SCOALA POSTLICEALA SANITARA CAROL DAVILA ALEXANDRIA

PROIECT DE DIPLOMA
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA LAUZEI DUPA OPERATIA DE CEZARIANA

PROFESOR COORDONATOR: TONE OLIMPIA ELEV: ROMAN MIRELA

AUGUST 2014

Cupr !"
ARGUMENT CAPITOLUL I.pag. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatulului genital feminin CAPITOLUL IIpag. Notiuni despre nasterea prin cezariana CAPITOLUL III...pag. Rolul asistentei medicale in pregatirea pecientului pentru explorari paraclinice CAPITOLUL IV....pag. Ingijiri specifice acordate pacientei cu cezariana CAPITOLUL V..pag. Tehnici de nursing necesare pacientelor cu cezariana CAPITOLUL VI....pag. Prezentare cazuri CAPITOLUL VII...pag. Educatia pentru sanatate #I#LIOGRAFIE

ARGUMENT

lnstruirea clinica in spital mi-a placut in toate sectiile, dar impresionata in mod deose it am fost in sala de nastere. !colo am considerat ca nasterea este un miracol si cum spune Prof. "r. #cta$ Rusu nasrerea este %cel mai frumos, cel mai lnaltator act fiziologic,acela al procreatiei.% !colo am $azut ce inseamna cu ade$arat echipa medico-sanitara, lntelegerea, coordonarea inter$entiilor,tinand cont ca raspunderea este pentru doua $ieti. "esi mi-am dat seama ca responsa ilitatea ce mi-o asum este foarte mare, cele spuse mai sus m-au con$ins sa tratez in lucrarea mea Ingrijirea lauzei dupa operatia de cezariana.

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI F$ZIOLOG$E A APARATULUI GENITAL FEMIN$N ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisrne de sex diferit, Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin &o$ul' de catre gametul masculin &spermatozoid'. #ul rezultat se grefeaza in ca$itatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dez$olte pana ce fatul de$enit $ia il este expulzat din uter prin actul nasterii. "iferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pu ertate ca urmare a acti$itatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contri uie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dez$oltarea armonioasa a organismului, iar dupa pu ertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala. #rganizarea morfo-functionala a sistemului reproducator la am ele sexe este extrem de complexa, gonadele a$and atat functia de a produce gameti &o$ule si spermatozoizi' cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor acti$itati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere. !paratul genital feminin este format dintr-o parte externa - $ul$a - si un grup de organe interne localizate in pel$is( $aginul, uterul, trompele )aloppe &salpinge' si o$arele. *landele mamare constituie anexe ale aparatului genital. E$olutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in stransa interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dez$oltare.

VULVA - reprezinta deschiderea in afara organelor genitale . Este constituita din( - muntele lui +enus - la iile mari - la iile rnici - clitorisul - hirnenul - glandele ,ertholin - glandele -.ene - ul ii $esti ulari - glandele anexe regionale - perineul /a ni$elul $ul$ei se afla si orificiul extern al uretrei &meatul urinar' cu glandele -.ene. Muntele lui Venus .Regiunea anatomica dinaintea simfizei pu iene,acoperita, de la pu ertate cu par. Este ogat in tesut grasos, fi roconjucti$, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de %perinita%. Labiile mari ( sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fi re musculare si tesut grasos si conjuncti$. Ele sunt acoperite pe rata externa de piele, iar pe partea intema de o mucoasa pre$azuta cu un epiteliu pa$imentos. Prezinta foliculi polise aceici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie de uteaza la pu ertate. !natomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara &furculita'. 0ontin un ogat plex $enos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse. Labiile mici ( -unt formate din tesut conjuncti$ si fi re musculare, printre care se gasesc rare fi re de tip erectil. -unt acoperite de o mucoasa pre$azuta cu un epiteliu pa$imentos. Prezinta glande se acee si e$entual glande sudoripare. Clitorisul( Este constituit din doi corpi ca$ernosi, separati printr-un sept incomplet. -e termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, pre$azuta cu un fren. Himenul(# litereaza partial orificiul $aginal si este format din tesut conjuncti$ $ascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pa$imentos. Glandele Bertholin (-unt situate pe cele doua iaturi ale extremitatii inferioare a $aginului in grosimea la iilor mario.-unt glande tu ulare ramificate, alcatuite din lo i formati la randulor din acini glandulari cu functie muco-secretorie. *landele -.ene( -unt asezate parauretral si se deschid pe partite laterale ale orificiului uretral. ine

Bulbii vestlbulari( -unt organe erectile incomplet dez$oltate. Limfaticele vulvei ( -unt drenate de ganglionii lirnfatici inghinali superficiali si profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi Perineul ( Este o formatiune musculo-apone$rotica, care inchide in jos exca$atia osoasa a azinului. Organele genitale externe ( uterul - corp - istm - col &cer$ixul' trompe - portiunea interstitionala - portiunea istmica - portiunea ampulara o$arele Organele genitale interne( Vaginul( Este un organ fi ro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero posterior. +aginul are rol in copulatie &depunerea spermatozoizilor' si ser$este drept canal- trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii. "atorita elasticitatii are posi ilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand peretii sai pot $eni in contact cu peretii azinului, pentru ca dupa aceea sa re$ina la dimensiunile o isnuite. /a femeile in $arsta inaintata $aginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un conduct foarte rigid. +aginul are o directie o lica de sus in jos si dinapoi,inainte a$and o lungime aproxirnati$ de 12 cm si diametrul de 2 cm, In drumul sau o lic, stra ate o serie de planuri musculare care inchid azinul in partea de jos a trunchiului. 3uschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii $aginului si in una parte a tuturor organelor azinului. +aginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in $ul$a. In partea dinapoi $ine in raport eu rectul, iar in parte dinainte in raport cu $ezica si uretra. UT !UL Este organul in care nideaza si se dez$olta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dez$oltarea la termen. Este situat in regiunea pel$iana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatornice( anterior - cu $ezica urinara

posterior - cu rectul inferior - se continua cu $aginul superior - cu organele intestinale si colonul lateral - cu ligamentele largi

4terul este un organ ca$itar, care masoara la nulipare 5,6 cm lungime, iar la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru trans$ers de 6 cm la aza si 9 cm in portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,6 - 9 cm. Este format din trei portiuni( corpul, istmul si colul. 0orpul uterin - are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini. - )ata anterioara - usor con$exa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se reflecta pe $ezica formand fundul de sac $ezico-uterin. - )ata posterioara - mai con$exa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care co oara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui $aginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac $agino-rectal &"ouglas'. Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pel$in. 3arginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, conca$a sau rectilinie la fetite si net con$exa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu ansele intestinale si colonul pel$ian. 4nghiurile laterale denurnite coarne uterine se continua cu istmul tu ar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tu are. "#TMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia. COLUL UT !"$ - este mai ingust si mai putin $oluminos decat corpul si are forma unui utoias cu doua fete con$exe si doua margini groase si rotunjite. +aginul se insera pe col dupa o linie o lica ce urca posterior, insertia sa di$izand colul in portiune supra si su $aginala. Portiunea supra$aginala $ine anterior in contact cu peretele postero-inferior al $ezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. )ata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac "ouglas. Portiunea $aginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a $aginului ce se face pe o inaltime de :,6 cm si este la ni$elul unirii treimei superioare cu doua treirni inferioare posterior, iar anterior la unirea treirnii cu treimea inferioara. Portiunea intra$aginala proemina in $agin ca un con cu $arful rotunjit si central de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta trans$ersala ingusta, fanta care la

multipare se lungeste pana la 1,6 cm.0olul este separat de peretii $aginului prin cele patru funduri de sac. 3ijoacele de fixare si sustinere al organelor genirale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin( - ligamente largi - Iigamente rotunde - ligamente utero-sacrate Ligamentele largi - se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii exca$atiei pel$iene. )ata anterioara - este ricticata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 16 cm, care de la corpul uterio se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului largo apoi se angajeaza in canalul inghinal, terrninandu-se prin numeroase fascicule fi roase in tesutul ce1ulo-grasos al muntelui lui +enus si al la iilor mari )ata posterioara - a ligamentului este ricticata in portiunea mijlocie de catre o$al si ligamentele utero si tu o-o$ariene formand aripioara posterioara. ,aza ligamentului larg cu o grosime de 2.6 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prio care penetreaza $asele si ner$ii uterului si $aginului. Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele. Ligamente utero%saccate -unt doua fascicole conjuncti$o-musculare,pornind de la fata posterioara a regiunii cer$ico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la ni$elul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. -unt alcatuite din fi re rnusculare netede &muschiul recto-uterin', tesut conjuncti$ condensat si fi re conjuncti$e elastice proprii. "ar ade$arata sustinere a uterului o realizeaza perineul pin intermediul peretilor $aginali. Vasculari&atia si inervatia !rtera uterina ram a iliacei interne &hipogastrica' din care se desprinde cel rnai frec$ent in trunchi comun cu artera om ilicala la ni$elul festei o$ariene. !rtera o$ariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-o$arian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului. +enele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu peretele endoteriala ni$e1ul statului plexiform. "e la aceasta se formeaza marginile uterului, $erita ile plexuri $enoase uterine de unde sange1e dreneaza prin $enele tu are si o$ariene in

$ena o$ariana. In jos, se formeaza $enele uterine ce se $arsa in $enele iiiace interne. # mica parte din sangele $enos urmeaza calea ligamentului rotund. Limfaticele Pornite din endometru si miometru,formeaza su seros o ogata retea mai a undenta posterior. "e aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe rnarginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare.# parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali,iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. /imfaticele colului impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a $aginului colecteaza la ni$elul a trei stagii ganglionare. - Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul o turator iliac intern si extern - Este formata din ganglionii iliaci primiti$i si latero sperati. - Este formata din ganglionii lom o-aortici. "nervatia Iner$atia uterului este asigurata de plexul utero-$aginal,emanatie a plexului hipogastric inferior cu predominenta simpatica. Trom'ele uterine -au salpingele sunt cele doua conducte musculo-mem ranoas situate in partea superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a o$arelor. /a ni$elul trompei are loc intalnirea o$ulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a oului. Trompele au o lungime de 1:-12 cm cu diametre care $ariaza pe traiectul lor intra 2 - ; cm pana la 5 - 8 cm, in partea terminala. Ovarele -unt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in acelasi limp producatoare a o$ulelor.-unt situate in ca$itatea pel$iana, pe peretele sau posterior. !u o forma o$oidala, cu diametru longitudinal de 9 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. -uprafata este neteda pana la pu ertate, iar dupa aeeea usor neregulate. )ata superioara a o$arelor este in raport anatomic eu pa$ilionul trompei. <ilul o$arian se gaseste pe marginea lor. #$arul este fixat prin ligamentul otero-o$arian, tu e-o$arian si lom o-o$arian, precum si prin mezo o$arian. !rterele o$arului pro$in din arcada $asculara formata din artera o$ariana cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 1:- 12 arteriole care patrund in o$ar la ni$elul hilului.

(unctii ovariene #$arul, gonada feminina are functia de a forma si eli era in fiecare luna un o$ul si de a secreta hormonii care fa$orizeaza fecundarea o$ulului si pregatesc organismul feminin pentru gra$iditate. #$ogeneza - consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinati$a fuliculara &primordiala' pana la stadiul de o$ul matur. 0elula germinati$a primordiala are un ou$ar complet &diploid' de cromozomi &;; somatici si 2 sexuali =='. Ea se di$ide formand o$ogonii, iar prin di$iziune mitotica a acestora rezulta o$ocitele de ordinul I. In momentul o$ulatiei se produce prima di$iziune meiotica din care rezulta o celula mare - o$ocitul II si primul glo ul polar. #$ocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompa uterina, unde are loc a doua di$iziune, rezultand preo$ulul,care ou se di$id si de$ine oul fecunda il cu numarul de cromozomi redus la jumatate &22 > x' si al doilea glo ul polar. #$ulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca ou a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine. "aca o$ulul ou este fecundat, corpul gal en in aproximati$ a douazeci si patra zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. "aca o$ulul a fost fecundat,corpul gal en persista, are o acti$itate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii. #ecretia de hormoni ovarieni 0onsta din estrogen si progesteron. <ormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului gal en, in timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine, stimuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine. Progesteronul este secretat de catre celulele corpului gal en, de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. !ctiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Glanda mamara Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la ni$elul spatiului delimitat de coasta a III-a si a I+-a, anterior muschiului pectoral si dintat. Poate prezenta anomalii numerice in plus sau minus? anomalii de forma sau $olum. "imensiunile sunt de 12 - 19 cm, diametrul, inaltimea de 1: -12 cm si greutatea de aproximati$ 16: - 2:: grame. 0onsistenta este formata dar elastica Tegumentele - sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 16 - 26 mm, pigmentata si cu 1:- 12 tu erculi 3orgagni &glande se acee'. In centrul areolei proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 1: - 12 orificii galactofore.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

3enstruatia ( consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand cu pu ertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia acti$itatii genitale feminine. In realitate sunt mai multe cicluri, care con$erg si se conditioneaza reciproc( ciclul hiptalmo-hipofizar,ciclul o$arian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin &endometrial', ciclul $aginal, cic1ul mamar si ciclul genital. Ciclul endometrial( 3odificari ciclice ale endometrului. 3ucoasa uterina este di$izata in doua straturi cu caracteristici anatomice si e$oluti$e diferite( -stratul profund sau azal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual, este format din partea profunda a tu ilor glandulari si a corionului. --tratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in cursul ciclului menstrual. 0iclul menstrual se poate imparti in 9 faze( proliferati$a, secretorie si menstruala. (a&a 'roliferativa -pre a 1:-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, de$in treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. -pre ziua 19 1;, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, su influenta mucoasei ).-.R.-ului se secreta estrogeni cu actiune proliferati$a asupra mucoasei. (a&a secretorie &progesteronica sau pregra$idica' In cea de-a 16-17-a zi.Ia aza celulelor apar $acuole de glicogen,glandele de$in dantelate, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, penrru a excreta catre ziua a 26-a. In acest moment parea spicala a celulei se incarca cu mucus. !rterele spiralate se diferentiaza in zilele 26 - 27, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resor tia edemului. "eterminismul fazei secretorie este( /.R.- progesteron - faza secretorie. (a&a menstruala "ureaza in medie ; zile. -tratul superficial masoara 8 - 1: cm in grosime si se elimina. 3enstruatia apare ca un cli$aj hemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor $asculare.

Ciclul vaginului In mod normal mucoasa $aginala, la femei in plina acti$itate sexuala are patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual. !cestea sunt( - zona superficiala - zona intermediara - zona para azala - zona azala In timpul fazei estrigenice,epiteliul marginal creste si atinge maximum de dez$oltare inainte de e$olutie. 0elulele zonei para azale de$in cilindrice, de asemenea si cele din zona intermediara,care se stratifica si cresc in $olum. !ceasta crestere rezulta din dez$oltarea celulelor si proliferarea lor. 0ontinutul celular in glicogen creste in aeeasta faza.-pre sfarsitul fazei estrogenice &a$ansata', straturile zonei superficiala se multi plica &conificare'. #$ulatia se caracterizeaza prin de utul modificarilor regresi$e care se manifesta prin oprirea dez$oltarii epiteliului $aginal. 0elulele se turtesc si sunt eliminate in placarde.)aza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofilei si a indicelui picnotic. )aza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza si se elirnina in cantitate foarte mare. Ciclul mamar In cursul unui ciclu menstrual la ni$elul glandelor mamare se produc modificari morfofiziologice su actiunea celor 2 ormoni o$arieni( foliculina si progesteronul. )oliculina, in prima faza a ciclului o$arian determina hiperplazia tesutului conjuncti$ si a canalelor galactofore. In faza a doua su actiunea progesteronului are loc dez$oltarea tesutului lo uloal$eolar, In timpul sarcinii, su actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase. /a examinarea mamelonului chiar in primele luni, $a aparea colostrul. 3amelonul si areola se pigmenteaza mai intens. "e asemenea, circulatia de$ine mai intensa, $enele superficiale se dilata si de$in foarte e$idente prin transpiratia pielii, constituind reteaua <aller.

"upa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 9-a, a ;-a datorita inceperii secretiei de prolactina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, inter$enind si cale neuroflexa. CAPITOLUL II NOTIUNI DESPRE NASTEREA PR$N CEZAR$ANA ) ("$"T" 0ezariana reprezinta procedura chirurgicala prin care copilul se naste in urrna inciziei a domenului si apoi a uterului. "esi exista cazuri in care se apeleaza la cezariana pentru a sal$a $iata mamei si copilului, exista si altele in care medicul sau femeia aleg cezariana pentru ca este mai la indemana, pe considerente de genul ca elimina frica de nastere sau o parte din pro lemele medicale caracteristice nasterii pe cale $aginala. In trecut, majoritatea femeilor care nasteau prin cezariana mureau.!ceasta operatie era $arianta prin care se putea sal$a doar copilul. Primele note despre practicarea cezarianei dateaza din secolul =+I. 0u toate acestea, pana in secole@e =+IIl si =I= nu se putea $or i despre supra$ieruirea celor doi( mama si copil, si aceasta in special datorita infectiilor si hemoragiilor puternice ce apareau dupa efectuarea operatiei. ! ia din secolul =I= s-a apelat la coaserea uterului si a domenului dupa efectuarea unei cezariene. "esi cezariana a de $enit o cale de nastere tot mai des intalnita, cu riscul mortii scazut &2A', acesta este inca mai mare decat in cazul nasterii $aginale. 3oti$ele pentru care cezariana are aceasta rata a mortalitatii,si cele pentru care pot apare multe complicatii dupa aceea, se datoreaza procedurii chirurgicale, care include atat incizia la ni$elul a domenului cat si cea la ni$elul uterului. T"OP*TOG $" #peratia de cezariana este indicata cand nasterea $aginala pune la risc mama sau copilul. Nu toate conditiile patologice sunt mandatorii pentru efectuarea unei cezariene. 0ezariana se indica cand apare distocia, distresul fetal, prolaps de cordon, pro leme ale placentei. 1: cazuri in care cezariana este mai sigura decat nasterea $aginala atat pentru mama cat si pentru fat( B tra$aliul nu progreseaza. !ceasta e cea mai frec$enta cauza a practicarii operatiilor de cezariana. Tra$aliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin ou este dilatat suficient, in ciuda

contractiilor puternice.4neori capul &disproportic fetopel$iana'.

e elusului este prea mare pentru

azinul rnamei

B monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. "aca fatul nu primeste suficient sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat, o stetricianul poate recomanda efectuarea cezarienei. B prezentarea proasta a fatului. !ngajarea fatului prin filiera pel$igenitala &canalul nasterii' in picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatia de cezariena pentru a reduce riscul complicatiilor.0ezariana este de asemenea o ligatorie in cazul prezentatiei trans$ersale a fatului. B sarcina multipa &gemeni, tripleti'. In cazul sarcinilor multiple, unul sau mai multi copii au o pozitie anormala in uter.In aceasta situatie, nasterea prin cezariana este mai sigura decat nasterea $aginala. B atunci cand placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperii tra$aliului &placenta a ruptio' sau cand placenta acopera colul uterin &placenta pare$ia' nasterea prin cezariana este cea mai sigura optiune. B cand cordonul om ilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului se recomanda de regula practicarea cezarienei. B 4nii copii sunt pur si sirnplu prea mari pentru a fi nascuti $aginal fara riscuri. B atunci cand mama sufera de o afectiune( dia et, oli cardiace, pulmonare, hipertensiune arteriala, o stetricianul poate induce tra$aliul mai de$reme pentru a reduce riscul complicatiilor. "aca nu se reuseste inducerea tra$aliului, este necesara inter$entia chirurgicala. B atunci cand fatul prezinta malformatii( inchiderea incompleta a coloanei $erte rale &spina ifida' sau acumularea excesi$a de lichid cefalorahidian &hidrocefalie'. B daca mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de incizie practicata si de numerosi alti factori, se poate incerca o nastere $aginala dupa cezariana. Rata de mortalitate pentru cezariana si nasterea $aginala continua sa scada astazi. 0a si in toate tipurile de inter$entie chirurgicala pe a domen, o cezariana este asociata cu riscuri de adeziuni postoperarorii, hernii incizionale si infectii de plaga. "aca o cezariana este efectuata in situatii de urgenta, riscul poate fi crescut datorita unor factori speciali. -tomacul pacientei poate sa nu fie golit crescand riscul de anestezie. !lte riscuri cuprind hemoragia se$era si cefaleea postanestezica.# operatie cezariana este efectuata in unele cazuri din alte moti$e decat cele medicale.3oti$ele alegerii unei cezariene $ariaza intre cele ale medicului, centrului medical si ale mamei.

In general, cand medicul aminteste cezariana, precizeaza ca nasterea $aginala este de preferat, dar ca sunt cazuri in care cezariana este necesara. #fatul medicului -e impune operatia de cezariana daca fatul are o pozitionare nefireasca si daca gra$ida( - are o cicatrice uterina anterioara cezarienei, pentru ca exista riscul aparitiei unor complicatii? - are miopie accentuata &medie sau forte'? - sufera de oli de inima, ceea ce o impiedica sa faca efort mare? - a mai facut o cezariana? Com'licatiile si accidentele sarcinii #arcina extrauterina -arcina extrauterina este constituita prin nidarea si dez$oltarea oului in afara ca$itatii uterine."efineste o notiune mai larga cu referire la nidatia inafara endometrului ,incluzand si localizarile uterine la col sau in grosimea miometrului. )i&gravidia de 'rim trimestru Reprezinta traducerea clinica a rnodificarilor iologice induse de prezenta zigotului.El este un element de semnalare iochimica, meta olic si imunologica. -imptomatologia predominant este digesti$a, prin modificari alea functiei glandei sali$are, a apetitului,gustului, ce se traduc mai ales prin greturi si $arsaturi.*returile si $arsaturile ocazionale, nesistematizate nu pun pro leme clinice si terapeutice deose ite,deoarece permit mentinerea unui aport alimentar, hidric care asigura necesitatiile organismului.!ceste simptome dispar la sfarsitul primului trimestru de sarcina. Preeclam'sia -au <T! indusa de sarcina.Este sindromul care complica al treilea trimestru de sarcina la o femeie de o icei primipara, indemna de orice afectiune renala sau $asculara anterioara, tradus prin <T! cu sau fara al uminurie nu recidi$eaza in sarcinile urmatoare. clam'sia Este cea mai gra$a forma de disgra$idie de ultimo trimestru, caracterizata prin aparitia de con$ulsii tonico-clonice, asemanatoare celor epileptice la o gra$ida ce nu prezentat anterior o patologie con$ulsi$anta. si e$entual cu retenti$e excesi$a de apa &ederuj.Netratat, e$olueaza de o icei spre eclampsie, iar corect tratata se $indeca fara sechele si

0riza epileptica apare de o icei pe fondul patologic al unei disgra$idii de ultim trimestru, preeclampsia sau pe fontul unei <T! cronice preexistente. TRANSFORMARI SURVENITE IN TMPUL SARCINI

SI DUPA CEZARIANA *s'ectul colului uterin U%&ru$ este un organ musculo-ca$itar situat in pel$is deasupra $aginului a$and anterior $ezica urinara si posterior rectul.!re rolul de a primi o$ulul fecundat,sa-l protejeze pe perioada dez$oltarii sarcinii si sa-l expulzeze dupa 27:-28: de zile &;: de saptamani'. "upa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin gasindu-se la ni$elul om ilicului,lnaltimea fundului uterin scade cu 1-1,6 crnCzi astfel ca in 1: zile de$ine organ pel$in . E!'()&%ru$ este supus unor rnodificari hormonale ciclice si se elimina lunar prin menstruatie sau primeste o$ulul fecundat si sete supus altor modificari influentat de hormonii de sarcina &progesteronul in timpul sarcinii si ocitocina in expulzia fatului' Tr()p&$& u%&r !&&salpingele' sunt doua conducte legate de uter pe fiecare parte a lui si cu deschidere in a domen spre o$are au rol de a capta si a conduce o$ulul spre locul de unire cu spermatozoidul&in treimea externa a trompei',apoi a oului spre ca$itatea uterina. #$arele sunt organ pereche cu rol excretor prin producerea celulei sexuale femeiestio$ulul si cu rol secretor& endocrin' prin producere de hormoni.Pe perioada sarcinii o$arele nu excreta o$ule.#$arele si trompele formeaza impreuna anexele uterine. G$*!'&$& *!&+& *$& *p*r*%u$u ,&! %*$ -&) ! ! G$*!'&$& )*)*r&.-anii proemina pe fata anterioara a toracelui.!u rol esential in functia de procreatie.lncep sa se dez$olte in pu ertate si au dez$oltare maxima in sarcina si alaptare.!u forma sferica si in mijlocul fetei con$exe se o ser$a o zona circulara de culoare rozruna numita areola mamara iar in mijlocul areolei se gaseste mamelonul,o formatiune cilindrica la ni$elul careia se deschid porii galactofori.0a structura este o glanda tu ulo acinoasa formata din lo i si acini glandulari care sunt elemente secretoare.-ecretia lactata are loc su influenta hormonilor &prolactina si ocitocina' si pe cale neuroreflexa &dupa nastere prin actul suptului'. M(' - .*r ,&!&r*%& 'up* (p&r*% & "ispare pigmentatia de la ni$elul fetei, regiunii mamare si liniei al e,iar $ergeturile se decoloreaza si de$in sidefii.*landele sudoripare au o secretie crescuta in primele zile postpartum astfel ca transpiratiile persista aproximati$ 2 saptamani.

#istemul osteomuscular "ispare treptat im i atia dureroasa de la ni$elul articulatiilor simfizei, iar muschii isi recapata tonusul si elasticitatea. *'aratul cardiovascular <emodinamica normala se resta ileste in prima saptamana postpartum.+olumul sanguine creste, imediat postpartum. "e itul cardiac si presiunea $enoasa centrala cresc in cursul primelor ore postpartum si re$in la normal in primele doua saptamani. Pulsul radicardic in primele 2; de ore, re$ine la normal dupa 2-9 zile.Tahicardia apare in caz de anemie si infectie.Tensiunea arteriala ,usor crescuta in tra$aliu, re$ine la $alorile de dinainte de sarcina. #istemul hematologic <emoglo ina si hematocritul pot fi scazute din cauza pierderilor sanguine din timpul nasterii./eucocitoza se mentine ridicata in prima saptamana .)actorii de coagulare se mentin crescuti 1:-12 zile ceea ce explica frec$enta trom ozelor in lauzie.+-< pastreaza de asemenea $alori ridicate. *'aratul res'irator Respiratia dupa nastere este profunda,lenta, prin disparitia dispneei cauzata de ascensiunea diafragmului in sarcina. *'aratul urinar In primele 2-9 zile ,lauza are poliurie tranzitorie din cauza eliminarii surplusului de apa din sectorul interstitial.<ipotonia cailor urinare retrocedeaza in ; saptamani. Traumatismele utero$ezicale pot duce la retentii de urina ce necesita sondaj $ezical. *'aratul digestive <ipotonia intestinala se poate mentine in lauzie dererminand constipatia. <emoroizii, exagerati dupa nastere e cedeaza treptat in prima saptamana. #istemul nervos "upa nastere, femeie este calma si linistita dar in urmatoarele zile poare apre o la ilitate psihoafecti$a &plans usor, stare depresi$a' ce pare cauzata de dezechili rul hormonal si de o oseala acumulata. Intregul comportament psihic al lauzei este dominat de instinctual matern. Lactatia /actatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia lactata si include urmatoarele etape( mamogeneza, lactogeneza si galactopoieza. rusc azinului si relaxarea

!laptarea la san are urmatoarele a$antaje( B 3aturarea sistemului imunitar la nou-nascut B "ez$oltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului B ln$olutia uterine si protectia impotri$a cancerului marmar. Mamogene&a Reprezinta etapa pregatitoare a sanilor pentru nutritia nou nascutului. !natomic in aceasta etapa este definiti$ata maturizarea glandei mamare pentru functiile de lactogeneza si galactopoiza manifestate postpoartum. Pregatirea dez$oltarii glandei mamare incepe la pu ertate.Instalare sarcinii determina continuarea accelerate a dez$oltarii glandei mamare care se desfasoara in doua stadii( proliferati$ , in prima jumatate a sarcinii secretor, in jumatarea a doua a sarcinii.

Lactogene&a -e declanseaza intre zilele 2-6 postpartum 61 consta in fa ricarea si depozitarea laptelui matern de catre celulele epiteliale si al$eolo-acinoase. Pana in momentul instalarii lactatiei, epiteliul al$eolo-acinos secreta, in gestatie colostru.0olostrul este o secretie gal ena, apoasa si ogata in imunoglo uline si contine in raport cu laptele matur mai multe minerale si proteine si mai putine glucide si grasimi. Galacto'oie&a Reprezinta excretia laptelui si intretinerea lactatiei.Reflexul de supt este principalul factor responsa il de mentinere a lactatiei prin eli erarea de prolactina,o treime din $olumul sanilor este reprezentata de depozirul lactate care poate dura ;8 de ore."aca

golirea sanilor nu se produce in acel inter$al,secretia lactata regreseaza.*olirea sistematica a sanilor poate mentine secretia lactata ani de zile. /actatia inhi a functia o$ariana reproducti$e a femeii.Prima o$ulatie si mentruatie si produc in primele 5 saptamani postpartumla ;:A din femeile ce nu alapteaza si la 6A din cele ce alapteaza.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORARI PARACLINICE

xamenul clinic general -e realizeaza de catre medic, asistentul medical a$and rolul sa asigure foaia de o ser$atie, instrumentrul necesar, rezultatele de la in$estigatii si ajuta pacientul sa se dez race si asezarea acestia in pozitiile cerute de catre medic. !cesta $a cuprinde( - inspectia regiunilor corpului si se termina cu o ser$area unor miscari cum ar fi ridicatul din pat si mersul - palparea ofera informatii despre $olumul, suprafata, consistenta, si organe a dominale' o ser$andu-se mimica pacienrului - percutia anumitor zone o tinandu-se diferite sunete in functie de intensitate, tonalitate si tim ru - ascultatia inimii si plamanilor xamene de laborator Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate sau, cel mult dupa un mic dejun care sa nu fi cuprins nici o forma de grasime animala sau $egetala &lapte, unt,oua,ciocolata,margarina etc'. "e asemenea, cina din seara precedenta tre uie sa fi fost lipsita de grasimi. !sistenta medicala pregateste materialele necesare pentru mane$rele medicale, pregateste psihic pacientul, pregateste locul de electie, i se explica pacientului tehnica si necesitatea ei, se recolteaza produsul patologic, se eticheteaza produsul, se trirnite la la orator si se noteaza in foaia de o ser$atie. Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie $enoasa sau prin inteparea pulpei degetului si sunt necesare epru ete mo$ cu doua picaturi de anticoagulant cu :,1 mI E"T!, recoltandu-se 2-9 ml in functie de epru eta.-e poate e$identia hemoglo ina, hematocritul, glo ule le al e, glo ulele rosii, trom ocitele, formula leucocitara si indicii hematologici &+E3, 0<E3'. sensi ilitatea si mo ilitatea unor organe& piele, strat adipos, muschi, ganglionilor limfatici,si stern osteo-articular

+alori B <ematiiD ;,6-6 milioaneCmmE B /eucocite D 6:::-F:::CmmE B Trom ociteD16:.:::-9::.:::Cmm )ormula leucocitara B neutrofile D5:-7:A B azofile D:,1-1A B eozinofile D1-;A B monocite D6-8A B limfocite D2:-27A Hemoglobina - se recolteaza 2 ml sange pe citrat de sodiu sau E"T! +alori( 12 -16 A - femei Glicemia - se recolteaza anticoagulant,fluorura de sodiu-;mg +alori( 8:-12:mgldl Colesterolul +alorile normale $ariaza in functie de $arsta, regim alimentar si zona geografica. /imita superioara admisa este de 2:: mg A ml &Europa' 4tilitatea testului ( detectarea tul urarilor lipidelor plasmatice in $ederea e$aluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice. (ibrinogenul- se recolteaza ;,6 ml sange prin punctie $enoasa, a$and drept anticoagulant citratul de sodiu 9,8A-:,6mI +alori (2::-;::mgldl lonograrna - se aspira ;,6-6 ml sange prin punctie $enoasa, rara anticoagulant +alori( B Na D 196-1;6mEGCl B 0aD ;,9-6,7mEGC1 B 0I D 1::-11:mEGCl B H D 9,6 - 6 mEGCl lectrofore&a 'roteinelor +alori( B I1 D2-;A&:,2-:,gCdl' B I2 D5--21A&:,;-:,8gCdl' prin punctie $enoasa aspirand 2 ml sange, a$and ca

B JD8-1;A&:,6-1,:gCd@' B K D 19 - 99A &:,5 - 1,2 gCdl' Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare epru etele al astre care contin :,6 ml citrai de sodiu recoltandu-se ;,6 ml de sange. -e pot e$identia timpul de protrom ina, acti$itatea de protrom ina, !PTT, timpi de coagulare, INR,fi rinogen. +alori normale ( T- D 2E- ;E T0 D 6E- 8E Pentru recoltarea +-<-u1ui se folosesc epru ete negre cu :,; ml de anticoagulant citrat de sodiu, recoltandu-se 1,5 ml de sange. +alori normale( 2 - 19mmC1h R($u$ *" "%&!%& )&' .*%& ! *!*$ /&$& '& "*!,& - pregateste materialele necesare( manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile, ta$ita renala, lame de sticla, stati$ si pipete, tampoane, F:, pernite si musama - pregateste psihic pacientul( ii explica scopul si necesitatea tehnicii - pregateste fizic pacientul( se aseaza pacientul in pozitie conforta ila si se examineaza calitatea si starea $enelor, se aseaza ratul pe pernita si musama in aductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7 -8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia $enoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul. Executie( - asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, im raca manusile sterile? - se fixeaza $ena cu policele mainii stangi la ;-6 cm su locul punctiei? - se fixeaza seringa, gradatiile si acul fiind orientate in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor? - se patrunde acul tra$ersand, in ordine tegumentul, apoi peretele $enos pana cand acul inainteaza in gol? - se schim a directia acului 1-2 cm in lumenul $enei? - se controleaza patrunderea acului in $ena prin aspiratie cu seringa? - se continua tehnica de recoltare a sangelui? - se indeparteaza staza $enoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului? garou, solutii dezinfectante - alcool

- se aplica tamponul im i at in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage rusc acul? - se comprima 1-9 minute, ratul fiind in pozitie $erticala Ingrijirea ulterioara( se face toaleta locala a tegumentului, se schim a lenjeria daca este murdara, se asigura o pozitie comoda in pat, se supra$egheaza pacienta. Pregatitrea produsului recoltat epru etele se eticheteaza, se completeaza formularele de trimitere, se masoara cantitatea. Reorganizare ( materialele refolosi ile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterlizare ? deseurile se indeparteaza. *ccidente si interventii - hematom &prin infiltrarea sangelui in tesutul peri$enos' i se retrage acul si se comprima locul punctiei 1-9 minute? - strapungerea $enei &perforarea peretelui opus' i se retage acul in lumenul $enei ? - ameteli, paloare, lipotimie i se intrerupe punctia, pacienta se aseaza in decu it dorsal fara perna, se anunta medicul. xamene de urina - sumar urina -umar urina - recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute curate&sterile' - al umina cu apreciere cantitati$( >, >>, >>> - glucoza Normal( a umina, glucoza- a sent - sediment urinar( rare leucocite, rare epitelii !olul asistentei medicale - pregateste materialele necesare( urinar & azinet', musama, aleza, materiale pentru toaleta organelor genitale externe, epru ete sterile sau alte recipiente in functie de examenul cerut? - pregateste psihic pacienta( se anunta si se instruieste pri$ind folosirea azinetului, sa foloseasca numai recipientul gol si curat, sa urineze fara defecatie, sa $erse imediat urina in $asul colector, sa nu urineze in timpul toaletei? - pregateste fizic pacienta( se protejeaza patul cu musama si aleza, se aseaza azinetul su pacienta, se face toaleta organelor genitale exteme, se indeparteaza azinetul si se inlocuieste cu altul curat. Executie( - recoltarea urinei pentru examen sumar( din urina o tinuta se trimite un esantion de 1::-16:ml la la orator?

- se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea anterioara? - recipientul se inchide cu capac ermetic, se eticheteaza si se trimite catre la orator in maxim o ora de la recoltare. T&"%& .$ ! .& Roll-o$er test Este un test simplu.care masoara modificarile de tensiune arteriala la femeia gra$ida odata cu schim area pozitiei.Este util in urmarirea prenatala a gra$idelor cu risc de <T! indusa de sarcina.-e practica intre 28-92 de saptamani. Executie ( -e aseaza gra$ida in decu it lateral,se masoara T!&diastolica' din 6 in 6 minute timp de 16 min pana se sta ilizeaza.-e schim a pozitia, in decu it dorsal si se masoara T! la 1 min si apoi la 6 min."aca T! distolica creste cu 2: mm sau mai mult atunci testul este poziti$ si exista risc de a dez$olta <T! indusa de sarcina. !olul asistentei medicale -Pregateste materialele necesare, pregateste psihic pacienta si o ajuta sa se aseze in pozitiile corespunzatoare , noteaza in foaia de o ser$atie $alorile o tinute si anunta rnedicul de rezultatul testului. T&"%u$ !(! "%r&" &TN-' 4n fat prezinta accelerari adapti$e ale cordului in special ca raspuns la miscarile acti$e fetale. Executie ( -e asaza gra$ida in pozitie semidecu it lateral, este urmarita cardiotocografic 2: min si se inregistreaza frec$enta cordului fetal.3iscarile fetale acti$e sunt semnalizate de mama. Prezenta a cel putin 2 accelerari alea frec$entei cordului fetal cu amplitudine de 16 ataiCmin timp de 16 sec in 2: min, accelerari de o icei ascociate cu 3)! indica un test reacti$.!ceasta patologice. ! senta acelerarilor sau prezenta a unui acelarari de 16 ataiCsec in 2: de minute indica un test nereacti$ care inseamna prognostic nefa$ora il. !olul asistentei medicale -Pregateste psihic gra$ida si o ajuta sa ia pozitia corespunzaroare testului noteaza in foaia de o ser$atie rezultatele si anunta medicul. inseamna o una prezumtie pentru 7 zile daca nu inter$in alte modificari

E+*)&!& &.(,r*- .& - ecografia a dominala Ecografia este o metoda de diagnosticare ultrasonografica prin folosirea ultrasunetelor. Ecografia a dominala reprezinta metoda prin care se permite examinarea $izuala a organelor interne pline. !olul asistentei medicale - se pregateste pacientul psihic, i se explica necesitatea tehnicii, respectarea unor reguli de exarninare( sa nu manance cu 5 ore inaintea examinarii, tre uie sa ea 6:: ml de lichid neacidulat si neindulcit, nu tre uie sa mearga la toaleta cu o ora inaintea examinarii, etc # ()&%r * -&%*$* " p$*.&!%*r* -e executa prin tehnica ecografica( -3asurarea sacului o$ular de la 7 saptamani,depistarea acti$itatii cardiac de la 8 saptamani, masurarea capului fetal de la 2 saptamani, a lungimii cranio-caudale intre 8 si 19 saptamani. - 3asurarea elementelor fetale( cap, trunchi, coloana $erte ral a, diametrul iparietal in dinamica.-unt clemente importante pentru aprecierea $arstei gestationale, dar in asociere si cu alti paramentri, ca diamentru toracic, diametrul transa dominal, lungimea femurului. 3asurarea grosimii placentare, $izi ila doar dupa 1;-16 saptamani, diametrului maxim la locul de insertie a cordonului om ilical, care la termen ajunge la ;: -;6 mm. !olul asistentei medicale -se pregateste gra$ida psihic, si se explica necesitatea tehnicii A)! (.&!%&/* Este o metoda de in$estigatie transa dominala in$azi$a care consta in prele$area prin punctie a unei cantitati de lichid amniotic care poate fi analizata iochimic si

citologic.In functie de moment si scop , amniocenteza este precoce, dupa 15 saptamani sau tardi$a ,in ultimele saptamani de sarcina. !olul asistentei medicale -Pregateste materialele necesare-camp steril, ac de punctie transa dominala steril, dezinfectant, epru ete sterile, manusi sterile -Pregateste psihic gra$ida o incurajeaza si o informeaza pentru necesitatea efecturii tehnicii

-Pregateste gra$ida fizic ajuta pacienta sa ia pozitia ceruta de catre medic il timpul examinarii E+*)&!u$ r&, u! efectuat de catre medic. !olul asistentului medical - pregateste psihic pacienta si o informeaza asupra examenului - ajuta pacienta sa-si indeparteze hainele de la rau in jos? acesteia i se $a asigura de catre asistent un halat, prefera il de unica folosinta - $a aseza pacienta sa se intinda pe masa ginecologica, perrnitand medicului sa i examineze $ul$a, uretra si $aginul? se recomanda purtarea sosetelor in timpul examinarii pe masa ginecologica, deoarece acestea $or mentine calde picioarele -in timpul examinarii $a plasa o panza in jurul corpului pacientei, pentru mai multa intimitate? xamenul extern In timpul examenului extern medicul $a( -examina $ul$a si orificiul de deschidere a $aginului, pentru semne de roseata, iritatii, scurgeri, chisturi, negi genitali &condilomatoza genitala' sau alte afectiuni -examina interiorul $aginului cu ajutorul degetului, pentru a descoperi e$entuale chisturi sau puroi pro$enind de la glandele ,artholin -introduce un specul in interiorul $aginului? speculul indeparteaza peretii $aginali permitand examinarea $aginului si a cer$ixului? speculul poate fi din plastic sau din metal, caz un care se $a incalzi in preala il si lu rifia -examina peretii $aginali si cer$ixul, pentru a depista e$entuale leziuni, formatiuni, inflamatii, scurgeri anormale sau decolorari. "aca se doreste efectuarea unui test ,a es-Papanicolau, medicul $a folosi o mica perie sau o spatula de lemu pentru recoltarea pro ei. "upa recoltare pot sa apara mici sangerari sau patari ale lenjeriei intime. "e asemenea, se poate recolta si o pro a de mucus cer$ical pentru decelarea unor infectii cu transmitere sexuala, precum gonoreea san chlamLdia. xamenul bimanual !cesta examen fizic este parte integranta a examenului pel$in. 3edicul $a introduce unul sau doua din degetele de la o mana in $agin, iar pe cealalta o $a piasa pe a domen. Prin apasarea a domenului si miscarea degetelor in interiorul $aginului, medicul poate determina marimea, p&$0 !& !cest examen este important in depistarea anumitor afectiuni a regiuni pel$ine si $a fi

forma, consistenta uterului, o$arelor si a trompelor uterine. "e asemenea, pot fi identificate e$entuale formatiuni sau dureri. xamenul rectovaginal Pentru aceasta examinare medicul $a introduce un deget in rect si unul in $agin. !cest examen ajuta medicul sa e$alueze starea o$arelor, trompelor uterine si a ligamentelor uterine. !cest examen fizic nu este intotdeauna efectuat ca parte a examinarii pel$ine. !olul asistentului medical -+a pregati materialele necesare& manusi sterile ,camp steril, epru ete sterile, lame sterile, specule sterile, lu refiant, tampoane sterile' -$a informa pacienta asupra procedurilor ce se $or efectua in timpul examinarii si scopul acestora -"upa ce examinarea este incheiata, pacientei i se $a inmana un tampon sau o fasa pentru a indeparta scurgerile $aginale rezultate in timpul examinarii. CAPITOLUL IV INGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTEI CU CEZARIANA lngrijirile preoperatorii $or urmarii urmatoarele( 1.Pregatirea fizica si psihica a pacientei 2.Pregatirea generala ( !. ,ilant clinic ,. ,ilant paraclinic 9.Pregatirea pentru operatie &sau ingrijiri preoperatorii' Pregatirea pacientei inaintea inter$entiei chirurgicale este un element major de pre$enire a infectiilor postoperatorii."e ea depinde reusita operatiei si e$olutia postoperatorie. Reducerea posi ilitatilor de contaminare a pielii prin utilizarea de antiseptic."epistarea si semnalarea unor leziuni cutanate infectii #R/ sau urinare recente ori $indecate, paraziti externi, posi ilitati de alergie. Pregatirea fi&ica si 'sihica a 'acientei !junsi in sectia de o stretica, pacientei tre uie asigurate confort fizic si psihic. Pacientele intenate sunt agitate, speriate, inhi ate de teama inter$entiei chirurgicale, de anestezie , de durere, de moarte.

!sistenta medicala are o ligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de anxientate in care se gaseste pacienta inainte de operatie( B -a o ajute sa isi exprime gandurile,grijile,teama B -a-i insufle incredere in echipa operatorie B -a-i explice ce se $a intampla in timpul transportului si in sala de preanestezie, cum $a fi asezata pe masa de operatie, cand $a parasi patul, cand $a primi $izite. B -a o asigure ca $a fi insotita si ajutata -tarile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire tre uie disimulate fata de pacient. !sistenta medicala tre uie sa raspunda cu ama ilitate, profesionalism siguranta si promptitudine la solicitarile tuturor pacientelor, incat acestea sa capete incredere in ser$iciul in care a fost internat. Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dura dar nici cu sla iciune, ine$oitoare dar si autoritara, $a reusi cu siguranta sa inspire pacientei incredere. # $*!%u$ .$ ! . I' ,ilant clinic general !sistenta medicala printr-o o ser$atie clinica justa si sustinuta asupra pacientei are o ligatia( B -a o ser$e si sa consemneze aspectul general al pacientei,inaltimea si greutatea, $arsta aparenta si reala, aspectul pielii ne ajuta sa cunoastem starea deshidratare a organismului, tinuta ,faciesul, mersul, starea psihica. B-a urmareasca atent si sistematic, necesitarile pacientelor si manifestarile de dependenta generate de nesatisfacerea ne$oilor, ca sa poata sta ili o iecti$ele e$alua ile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate. B -a ia cunostinta glo ala in care se afla pacienta ,si intr-o maniera selecti$a, sa remarce detalile importante, schim arile care apar in e$olutia ei si utile pentru explorarea preoperatorie B-a culeaga data din di$erse surse(foaia de o ser$atie , foaia de temperature, familia pacientului, ceilalti mem ri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane pacienta.0ulegerea date lor sa se faca cu mare atentie si minutiozitate pentru a nu scapa pro lemele importante si pentru a face o e$aluare corecta a lor. B Toate datele pri$ind starea generala a pacientei si e$olutia acesteia se noteaza permanent in foaia de o ser$atie si planul de ingrijire pentru a o tine un ta lou clinic exact, care $a fi $alorificat de echipa de ingrijire si $a fi aza unui nursing de calitate. 2' 0ulegerea de date pri$ind antecedentele pacientei. de hidratare sau

a.familiale( Bdaca in familie au fost olna$i (neoplasme, dia et , <.T.! , cardiopatii, tu erculoza etc. .chirurgicale( Bdaca a mai suferit alte inter$entii si daca au a$ut o e$olutie complicatii. c. Patologice( B se $or nota olile care au influenta asupra anesteziei si inter$entiei B daca a a$ut afectiuni pulmonare sau daca este fumatoare B afectiuni cardiace , oli cronice, epilepsie. 9' 4rmarirea si masurarea functiilor $itale si $egetati$e( B Tensiunea arteriala B Pulsul B Respiratia B Temperatura B "iureza B -caunul ;' Examenul clinic pe aparate( B Este facut de medic prin( inspectie, palpare, percutie, ascultatie. Este complectarea foarte importanta si utila cunoasterea ilantului clinic preoperator. examenului clinic pe aparate, pentru una sau au fost

# $*!%u$ p*r*.$ ! . 0ompleteaza examenul clinic,permite o apreciere exacta a $iitoarei mamici.Rezultatele examenelor paraclinice depinde de profesionalismul medicale pentru au facut recoltarea in$estigatie.Pentru o mai 1' Examene de rutina( B -unt examenele de la orator ,o ligatorii inaintea tuturor in$estigatiilor chirurgicale ,indiferent de timpul a$ut dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala a pacientului( timp de sangerare si coagulare, determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree sanguina. si corectitudinea cu care asistentele olna$ul produselor iologice si patologice sau au pregatit

una intelegere a pregatirii preoperatorii ,putem clasa

examenele paraclinice in(

2' Examene complete( B<emoleucograma completa,+.-.<,ionograrna,E.!.,&echili rul acido azic', de coagulograma completa, pro e de disproteinemie, proieinemie, transaminaze, examen urina,electrocardiograma, radiografie sau radioscopie pulmonara. Pregatirea 'entru o'eratie In ziua precedenta( a'repaos 'regim alimentar( B 4sor digera il B 0onsum de lichide pentru( mentinerea T.!, dezintoxicarea si marirea diurezei, diminuarea setei postoperatorii, diminuarea acidozei postoperatorii. c' !lte pregatiri pentru inter$entii speciale( B !nti iotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii B -palaturi $aginale repetate cu antiseptice, pentru inter$entii ginecologoce. In seara zilei precedente B ,aie generala la dus, inclusi$e spalarea parului &dupa clisma e$acuatoare' B -e limpezeste a undent B -e sterge foarte ine B -e $erifica regiunea inghinala, om ilicul,axilele, unghiile &scurte, fara lac de unghii', picioarele, spatiile interdigitale. B Toaleta B Ras( cat ucodentara mai aproape de momentul inter$entiei pentru a e$ita proliferarea B Toaleta nasului germenilor la ni$elul escoriatiilor cutanate, cu aparat de ras propriu, solutii antispetice colorate, pansament antiseptic curat B 0lisma e$acuatoare &se face dus dupa clisma' B !limetatie lejera &supa de legume, auturi dulci sau alcaline' "n &iua interventiei In camera &salon' B -e indeparteaza ijuteriile B -e mai face, e$entual, o clisma cu patru ore inaintea inter$entiei B -e indeparteaza proteza dentara mo ile &se pastreaza in cana cu apa' B -e adijioneaza , cu un antiseptic colorat, reginunea rasa adijonare sau alte

B -e im raca pacienta cu lenjerie curate B -e pregatesc documentele( ).#, analize, care $or insotii pacienta Trans'ortul 'acientei in sala de o'eratie -e face numai insotita de asistenta medicala , care are o ligatia sa predea pacienta asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte o ser$atii sur$enite ulterior si foarte importante pentru inter$entia chirurgicala.Transportul se face cu rancardier, carucior pat rulant,Pacienta tre uie sa fie asezata conforta il si acoperita. "n sala de 'reaneste&ie( B se $erifica regiunea rasa si se noteaza e$entualele escoriatii&eczema, intertrigo etc.' B se $erifica starea de curatenie,regiunea inginala, om ilicul,axilele, spatiile interdigitale, unghile. B -e $erifica daca s-a indepartat proteza dentara B -e pregatesc zonele pentru perfuzie, prin adijonare cu antiseptice colorate. B Instalarea sondei urinare &sau , dupa caz, se goleste $ezica urinara' de catre asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, im racatul cu echipament steril, camp steril in zona a dominala. "n sala de o'eratie ( B -e executa ultima parte a pregatirii pacientei. B -e instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatie B 3onitorizarea functiilor $itale B # tinerea unui o ord $enos B Pregatirea campului operator B ,adijonarea cu alcool pentru degresarea si curatarea pielii de antisepticul anterior B ,adijonarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colarat , se face incepand eu linia de incizie, de la centru catre periferie si se termina cu zonele septice. B !juta la instalarea campului steril Supr*0&,1&r&* p("%(p&r*%(r & " !,r 2 r $& p*. &!%& (p&r*%& -upra$egherea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii inter$entiei chirurgicale, deci inainte ca ea sa fie transportata in camera."in acest moment, lauza de$ine o iectul unei atentii constante, pana la parasirea spitalului. !eintoarcerea in camera In general pacienta este adusa in camera, insotita de medical anestezist si de asistenta de anestezie, care $a urmarii repsiratia , ca si modul in care este transportata si asezata in pat.

Transportul pacientei operate( B Este indicat a se pace cu patul rulant . B Pacienta $a fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau de schim arile de temperatura.!sistenta medicala care o insoteste se $a asigura ca pacienta sta comod, ca este in siguranta, si ca e$entuala ru ulara &dren, sonde, perfuzii' nu este comprimata. B Patul $a fi mane$rat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniri ruste. B In timpul transportului asistenta $a urmari(aspectul fetei&cianoza' respiratia,pulsul, perfuzia "nstalarea lau&ei B -e $a face intr-o camera cu mo ilier redus si usor la$a il, care $a fi curate, ine aerisita, linistita, in semio scuritate, a$and temperature cuprinsa intre 18 si 2:: 0 &caldura excesi$a deshidrateaza si fa$orizeaza hipotermia' , pre$azuta cu instalatii de oxigen montate pe perete, cu prize in stare de functionare si cu aparatura pentru aspiratie. B Patul $a fi accesi il din toate partile B 0aldura excesi$a a patului produce transpiratii, ceea ce duce la pierderi de apa, iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor. B Parul $a fi pre$azut cu musama si aleza ine intinsa, fara perna. Pozitiile pacientei in pat B Transferul de pe patul rulant pe pat $a fi efectuat de catre trei personae, ale caror miscari tre uie sa fie sincrone, pentru a e$ita ruscarea lauzei. B 0ea mai frec$enta pozitie este in decu it dorsal, cu capul intr-o parte, pana cand isi recapata usor inclinat. B In foarte multe cazuri, pozitia este decu it lateral drept sau stang, care se $a schim a din 9: in 9: minute, pentru a usura drenajul cailor respiratorii. !ceasta pozitie impiedica lichidul de $arsatura sa patrunda in caile aeriene. #u'arvegherea o'eratei Este sarcina fundamentala a asistentei medicale.-upra$egherea este permanenta, in $ederea depistarii precoce a incidentelor si a complicatiilor postoperatorii. Prezenta permanenta langa pacienta perminte asistentei medicale ca, pe langa elementele de supra$eghere indicate de chirurg si anestezist, sa sesizeze orice alte mici modificari si acuze su iecti$e &durerea' si administreze ,la timp, tratamentul prescris, e$itand initiati$ele personale, fara a tine cont de responsa ilitatile celorlalti mem ri ai echipei. cunostiinta.Pentru a fa$oriza irigarea centrilor cere rali, cateodata patul este

lemente de su'ravegheat -upra$egherea operatei se complementare. )ate clinice !spectul general al operatei B 0olorati pielii &normala roz' sesisand paloarea si cianoza B 0oloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei B -tarea extremitatiilor, paloarea sau racirea nasului urechilor mainilor si picioarelor starea mucoaselor-lim a uscata sau umeda, sa urala sau curate-indica starea de hidratare a pacientei. B -tarea de calm sau agitatie, stiind ca toropeala sau agitatia externa exprima o complicatie chirurgicala &hemoragie interna, peritonita postoperatorie etc' )iferiti 'arametri fi&iologici B Tensiunea arteriala se masoara ori de cate ori este ne$oie, in primele doua ore de la operatie din 16 in 16 minute, din 9: in 9: minte in urmtoarele sase ore si din ora in ora pentru urmatoarele 15 ore, notand datele in foaia de reanimare B Pulsul se masoara la 1:-16 minute, urmarind frec$enta, ritmicitatea, amplitudinea, care se noteaza.In cazul in care apar modificari & radicardie sau tahicardie' se $a sesiza medicului reanimator. B Respiratia - se noteaza frec$enta, amplitudinea ritmicitatea si se sesizeaza, de asemenea, medicul in caz de tuse sau expectoratie.!stazi datorita pipei 3aLo,lasate pana la aparitia reflexelor si pe care pacienta o elimina cand se trezeste, inghitirea lim ii este imposi ila.0ea mai mica modifcare a respiratiei $a si semnalizata anestezistului, care, in functie de caz, $a indica o aspiratie pentru a indeparta mucozitatiile din faringe sau $a recomanda administarea de oxigen B Temperatura se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de o ser$atie Pierderi lichidiene sau sanguine B Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn un? la inceput cantitatea de urina nu este a undenta, dar in doua zile re$ine la normal.-e masoara cantitatea si se o ser$a aspectu? daca emisa de urina lipseste, se practica sondajul $ezical, nu inainte insa de a se folosi actiuni specifice asistentei medicale si anume( lasarea ro inetului de la chiu$eta sa curga, fluieratul unei melodii, caldura suprasimfizar etc azeaza pe date clinice si pe rezultatul examenelor

-caunul B -e reia in urmatoarele 2-9 zile si este precedat de eliminarea de gaze? in cazul in care nu apar gaze, se foloseste tu ul de gaze, iar in cazul in care scaunul nu este spontan, se face o clisma e$acuatoare +omismentele B -e $or nota cantitatea, aspetul si caracterul & ilioasa, alimentara, sanguinolenta' Pierderile prin drenaj B -e noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parte !lte semen clinice B -unt urmarite de chirurg si anestezist nefacand parte din atri utiile asistentei medicale,ele fiind semn importante in e$olutia postoperatorie?starea a domenului & alonare.contractare, accelerarea perisaltismului intestinal' starea aparatului respirator. "ngri+iri cornplicatiilor "n momentul tre&irii( In momentul trezirii si pana la acesta,asistenta medicala $a supra$eghea, permanent operata, pentru a impiedica e$entualele incidente si urmarile lor( B +arsaturile- asistenta medicala $a aseza operata cu capul intr-o parte, fara perna, pentru a e$itarea trecerii acestora in caile aeriene. B !gitatia-prezenta asistentei medicale este o ligatorie langa pacient./a trezire, in stare de semiconstienta, operata tinde sa isi traga de pansamente de drenuri sau sonde. B Imprudente posi ile( sa $rea sa co oare din pat, sa $rea sa ea apa &in acest caz asistenta medicala este cea care-l $a da sa ea 1-9 lingurite de apa, dupa trezire, daca pacienta nu a $omit in ultimele doua ore' , sau ca mem ri ai familiei aflati langa pacienta sa-i dea sa ea fara discernamant. "mediat du'a tre&ire !sistenta medicala B +a mentine pacienta in decu it dorsal in primele ore, decu ilt lateral dreapta stanga, apoi semisezand, exceptand pacientele operate cu rahianestezie. sau acordate 'acientei o'erate "e calitatea acestor ingrijiri depinde, in mare parte, e$olutia postoperarorie si a senta

B +a asigura confortul plasandu-l ine perna, $erificand, de mai multe ori pe zi , ca cearceaful sa nu ai e cute, indreptand gura mentinand-o umeda in permanenta. B Toaleta zilnica este completa ca$itatii ucale, de 9-; ori in 2; de ore. B /enjeria de corp $a fi schim ata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat si de cate ori este ne$oie B ,azinetul $or fi puse cu landete , dupa ce , in preala il , a fost incalzit la temperatura corpului, iar dupa folosirea lor se $a face, o igatoriu, toaleta perianala. B +a urmari ca atmosfera din jurul con$ersatii zgomotoase, fara multi $izitatori, B +a incuraja pacienta sa se miste in pat, sa se intoarca singura de pe o parte pe alta, sa-si miste picioarele si mainile, si sa se ridice in pozitie semisezanda pentru a pregati sculatul din pat precoce, in prima zi dupa operatie, exceptand cazurile in care este contraindicate. Primele &ile 'osto'eratorii -unt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca, in aceste zile, ingrijirile sunt foarte numeroase. a' /upta impotri$a durerii /a originea durerii postoperatorii stau mai multi factori,care precizati inainte de a prescrie analgezice de rutina."e mentionat ca nu se $or administra calmante fara prescriptie rnedicala si fara a cunoaste exact caracterul durerii ' /upta impotri$a insomniei Exista, in zilele noastre , o intreaga gama de hipnotice, printre care se gasesc cele ce pot fi administrate fiecarei paciente pentru a o tine efectul dorit. In plus asistenta medicala are la indemana mijloace proprii, cum ar fi( ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de liniste etc. c' /upta impotri$a anxientatii !nxietatea preoperarorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actul chirurgical cantinua si postoperator.)rica de durere, de complicatii , de sechele face ca anxietatea operatului sa fie prezenta.!ici inter$ine rolul moral al asistentei medicale, care $a tre ui sa faca operatului sa ai a incredere in echipa de chirurgic, in echipa de asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga e$olutia postoperatorie si faptul ca $indecarea $a fi fara complicatii sau sechele d' /upta impotri$a complicatiilor pulmonate olna$ului sa fie calma, sa fie liniste, fara cu peiptanatul si periatul parului, neuitand toaleta ine astemutul seara, inainte de culcuare, ii $a curate

/a pacientele cu o ezitate, sau pro leme pulmonare cronice, expuse complicatiilor pulmonare prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilor ronsice si suprainfectiei , este necesara o profilaxie acti$a prin( B "ezinfectie nazofaringiana B E$itarea frigului, in special noaptea B Exercitii respiratorii de doua ori pe zi B # ligarea pacientei sa scuipe, pro$ocand tusea prin %tapping% e' /upta contra distensiei digesti$e Toate inter$entiile a dominale sunt urmate de pareze intestinale, cu retentie de gaze si lichide intestinale.!cestea sunt, de o ieci, de scurta durata, nedepasind 9 zile. !ceasta distensie a dominal postoperatorie. Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tu ul de gaze, clisme e$acuatoare mici si repetate, purgati$e usoare care fa$orizeaza reluarea functiilor intestinale. "e asemenea se administreaza produse care fa$orizeaza reluarea peristaltismului intestinal, san, in anumite cazuri, se instaleaza o aspiratie continua cu o sonda gastroduodenala f'/upta impotri$a stazei $enoase 0u toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trom ozei $enoase raman complicatia majora in chirurgie. /a pacientele impo ilizate la pat, lupta contra stazei $enoase se $a efectua prin miscari acti$e si contracturi musculare statice ale mem relor inferioare, alterate cu perioade de repaos &1: contractii succesi$e- pauza' repetate de mai multe ori pe zi prin flexia si extensia degetelor de la picioare, flexia si extensia genunchilor, miscari pedelare in pat, antrenand si articulatia soldului. -culatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru pre$enirea complicatiilor $enoase. In afara contra indicatiilor, toti operatii se $or ridica din pat in seara zilei inter$entiei sau a doua zi dimineata. !ceasta mane$ra simpla este enefica datorita faptului ca fa$orizeaza amplitudinea respiratorie, $entilatia pulmonara, tusea si expectoratia,accelerand reluarea tranzitului intestinal si influenteaza in mod poziti$ psihicul pacientei. Inainte de a se ridica din pat, $a fi necesar sa( B +erificam daca nu exista edeme ale mem relor inferioare de$ine noci$a cand se prelungeste si antreneaza intarzierea tranzitului intestinal, impiedicand o alimentatie normal si fa$orizand e$iscerarea

B 3asurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatism Ridicarea se $a face treptat( intai la marginea parului, isi alanseaza gam ele, face un pic de gimnastica respiratorie, cu ratele ridicate in inspiratie si co orate in expiratie B Nu tre uie sa mearga singura, ei sprijinita de asistenta medicala si sa nu exagereza de prima data B -e $a tine cont si de ce spune pacientei, daca $rea sa mai mearga sau daca $rea sa se opreasca B "upa ce nu m-ai $rea sa mearga, pacienta tre uie sa se aseze intr-un fotoliu inainte de a se reintoarce in pat B Primul sculat din pat al operatei este considerat prima plim are precoce.-culatul din pat precoce este indicat in majoritatea inte$entiilor chirurgicale. B -tarea generala nu este o piedica, nici starea de sla iciune, deshidratarea , nici o ezitatea, nici $aricele - stari ce nu tre uie sa constituie o scuza, ci, dimpotri$a, la persoanele cu antecedente in fle ita, plim area $a a$ea loc cat mai precoce posi il. B Natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din pat precoce, care nu $a interzice plim area, acolo unde este nu $a fi amanata din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor. B Existenta complicatiilor postoperatorii posi il. g'rehidratarea "upa inter$entii chirurgicale, in mod special pe tu ul digesti$e, alimentatia normal se reia dupa o perioada relati$e lunga.Pana la reluarea acesteia,este necesar sa se administreze o ratie hidrica, electolitica si caloric suficienta acoperirii necesitatilor cotidiene. h' alimentatia si realimentatia In cele mai multe cazuri, simple, de chirurgie o isnuita, se $a tine cont de urmatoarele principii( B Pacienta $a ea atunci cand nu $omita B +a manca dupa ce a a$ut scaun precoce sau dupa emisia de gaze. B Nu $a consuma fructe crude sau glucide in exces.

CAPITOLUL V TE3NICI DE NURSING NECESARE PACIENTELOR CU CEZARIANA Masurarea si notarea tensiunii arteriale -cop( e$aluarea funcMiei cardio$asculare &forMa de contracMie a inimii, rezistenMa determinatN de elasticitatea Oi cali rul $aselor'. -e mNsoarN tensiunea arterialN sistolicN&maximN' Oi cea diastolicN&minimN' D elemente de e$aluat. loc de mNsurare artera humeralN artera radialN&electronic' - tensiometru&Ri$a-Rocci, cu manometru, electronice' - stetoscop iauricular - tampon de $atN - alcool - pix de culoare roOie TehnicN pregNtire psihicN repaus timp de 6 minute se aplicN manOeta pneumaticN pe raMul pacientului, raMul fiind Pn extensie se fixeazN mem rana stetoscopului la ni$elul arterei humerale su marginea inferioarN a manOetei se introduc oli$ele stetoscopului Pn urechi se pompeazN aer Pn manOeta pneumaticN cu ajutorul pernei de cauciuc pQnN la dispariMia zgomotelor pulsatile se decomprimN progresi$ aerul din manOetN prin deschiderea supapei pQnN cQnd se aude primul zgomot&acesta reprezintN $aloarea tensiunii arteriale maxime'. -e reMine $aloarea indicatN continuQndu-se decomprimarea pQnN cQnd zgomotele dispar&tensiunea arterialN minimN'

3ateriale

Notare -se noteazN pe foaia de temperaturN $alorile o Minute cu o linie orizontalN de culoare roOie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloanN de mercur -se unesc liniile orizontale cu linii $erticale Oi se haOureazN spaMiul rezultat -Pn alte documente medicale se noteazN cifric. Masurarea si notarea pulsului Pulsul reprezintN expansiunea ritmicN a arterelor ce se comprimN pe un plan dur, osos Oi este sincronN cu sistola $entricularN. -cop( e$aluarea funcMiei cardio$asculare. -e apreciazN( ritmul, amplitudinea, frec$enMa Oi celeritatea. /oc de mNsurare( oricare arterN accesi ilN palpNrii Oi care poate fi comprimatN pe un plan osos( a.temporalNRsuperficialN &la copii' a.carotidN regiunea apicalN &$Qrful inimii' a.humeralN a.radialN a.femuralN la ni$elul regiunii poplitee&Pn spatele genunchiului' a.ti ialN a.pedioasN

3ateriale necesare( pix culoare roOie ceas cu secundar

Tehnica pregNtirea psihicN se asigurN repaus fizic Oi psihic 1:-16 minute reperarea arterei fixarea degetelor index, medius Oi inelar pe traiectul arterei

 se exercitN o uOoarN presiune cu $Qrful degetelor asupra peretelui arterial pQnN la perceperea z$Qcniturilor pline ale pulsului se numNrN pulsaMiile timp de 1 minut 0onsemnarea $alorii o Minute se face printr-un punct pe foaia de temperaturN, MinQnd cont cN fiecare linie orizontalN reprezintN ; pulsaMii. Si se uneOte $aloarea prezentN cu cea anterioarN cu o linie, pentru o Minerea cur ei. Tn unele documente se noteazN cifric. Observarea si notarea res'iratiei -cop( e$aluarea funcMiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al e$oluMiei , al apariMiei unor complicaMii Oi al prognosticului Elemente de apreciat Tipul respiraMiei !mplitudinea miOcNrilor respiratorii Ritmul )rec$enMN 0eas cu secundar 0reion de culoare $erde C pix cu pastN $erde )oaia de temperaturN

3ateriale necesare

Inter$enMiile asistentei !OeazN pacientul Pn decu it dorsal , fNrN a explica tehnica ce urmeazN a fi efectuatN Plasarea mQinii, cu faMa palmarN pe suprafaMa toracelui NumNrarea inspiraMiilor timp de un minut

0onsemnarea $alorii o Minute printr-un punct pe foaia de temperaturN &fiecare linie orizontalN a foii reprezintN douN respiraMii'.4nirea cu o linie a $alorii prezente cu cea anterioarN pentru o Minerea cur ei. Masurarea si notarea temperaturii 3enMinerea temperaturii Pn limite normale este necesitatea organismului de a conser$a o temperaturN la un grad aproximati$ constant, pentru a-Oi menMine starea de ine. Temperatura corpului se menMine constantN datoritN echili rului dintre termogenezN Oi termolizN &centri termoreglatori situaMi Pn hipotalamus'. -cop( e$aluarea funcMiei de termoreglare Oi termogenezN.

/ocuri de mNsurare !xilN Plica inghinalN 0a$itatea ucalN Rect +agin

3ateriale necesare Termometru maximal 0asoletN cu tampoane de $atN Oi comprese sterile Recipient cu soluMie dezinfectantN ta$N medicalN lu rifiant alcool medicinal ceas pentru mNsurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate Oi termometre electronice Tehnica Pn cazul Pn care nu sunt indicaMii speciale, temperatura se mNsoarN de douN ori pe zi, dimineaMa &Pntre orele 7-8' Oi seara &Pntre orele 18-1F' -e face informarea pacientului? se solicitN cola orarea lui !sistenta se spalN pe mQini -e scoate termometrul din soluMia dezinfectantN &cloraminN 6U', se clNteOte Oi se Oterge cu o compresN. -e $erificN ni$elul mercurului? dacN ni$elul mercurului este ridicat, se scuturN termometrul pQnN ni$elul scade su 95V0? se $erificN integritatea termometrului. 3Nsurarea Pn axilN -e aOeazN pacientul Pn poziMie decu it dorsal sau OezQnd. -e ridicN raMul pacientului

 -e Oterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului -e aOeazN termometrul cu rezer$orul de mercur Pn centrul axilei paralel cu toracele. -e apropie raMul de trunchi, cu ante raMul flectat pe suprafaMa anterioarN a toracelui dacN pacientul este slN it, agitat, precum Oi la copii, raMul $a fi menMinut Pn aceastN poziMie de cNtre asistentN. Termometrul se menMine timp de 1: minute. Temperatura axilarN reprezintN temperatura externN a corpului, ea fiind cu :,;-:,6 grade mai joasN decQt cea centralN 3Nsurarea Pn ca$itatea ucalN se introduce termometrul Pn ca$itatea ucalN su lim N sau pe latura externN a arcadei dentare? pacientul este rugat sN PnchidN gura Oi sN respire numai pe nas se menMine termometrul timp de 6 minute. 3Nsurarea temperaturii Pn ca$itatea ucalN este contraindicatN la copii, la pacienMii agitaMi , la cei cu afecMiuni ale ca$itNMii ucale ? 0u 1: min Pnainte de mNsurare pacientul nu $a consuma lichide reci sau calde Oi nu $a fuma. Notare "upN mNsurare se citeOte gradaMia, se spalN termometrul Oi se introduce Pn recipientul cu soluMie dezinfectantN cloraminN 6U care se schim N Oi se eticheteazN zilnic. Temperatura o MinutN se $a nota Pn foaia de temperaturN cu pix de culoare al astrN, fiecare linie orizontalN corespunzQnd la douN di$iziuni de grad. -e unesc $alorile de dimineaMN Oi searN de-a lungul unei perioade de timp pentru o Minerea cur ei termice. Punctia venoasa PuncMia $enoasN reprezintN crearea unei cNi de acces Pntr-o $enN prin intermediul unui ac de puncMie. -cop explorator recoltarea sQngelui pentru examene de la orator( iochimice, hematologice, serologice Oi acteriologice terapeutic

administrarea unor medicamente su forma injecMiei Oi perfuziei intra$enoase recoltarea sQngelui Pn $ederea transfuzNrii sale executarea transfuziei de sQnge sau deri$ate ale sQngelui sQngerare 9::-6:: ml Pn EP!, <T!

/ocul puncMiei -e examineazN calitatea Oi starea $enelor( $. de la plica cotului & azilicN Oi cefalicN', unde se formeazN un W3X $enos prin anastomozarea lor $. ante raMului $. de pe faMa dorsalN a mQinii $. su cla$iculare $. femurale $. maleolare interne $. jugulare Oi epicraniene&mai ales la sugar Oi copilul mic'. se fac miOcNri Pn sensul circulaMiei de Pntoarcere cu partea cu italN a mQinii pe faMa anterioarN a ante raMului se introduce mQna Oi ante raMul Pn apN caldN pentru e$idenMierea $enelor la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digitalN pe traiectul $enei deasupra locului puncMiei&Pn sensul circulaMiei $enoase' materiale de protecMie pernN elasticN pentru sprijinirea raMului muOama alezN

Pentru e$idenMierea $enelor

pentru dezinfecMia tegumentului tip I tampon alcool

instrumentar Oi materiale sterile ace de 26-9: mm, diametrul 5C1:, 7C1:, 1:C1: mm&Pn funcMie de scop' seringi de capacitate&Pn funcMie de scop'

pense mNnuOi chirurgicale tampoane

alte materiale garou sau andN Esmarch epru ete uscate Oi etichetate cilindru gradat fiole cu soluMii medicamentoase soluMii perfuza ile tN$iMN renalN

&materialele se $or pregNti Pn funcMie de scopul puncMiei' Pacientul pregNtire psihicN( se informeazN asupra scopului puncMiei pregNtire fizicN( pentru puncMia la $enele raMului , ante raMului( % % % % % % se aOeazN Pntr-o poziMie comodN atQt pentru pacient, cQt Oi pentru persoana care executN puncMia &decu it dorsal' se examineazN calitatea Oi starea $enelor a$Qnd grijN ca hainele sN nu Pmpiedice circulaMia de Pntoarcere la ni$elul raMului se aOeazN raMul pe perniMN Oi muOama Pn a ducMie Oi extensie maximN se dezinfecteazN tegumentele se aplicN garoul la o distanMN de 7-8 cm deasupra locului puncMiei strQngQndu-l astfel incat sN opreascN circulaMia $enoasN fNrN a comprima artera se recomandN pacientului sN deschidN pumnul $enele de$enind astfel turgescente ExecuMie !sistenta Pm racN mNnuOile sterile Oi se aOeazN $iza$i de olna$( se fixeazN $ena cu policele mQinii stQngi, la ;-6 cm su locul puncMiei, exercitQnd o uOoarN compresiune Oi tracMiune Pn jos asupra Mesuturilor $ecine se fixeazN seringa, gradaMiile fiind Pn sus, acul ataOat cu izolul Pn sus, Pn mQna dreaptN, Pntre police Oi restul degetelor

 se pNtrunde cu acul tra$ersQnd, Pn ordine, tegumentul Y Pn direcMie o licN &unghi de 9: de grade', apoi peretele $enos Y Pn$ingQndu-se o rezistenMN elasticN, pQnN cQnd acul PnainteazN Pn gol se schim N direcMia acului 1-2 cm Pn lumenul $enei se controleazN pNtrunderea acului Pn $enN prin aspiraMie cu seringa se continuN tehnica Pn funcMie de scopul puncMiei $enoase( injectarea medicamentelor, recoltarea sQngelui, perfuzie Pn caz de sQngerare, se prelungeOte acul de puncMie cu un tu din polietilenN care se introduce Pn $asul colector, garoul rNmQnQnd legat pe raM se PndepNrteazN staza $enoasN dupN executarea tehnicii prin desfacerea garoului Oi a pumnului se aplicN tamponul Pm i at Pn soluMie dezinfectantN la locul de pNtrundere a acului Oi se retrage rusc acul se comprimN locul puncMiei 1-9 minute, raMul fiind Pn poziMie $erticalN PregNtirea sQngelui pentru trimiterea la la orator se face imediat, epru etele se eticheteazN, se completeazN formularele de trimitere. Reorganizarea ( materialele refolosi ile se dezinfecteazN, se spalN , se pregNtesc pt.sterilizare? deOeurile se PndepNrteazN.-e noteazN puncMia Pn f.o. Recoltarea urinei -cop explorator ( informeazN asupra stNrii funcMionale a rinichilor, cQt Oi a Pntregului organism materiale - urinar sau ploscN - muOama, alezN - materiale pentru toaleta organelor genitale externe - epru ete sterile sau alte recipiente Pn funcMie de examenul cerut - lampN de spirt Oi chi rituri pregNtirea pacientului - psihicN - se anunMN Oi se instruieOte pri$ind folosirea azinetului - sN Otie sN utilizeze numai recipientul gol Oi curat

- sN urineze fNrN defecaMie - sN $erse imediat urina Pn $asul colector - sN nu urineze Pn timpul toaletei - fizicN
-

se protejeazN patul cu muOama Oi alezN se aOeazN plosca su pacient se face toaleta organelor genitale externe se PndepNrteazN azinetul Oi se PnlocuieOte cu altul curat

recoltarea urinei pentru examen sumar - din urina o MinutN se trimite un eOantion de 1::-16: ml recoltarea urinei pentru uroculturN la jumNtatea micMiunii - urocultura sta ileOte prezenMa acteriilor Pn urinN - se recolteazN urina de dimineaMa &concentraMie mare de germeni', Pn a senMa unui tratament cu perfuzii &efect de diluMie' - Pnainte de Pnceperea tratamentului cu anti iotice, se spalN mQinile cu atenMie Oi se usucN cu prosop curat - prima cantitate de urinN emisN, aproximati$ 6: ml, se eliminN la toaletN sau Pn azinet, apoi fNrN sN se PntrerupN jetul urinar, se recolteazN aproximati$ 6 ml urinN Pntr-o epru etN sterilN - se flam eazN gura epru etei Pnainte Oi dupN recoltare - se astupN repede cu dopul - se transportN la la orator sau se PnsNmQnMeazN direct pe mediul de culturN Oi se introduce la termostat /a femei recoltarea necesitN o toaletN atentN( se spalN cu apN Oi sNpun, se clNteOte cu soluMie antisepticN de permanganat de H sau ceai de muOeMel sau apN fiartN Oi rNcitN, se Oterge cu o compresN sterilN sau cu un prosop curat cNlcat cu fierul Pncins Pnainte de folosire. -e introduce un tampon steril intra$aginal , dacN este cazul, pentru a e$ita ca urina sN fie contaminatN cu scurgere $aginalN. -e recolteazN jetul mijlociu direct Pn epru eta sterilN? dopul se Mine Pn mQnN fNrN a atinge porMiunea ce intrN Pn epru etN

Transportul tre uie sN fie asigurat Pn curs de 1h de la prele$are deoarece urina este un excitant mediu de culturN? astfel sunt necesari cQMi$a germeni pentru a o Mine Pn scurt timp o contaminare masi$N

4rina poate fi pNstratN la frigider cQte$a ore &la ; V0 2-6h' 0antitatea de urinN pentru uroculturN este de 6ml&Pn epru etN' Nu se administreazN anti iotice 1: zile Pnainte de recoltare ,olna$ul nu $a consuma lichide timp de 12-2;h Pnainte de recoltare Nu $a urina 5h Pnainte de recoltare

Recoltarea se face de preferinMN dimineaMa la ridicarea din pat.

Perfuzia intravenoasa Perfuzia intra$enoasN - introducerea pe cale parenteralN, picNturN cu picNturN, a soluMiei medicamentoase pentru reechili rare hidroelectroliticN, hidroionicN Oi $olemicN a organismului. -cop hidratarea Oi mineralizarea organismului administrarea medicamentelor la care se urmNreOte efect prelungit depurati$, diluQnd Oi fa$orizQnd excreMia din organism a produOilor toxici completarea proteinelor sau a altor componente sanguine alimentarea pe cale parenteralN

materiale materiale pentru dezinfecMia de tip II ( dezinfectante D alcool iodat? tampoane sterile &se curNMN pielea cu tamponul Pm i at Pn dezinfectant, apoi cu un tampon steril ? se aplicN PncN o datN dezinfectantul Oi se Oterge pielea cu tamponul steril, durata de acMiune fiind de 9: sec.' materiale pentru puncMia $enoasN

de protecMie-pernN elasticN pentru sprijinirea raMului, muOama, alezN? instrumentar Oi materiale sterile - seringi Oi ace de unicN folosinMN&se $erificN integritatea am alajului, $ala ilitatea sterilizNrii, lungimea Oi diametrul acelor' - Pn funcMie de scop? pense, mNnuOi chirurgicale, tampoane

 alte materiale-garou sau andN Esmarch, fiole cu soluMii medicamentoase, soluMii perfuza ile, tN$iMN renalN perfuzor D trusN de perfuzie &am alat de unicN Pntre uinMare' pompN de perfuzie automatN-cu reglare programatN a $olumului Oi ratei de flux ro inete cu douN sau mai multe cNi ranulN&cateter i.$.' fluturaO enzi de leucoplast pentru fixarea acului &canulei' Oi a tu ului perfuzorului de pielea olna$ului

In ectia intramusculara Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei su stante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. -cop( introducerea in organism a unor su stante medicamentoase. /ocuri de electie( Regiunea superoexterna fesiera, deasupra marelui trochanter? fata externa a coapsei, in treimea mijlocie? fata externa a ratului in muschiul deltoid. 3ateriale necesare Ta$a medicala cu( musama si aleza ta$ita renala casoleta cu tampoane sterile de $ata sau comprese din tifon lampa de spirt seringi sterilizate si uscate de marime corespunzatoare cantitatii su stantei de administrat medicamentul de injectat &solutii apoase, uleioase, pul eri uscate solu ile in apa distilata sau ser fiziologic' in flacoane inchise alcool, eter, enzina iodata sau tinctura de iod pile pentru deschiderea fiolelor

cel putin trei acede marimi diferite, inarmate cu mandrin? pensa antomica sau pensa Pean medicamente pentru e$entualele accidente( adrenalina, efedrina,cardiotonice, calciu, Romergan, etc.

Tehnica executarii injectiei intramusculare Y -e pregatesc materialele si instrumentele necesare si se transporta langa olna$ &cu ta$a sau masuta'. Pregatirea psihica si fizica a olna$ului? - -ta ilirea locului injectiei - -e anunta olna$ul si i se explica necesitatea tehnicii? - -e aseaza ola$ul in decu it $entral, lateral, pozitie sezand sau in picioare - -e descopera locul de electie? - Pentru injectie in regiunea fesiera, se repereaza urmatoarele puncte( - punctul -marno$, la un lat de deget deasupra marelui trochanter si inapoia lui. - punctul ,ertlhelemeL, la unirea treimii externe cu cele doua treimi interneale liniei care uneste splina iliaca antero-posterioara cu extremitatea superioara a santului interfesier. - zona situata deasupara liniei care uneste splina iliaca posterioara cu marele trochanter. Pentru pozitia sezand, injectia se efectueaza in toata regiunea fesiera, deasupra punctului de sprijin. Efectuarea injectiei - -palare pe maini cu apa curenta si sapun? - "ezinfectarea mainilor cu alcool? - -e monteaza seringa in conditii de asepsie perfecta. - -e $erifica fiola, se incarca seringa cu su stanta de injectat, se elimina. !on"a ul vezical -ondajul $ezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in $ezica urinara realizand astfel o comunicatie intre interiorul $ezicii si mediul extern. -0#P4/( 1. explorator Y cand se efectueaza pentru recoltarea unei cantitati de urina in $ederea examenelor de la orator sau cand se efectueaza pentru depistarea unor modificari patologice ale uretrei si $ezicii urinare?

2. terapeutic Y cand se efectueaza pentru e$acuarea continutului $ezicii in situatia cand aceasta nu se face spontan sau pentru executarea unor procedee terapeutice prin sonda? Pregatirea materialelor( - musama si aleza - manusi de cauciuc sterile - 2 sonde )oleL lungi de aproximati$ 16 cm, cu $arful usor indoit complet rotunjit a$and 1-2 - orificii laterale aproape de $arf - 1-2 epru ete pentru urocultura - medii de cultura in functie de germenii cautati - ser fiziologic - casoleta cu tampoane de $ata sterile - 2 pense hemostatice sterile - materiale pentru toaleta organelor genitale - ta$ita renala - azinet - recipient pentru recoltarea urinei 3edicamente( ulei de parafina steril, oxiceanura de mercur 1 la 6::: Pregatirea pacientei( - se anunta olna$a, i se explica necesitata tehnici? - se izoleaza patul cu un para$an, se protejeaza cu musama si aleza? - pacienta este asezata in decu it dorsal cu genunchii departati &pozitie ginecologica'? - se indeparteaza perna si patura? - se acopera pacienta lasand li era regiunea genitala? - se aseaza azinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe? - se indeparteaza azinetul si se aseaza intre coapsele pacientei, ta$ita renala. Tehnica efectuarii sondajului - sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta cat si pentru mainile celui ce-l efectueaza si pentru instrumentar? - asistenta im raca manusile de cauciuc sterile? - e$identiaza meatul urinar &locul pe unde iese urina'? - dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral, de sus in jos in directia anusului? - operatia se face de 2-9 ori?

- scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale mainii drepte? - lu rifiaza sonda cu ulei steril? - sonda $a fi orientata cu $arful in sus si se introduce in uretra ;-6 cm? - paralel cu inaintare sondei, extremitatea li era a acesteia $a fi co orata printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecereaCinaintarea ei prin $ezica? - primele picaturi de urina se lase sa se scurga in ta$ita renala apoi urina se colecteaza in recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de colectare? - dupa ce urina a fost recoltata, capatul li er al il pensam cu o pensa hemostatica iar extragerea sondei se $a face cu aceleasi miscari in sens in$ers? Ingrijirea ulterioara a pacientei( - se efectueaza toaleta regiunii $ul$are - pacienta este ajutata sa se im race si sa se instaleze comod in pat? - $a fi supra$egheata in continuare? - tehnica se noteaza in ).#. a olna$ului precizand( numele celui care a efectuat-o, cantitatea de urina recoltata si aspectul macroscopic al urinei?

CAPITOLUL VI PREZENTARE CAZURI

C*/u$ 1 B Nume si prenume( ,.". B +arsta( 28 de ani B -tare ci$ila( casatorita B Religie( ortodoxa B Nationalitate( romana B #cupatie( salariata !ntecedente heterocolaterale( - neaga !ntecedente personale fiziologice si patologice( B 3enarha-ll ani B 0icluri menstruale -neregulate

B 4ltima menstruatie(; august B Nasteri( : B !$orturi(9 B 0ontracepti$e( neaga B Internari anterioare- in luna +1 de sarcina pentru amenintare de a$ort B # iceiuri de $iata - fumatoare( 1: ligari pe zi *reutate initiala - 5;.g. *reutate actuala - 77.g D *,!("% . '& !%&r!*r&(-arcina 95 de saptamani, fat $iu, mem rane rupte 15.:2.2:1; la ora :7(2:, azin eutocic, de ut de tra$aliu. -arcina a fost depistata la 1: saptamani.0ontroale prenatale lunare, cu e$olutie fiziologica. Inter$entie chirurgicala principala( operatie de cezariana.

M(% 0&$& !%&r!*r ( Pacienta 3." in $arsta de 28 de ani se intemeaza in data de 15.:2.2:1; in clinica de o stretica cu modificari de sarcina in 95 de saptamani. Z )ara 04" Z 0ol sters, nedilatat Z -curgere de /! Z Prezentatie pel$ina Z 0ircumferinta a dominal 111 cm Z l)4 97 cm Z Tonus uterin normal Z T!. 19:C8: mm<g, P.F: Cmin "atorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de cezariana. In data de 17.:2.2:I; nasterea a fost declansata cu cezariana. Pacienta da nastere unui fat $iu, de sex ), cn 99:: g, /-;F cm, fara traumatisme, fara malformatii, scor !P*!R F iar la 6 minute 1:.

"eli$renta placentei 16 minute.

P$*! .u !&0( $& -u!'*)&!%*$& *$& 4($!*0u$u 'up* .(!.&p%u$ V r, ! & 3&!'&r"(!
Nr5.r% N&0( * -u!'*)&!%*$* 1 2 9 ; 6 ! respira, a a$ea o una circulatie ! ea si a manca ! elimina ! se misca,a a$ea o una postura ! dormi,a se odihni M*! -&"%*r '& '&p&!'&!%* Tahicardie *returi,+arsaturi Eliminare inadec$ata Repaos la pat Insomnie Sur"* '& ' - .u$%*%& -angerare moderata "eficit alimentar si hidric prin refuz 0ezariana "urerea,interzicerea mo ilizarii "urerea,anxietatea

5 7 8 F 1: 11 12 19 1;

! se im raca,a se dez raca ! mentine temperatura corpului constanta ! mentine tegumentele curate si integre ! e$ita pericolele ! comunica ! actiona conform propriilor credinte si $alori ! te realiza ! te recrea ! in$ata

"eficit de autoingrijire <ipertermie "ificultate in autoingrijire !nxietate Independent Independenta Independenta Incapacitatea de o acti$itate recreati$a 0unostinte insuficiente asupra noului rol de mama

0ezariana "urerea Repaos la pat "urere

!nxietate Inaccesi ilitatea la informatii

P$*! '& !,r 2 r& Pro lema

0ezariana

# iecti$
-a nu prezinte complicatii in timpul inter$entiei chirurgicale

Inter$entii autonome si delegate

Pregatire preoperatorie( -se face testarea la anestezic -se face clisma e$acuatoare - aie generala -in ziua inter$entiei pacienta nu mai ea,se mai face o clima e$acuatoare, se indeparteaza pilozitatea si ijuteriile, se adijoneaza zona rasa, se instaleaza sonda urinara,se prinde o linie $enoasa si se masoara functiile $itale Ingrijjirea postoperatorie(

E$aluare
Pacienta nu a suferit complicatii pre si postoperatorii,prezinta o stare generala relati$ una cu T.! 19:C6: mm<g, PD76 Cmin RD18 respCmin TD98,6[0 "iurezaD17::ml

Tahicardie

-a ai a un ritm cardiac in limite normale

*returi si $arsaturi

0om aterea lor

"urere la ni$elul a domenului <ipertermie Imo ilizare la pat

"iminuarea durerii 3entinerea temperaturi in limite normale -e poate mo iliza

-se supra$egheaza functiile $itale si $egetati$e -se asigura pozitia corespunzatoare -se administreaza un regim alimentar usor,iar mo ilizarea se face su supra$eghere -monotorizeaza functiile $itale -masurarea pulsului la fiecare ; ore -se linisteste pacienta -se face ilantul hidroelectrolitic al lichidelor -se administreaza medicatia prescrisa de medic !dministrarea de medicamente la indicatia medicului,hidratarea parenterala !dministrarea de antalgice, efectuarea masajului uterin -se hidrateaza pacienta -se administreaza antitermice 3asaj usor gen netezire la ni$elul gam elor, miscari pasi$e, schim area pozitiei si a lenjeriei !dministrarea de medicamente la cererea medicului -e practica spalatul pacientei pe regiunii la pat, controleaza in$olutia uterina si lohiile -a creeze o stare linistita in salon

Pacienta prezinta un puls normal

Pacienta nu mai prezinta greturi si $arsaturi "urere diminuata Pacienta nu mai prezinta temperatura T.!D1;:C6:mm<g Pacienta efectueaza miscari usoare Pacienta se odihneste Tegumentele sunt curate si integre Pacienta sa se recreeze citind

"ificultatea de a se odihni "eficit de ingrijjire

-a se odihneasca !sigurarea igienei

"ificultate in recreere

-a se recreeze

EVALUARE : E$olutia pacientei este fa$ora ila.Pacienta prezinta o stare de ine,cunoaste si respecta regimul ingieno-dietetic.-e externeaza cu recomandarea de a re$eni pentru scoaterea firelor din urma

inter$entiei,sa isi schim e pansamentul zilnic si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definiti$a a suturii.

C*/u$ 2
B Nume si prenume( -.0. B +arsta( 26 de ani B -tare ci$ila( casatorita B Religie( ortodoxa B Nationalitate( romana B #cupatie( salariata !ntecedente heterocolaterale( - neaga !ntecedente personale fiziologice si patologice( B menarha la 11 ani B cicluri menstruale neregulate B ultima menstruatie 16 august B Nasteri-# B !$orturi-# B 0ontracepti$e -orale 2::6-2:19 B *reutate initiala - 67.g *reutate actuala -58.g

C(!' %

'& 0 *%* " '& )u!.*( corespunzatoare

C()p(r%*)&!% ( nu fumeaza, nu ea alcool D *,!("% . '& !%&r!*r&(-arcina 98 saptamani, fat $iu, mem rane rupte &18.:1.2:1;' , de ut de tra$aliu, azin eutocic, lnter$entie chirurgicala principal( operatic de cezariana -e interneaza acuzand 04" pentru asistenta la nastere

M(% 0&$& !%&r!*r ( Pacienta -.0 in $arsta de 26 de ani, se interneaza in data de 18.:1.2:1;, in clinica de o stetrica cu rnodificari induse de sarcina in 98 de saptarnani. - 0ircumferinta a dominala ( 1:9 cm - I)4 (92 cm - 0ontractii uterine( la 7 minute - Tonus uterin normal - 0ol sters - 3em rane rupte - /ichid amniotie clar - Prezentatie pel$ina - T.!. 16#C8: mm<g, P.D87 ECmin. "atorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de 1F.:1.2:1; la ora :2(95, nasterea a fost declansata cu cezariana. Pacienta da nastere unui fat de sex ), cu 9::: g, /D66cm,faraa malformatii, fara traumatisme, scor !P*!R -8, iar la 6 minute 1:.

"eli$reuta placentei -2: min

P$*! .u !&0( $& -u!'*)&!%*$& *$& 4($!*0u$u 3&!'&r"(!

Nr5.r% N&0( * -u!'*)&!%*$* 1 2 9 ; 6 5 7 ! respira, a a$ea o una circulatie ! ea si a manca ! elimina ! se misca,a a$ea o una postura ! dormi,a se odihni ! se im raca,a se dez raca ! mentine temperatura corpului constanta

'up* .(!.&p%u$

V r, ! &

M*! -&"%*r '& '&p&!'&!%* Tahicardie Inapetenta 0onstipatie Repaus la pat "ificultate in a se odihni "eficit de autoingrijire Independenta

Sur"* '& ' - .u$%*%& -angerare moderata 0ezariana Peristaltism "urerea,interzicerea mo ilizarii "urerea,anxietatea 0ezariana

8 F 1: 11 12 19 1;

! mentine tegumentele curate si integre ! e$ita pericolele ! comunica ! actiona conform propriilor credinte si $alori ! te realiza ! te recrea ! in$ata

"ificultate in autoingrijire !nxietate Independent Independenta Independenta Incapacitatea de o acti$itate recreati$a Independenta

Repaus la pat "urere

!nxietate

P$*! '& !,r 2 r&

Pro lema
0ezariana

# iecti$
-a nu prezinte complicatii in timpul inter$entiei chirurgicale

Inter$entii autonome si delegate

Pregatire preoperatorie( -se face testarea la anestezic -se face clisma e$acuatoare - aie generala -in ziua inter$entiei pacienta nu mai ea,se mai face o clima e$acuatoare, se indeparteaza pilozitatea si ijuteriile, se adijoneaza zona rasa, se instaleaza sonda urinara,se prinde o linie $enoasa si se masoara functiile $itale Ingrijjirea postoperatorie( -se supra$egheaza functiile $itale si $egetati$e -se asigura pozitia corespunzatoare -se administreaza un regim

E$aluare
Pacienta nu a suferit complicatii pre si postoperatorii,prezinta o stare generala relati$ una cu T.! 1;:C6: mm<g, PD8; Cmin RD17 respCmin TD97,6[0 "iurezaD12::ml

Tahicardie Inapetenta "urere la ni$elul a domenului 0onstipatie

-a ai a un ritm cardiac normal -a se poate hidrata corespunzator "iminuarea acesteia -a prezinte eliminari adec$ate

alimentar usor,iar mo ilizarea se face su supra$eghere # ser$area si notarea functiilor $itale -imularea poftei de mancare,hidratare parenterala !dministrarea de antalgice la indicatia medicului 3asaj a dominal,regim alimentar usor si administrarea de laxati$e la cererea medicului, clisma e$acuatoare 3asaj usor gen netezire la ni$elul gam elor, miscari pasi$e, schim area pozitiei si a lenjeriei !dministrarea de medicamente la cererea medicului

Puls tahicardic Pacienta nu mai prezinta greturi si $arsaturi "urere releti$ diminuata Pacienta nu mai prezinta temperatura T.!D1;:C6:mm<g Pacienta efectueaza miscari usoare Pacienta se odihneste T.!D12:C7:mm<g PD78 Cmin RD15respCmin TD95,6[0 "iurezaD15::ml Tegumentele sunt curate si integre

Imo ilizare la pat

-e poate mo iliza

"ificultatea de a se odihni

-a se odihneasca

"eficit de ingrijjire

!sigurarea igienei

"ificultate in recreere !nxietate

-a se recreeze 0om aterea ei

-e practica spalatul pacientei pe regiunii la pat, controleaza in$olutia uterina si lohiile.)olosirea tampoanelor curate si sterile,schim area lor ori de cate ori este ne$oie. -a creeze o stare linistita in salon !sistenta comunica cu pacienta,o educa rolul de mama

Pacienta sa se recreeze citind !nxietatea diminuata

EVALUARE : E$olutia pacientei este fa$ora ila.Pacienta prezinta o stare de ine,cunoaste si respecta regimul ingieno-dietetic.-e externeaza cu recomandarea de a re$eni pentru scoaterea firelor din urma

inter$entiei,sa isi schim e pansamentul zilnic si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definiti$a a suturii,sa consume lichide si alimente usoare.

CAZUL 6 B Nume si prenume( 3.l. B +arsta( 96 de ani B -tare ci$ila( casatorita B Religie( ortodoxa B Nationalitate( romana B #cupatie( salariata !ntecedente heterocolaterale( - neaga !ntecedente personale fiziologice si patologice( B menarha la 19 ani B cicluri menstruale regulate B ultima menstruatie 16 august B Nasteri-l B !$orturi -: B 0ontracepti$e -neaga B *reutate initiala - 5:.g C(!' % *reutate actuala -72.g '& 0 *%* " '& )u!.*( corespunzatoare

C()p(r%*)&!% ( nu fumeaza, nu ea alcool D *,!("% . '& !%&r!*r&(-arcina 9F saptamani, fat $iu, mem rane rupte &16.:9.2:1;' , de ut de tra$aliu, azin eutocic. Inter$entie chirurgicala principal( operatie de cezariana -e interneaza acuzand 04" pentru asistenta la nastere

M(% 0&$& !%&r!*r ( Pacienta 3.I in $arsta de 96 de ani, se interneaza in data de 16.:9.2:1;, in clinica de o stetrica cu rnodificari induse de sarcina in 9F de saptarnani. - 0ireumferinta o dominala ( 1:9 cm - I)4 (92 cm 0ontractii uterine( la 7 minute - Tonus uterin normal - 0ol sters - 3em rane rupte - /ichid amniotic clar - Prezentatie pel$ina - T.!.16:C6: mm<g, P.D82 Cmin. "atorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de 2:.:9.2:1; la ora :6(6:, nasterea a fost declansata cu cezariana. Pacienta da nastere unui fat de sex 3, cu 98:: g, /D68cm, fara malformatii, fara traumatisme, scor !P*!R -F, iar la 6 minute 1:. "eli$renta placentei -16min

P$*! .u !&0( $& -u!'*)&!%*$& *$& 4($!*0u$u 3&!'&r"(!

Nr5.r% N&0( * -u!'*)&!%*$* 1 2 9 ; 6 5 7 8 ! respira, a a$ea o una circulatie ! ea si a manca ! elimina ! se misca,a a$ea o una postura ! dormi,a se odihni ! se im raca,a se dez raca ! mentine temperatura corpului constanta ! mentine tegumentele curate si integre

'up* .(!.&p%u$

V r, ! &

M*! -&"%*r '& '&p&!'&!%* Tahicardie +arsaturi Ischiurie Repaus la pat "ificultate in a se odihni Independenta Independenta "ificultate in autoingrijire

Sur"* '& ' - .u$%*%& -angerare moderata 0ezariana 0ezariana "urerea,interzicerea mo ilizarii "urerea 0ezariana

Repaus la pat

F 1: 11 12 19 1;

! e$ita pericolele ! comunica ! actiona conform propriilor credinte si $alori ! te realiza ! te recrea ! in$ata

!nxietate Independent Independenta Independenta Incapacitatea de o acti$itate recreati$a Independenta

"urere

!nxietate

P$*! '& !,r 2 r&

Pro lema
0ezariana

# iecti$
-a nu prezinte complicatii

Inter$entii autonome si delegate

Pregatire preoperatorie( -se face testarea la anestezic -se face clisma e$acuatoare - aie generala -in ziua inter$entiei pacienta nu mai ea,se mai face o clima e$acuatoare, se indeparteaza pilozitatea si ijuteriile, se adijoneaza zona rasa, se instaleaza sonda urinara,se prinde o linie $enoasa si se masoara functiile $itale Ingrijjirea postoperatorie( -se supra$egheaza functiile $itale si $egetati$e -se asigura pozitia corespunzatoare -se administreaza un regim alimentar usor,iar

E$aluare
Pacienta nu a suferit complicatii pre si postoperatorii,prezinta o stare generala relati$ una cu T.! 12:C;: mm<g, PD5; Cmin RD17 respCmin TD97,2[0 "iurezaD12::ml

mo ilizarea se face su supra$eghere Tahicardie +arsaturi Imo ilizare deficitara -a ai a un ritm cardiac normal 0om aterea lor -e poate mo iliza # ser$area si notarea functiilor $itale !dministrarea de medicamente la indicatia medicului !dministrarea de antalgice la indicatia medicului. !jutarea pacientei pentru adaptarea unei pozitii de confort. /a indicatia medicului $itaminoterapie Puls normal Pacienta nu mai prezinta $arsaturi Pacienta se mo ilizeaza singura T.!D11:C6:mm<g PD58 Cmin RD15respCmin TD95,6[0 "iurezaD16::ml Pacienta se odihneste corespunzator Tegumentele integre

"ificultatea de a se odihni "eficit de ingrijjire

-a se poata odihni

-a prezinte tegumente -e practica spalatul integre pacientei pe regiunii la pat, controleaza in$olutia uterina si lohiile.)olosirea tampoanelor curate si sterile,schim area lor ori de cate ori este ne$oie.0ontroleaza in$olutia uterina. "ificultate in recreere -a se recreeze -a creeze o stare linistita in salon !nxietate 0om aterea anxietatii !sistenta comunica cu pacienta,o educa rolul de mama

Pacienta se recreeza !nxietatea diminuata

EVALUARE : E$olutia pacientei este fa$ora ila.Pacienta prezinta o stare de ine,cunoaste si respecta regimul ingieno-dietetic.-e externeaza cu recomandarea de a re$eni pentru scoaterea firelor din urma inter$entiei,sa isi schim e pansamentul zilnic si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definiti$a a suturii.

CONCLUZII FINALE Plecand de la o afectiune des intalnita in practica,am dorit ca prin lucrarea de fata sa relatez importanta ingrijirilor acordate lauzei dupa operatia de cezariana. Pacienta ,." in $arsta de 28 ani a a$ut o e$olutie fa$ora ila datorita ingrijirilor acordate.!m insistat ca aceasta sa in$ete cum sa se autoingrijeasca,sa pre$ina complicatiile,sa inteleaga importanta regimului alimentar. !m o ser$at la acesta caz o disponi ilitate a pacientei la acumulare de cunostinte si deprinderi necesare mentinerii satrii de sanatate,mai putin o reticenta fata de recomandarea renuntarii la o iceiurile daunatoare sanatatii. -pecific cazului 2,am remarcat interesul pacientei -.0 in $arsta de 26 de ani,fata de programul de ingrijire,dorinta sa de a cunoaste cat mai multe lucruri despre e$olutia ei. /a cazul 9 am constat ca a fost ne$oie sa aloc mai mult timp pentru a ajuta pacienta 3.I in $arsta de 96 ani ,sa inteleaga masurile de profilaxie ( sa respecte regimul ingieno-dietetic,sa e$ite efortul fizic. 0onsider ca ingrijirile cu rol propriu si delegat acordate de mine si de catre echipa de ingrijire au a$ut o mare importanta pentru pacienti si ca acestea au raspuns ne$oilor particulare ale fiecaruia si totodata au raspuns asteptarilor acestora. Toate aceste satisfactii au dus la cresterea interesului meu fata de aceasta specialitate pe care mi-am ales-o.

CAPITOLUL VII E'u.*% * p&!%ru "*!*%*%& !sistenta medicala $a instrui lauza sa pre$ina aparitia prolapsului genital prin( Instruim lauza sa nu forteze planseul prin sedere in pozitie sezand in primele zile de la nastere Instruim pacienta sa mentina igiena locala si sa pre$ina incontinenta &spalarea si uscarea repetata a regiunii genital, folosirea tampoanelor, e$itarea ortostatismului preiungit, e$itarea alimentelor care produc gaze si constipatie' !sistenta medicala o ser$a cantitatea si aspectul lohiilor -palarea pe maini si dezinfectarea cu solutii antiseptic 4nghiile sa fie taiate scurt si se pilesc aperitatiile -anul se spala inainte si dupa fiecare supt cu apa calduta si se sterge cu prosop curat. "upa fiecare supt sanul se unge cu un unguent ce contine foliculina \ilnic se examineaza patogene' sanul &declansarea secretiei lactate, anomalii,alte stari

In primele 2-9 zile dupa nastere, glanda mamara secreta colostru &lichid gal ui cu continut crescut de minerale si proteine si scazut de lipide si glucide, contine anticorpi' care are rol important in imunizarea pasi$a a nou nascutului.

In urmatoarele zile se sta ileste secretia lactata propriu zisa care de$ine tot mai a undenta. "aca apar fisuri mamare sanul $a fi pus in repaus, laptele $a fi extras prin mulgere, se ingrijesc fisurile. 0and lauza are hipolactatie , copilul se pune la san In %furia laptelui%. -e reduce cantitatea de lichide

Pregatirea lauzei pentru alaptare si respectarea igienei personale( /auza $a im raca halatul de protectie !copera parul cu asma de panza, iar gura nou nascutului cu masca de tifon. -e asigura igiena personala zilnic "upa 5 saptamani lauza poate face aie generala

!sigurarea regimului alimentar( Primele 2; de ore regim hidro-$egetal, a 2-a zi regim complet, ogat in Iichide.\ilnic se consuma zarza$aturi, fructe, copilului, legume crude, pentru tranzitul intestinal.

In primele zile lauza se $a ridica din pat doar pentru alaptarea ser$irea mesei si pentru toaleta. Treptat se trece la o $iata normal

3o ilizarea precoce se aplica dupa a 2-a zi de lauzie cu miscari usoare de gimnastica medicala pentru refacerea muschilor a dominali, refacerea planseului pel$i-perineal.

In primele 2; de ore se executa miscari de respiratie ampla prin ridicarea si co orarea ratelor, miscari acti$e ale mem relor inferioare de 9 ori pe zi cate 1:16 minute.In urmatoarele zile se completeaza gimnastica medicala si se fac miscari de flexie si extensie a coapselor, de pedalare, de forfecare, miscari de contractii ale muschilor ridicatori anali, miscari pentru intrerinerea rnuschilor peretelui a dominal.

Realizarea alaptarii copilului. In primele 2;-;8 de ore lauza poate sa stea in decu it lateral

Ii se asigura un scaun cu spatar ( asezata pe scaun, cu piciorul din dreptul saoului din care $a suge copilul sprijinit pe un scaunel !jutam lauza sa sprijine copilul cu capul pe ante ratul ei si cu fata intoarsa spre san Ii aratam cum sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa fie li er # instruim pe lauza ca dupa 5 saptamani sa se prezinte pentru examen local Reluarea locului de munca se face dupa concediul post-natal. Educam lauza sa e$ite contactul sexual 5 saptamani postpartum

#I#LIOGRAFIE

1. !l u R.3., !natomia si fiziologia omului, 1F87 2. ,elascu 3., Tratamentul Editura "acia 0luj-Napoca, 1F86 9. "r.+asile Nitescu, 0hirurgie # stetrica-*inecologie, Editura "idactica si Pedagogica, ,ucuresti-1FF: ;. ,orundel 0., 3anual de medicina interna, Editura 3edicala, ,ucuresti,1F7F 6. ,ruc.ner 1., 3edicina interna, 1F8: 5. )odor :., 3edicina intemii , $ol. I, Editura "acia, 0luj-Napoca, 1F7; 7. 0., !natomia si fiziologia omului 0ompediu, Editura 0orint, ,ucuresti2::1 olilor cronice In medicina interna, $ol. 1,

8. Titirc1l./., *al *., -euchea 3., "oro antu E., ,alta *., \amfir 3., I$an 3., !rdeleanu 3., Pese. 3., Tehnici de e$aluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Editura +iata Romaneasca, ,ucuresti, 2::1 F. +oiculescu 3., 3edicinii generala, 2::; 1#.lon 3unteanu, Timisoara 1FF: 4terul cicatriceal dupa cezariana, Editura )acia,