COLOANA VERTEBRALA

TEHNICI RADIO-IMAGISTICE-
TEHNICI DE EXAMINARE A
COLOANEI VERTEBRALE
ntr-un departament modern de neuroimagistic
algoritmul de investigare al patologiei coloanei
vertebrale este reprezentat de:

1. Examenul radiografic initial, rapid, ecomomic, orientativ
2. Examenul IRM s.c. modificarile tesuturilor moi
3. CT s.c. modificari osoase
4. Mielografie cu substante de contrast hidrosolubile
detecteaza compresiunile pe structurile neurale
5. Discografie starea discului
6. Scintigrafie osoas
7. Angiografie
RADIOGRAFIA
Conrad Roentgen
RADIOGRAFIA
Indicatie de prima intentie in caz de:
Traumatisme
Afectiuni degenerative
Post-operator
FLUOROSCOPIA
MIELOGRAFIE:
-Punctie lombara sau cervicala
- Injectarea contrastului
intratecal sub ghidaj
fluoroscopic
-Urmarire cu post - mieloCT
(mielo-CT)

Proceduri ghidate fluoroscopic:
Angiografie
Mielografie
Unele proceduri chirurgicale
microinvazive
MIELOGRAFIA
Stenoza spinala, compresie radiculara
Sindrom de hipotensiune LCR
Contraindicatii mielografie prin rezonanta magnetica


Defineste extinderea spatiului subarahnoidian, identifica blocul
spinal


Invaziva, complicatii (pierdere de LCR, cefalee, reactii adverse la
substanta de contrast iodata, etc.)
Implica iradiere si folosirea de contrast iodat
Acoperire limitata
Indicatii:
Avantaje:
Dezavantaje:
MIELOGRAFIA

Obiective:
Vizualizarea compresiunilor / deplasarilor
elementelor nervoase

Material radiopac injectat in sacul dural

Radiografie col lombara f,p ori
fluoroscopie-migrare

Semiologie:
- structurile neurale sunt negre
- substanta de contrast alba

Mielografie lombar
Rx fa
Mielografie cervical cu migrare
Rx fa i profil
MIELOGRAFIA
Obiectiv:
Evaluarea integritatii discului
Metoda:
Plasarea unui ac in disc sub
fluoroscopie
Injectare substantei de contrast in disc
Rezultate:
Substanta de contrast in nucleu /sau
nu= incompetent disc
Injectarea reproduce durerea = discul
este sursa dureri (Provocative
discogram)
DISCOGRAFIA
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
(CT)
Sir Godfrey Hounsfield 1979
uH
apa
= 0
Alb = hiperatenuant sau hiperdens
Tomografie Computerizata (CT)
Principiul metodei const n calcularea coeficientului de absorbie
(atenuare) a unui volum determinat al corpului traversat de un fascicul
de radiaii X i nregistrarea acestor valori de absorbie n memoria
unui computer n vederea reconstruciei i redrii sub forma
tomografic a imaginii seciunii traversate.

Detecteza: modificarile osoase, calcificarile discale sau ligamentare,
stenoza, artrozele, listezisul

Este necesar analiza imaginilor n mai multe ferestre:
- n fereastr osoas, cu lrgime de aproximativ 2500 unitati Hounsfield
(W) i nivelul mediu in jur de 400 uH (Center sau Level)
- n fereastr de pri moi: W200 C50 uH
Colimarea fasciculului care suprim radiaia secundar
permite distingerea a 2.000 de densiti diferite fa de patru
densiti disociabile pe filmul radiologic clasic (os, pri moi,
grsime, aer). Cele 2.000 de valori de densitate sunt convertite
pe imagine in niveluri de gri, de la alb la negru.
Valorile de densitate sunt exprimate n uniti Hounsfield a
cror scal este cuprins ntre - 1000 i + 1000 ; valoarea 0
corespunde apei, -1000 corespunde aerului i + 1000
corespunde osului.
Unitile sunt arbitrare dar se cunoate corespondena lor cu
densitile diferitelor esuturi i organe.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
(CT)
Valori uH tipice:
Aer 1000
Grasime 100 la 40
Apa 0
Alte fluide (ex. LCR) 020
Substanta alba 2035
Substanta cenusie 3040
Sange proaspat 5575
Calcificari >150
Os 1000
Corpi straini metalici >1000
Tesut
cerebral

Tomografie Computerizata (CT)
Atenuare: Crescuta sau Redusa?
Crescuta:
1. Sange, calciu
2. Mai putin fluid/mai mult tesut
Redusa:
1. Grasime, aer
2. Mai mult fluid/mai putin tesut
Tomografie Computerizata (CT)
Tomografie Computerizata (CT)
Tomografie Computerizata (CT)
Sectiuni axiale
Reconstructii 2D
suprapuse ...ce
pot fi reconstruite
in orice plan
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
COMPUTER TOMOGRAFIE
Fereastra de parti moi Fereastra de os
Tomografie Computerizata (CT)
TEHNICA DE EXAMINARE:
- Pacient in decubit dorsal
- TOPOGRAMA: fata si profil
- achizitie volumetrica
- zona de scanat: in functie de
indicatie (ex: coloana lombara de la
T11-T12 pana la S2-S3)
- Matrice: 512x512
- FOV:50
- Grosimea sectiunilor: 1.25/0.9 mm
- fereastra de tip parenchimatos
- RECONSTRUCTII in fereastra de
parenchim si fereastra osoasa
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
COMPUTER TOMOGRAFIE
COMPUTER TOMOGRAFIE
RECONSTRUCTII
Plecand de la achizitia volumetrica de
baza:
filtru de parti moi:
SAGITALE: 2mm/1.25
CORONALE: 2mm/1.25
AXIALE in planul discurilor:
2mm/1.25 pentru etajele L1/L2; L2/L3;
L3/L4; L4/L5; L5/S1
fereastra de os:
SAGITALE: 1.25/ 0.9mm
CORONALE: 1.25/ 0.9mm
AXIALE in planul discurilor: 1.25/0.9
mm
1. Sac dural
2. Radacini L4 stanga
3. Radacina L5 stanga
4. Grasime epidurala
posterioara
5. Muschi psoas
Sectiuni axiale CT la nivel L4-L5
Artroza interapofizara posterioara
SECTIUNE CT COLOANA CERVICALA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI SI DE OS
COLOANA CERVICALA: IRM versus CT
PRINCIPALELE NIVELE ALE SECTIUNILOR
AXIALE
1. Sectiune pediculo-articulara
2. Sectiune foraminala inalta
3. Sectiune foraminala joasa /discala
SECTIUNE CT PEDICULO-ARTICULARA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI
Apofiza
transversa
Corp vertebral
Pedicul
Grasime epididurala
Apofiza
spinoasa
Muschi
paravertebrali
Lamina
Apofiza
transversa
Corp vertebral
Pedicul
Diametrul AP al
canalului vertebral
Apofiza
spinoasa
SECTIUNE CT PEDICULO-ARTICULARA
IN FEREASTRA DE OS
Arc posterior
Foramen cu
radacina spinala
Platou vertebral
Muschi
paravertebrali
Grasime peridurala
SECTIUNE CT FORAMINALA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI
Arc posterior
Foramen vertebral
Platou vertebral
SECTIUNE CT FORAMINALA
IN FEREASTRA DE OS
Ligament
galben
Disc
intervertebral
Portiunea
inferioara a
foramen
SECTIUNE CT DISCALA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI (PARENCHIMATOASA)
Proces articular
inferior L3
Disc intervertebral
L3-L4
Proces articular
superior L4
Proces spinos
SECTIUNE CT DISCALA
IN FEREASTRA DE OS
Reconstructiile in plan coronal si sagital sunt foarte
utile in evidentierea de:
Eroziuni
Geode subcondrale
Fracturi

CT-ul pune in evidenta sechestrele osoase (ex: in
caz de TBC vertebral)
RECONSTRUCTII CT
MULTIPLANARE
ReconstructiI medio-sagitale in fereastra de parti moi (A) si osoasa (B).
(1) Disc intervertebral. (2) Canal vertebral. (3) Perete posterior. (4) Dura
mater, la limita cu grasimea epidurala posterioara (6). (5) Corp vertebral L4.
Coloana lombara : reconstructii tridimensionale
1. Corp vertebral L3 ; 1a. Osteofite marginale anterioare corp vertebral;
2. Proces transvers ; 3. Spatiu intervertebral (discal L4-L5) ;
4. Spatiu intervertebral (discal L5-S1) ; 5. Aripa sacru ; 6. Proces spinos;
7. Proces articular inferior L3 ; 8. Proces articular superior L4.
MORB POTT LOMBAR
Distructie multigeodica a corpului vertebral L1 cu sechestre osoase intracanalare.
Abcesul de la nivelul partilor moi peri- si paravertebrale contine calcificari.
HERNIE DE DISC FORAMINLA STANGA
Cupe foraminale
inferioare sau
discale
Sectiune axiala CT coloana lombara
Fereastra
parenchimatoasa
HERNIE DE DISC EXTRAFORAMINLA STANGA
Sectiune axiala CT coloana lombara
Fereastra
parenchimatoasa
Cupe foraminale
inferioare sau
discale
HERNIE DE DISC TORACALA POSTERO-
MEDIANA CALCIFICATA
mediana
laterala
foraminala extra-foraminala
Mielo-CT a fost efectuat fie imediat dup mielografia
conventionala (injectarea a 3-4 ml contrast intratecal), fie
la 4-6 ore dup mielografie clasic pentru a avea imagini
lipsite de artefacte .
Obtinem imagini sectionale ale canalului spinal impreuna
cu cordonul medular si radacinile nervilor spinali
Evaluarea stenozei spinale / compresia radiculara
(ex. Hernie de disc, fractura vertebrala, tumori)
MIELOGRAFIE CT
MIELOGRAFIE CT
MIELOGRAFIE CT
ASPECTE MIELO-CT
HERNIE DISCALA MEDIANA
SCINTIGRAFIA,PET-CT

Evaluare globala
Detecteaza
inflamatiii,tumori-
posibile alte cauze de
durere
Imagistica prin Rezonanta Magnetica
(IRM)
The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2003
"for their discoveries concerning magnetic resonance
imaging"

Paul C. Lauterbur
1/2 din premiu
SUA
Sir Peter Mansfield
1/2 din premiu
UK
REZONANTA
MAGNETICA (IRM)
Protonii din apa
si grasime
MRI
COMPUTER
Imagistica prin Rezonanta
Magnetica (IRM)
Camp
magnetic
RF
Transmitator Receptor
RF = pulsuri de Radio
Frecventa (energie)
Semnal
obtinut
Imagistica prin Rezonanta Magnetica
(IRM)
REZONANTA MAGNETICA
Protonii excitati prin pulsurile RF se relaxeaza pana ajung
inapoi la starea de echilibru
Timpii de relaxare sunt proprii
fiecarui tesut!


T1
T2
Aspect normal al coloanei vertebrale: secvente in plan mediosagital in ponderatii T1, T2
FSE, STIR si T1 cu supresie de grasime post injectare de Gadolinium.
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI
VERTEBRALE - Tipuri de instalatii RM
Magnetul este intotdeauna activ!
CONTRAINDICATII EXAMINARE IRM
Absolute:
- pacemaker cardiaci
- corpi strini feromagnetici
clipuri anevrismale
clipuri vasculare
corpi strini intraoculari
valve cardiace metalice,
filtre cave,
implante cohleare,
- obezii (peste 130 Kg)

Relative:
- femeile nsrcinate n I-ul trimestru
- claustrofobii
- pacienii intubai, ventilai


Inaintea examenului IRM, pacientul necesita a fi
examinat clinic, radiografic si, in raport cu patologia
suspectata, prin examen CT substanta de
contrast.

Examenul IRM se realizeaza aproape exclusiv cu
antene de suprafata.

Tehnologia comenzii in faza permite cuplarea
mai multor antene pentru explorarea intregii
coloane intr-o singura achizitie, cu o rezolutie foarte
buna (whole spine).

Pentru coloana cervicala se utilizeaza antenele in
forma de "sa" pentru magneti inchisi (tunel) si in
forma "de guler" pentru magneti proiectati
"deschisi", in care campul magnetic este
perpendicular pe axul lung al pacientului.

Alegerea zonei de studiu se face in functie de
simptomatologia clinica.
ALGORITM DE INVESTIGARE
Bobin phased array (multispir).
n timpul examinrii 4 din cele 6
regiuni componente sunt activate n
funcie de aria de interes (de ex. coloana
cervical, dorsal sau lombar)
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI
VERTEBRALE - Tipuri de bobine
Bobin pentru
coloana cervical sub
form de cadru.
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI
VERTEBRALE - Tipuri de bobine
Pentru o corecta localizare a structurilor anatomice normale sau patologice,
imaginea de baza (de prima intentie) este obtinuta in incidenta sagitala, care permite
o vedere panoramica a coloanei vertebrale, evidentiind relatia dintre structurile
componente ale complexului osteo-disco-ligamento-medular.

Sectiunile in plan axial sunt complementare celor sagitale si permit evaluarea cu
acuratete a structurilor intrarahidiene, relatia dintre continut si continator.

Sectiunile coronale sunt utilizate in cazuri particulare: evaluarea herniilor de
disc extraforaminale, a tumorilor si abceselor paraspinale.

Se utilizeaza sectiuni cu grosimea de 3 - 4 mm, compatibile cu un raport
semnal/zgomot adecvat si pentru reducerea artefactelor de volum partial.

Fiecare examinare RM a coloanei incepe cu una sau mai multe imagini rapide
de localizare (scout), care sunt obtinute in cateva secunde (secvente fast gradient-
echo).

Aceste imagini sunt utilizate numai pentru orientarea secventelor imagistice
detaliate ulterior.
TEHNICI DE EXAMINARE A CV -
Tehnica de lucru
Localizator coronal Sectiuni sagitale
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
Tehnica de lucru Selectarea sectiunilor
Secventa in plan sagital Sectiuni axiale
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
Tehnica de lucru Selectarea sectiunilor
Secventa in plan sagital Sectiuni coronal-oblice
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
Tehnica de lucru Selectarea sectiunilor
La coloana vertebrala lombara, imaginile
axiale sunt preferat de obtinut in secventele T1 W,
intrucat grasimea epidurala bogat reprezentata
realizeaza un excelent contrast natural in jurul
sacului dural si radacinilor nervoase.

La coloana cervicala exista putina grasime
epidurala si canalul rahidian este mai larg,
continand o cantitate mai mare de LCR si sacul
dural, care apare cu semnal crescut pe imaginile
ponderate T2 sau T2*.
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
Tehnica de lucru Selectarea sectiunilor

Mentionarea secventelor si incidentelor utilizate.

Precizarea nivelului topografic exact al leziunilor,
socotind vertebrele de la apofiza odontoida sau de la
nivelul L5 - S1

Precizarea sediului leziunii in compartimentele spinale:
extradural, subdural: extramedular sau intramedular.

In interpretarea imaginii se va urmari:
Aliniamentul corpilor vertebrali
Forma si dimensiunile canalului rahidian
Semnalul maduvei osoase a corpilor vertebrali
Forma, dimensiunile si semnalul discului
Spatiul epidural
Radacinile nervoase
Tesuturile paravertebrale

Analiza imaginilor direct pe consola aparatului este mai
bogat n informaii dect simpla lectur a filmului.

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
Elaborarea rezultatului IRM
IRM coloana vertebrala - esut de referin : maduva spinrii

Opereaz cu noiunea de semnal:
- hiposemnal
- izosemnal
- hipersemnal

Semnalul este diferit funcie de
secvena i tipul de ponderaie
utilizate.

Analiza semnalului in IRM
Interpretarea unui IRM se bazeaza pe:
contextul clinic,

aspectul morfologic al structurilor
anatomice,

analiza semnalului diferitelor esuturi n
ponderaie T1, T2 sau T2* i a evoluiei
semnalului n ecourile succesive al unei
secvene ponderate T2.

PARAMETRII TISULARI
T1, T2, PD sunt constante pentru un esut dat.

Pentru fiecare grup de secvene, aceste caracteristici tisulare
se vor exprima printr-un semnal mai intens sau mai puin
intens (mai alb sau mai negru).

Timpul de relaxare T1 este timpul de magnetizare a unui
esut. Exist esuturi care se magnetizeaz rapid (T1 scurt):
grsimea i esuturi cu magnetizare lent (T1 lung) : apa.

Timpul de relaxare T2 reprezint puterea de emisie n timp a
diferitelor esuturi din organism. Exist esuturi care emit
timp ndelungat (T2 lung): apa i esuturi ce emit scurt timp
(T2 scurt): muchiul.

Densitate de protoni, intensitatea semnalului depinde de
bogia de H+ a unui esut. Exist esuturi foarte bogate n
H+ (apa) i esuturi foarte srace n H+ (corticala osoas).

SECVENTE
Totalitatea seciunilor realizate utiliznd aceeai parametrii de
achiziie.

Secvene ponderate T1, T2, DP : disocierea i analiza
diferitelor esuturi examinate.

Secvena de referin este SE. Exist secvene IRM rapide:
EG, FSE, ultrarapide FSPGR (2D, 3D).

In cazuri particulare: secvene cu supresie de grsime (FS
fat saturation) i tip inversiune recuperare cu timp de
inversiune scurt: STIR.

T1 TSE
T2 TSE
PD TSE
T1 TSE T2 TSE
MieloRM
T1 EG+FS T2 EG+FS
T1 SE
T2 TSE MieloRM
SEMNALUL IN IRM
Semnalul corespunde aspectului unei structuri n imagine (alb,
negru, gri nchis, gri deschis).
Este analizat sub forma aspectului intrinsec a unei structuri i
prin comparaie cu esuturile vecine.

1. Analiza semnalului intrinsec al unei structuri:
- hipersemnal (alb): LCR n ponderaie T2
- hiposemnal (negru): corticala structurilor osoase
- semnal intermediar (gri): muchiul, ficatul, parenchimul
cerebral.

2. Analiza semnalului n raport cu structurile nvecinate.
esut de referin: parenchim cerebral, ficat, splin
- hipersemnal
- hiposemnal
- izosemnal (semne indirecte: efect de mas)

Hiposemnal sau asemnal T1
(negru)
SE T1 prezint :
- un TR (450-500 ms) i TE scurte (10-15ms)
- un unghi de bascul de 90
EG T1 prezint:
- un TR i de TE < dect SE
- un unghi de bascul < 90 i > 30
Caracteristica comun: LCR negru
Hiposemnal sau asemnal T1
(negru)
Apa (LCR, bila, urina)
Aerul
Calcificarile i corticala structurilor osoase
Vasele cu flux rapid (SE)
Tendoanele, ligamentele
Hemosiderina
Edemul
Artefacte metalice

Hiposemnal T1
Apa (LCR, bila, urina):
- timp de relaxare foarte lung
- frecven superioar frecv. Larmor
- T1 lung (cretere lent a magnetizrii
longitudinale)-> hiposemnal T1

Calcificrile, corticala str. osoase:
molecule fixe-> hiposemnal T1

Cavittile aeriene (sinusuri, trahee,
plmni): puini protoni-> hiposemnal T1
Secvenele ponderate
T2 sau T2*
SE T2 prezint :
- unghi de bascul de 90
- TR lung (2500-5000ms)
- TE lung (80-120 ms)
Secvenele ponderate T2* prezint:
- unghi de bascul < 30
- TR si TE lungi dar mai < dect n
secvena SE
Hiposemnal sau asemnal
T2 sau T2* (negru)
Lichidul cefalo-rahidian, numai n
- secvenele nerefocalizate (micri de flux)
- secvene FLAIR
Aer
Calcificri i corticala osoas
Tendoane
Vasele cu flux rapid (artere)
Venele cu traiect perpendicular pe planul de seciune
Artefactele metalice
Hemosiderina
Melanina

Hipersemnal T1
(alb)
Hematom subacut (methemoglobina)
Grsime
Coninutul proteic al unui chist
Priza de contrast dup injectare de Gd
Vasele circulante n EG
Melanina
Posthipofiza
Calcificri-caracter aberant


Hipersemnal T1
Grsimea: T1 foarte scurt< T1 al s. albe-
>hipersemnal T1 intens

Coninutul proteic al unei leziuni chistice: determina
scurtarea T1 albete semnalul unui lichid

Methemoglobina: susceptibilitate magnetic
important
Hipersemnal T2 et T2*
(alb)
Lichid (LCR, urin, bil)
Hematom n stadiul subacut
Grsimea n FSE, TSE
Cartilajele
Venele (vasele paralele la planul de seciune)
Diferite leziuni: proces lichidian, edem, ischemie,
tumora, demielinizare, glioza.


Studiul semnalului n ecourile
succesive n SE : PD i ponderaie T2
Grsimea: diminuarea semnalului n ecourile
succesive.
LCR: creterea semnalului n ecourile succesive.
esuturile patologice: sunt frecvent n
hipersemnal n ecoul precoce, cnd LCR este
nc n hiposemnal.
Secvena scurt T1 Secvena lung T2
Contrast anatomic
Subst alb-> alb
Subst.cenuie->gri
LCR-> negru
SA>SC>LCR


Leziune->HIPOsemnal
(T1 alungit)
Contrast inversat
Subst.alb: gri nchis
Subst.cenuie: gri clar
LCR:
- gri/negru n DP
LCR>SC>SA
- alb n T2
Leziune: HIPERsemnal
(T2 alungit)
SEMIOLOGIA IRM A COLOANEI VERTEBRALE
Semnalul RM al principalelor structuri rahidiene n secvenele SE sau TSE
Structura T
1
T
2
LCR hiposemnal ( negru ) hipersemnal ( alb )
os compact fr semnal ( negru ) fr semnal ( negru )
substana cenuie semnal intermediar
(gri nchis )
semnal intermediar
( gri deschis )
substana alb semnal intermediar
( gri deschis )
semnal intermediar
( gri nchis )
esut gras hipersemnal ( alb ) hipersemnal dac TE este scurt
hiposemnal dac TE este lung
vase fr semnal ( negru ) fr semnal ( negru )
ARTEFACTE DE SUSCEPTIBILITAE
MAGNETICA

Achizitie in plan sagital:
T
1
SE ( TR 400-500 ms, TE 15-35 ms )
T
2
SE cu FS ( TR 1500-2000 ms, TE 80-100 ms )


Pentru tumori sau boli inflamatorii:
T
1
SE postcontrast


Pentru afectiuni discale se utilizeaza :
coloana cervicala si toracala:
T
1
SE - sagital
T
1
GrE - sagital
T
2
TSE + FS (TR 4000 ms, TE 140 ms)
T
2
*
GrE - axial (GRASS) in 2D sau 3D

coloana lombara:
T
1
SE - sagital si axial sau T
2
*
GrE
T
2
TSE + FS - sagital si axial


TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
Secvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia
AFECTIUNI OSOASE ALE COLOANEI VERTEBRALE

Achizitie in plan sagital si axial:
T
1
SE (TR 400-500 ms, TE 15-35 ms) S.c
T
2
TSE (TR 4000 ms ; TE 140 ms)

Achizitie in plan sagital sau axial PD SE
PD SE (TR 1500-2000 ms, TE 30-40 ms) este
utilizata in particular pentru detectia leziunilor
mici de demielinizare intramedulara.

T
2
*
GE se utilizeaza in special atunci cand se suspecteaza
malformatii vasculare sau hemoragii.

Substana de contrast paramagnetic se administreaz n
doz de 0,1 mmol/kg i se obin achiziii n plan axial i
sagital n secvena T1SE (CHESSE )

TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE
Secvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia
AFECTIUNI MEDULARE
(demielinizante, neoplazice, ischemice, infectioase, etc):
VA MULTUMESC!