realizare 17.05.1996
Evaluare R= 16 resp/min bolnavul Prezinta Pacientul s-a S-au atins Pac nu
respira mai usor mictiuni putut odihni aceste necesita ajutor
fiziologice, obiective pentru a se
scaune misca
decolorate
Rol Repaos fizic
delegat la pat
Rol Aerisirea salonului Favorizarea Aerisirea Limitarea
Pagina 55 din 66
propriu evitarea eforturilor cond de salonului, asig miscarilor

fizice, a stresului eliminare unui observarea
asezarea bolnavului intr- urmarirea microclimat modului de
o pozitie confirtabila diurezei in 24 favorabil, asezare a
pentru a usura respiratia h, a scaunelor administrarea lenjeriei
medicatiei
Obiective Aerisirea salonului, Prevenirea Pac sa aiba un Integrarea Schimbarea
asigurarea unei respiratii iritatiei somn linistit pac in lenjeriei de pat
normale prin evitarea zonelor asig unui grupul si disparitia
prafului sensibile microclimat atmosfera anxietatii
favorabil destinsa din
salon
Dg. Anxietate stres oboseala Scaune Epuizare Propunem Anxietate stres
Nurssing decolorate diferite
urina actiuni in
portocalie functie de
aptitudini
Surse de Dificultate in a respira Tranzit Slabiciune Oboseala Lipsa de
dific. modificat, oboseala slabiciune activitatii
senzatie de fizice
varsatura
Necesitat A respira A elimina A dormi si a se A se recreea A se misca
i odihni
Evaluare T=36,4°C Pac se alimneteaza Prezinta Pacientul Pacientul s-a Nu necesita
corespunzator mictiuni este putut odihni ajutor in a se
fiziologice, constient imbraca si
scaune in ceea ce dezbraca
priveste
evitarea
pericolelor
Rol Regim dietetic Ingerarea unei Ampicilina Diazepan 1
delegat regim desodat vit cant I.M tb/zi
B.12 I,J I.M corespunzatoare 200.000
de lichide
Rol Mas Observareza Favorizarea Ferirea pac Aerisirea Informarea pac
propriu temperaturii, modului de alim cond de de salonului, red. in ceea ce
Pagina 56 din 66
observarea regim dietetic sa eliminarea, pericole, Factorilor priveste

modului in asigure 2000-3000 urmarirea masurarea stresanti purtarea
care cal/zi diurezei in 24 h si notarea hainelor
si a scaunelor func vitale
daca sunt
normale. Pac.
sa aiba o
diureza
corespunzatoare
Obiective Masurarea Pac, sa se alim Pac sa aiba Ferirea pac Pac sa aiba un Respectarea
temperaturii conf, nevoilor scaune, sa de somn linistit pudorii,
corpului zilnice urineze normal, evantuale demnitatii pac.
dimineata si prevenirea pericole de
seara iritarii zonelor intoxicatii
sensibile si infectii
Dg. Greturi varsaturi Scaune Epuizare Slabiciune
Nurssing decolorate,
mictiuni
fiziologice cu
urina inchisa la
culoare
Surse de Inapetenta Tranzit Risc fata Slabicune Dificultati in a
dific. fatigabilitate modificat de oboseala se imbraca si
complicatii dezbraca
Necesitat A mentine A bea si a manca A elimina A evita A dormi si a se A se imbraca si
i temperatura pericolele odihni a se dezbraca
in limite
normale
18.05.1996
Evaluare Pacientul se alim Prezinta mictiuni Pac este constient T=36,4°C
corespunzator fiziologice scaune in ceea ce priveste
declorate cu urina evitarea pericolelor
inchisa la culoare
Rol Regim dietetic regim Ingerarea unei cant Ampicilina I.M
delegat desodat vit.C.200 III coresp de lichide 200.000 /6h
Pagina 57 din 66
cp, vit.B.12 ij I.M

Rol Observarea modului Favorizarea cond de Ferirea pac de Masurarea
propriu de liment a bolnavei eliminare, urm diurezei pericole. Masurarea temperaturi
regim dietetic sa in 24 h si scaunelor si notarea fuctiilor corpului
asigure 2000-3000 daca sunt normale vitale
cal/zi
Obiective Pac se va alim Pac sa aiba scaune si sa Ferirea pac de Masurarea
conform nevoilor urineze normal eventuale pericole temperaturii
zilnice de intoxicatii si coprului dimineata
infectii si seara
Dg. Greata apetit diminuat Greata, scaune Frica stres oboseala
Nurssing decolorate, urina
inchisa la culoare
Surse de Inapetenta Senzatie de varsaturi Risc fata de
dific. fatigabilitate tranzit modificat complicatii
Necesitat A bea si a manca A elimina A evita pericolele A mentine
i 19.05.1996 temperatura
corpului in
limitele normale
Tehnici utilizate
Punctia venoasa
Reprezinta patrunderea in lumenul unei vene cu ajutorul unui ac.

Scopul explorator – cercetarea diverselor constante biologice ale organismului.
Locul de electie: la nivelul plicii cotului unde venele antebratului – cefalica si bazilica
se anasonozeaza dand nastere venelor mediane cefalica si mediana bazilica.
Materialele necesare
- ace de punctie venoasa, sterilizate prin fierbere, uscate si verificate ca

permeabilitate.
- garou de cauciuc
- substanta dezinfectanta si degresanta, tampoane
Pagina 58 din 66
- mansoane sub bratul bolnavului, eventual o perna tare elastica, sub articuatia cotului
pentru o mai buna evidentiere a venelor.
- seringi sterilizate prin fierbere, uscate, de calibre adecvate cantitatilor de sange, care
trebuiesc recoltate.
- recipiente de recoltare – eprubete, curate si uscate goale sau cu substante chimice
anticoagulante
Tehnica
Bolnavul este culcat in decubit dorsal cat mai comod.

Se descopera bratul ales avand grija ca hainele sa nu impeidice circulatia de
reintoarcere.
Se aseaza sub brat o musama si la nevoie o perna elastica, tinand bratul in extensie
maxima.
La nivelul treimii inferioare a bratului se aplica garoul pentru a opri circulatia
venoasa.
Prin mentinerea aportului de sange in membrane respectiv si oprirea circulatiei de
reintoarcere, presiunea venoasa locala creste, venele se dilata devin turgescente si se
evidentiaza mai bine la suprafata.
Prin miscari energice de deschidere si inchidere se poate activa aportul de sange
arterial in membrul respectiv.
Turgescanta venei se poate provoca si prin loviri usoare si repetate asupra ei cu
tamponul umed precum si prin netezirea de la periferie spre centru a fetei anterioare a
antebratului respectiv.
Asistenta se aseaza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fixeaza vena, seringa se
tine in mana dreapta, bine fixata intre police si restul degetelor.
Perforarea tegumentului se va face in directia oblica dupa care se va repera cu varful
acului rezistenta peretelui venos in directia axului longitudinal al venei. Transversarea
peretelui venos da senzatia invingerii unei rezistente elastice si acul inainteaza in vena 1-2
cm.
Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea sangelui se poate face cu sau fara sabstante anticoagulante in functie de
analiza ceruta.
Substantele anticoagulante cel mai des intanlite sunt:
Pagina 59 din 66
- fluorura de sodiu;
- oxalatul de potasiu;
- amestecul de oxalat de amoniu si potasiu
- heparina
- citratii
Dintre analizele la care se folosesc substante anticoagulante mai importante sunt VHS
– viteza de sedimentare a hematiilor
Materiale necesare
- seringa de 2 ml sterila si uscata

- ace de punctie venoasa
- solutie sterile de citrat de sodiu 3,8 %
- stativ si eprubete uscate
Tehnica recoltarii
Recoltarea se face pe nemancate, dimineata in seringa de 2 ml se aspira mai intai 0,4

ml citrat de sodiu 3,8 %, se schimba acul si se punctioneaza vena aspirand 1,6 ml sange.
Continutul seringii se rastoarna intr-o eprubeta curata si uscata care se agita pana cand
sangele va avea o culoare rosu deschis pentru a nu coagula.
Este bine ca recoltarea sa se faca fara garou.
Valori normale - pentru femei 8-12 la o ora
12-20 la 2 ore
- pentru barbati 5-8 la o ora
10-14 la 2 ore
Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma prin care se face numaratoarea
elementelor figurate
Recoltarea se face dimineata pe nemancate prin punctie venoasa de 2 cm³ sange pe
EDTA sau inteparea pulpei degetului.
Valori normale - hematii - femei 5.000.000/cm³
- barbati 4.500.000/cm³
- leucocite - femei 8000 cm³
- barbati 6000 cm³
- neutrofile - nesegmentate 3-5 %
Pagina 60 din 66
- segmentate 60-65 %
- enzinofile - 2-4 %
- limfocite - 25-35 %
- hemoglobina - femei 14 g %
- barbati 16 g %
Recoltarea sangelui pentru hematocrit
Recoltarea se face dimineata pe nemancate 2 cm³ de sange intr-un flacon in care s-a
pipetat o picatura de heparina sau EDTA
Valori normale - hematocrit - femei 42 %
- barbati 45 %
Recoltarea sangelui pentru examene biochimice
Teste de disproteinemie
Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta

anticoagulanta 5-8 ml sange.
Valori normale: Tymol - 5 UML
Kunkel 2-12 USh/H
Transaminaza
Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta

anticoagulata 5 ml sange.
Valoare normala TGP 10-40 U.K
Accidente in punctia venoasa
Infiltrarea in tesutul perivenos a sangelui rezultand hematoame.

Starea de hipotimie, pana la starea de colaps.
Ingrijiri dupa punctie
- toaleta regiunii punctionate
Pagina 61 din 66
- schimbarea lenjeriei stropite cu sange

- supravegherea bolnavului
Injectia intramusculara
Pe aceasta cale se pot introduce substante medicamentoase, izotone, uleioase.

Locul de electie: regiunea supero-externa a fesei deasupra nivelului marelui trohanter
pentru evitarea nervului sciatic si a unor vase sanguine.
Pentru a efectua injectia in regiunea fesiera bolnavul culcat in decubit ventral i se vor
repera urmatoarele puncte: Punctul Smirlov la un lat de deget deasupra marelui trohanter si
inapoia lui;
- punctul Berthelemey la iesirea treimii exterioare cu cele 2 treimi interne a liniei ce
uneste Spina iliaca antero-sup cu extremitatea superioara a santului interfesiei;
- zona situata deasupra liniei care uneste spinea iliaca posterioara cu marele trahanter.
Materiale necesare
- seringi sterile, uscate de diferite marimi

- ace sterile uscate in functie de grosimea stratului adipos
- tavita renala
- tampoane sterile, pense sterile
- alcool
- medicamentul de injectat
Tehnica de lucru
Se aseptizeaza pielea, bolnavul este invitat sa-si relaxeze musculatura si sa stea

linistit. Se introduce acul perpendicular in piele, cu rapiditate si siguranta. Pentru a pune in
evidenta o eventuala patrundere intr-un vas, manevra se aspiratie este obigatorie. Se
injecteaza lent lichidul.
Dupa injectare se scoate dintr-odata seringa si acul si se maseaza locul cu tampoane
de alcool.
Incidente, accidente
Pagina 62 din 66
- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia;
- paralizie prin lezarea nervului sciatic
- hematoni prin lezarea unui vas sanguin
- embolie prin intrducerea accidentala intr-un vas de sange a unei solutii uleioase.
Medicamentul ajuns la plaman provoaca: tuse chinuitoare, dispnee, echimoza, soc.
- supuratia aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbite
- ruperea acului
OCROTIREA SANATATII IN TARA NOASTRA
Ocrotirea sanatatii publice se realizeaza prin activitatea comuna a mai multor sectoare
din Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si se gasesc pe plan judetean in sfera de
activitate a Directiei de munca.
Sectoarele activitatii ocrotirii publice sunt:
- sectorul activitatii curativo-profilactice
- sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice
- sectorul de asistenta sociala
- sectorul balneoclimateric
- sectorul farmaceutic
- sectorul invatamant si cercetare
1. Sectorul activitatii curativo-profilactice are obligatia sa asigure asiatenta curativo-
profilactice
- asigura asistenta medicala de urgenta
- depisteaza bolile in faza incipienta
- asigura examinarea bolnavilor pentru stabilirea diagnosticului, efectuarea
tratamentului
- efectuarea tratamentului recuperator
- se ocupa cu asigurarea conditiilor igienico-sanitare atat in familie cat si in
colectivitate
Cuprinde:
- institutii care asigura asistenta medicala ambulatorie de medicina generala,
circumscriptii sanitare urbane si rurale, dispensare medicale din intreprinderi
- institutii cu paturi care asigura asistenta medicala de specialitate-spitale cu sectii de
Pagina 63 din 66
specialitate
- institutii cu paturi microspitale sau stationare
- spitale cu nu singur profil de specialitate, TBC, pediatrie, maternitate
2. Sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice ia masuri de prevenire si combaterea
bolilor transmisibile.
Directia sanitara judeteana raspunde de activitatea sanitara-antiepidemica a teritoriului
respectiv. Centrele de medicina preventiva sunt institutii judetene subordonate Ministerului
Sanatatii. Unitatile sanitare de baza ale sectiei curativo-profilictice au obligatia sa desfasoare
si activitati sanitaro-antiepidemica.
Sectorul de prevederi si asistenta sociala apartine Ministerului Sanatatii si
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Are ca scop prevenirea oricarei dificultati pe care o
pot intampina diversele colectivitati sau persone particulare in efortul acestora de a beneficia
de nivelul normal de viata.
4. Sectorul balneo-climateric dispune de o Directie Generala, de oretea de dispensare,
policlinici si stationare-sanatorii, cu paturi in diverse statiuni balneo-climaterice, precum si
paturi in fizioterapie
5. Sectorul farmaceutic
Oficiile farmaceutice care deservesc mai multe judete sunt impartite unitatilor retelei
farmaceutice aflate pe teritoriul fiecarui judet si localitate.
Reteaua de farmacii cuprinde: farmacii in circuit inchis in spitale si policlinici,
farmacii cu circuit deschis – puncte farmaceutice amplasate in teritoriu.
6. Sectorul de invatamant
Sectorul de invatamant si cercetare cuprinde institutii superioare medico-
farmaceutice, scoli pentru pregatirea cadrelor mediicale si cadrelor auxiliare.
Probleme de etica si deontologie medicala
Etica profesionala reprezinta stiinta care studiaza ansamblul de cerinte, deprinderi,

aptitudini si obiceiuri morale specifice activitatii de munca a omului si care se manifesta in
fapte, mod de comportare in cadrul meseriilor si profesiunilor.
Normele eticii se bazeaza pe convingerea si pe opinia publica, pe educatia si puterea
obisnuintei. Apartin eticii medicale acele norme care se refera la atitudinea cadrelor medicale
fata de societate, bolnavi, colegi pe baza educatiei, obisnuintei, traditiei, opiniei. Normele
generale cuprind: dragostea fata de profesiunea aleasa, daruirea, devotamentul, dorinta de a
Pagina 64 din 66
face ceva util, probitatea profesionala exprimata prin cinste, sinceritate, corectitudine, spirit
novator, initiativa, transmiterea experientei acumulate, spirit colectiv. Notiunile de etica
medicala ii este alaturata si cea de deontologia medicala.
Deontologia medicala studiaza problemele datoriei medicale, conceptul de
deontologie reliefeaza particularitatile conduitei profesionale iar prin conduita etica-medicala
si deontologi, rezulta ansamblul de actiuni si atitudini, normele tehnice si profesionale fara de
care nu e posibila exercitarea profesiunii la nivelul exigentelor societatii.
Munca medicului si a cadrelor medii nu creaza valori de schimb dar vindecarea
bolilor, alinarea suferintelor, constituie indeplinirea unor necesitati sociale. In vederea reusitei
este necesar sa se castige increderea bolnavilor dar si pastrarea acestei increderi conditie
esentiala in exercitarea activitatii noastre.
Constiinta medicala presupune iubire de oameni, spiritul datoriei si raspunderii,
atasamentul fata de profesie si fata de bolnav.
Profilaxia si educatia sanitara
Educatia sanitara reprezinta activitateade ridicare sistematica a nivelului de cultura

sanitara a populatiei si de antrenare a acesteia in sprijinirea si aplicare masurilor sanitare.
Principii de baza a educatiei sanitare:
- sa izvorasca din necesitatea starii de sanatate a populatiei;
- sa tina seama de nivelul de cunoastere pe care il are populatia, de obiceiuri,
superstitii, prejudecati;
- sa aiba caracter optimist, caracter de masa;
Mijloace si metode de educatie sanitara
1. Metoda cuvantului vorbit – fie prin convorbire individuala cu grupuri organizate in

colectivitati, in grupuri omogene, suferinzi de aceeasi boala, conferinte, lectii si instructaje,
educatie sanitara, lecturicu glas tare
2. Metoda cuvantului scris – folosirea articoelor educativ-sanitare, panouri, lozinci.
3. Metode vizuale, cuprinde : coltul sanatatii, afise, planse, albume cu ilustrate
educativ-sanitare, diapozitive.
4. Metoda filmului, diafilmului, expozitiei.
Obiectivul major al educatiei sanitare il constituie profilaxia. Profilaxia urmareste
Pagina 65 din 66
protectia si promovarea sanatatii prin diferite masuri:

- asigurarea si controlul sanitar al apei potabile;
- prevenirea impuritatii mediului ambiet;
- suprimarea factorilor nocivi de la locul de munca;
- examene medicale periodice a grupurilor socio-profesionale cu expunere la factori
de risc;
- vaccinari preventive;
- controlul periodic al gravidelor;
- actiuni educativ sanitare;
- masuri pentru depistarea precoce a bolilor pentru a impiedica cronicizarea, aplicarea
tratamentului corespunzator;
- reducerea incapabilitatii de munca si prevenirea invalidarii din cauza de boala sau
accident;
Bolile transmisibile isi gasesc cauza in modul neigienic in care diferite alimente sunt
procurate, pastrate conservate, transportate sau pregatite. Mare parte din aceste boli ale
mainilor murdare de aceea in prevenirea si combaterea lor una din cele mai importante
masuri este intretinerea igienica a mainilor prin taierea unghiilor spalarea inainte si dupa
mese.
Spalarea insistenta a fructelor si zarzavaturilor, tratarea termica prin fierbere sau
prajire nu pot pune la adapost impotriva unor boli microbiene sau parazitare;
In prevenirea bolilor transmisibile se impune si o serie de masuri ce privesc igiena
mediului inconjurator, intretinerea curata a locului de munca si locuintei, indepartarea
rezidurilor solide sau lichide, dezinfectie, dezinsectie, deparazitare.
Folosirea numai a apei potabile controlate sanitar si consumate inainte de a fi fiarta si
racita.
Pagina 66 din 66

Hepatita Virala PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hepatita Virala PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI

Asezare – se afla asezat in cavitetea abdominala, etajul supramezocolic, in partea

Are forma unui hemiovoid, asezat transversal in abdomen cu lungimea de aproximativ

si pe ea se vad lobul drept, lobul spiegel si lobul stang.

Structura microscopica a ficatului

Lobulul hepatic reprezinta unitatea sixanatomica si functionala a ficatului. Are forma

Wirsung la nivelul casunculei mari. Canaliculele biliare si canalele biliare perilobulare

Sunt doua categorii de vase limfatice

Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul celiac si filete parasimpatice de

Functiile metabolice ale ficatului

Glucidele sunt absorbite la nivelul tractusului digestiv sub forma de monozaharide in

unui fermentat glicogenolitic din celula hepatica a adrenalinei a tiroxinei precum si a

Ficatul poate imunoganiza o cantitate oarecare de grasime ca rezerva. In starea de

La nivelul ficatului protidele sufera diferite procese de sinteza si de degradare

In cadrul acestei functii vom urmari formarea fibrinogenului si a protombinei.

Metabolismul substantelor minerale

Ficatul indeplineste si functia de depozit al apei. Din metabolismele intermediare in

particularitatilor circulatiei intrahepatice.

Alte functii ale ficatului

Aceasta functie se refera in general la globulele rosii. In legatura cu aceasta functie

noi globule rosii.

La nivelul intestinului se formeaza in procesul digestiei si substante toxice. Astfel ca

Sinteza fermentilor in ficat

Mentinerea echilibrului acido-bazic

numarul de valente alcaline din plasma.

Ficatul participa si la reglarea temperaturii corpului.

HEPATITE ACUTE VIRALE

Hepatita virala acuta tip A

Este cea mai frecventa si se intanleste de regula la copil cu exceptia sugarului si

leziuni directe ale hepatocitelor si infiltrate inflamatorii.

Perioada de stare sau icterica

Icterul sclerotegumentar precedat de urinari hipercrome, se instaleaza relativ rapid

Intensitatea icterului ajunge la apogeu in decurs de o saptamana se mentine asa timp

1. In functie de prezenta sau absenta icterului exista hepatite icterigene si hepatite

2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice si indeosebi a icterului se disting:

3. In functie de durata evolutiei se disting:

Diagnosticul clinic este doar prezumtiv sugerat de varsta pacientului absenta in

1. Specifice – evidentierea virusului hepatic A prin vizualizarea virionului in filtratul

- teste de insuficienta hepatocelulara scade timpul Guik si plasminogenul, albumina

In perioada prodromala HVA poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,

In HVA bonlavii se izoleaza obligatoriu in spital 21 de zile de la debut, daca in acest

- varsaturile se combat cu clordelazon 1 mg./kg C.I.V. sau 1.m, emetiral supozitoare.

HEPATITA VIRALA ACUTA TIP B

Infectia se realizeaza preponderentparentrala dar si digestiva sau prin contract sexual

- infectioase: anemii in perioada acuta sau in covalescenta, anemie aplastica,

- functionale: vegetative, balonare abdominala, diskinezii biliare, digestia dificila,

Diagnosticul clinic este sugerat de varsta, de prezenta in copilarie a unei hepatite

1. Specifice: evidentierea particulelor Done in sange sau in heptocit prin

In perioada preicterica HVB poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,

se prelungeste masura ori este recidivant si insotit de puseuri febrile.

Tratamentul igieno-dietetic si medicamentos

Repaos fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si pana la disparitia

Tratamentul medicamentos in formele prelungite se indica tratament cu factori

HEPATITA NON A, NON B

Se considera ca 3 virusuri produc HVNANB:

1. HVNANB posttransfuzionala si prin factori antihemolitici

In HVA se descriu urmatoarele surse de infectie:

Transmiterea HVA are loc preponderent pe cale intestinal-orala posibil si aerogen

De asemenea transmiterea transplanetara si perinatala de la mame infectate la fat.

Modalitati de transmitere in HVNANB

Imunitatea postinfectioasa este prezenta si specifica pentru fiecare tip de hepatita.