Anatomia nasului si a sinusurilor paranazale

Anatomia nasului extern - piramida nazala

Separata de regiunile invecinate prin santurile:

Nazo-frontal

Nazo-genian

Nazo-labial

Baza

Orificiile narinare

Subcloison

Santul subnazal (philtrum)

Fete laterale

Marginea ventral

Piramida nazala

Scheletul osos

Oasele proprii nazale

Apofizele ascendente ale maxilarului

Scheletul cartilaginos

Cartilajele triunghiulare

Cartilajele alare mari

Cartilajele alare mici

Cartilajele sesamoide (inconstant)

Anatomia foselor nazale

Alcatuite din:
- Vestibulul nazal
- Fosa nazala propriu zisa
Vestibulul nazal
- delimitare: pragul narinar limen nasi
- tapetat de tegument ce prezinta vibrize
- rol in macrofiltrarea aerului
- limen nasi: rol in dirijarea aerului inspirat
foselor nazale

spre etajul superior al

Fosa nazala
Pereti

Inferior
Lateral
Superior
Medial/septul nazal

Peretele superior al fosei nazale

Spina nazala a osului frontal

Lama ciuruita a etmoidului

Peretele anterior si inferior al sinusului sfenoid

Peretele inferior

Spina nazala a osului maxilar

Apofiza palatina a osului maxilar

Lama orizontala a osului palatin

Peretele medial septul nazal

Structura osteo-cartilagionasa

Lama perpendiculara a etmoidului

Vomer

Cartilaj patrulater

Structura osoasa a peretelui lateral al foselor nazale

Osul propriu nazal

Apofiza ascendenta (frontala) a osului maxilar

Osul lacrimal

Etmoidul + cornetele nazale mijlociu si superior

Cornetul nazal inferior

Lama perpendiculara a osului palatin

Lama mediala a apofizei pterigoide

Cornetele nazale
-

Inferior
-

Meatul nazal mijlociu

Mijlociu
-

Meatul nazal inferior

Meatul nazal superior

Superior

Prezinta: cap, corp, coada

Meatul nazal inferior

Intre podeaua fosei nazale si CNI

La 2-3 cm posterior de capul CNI se gaseste ostiumul canalului

lacrimo-nazal

Meatul nazal mijlociu

Intre CNI si CNM

Cheia de bolta a chirurgiei rino-sinusale

Contine:

Apofiza unciforma

Bula etmoidala

Hiatusul semilunar (ostiumurile de drenaj ale sinusurilor

anterioare ale fetei (maxilar, etmoid anterior si frontal)

Meatul nazal superior

Intre CNM si CNS

Se deschid ostiumurile de drenaj ale SPF (etmoid posterior si

sfenoid) prin ostiumuri separate sau prin recesul sfenoetmoidal

Coanele
Comunicarea foselor nazale cu rinofaringele

Aspect patrulater:
perete superior: corpul sfenoidului si o parte din vomer
peretele inferior: lama orizontala a osului palatin
peretele lateral: lama mediala a pterigoidei
peretele medial: marginea posterioara a vomerului

Mucoasa nazala

Regiune senzoriala

Ocupa o arie restransa: CNS, septul nazal adiacent, treimea

mijlocie a peretelui superior al FN

Regiune respiratorie

Epiteliu psudostratificat cilindric ciliat

Vascularizatia foselor nazale

Asigurata de catre ambele sisteme carotidiene

Carotida externa
Artera sfenopalatina

Artera septului nazal

Artera cornetelor nazale inferior si mijlociu

Artera labiala superioara

Artera palatina mare

Carotida interna

Artera etmoidala

anterioara

posterioara

Pata vasculara Kisselbach

zona anastomotica intre cele doua sisteme carotidiene

treimea anteroinferioara a septului nazal

Cea mai frecventa zona de epistaxis

Ramuri arteriale participante

Artera septului nazal

Arteriola subcloisonului

Ram anterior din artera palatina mare

Ram septal din artera etmoidala anterioara

Funciile nasului
1. functia respiratorie: ncalzirea, umidifierea i purificarea aerului
inspirat
2. functia olfactiva: prin intermediul mucoasei olfactive
3. functia de aparare: mecanica, bacteriologica i imunologica
4. functia fonatorie: rinolalie inchisa, rinolalie deschisa
5. functia estetica

1. Functia respiratorie
1. Incalzirea, umidifierea aerului
- Se face la nivelul zonelor de contact cu mucoasa
nazala, in special in zona CNI (structura cu lacuri
sanguine)
2. Purificarea aerului
1. Cu ajutorul
1. vibrizelor
2. Covorului rulant mucociliar

2. Functia olfactiva

Rol in alimentatie si sexualitate

3. Functia de protectie

Aparare mecanica

Stranut

Protectie bacteriologica si imunologica

Se realizeaza prin aparatul mucociliar (dependent de ph,

temperatura, conformatia foselor nazale)

Directia -> spre portiunea posterioara a gatului

(rinofaringe)

Factorii de aparare sunt specifici (IgA, IgM, IgG) si nespecifici

(lizozim, interferon, inhibitori ai proteazelor, complement)

3. Functia fonatorie

Cavitatile nazale si sinusurile paranazale fac parte din

rezonatorii supralaringieni care confera timbrul sunetului

Rinolalie inchisa (obstructii nazale)

Rinolalie deschisa (rinite atrofice)

4 . Functia estetica

Rol important in

definirea personalitatii

individului

evolutia psihologica

Integrarea sociala

Examinarea clinica

Inspectia

Palparea

Narinoscopia

Rinoscopia anterioara

Examenul functional

Examenul permeabilitatii olfactive

Examenul acuitatii olfactive

Metode de examinare imagistice si endoscopice

Inspectia

Se verifica integritatea piramidei nazale

Leziuni ale tegumentelor

Deformatii ale piramidei nazale sau ale orificiilor narinare

Se face bimanual

Palparea

Se pot detecta

semne de fracturi:
crepitatii osoase
mobilitate anormala a fragmentelor osoase
durere la palpare

Prezenta: lizei osoase, formatiunilor tumorale, etc

Narinoscopia

Modificari la nivelul orificiilor narinare si a vestibulului nazal

Asimetrii narinare

Afectiuni ale tegumentelor vestibulare

Luxatii de subcloison

Rinoscopia anterioara

Cu ajutorul speculului Hartmann

Pozitii

Orizontala

Septul nazal in portiunea anterioara

Capul CNI

Intrarea in meatul nazal inferior

Oblica (la 30 grade)

Corpul CNI

Septul nazal

Capul CNM

Intrarea in MNM

Examenul permeabilitatii nazale - rinohigroscopie

Examenul acuitatii olfactive

Substante odorante din trusa Azemar

Variante

Hiposmie

Anosmie

Parosmie

Cacosmie

Sinusuri anterioare si posterioare

cavitati pneumatice sapate in oasele faciale

tapetate de mucoasa de tip psudostratificat cilindric ciliat

Clasificare:
- sinusuri anterioare ale fetei
- Maxilar
- Etmoid anterior
- Frontal
- sinusuri posterioare ale fetei
- Etmoid posterior
- Sfenoid
Sinusul maxilar

este cel mai mare sinus, avand o capacitate de circa 10-15 ml

de obicei este constituit dintr-o singur cavitate, dar poate fi i
septat
poate avea recesuri (prelungiri), cele mai frecvent ntalnite fiind
recesurile alveolar/palatin, zigomatic/malar si frontal/infraorbitar
ostiumul sinusului maxilar se gsete la nivelul meatului nazal
mijlociu, acesta fiind singurul sinus care dreneaz procliv
(antigravitaional)
Pereti:
o Anterior: fosa canina, gaura infraorbitara
o Posterior
o Superior (podeaua orbitei)

Santul si canalul infraorbitar

10

o Medial: ostiumul sinusul maxilar

o Planseu sinusului

Raporturi

Superior: orbita si continutul ei; pachetul vasculo-nervos infraorbitar

Anterior: obrazul

Inferior: dintii si palatul dur

Medial: fosa nazala

Posterior: fosa pterigo-palatina, infratemporara

(ganglionul sfenopalatin, a. maxilara, n. maxilar, plexul venos pterigoidian)

Sinusul frontal

Sinusul cu cele mai mari variaii de form i de volum

Dreneaz prin canalul frontonazal la nivelul meatului nazal mijlociu

Raporturi:

Anterior: tegumentele regiunii frontale

Posterior: fosa cerebrala anterioara, lobul frontal al emisferelor

cerebrale

Medial: septul intersinusal

Lateral: se extinde in grosimea osului frontal

Inferior: orbita

Sinusurile etmoidale

Constituit din 6-10 celule etmoidale aerate

Singurul sinus prezent la natere

11

Topografic i clinic este mprit in etmoid anterior ce dreneaz n

meatul mijlociu i etmoid posterior ce dreneaz n meatul superior

Raporturi

Superior: tavanul etmoidal, fosa cerebrala anterioara

Inferior/posterior: sinusul maxilar, foseta Vilar-Fiol

Lateral: orbita prin intermediul laminei papiracee

Medial/inferior: fosa nazala, cornetele nazale medial si superior

Posterior: sinusul sfenoid, nervul optic, celula Onodi

Sinusul sfenoid

Situat la baza craniului i spat n corpul osului sfenoid

Ostiumul sfenoidal se deschide n meatul nazal superior direct sau

prin recesul sfenoetmoidal

Raporturi

Superior: chiasma optica, saua turceasca, glanda hipofiza

Inferior, anterior: fosa nazala

Posterior: fosa cerebrala posterioara

Medial: septul intersinusal

Lateral: sinusul cavernos telescopat de a. carotida interna si

nervii cranieni III, IV, VI, V ram oftalmic

Functiile sinusurilor paranazale

Contribuie la uurarea greutii capului;

Rol principal ventilaia i drenajul

Cercul vicios al sinuzitei are urmtorul aspect:

12

Ostium-ocluzie-diminuarea ventilaiei i drenajului stagnarea

secreiilor modificri ale pH-ului tulburri ale schimburilor
gazoase-leziuni ale cililor i epiteliului-creterea receptivitii
mucoasei la infecie-inflamaia-supuraia.

Funcia fonatorie

Metode de explorare ale sinusurilor paranazale

Palparea

Punctele sinusale

maxilar: fosa canin

Etmoid: unghiul intern al orbitei

Frontal: sub arcada sprncenoas.

Explorarea radiologic i imagistic

Examenul endoscopic al foselor nazale ofer informaii despre

drenajul sinusal i despre starea meaturilor nazale.

Puncia sinusului maxilar

scop diagnostic sau terapeutic.

sinuzitele cronice sau subacute

prin meatul nazal inferior la circa 2 cm n spatele capului cornetului

nazal inferior

stilet portvat n meatul nazal inferior, me cu vasoconstrictor se

pune n meatul nazal mijlociu.

de jos n sus, din nainte napoi spre unghiul extern al orbitei.

se practica lavajul cavitii.

puncie negativ sau pozitiv.

13

se introduce n sinus un cocktail antibiotic/antiinflamator.

Accidente i incidente la puncia sinusal

Lipotimia

Epistaxisul

Puncia alb (os prea gros, nfundarea bizoului cu o eschil osoas)

Dac puncionam prea anterior acul derapeaz la nivelul fosei

canine i poate nepa prile moi ale obrazului

Dac puncionm prea brutal superior putem strpunge podeaua

orbitei i exist riscul lezrii coninutului orbitar

Dac ptrundem prea posterior putem leza elementele fosei

pterigopalatine

Sinusoscopia

Reprezint o puncie sinusal lrgit care are drept scop explorarea

endocavitar a sinusului maxilar.

Se efectueaz dup aceeai tehnic cu un trocar gros care permite

prin tutorele ce rmne n sinus, introducerea de optici mritoare
pentru examenul endoscopic.

Folosind optici cu diverse angulaii putem efectua un examen sinusal

complet.

Se pot efectua i mici manevre terapeutice cum ar fi: ablaia unui

chist, extragerea unui corp strin sau a materialelor dentare din
sinus.

14

Se pot efectua splturi sau tratamente endosinusale pe acest

trocar.

Sinusoscopia se poate efectua i pe calea fosei canine sau n acelai

timp pe ambele ci cnd sunt necesare manevre mai laborioase.

15