Sunteți pe pagina 1din 30

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CAROL DAVILA TG-JIU

PLANIFICARE REFERATE COMISIA NURSING

ANUL SCOLAR 2014-2015

SEMESTRUL I

NR TEMA REFERAT NUME SI PRENUME DATA


CRT
1 INCIDENTA SI TRATAMENTUL BOLILOR SALAPA LOREDANA 29.09.2014
ENDOCRINE
2 LAPAROSCOPIA IN TRATAMENTUL COSOLAN ELENA 28.10.2014
FIBROMULUI UTERIN
3 OBEZITATEA MORBIDĂ RICHITER LIGIOARA
26.11.2014
4 IMPORTANTA COMUNICARII IN RELATIA SMARANDACHE 19.12.2014
PACIENT –ASISTENT MEDICAL CRISTINA
5 PROFILAXIA BTS GHILICI SILVIA 29.01.2015

6 ASTMUL BRONSIC CIOCHINA MADALINA 27.01.2015

VIZAT DIRECTOR:

DR. HORTOPAN RAMONA CRISTINA

SEF COMISIE NURSING:

COSOLAN ELENA ANGELA


SCOALA POSTLICEALA SANITARA

,,CAROL DAVILA” TARGU-JIU

ANUL SCOLAR 2014-2015 DIRECTOR

Prof.Dr.HORTOPAN RAMONA

CRISTINA

COLECTIVUL DE CADRE DIDACTICE CARE PREDAU LA ANUL I C

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Nr.Crt. Materii de studiu Cadre didactice

1 Utilizarea calculatorului si tehnologia comunicatiilor


2 Comunicarea profesionala
3 Anatomia si fiziologia omului
4 Virusologie,bacteriologie,parazitologie
5 Biochimie
6 Embriologie si genetica
7 Psihologie generala
8 Sociologie,politici sociale si de sanatate
9 Biofizica si imagistica medicala
10 Mediu si sanatate
11 Educatie pentru sanatate
12 Farmacologie generala
13 Bazele stiintei nursing-ului
14 Fiinta umana si nursing-ul
15 Semiologie medicala
16 Tehnici de nursing si investigatii
17 Protectia si securitatea in munca
18 Administrarea medicamentelor
19
20

DIRIGINTE
COSOLAN ELENA ANGELA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CAROL DAVILA TG-JIU

RAPORT ASUPRA ACTIVITATII PE ANUL SCOLAR

2012-2013

COMISIA P.S.I SI SITUATII DE URGENTA.

Scurta prezentare descriptiva a activitatii

I.

Comisia pentru securitate si sanatate in munca si comisia pentru


situatii de urgenta si-a desfasurat activitaea in cursul anului scolar
2012-2013 conform graficelor de activitati intocmite.

Membri comisiilor au efectuat si au verificat efectuarea instructajelor


privind protectia muncii in laboratoare, sala de demonstratii, precum si
la totii elevii si la intregul personal al scolii.

Dirigintii si profesorii care predau in laboratoare au urmarit ca pe tot


parcursul anului orele de curs sa decurga fara incidente.

Atunci cand a fost cazul, cadrele didactice au intervenit cu


promptitudine pentru acordarea primului ajutor elevilor accidentati si
indrumarea lor spre cabinetul medical scolar-Dr Popescu Rozeta.
II.Lista activitatilor desfasurate in anul scolar 2012-2013

-studierea documentelor proiective la nivelul scolii:P.D.I , Plan


operational annual al legislatiei in vigoare referitoare la acest domeniiu.

-prezentarea Regulamentului de Organizare Intern de catre toti


dirigintii la inceputil de an scolar.

-realizarea documentelor necesare portofoliului comisiei.

-verificarea existentei normelor de protective a muncii in locurfile


stabilite si a modului de efectuare a instructajului in vederea prevenirii
accidentelor.

- prezentari ppd – scoala in siguranta.

-efectuarea instructajelor periodice a angajatilor cat si a elevilor


pentru prevenirea accidentelor in scoala.

-efectuarea instructajelor elevilor in situatii de urgenta, masuri de


prevenire a lor si primul ajutor in situatii de urgent.

-efectuarea de prezentari tematice, filmulete cu modul de comportare


in caz de cutremur , incendiu sau inundatii.

-supunerea la teste periodice- anuale a angajatilor ,in vederea testarii


cunostintelor in caz de dezastre naturale, incendiu ,primul ajutor.

-testarea cunostintelor elevilor Scolii Postliceale Sanitare Carol Davila


Tg- Jiu, in caz de incendiu , cutremur , inundatii si primul ajutor acordat
la nevoie.
-efectuarea injtructajelor la inceputul perioadei de practica de catre
profesorii dirigintii si cadrul tehnic desemnat.

-organizarea unei alarmari simularea unui incendiu.

-verificarea mijloacelor de stingere a incendiilor din dotarea scolii.

- In urma controlului efectuat de catre ISU GORJ ,din data de


15.04.2013 – scoala Postliceala Sanitara Carol Davila Tg- Jiu a
achizitionat un numar de doua instinctoare , care impreuna cu cele
patru déjà existente asigura dotarea necesara prevenirii si stingerii
incendiilor.

III.ANALIZA SWOT a activitatii comisiei

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


-asigurarea cu dotarea necesara -nerealizarea acordului de
prevenirii si stingerii incendiilor. parteneriat cu ISU GORJ , propusa
-asigurarea documentatiei la inceput de an scolar din motive
obligatorii conform legislatiei in obiective.
vigoare pentru acest domeniu.
- sprijin din partea conducerii
scolii in toate situatiile.

AMENINTARI OPORTUNITATI
- Nerespectarea reguluilor de -Interes crescut fata de aceasta
prevenire si stingere a activitate din partea conducerii
incendiilor poate duce la scolii- director Bibere Camelia
provocarea unor incendii cu Codruta.
urmarii grave. -Disponibilitate de colaborare a ISU
- Datorita comportamentului GORJ , IJJ GORJ si a Inspectoratului
tot mai volcanic al elevilor Judetean de Politie Gorj ,cu scolala
situatiille pot degenera. noastra.

IV. SOLUTII POSIBILE

-O mai buna implicare a membrilor comisiei in desfasurarea intregii


activitatii.

- organizarea de activitati cu participarea ISU GORJ , Inspectoratului de


Politie Gorj , Inspectoratului de Jandarmi Gorj – care sunt mai attractive
pentru elevii.

Intocmit ,

Responsabil comisie –

COSOLAN ELENA ANGELA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CAROL DAVILA TG-JIU


SPECIALIZAREA – ASISTENT MEDICAL GENERALIST DIRECTOR,

DR. HORTOPAN
RAMONA CRISTINA

CATALOG PRACTICA
ANUL - II- C

COORDONATOR PRACTICA- COSOLAN ELENA ANGELA

PERIOADA PRACTICA- 10.X.2015-06.XI.2015

PERIOADA PRACTICA- 10.X.2015-06.XI.2015


LUNI-VINERI

LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI OBS


NUME
PRENUME

BADEA
MACRINA
IULIA

BAROS
GEORGEL
MADALIN

BLENDEA
ANDREEA

BURLAN
ELENA
MIHAELA

CIRSTEA
LOREDANA

CIRSTOC
ADRIANA
MARIA

CRETU ALINA
ALEXANDRA

DUTA
CRISTINA
DORIANA
GARCEA ALIS
IONELA

GIORGI
ALEXANDRA

GIURCA
ANDREEA

GRECOIU
LUIZA
DORIANA

ILIE LILIANA

LUPU ELENA
CRISTINA

NICULESCU
BIANCA
PISCUREANU
ALEXANDRU
DRAGOS

PITIAN ELENA
DIANA

POPESCU ANA
MARIA

ROMANESCU
MADALINA

SANDU
MADALINA

SMARANDOI
U GEORGETA

STEGA ELENA
NICOLETA
TIUGAN
ANDREEA

VAIDIANU
GEORGIANA

VARZARU
VALERIU

VOICULESCU
ROXANA
MARIA

DIRIGINTE,COORDONATOR PRACTICA,

COSOLAN ELENA ANGELA

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A


ELEVULUI
I. DATE PERSONALE
1. Numele şi prenumele
__________________________________________________________________
2. Locul şi data naşterii
__________________________________________________________________
3. Domiciliul: Localitatea ______________________; Strada
____________________________________
Blocul ______; Scara _______; Etajul _______: Apartamentul ________; Codul
_________;
4. Numărul de telefon _________________________________
5. Unitatea de învăţământ: Liceul Teoretic „Sabin Drăgoi” Deva

II. DATE FAMILIALE


1. Numele şi prenumele
 Mama ___________________________________________;
 Tata _____________________________________________;
2. Ocupaţia şi locul de muncă
 Mama ___________________________________________;
 Tata _____________________________________________;
3. Structura şi componenţa familiei
 Tipul familiei
Normală Tată decedat Mamă decedată Părinţi despărţiţi Părinţi vitregi

 Componenţa familiei (fraţi/ surori)


Numele şi prenumele Data naşterii Ocupaţia

4. Atmosfera şi climatul educativ


a) Raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi;
b) Raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi copii;
c) Raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;
d) Dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
e) Familie destrămată sau pe cale de destrămare;
5. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului
Foarte precare La limită Acceptabile Bune Foarte bune

6. Influenţe din afara familiei (vecini/ prieteni/ colegi)


Reduse Ample Frecventă Întâmplătoare

III. DEZVOLTAREA FIZICĂ ŞI STAREA SĂNĂTĂŢII


1. Caracteristici ale dezvoltării
fizice ................................................................................................................
................................................................................................................................................
........................
2. Îmbolnăviri
 Anterioare intrării în
şcoală ..............................................................................................................
 Pe parcursul
şcolarităţii ..................................................................................................................
...
3. Deficienţe/
disabilităţi ..............................................................................................................................
.....
4. Observaţii (scutit de educaţie fizică/ predare
diferenţiată) ...........................................................................

IV. PARTICULRITĂŢI ALE DEBUTULUI ŞCOLARITĂŢII

1. A frecventat grădiniţa ................... grupele ...........................................


2. Pregătirea copilului pentru a deveni şcolar:
 Dezvoltarea motivelor şi intereselor de
cunoaştere .....................................................
 Capacitatea de a efectua acţiuni practice şi
mentale ....................................................
 Capacitatea verbalizării
reprezentărilor .......................................................................
3. Simptomatologii ale conduitei
 Pozitivă, adecvată începerii
şcolarităţii ........................................................................
 Negativă, inadecvată începerii
şcolarităţii ....................................................................
4. Inserţia şi fluxul solicitărilor şcolare
 Caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea
şcolară ............................
 Caracteristici nefavorabile de integrare a copilului în activitatea
şcolară .........................

V. REZULTATE OBŢINUTE DE ELEV

1. Activitatea extraşcolară
 Cercuri frecventate de
elev ...............................................................................................................

Concursuri
şcolare .......................................................................................................................
.....
2. Activitatea independentă a elevului
 Citeşte suplimentar din manual .............
 Citeşte şi alte cărţi ...............
 Rezolvă probleme în plus .............
 Alte ocupaţii ..............................

VI. PROCESE COGNITIVE ŞI STILUL DE MUNCĂ INTELECTUAL

1. Caracteristici ale funcţiei sensorio-perceptive:


 Predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei ..............
 Predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei .............
 Percepţia difuză, superficială a materialului de învăţare ................
 Percepţia complexă (spirit de observaţie) .....................
2. Nivelul de inteligenţă
Foarte bună Bună Medie Scăzută Sub limită

3. Memoria
Foarte bună Bună Medie Slabă Foarte slabă

4. Imaginaţia
Săracă Bogată Reproductivă Reproductiv - Pentru Pentru
creativă activităţi activităţi
tehnice literar-
artistice

5. Limbajul
Vocabular bogat Vocabular redus Vocabular foarte sărac
 Exprimare corectă şi  Exprimare greoaie; Exprimare incorectă;
frumoasă;
 Exprimare uşoară şi
corectă;
6. Stilul de muncă
Lucrează:
 Sistematic, ritmic, organizat ...........
 Inegal, cu fluctuaţii, în salturi ............
 Neglijent, copiază temele de la alţii, aşteaptă să i le facă părinţii ..........
 Mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură şi la alte activităţi ............
 Alte menţiuni ...........
Sârguinţa:
Foarte sârguincios Adesea sârguincios Puţin sârguincios Nesârguincios

Autonomie, creativitate:
 Inventiv, cu manifestări de creativitate ..........
 Manifestă uneori iniţiativă, independenţă ..........
 Se conformează de regulă modelului, procedează rutinier ............
 Nesigur, dependent, fără iniţiativă ..........
 Alte
caracteristici ..........................................................................................................................
................

VII. CONDUITA ELEVULUI LA LECŢIE ŞI ÎN CLASĂ

1. Conduita la lecţie:
 Atent, participă activ, cu interes ...........
 Atenţia şi interesul inegale, fluctuante ..........
 De obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat ............
 Prezent numai fizic, cu frecvente distrageri ..........
2. Purtarea în general:
 Exemplară, ireproşabilă ........
 Corectă, cuviincioasă, bună ........
 Cu abateri comportale, relativ frecvente, dar nu grave .........
 Abateri comportamentale grave, devianţă ..........

VIII. CONDUITA ÎN GRUP, INTEGRAREA SOCIALĂ A ELEVULUI

1. Participarea la viaţă de grup:


 Mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ ..........
 Participă activ la activitatea de grup numai dacă este solicitat ..........
 Este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive ............
 Caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine cu idei
şi propuneri ....
2. Cum este văzut de elevi:
 Bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el ..........
 Bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el ...........
 Preocupat mai mult de sine, individualist, egoist ...........
3. Colegii îl apreciază pentru:
 Rezultatele la învăţătură ..........
 Performanţele extraşcolare ...........
 Pentru că este prietenos, apropiat ...........

IX. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

1. Temperamentul:
 Puternic, exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, rezistă la
solicitări, cu tendinţe de dominare a altora ............
 Exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv,
nestatornic ..........
 Calm, controlat, reţinut, lent, uneori visător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetative ........
 Hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios .............
 Tip combinat ............
2. Emotivitate:
 Foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea ...........
 Emotiv, dar fără reacţii dezadaptative ...........
 Neemotiv, îndrăzneţ ............
3. Dispoziţia afectiv-predominant:
 Vesel, optimist ..........
 Mai mult trist, deprimat ..........
4. Însuşiri aptitudinale:
 Lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare ............
 Rezolvă corect, dar consumă mult timp şi investeşte mai multă energie ..........
 Lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp ...........
5. Trăsături de caracter în devenire:
 Atitudine faţă de muncă – pozitivă ...........
negativă ...........
 Atitudinea faţă de alţii – pozitivă ........
negativă ............
 Atitudinea faţă de sine – pozitivă ..............
negativă ............

NUMELE ŞI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC:


..........................................................................................
DATA COMPLETĂRII FIŞEI:
....................................................

Cursuri AMG
Cursuri pentru asistenti medicali generalisti.
 Home
 Contact

Instrumentar medical si chirurgical.

Instrumentar medical si chirurgical 

Instrumentarul reprezintă totalitatea ustensilelor ce se folosesc în scopul


examinărilor clinice şi de laborator şi în scopul tratamentului şi îngrijirii
bolnavului.

Păstrarea instrumentarului se realizează în dulapuri speciale, curăţate şi protejate


astfel pentru a putea fi folosite imediat sau sterilizate în vederea utilizării lor.

Stetoscopul biauricular se foloseşte la auscultaţia zgomotelor produse în inimă,


plămâni, artere

Aparat de tensiune ;cu mercur,electronic,cu manometru

Stetoscopul monoauricular / obstetrical - pentru ascultarea BCF(bataile cordului


fetal)

Ciocanul de reflexe – examinarea reflexelor osteotendinoase. Se curăţă periodic


prin ştergere cu un tampon îmbibat în alcool.
 

Diapazon calibrat-pentru cercetarea sensibilitatii vibratorii

Spatula linguală serveşte în examinarea cavităţii bucale ;nu se foloseşte


nesterilizată sau de la un pacient la altul;sunt si de unica folosinta

Oglinda frontală , datorită posibilităţilor de iluminare prin reflexie, se utilizează


în ORL pentru examinarea foselor nazale, faringe, laringe. Se şterge periodic
oglinda, cercul din material plastic;

Speculul nazal  - serveşte la lărgirea orificiilor nazale în examinarea regiunilor


profunde ale cavităţii nazale;

Speculul auricular – serveşte la examinarea conductului auditiv extern şi a


timpanului; OTOSCOP

Deschizător de gură – serveşte la îndepărtarea maxilarelor şi pentru a ţine gura


deschisă în vederea unor investigaţii şi tratamente, îngrijiri ale cavităţii bucale,
faringelui, laringelui;

Pensa de prins limba / „în inimă” – prinderea limbii în cursul unor tratamente şi
îngrijiri ale cavităţii bucale, faringe, esofag, laringe şi uneori în timpul narcozei
(anesteziei totale);

Valva vaginală  - se foloseşte în obstetrică- ginecologie pt. examinări,


tratamente şi unele intervenţii chirurgicale de specialitate;

 
Speculul vaginal bivalv – are aceleaşi utilizări ca şi valva vaginală

Pelvimetrul – măsoară diametrul bazinului femeilor gravide.

Histerometrul – măsoară diametrul cavităţii uterine.

Seringi+ace de diferite mărimi pentru  injectarea soluţiilor medicamentoase, pt.


aspirarea conţinutului biologic sau patologic.(1ml,2ml,5ml,10ml,20ml)

Seringa Guyon –serveşte în urologie şi ORL pentru spălături

Seringa Anel – în oftalmologie pentru spălături ale aparatului larimal

Trocare de diferite mărimi – puncţionarea unor cavităţi pt. evacuarea lichidului;

Sonda gastrică Faucher  - evacuarea conţinutului stomacal în vederea spălăturii


gastrice;

 Sonda Blackmoore cu dublu balonas -realizarea hemostazei în hemoragia digestivă


superioară prin ruptura varicelor esofagiene:

Sonda duodenală Einhorn – sondaj duodenal şi alimentaţie artificiala

 
Sonda Levin duodenala

Sonde vezicale

Nelaton

nnn

Thiemann

Petzer

sonde Foley

Malecot

Casper  

 
pungi de urina

Trusa de mica chirurgie

  1.Bisturiu monobloc
2.Foarfeca ch. dr.
3.Foarfeca ch. cb.
4.Pensa anatomica
5.Pensa chirurgicala
6.Pensa Pean dr.
7.Pensa Pean cb.
8.Pensa kocher dr
9.Pensa kocher cb
10.Stilet butonat
11.Sonda canelata
12.Port-ac Mathieu
13.Cutie instrumentar
14.Ace chirurgicale

Bisturie cu lame diferite – incizia sau secţionarea ţesuturilor;

Foarfece chirurgicale drepte sau curbe cu vârfurile ascuţite sau boante – tăierea


ţesuturilor sau materialelor cu sutură chirurgicală.

Stilet butonat / sondă canelată – explorarea traiectelor fistuloase şi a plăgilor


profunde

Pensa anatomică şi chirurgicală – folosită pt. prinderea şi manevrarea diferitelor


ţesuturi sau materiale textile utilizate pentru pansarea plăgilor

 
 

Pense hemostatice Pean şi Kocher  drepte, curbe, de diferite mărimi – servesc în


mod special la pensarea vaselor pt. realizarea hemostazei şi în efectuarea
transfuziilor, perfuziilor

Pensa Mosquito dreaptă sau curbă – pensarea vaselor şi a ţesuturilor deosebit de


fine cu traumatizare minimă

Pensa Miculitz – asemenea pensei Kocher de dimensiuni mult mai mari –


hemostaza vaselor mari

Pensele Jones şi Cărăbuş – servesc la pensarea pe piele a câmpurilor de operaţii


sterile cu scopul de a delimita câmpul operator

Ace chirurgicale 

Acul Reverdin şi Deschamps – suturarea ţesuturilor

Portacele Mathieu şi Hegar – manevrarea acelor chirurgicale pt. muşchi şi piele


 

Agrafe Michelle – se utilizează pt. apropierea marginilor plăgii fiind prinse cu


ajutorul pensei de prins agrafe

Depărtătoare abdominale Fritsch şi Kocher, Volkmann, autostatice, Juvara –


îndepărtarea ţesuturilor organelor şi a avea un câmp operator suficient de larg
pentru a proteja unele ţesuturi în timpul intervenţiei chirurgicale.

Dep.VolkmanDepartator Farabeuf

Casolete – cutii din metal folosite în sterilizare şi pentru păstrarea materialelor


sterile (materiale textile);

Cutii pentru instrumente 

-      toate instrumentele chirurgicale se folosesc sterile, se întreţin curat şi se


păstrează în cutiile în care au fost sterilizate în vederea folosirii

-      cele care nu se utilizează zilnic se păstrează în cutiile în care au fost


sterilizate în dulapurile de instrumente
 

ALTE INSTRUMENTE SI MATERIALE

Holder+ac-recoltarea sangelui

vacutainere

Termometre

Sonde endotraheale cu balonas

Catetere traheostomie cu balonas

Canule nazale oxigen

 
 

masca de oxigen

Sonda aspiratie 

Deschizator gura spirala material plastic

Dispozitiv respiratie gura la gura

Pulsoximetru

Trusa intubatie

Set resuscitare
Balon de resuscitare Ruben
- Punga rezervor oxigen
- 2 masti de fata nr.3 si 5
- 3 pipe Guedel nr.1;3;4
- tub oxigen

balon Ruben

Pipa Guedel

combitub

Combitub 

masca laringiana

Patura izoterma

 
 

Bandaj tampoane

camp chirurgical cu orificiu vata medicinala

comprese manusi chirurgicale

Garou  

perfuzor 

Lantete

Cantare

Glucometru
 

bazinet 

urinar

tavita renala

cutie Petri

 Tub dren Kehr T

irrigator

 
 

irrigator vaginal

 Cutie incinerare deseuri infectioase

saci deseuri infectioase

 Recipient deseuri taietoare intepatoare

În funcţie de riscul de transmitere a infecţiilor pe care-l presupune utilizarea


lor sunt instrumente:

1)    critice = penetrează pielea sau mucoasele venind în contact cu


sângele(bisturie , ace, etc.); necesită sterilizare între utilizări

2)    semicritice = vin în contact cu mucoasele sau cu soluţii de continuitate a


pielii-plagă (pensele, endoscoapele, termometrele orale sau rectale etc.);
necesită sterilizare chimică sau cel puţin dezinfecţie de nivel înalt

3)    non-critice = vin în contact doar cu pielea intactă (stetoscopul, plosca ,


urinarul) ; necesită dezinfecţie de nivel intermediar sau scăzut