Ideea principala a metodei este aceea, ca in loc sa luam fiecare s apartine lui S unul cate unul si

sa l divizam cu primii???? p apartine B sa vedem daca este un numar B , luam fiecare p apartine
lui B unul cate unul pentru a examina divizibilitatea cu p ( si puterile lui p )simultan pentru toate
s apartine lui S

Cuvantul ciur se refera exact la aceasta idee

Aici ar trebui sa ne reamintim de ciurului lui eratos,,,,,??? , pe care il putem folosi pentru a face o
lista a primilor p<= A

De exemplu, pentru a afisa primii mai mici decat 1000 , se ia lista tuturor numerelor intregi <=
1000 si apoi pentru fiecare p = 2 3 5 7 ,,,,, 31 , se elipina toti multiplii de p mai mari decat p ???
– se lasa sa cada printr o sita care are gauri distantate la o distanta de p ??? – dupa care ,
numerele care raman sunt prime

Vom oferi o schita a unei proceduri pentru a efectua metoda, iar apoi vom da un exemplu

Versiunea speciala descrisa mai jos este o posibila varianta, si nu este neaparat cea mai eficienta

Mai mult, exemplul nostru de un numar n de a fi factorizat ( precum si numerele pentru a fi

factorizate la final in exercitiile de la finalul actestei sectiuni ) vor fi aleste in intervalul ? semn
ciudat ? 10 la puterea a 6 a, astfel sa evitam sa lucram cu matrice largi

In orice caz,astfel de n sunt prea mici pentru a ilustra avantajul ciurului in gasirea unui set mare
de numere B

Prin urmare, presupunand ca avem un numar compus impar intreg n

1 Alege limitele P si A , ambele in ordinea de marime aproximativa ?

e la puterea log din,,,,,,,,,,,,,,

In mod general, A ar trebui sa fie mai mare decat P, dar nu mai larg decat( sau mare ) decat a
unei puteri destul de mica a lui p ? exemplu p <a<p patrat

Aceasta functie ,,,,,,,,, pe care am intalnit o inainte de acest capitol, si care in mod traditional
denota L( n ) are un ordin de marime intre ??? polinomialul din log n si polinomialul din n ???

Daca n ?semn ciudat? 10 la a 6 a apoi L(n) ? semn ciudat, aproximativ as zice, te iubesc app?
400

In exemplu de mai jos, alegem P-50 , A = 500

2 Pentru t=,,,,,,,,,,, fa o coloana pentru a afisa intregii lui t patrat minus n

3 Pentru fiecare numar prim impar p<=P , prima data verificam daca fractia = 1 ) vezi cap II 2 ) ,
daca nu aruncati acel p afara din baza factorului ?

4 Presupunand ca p este un numar prim impar astfel incat n este un rezidu( sau radacina ?)
patratica mod p ( vom trata cazul p=2 separat ) , calculam ecuatia tpatrat =,,,,,, folosind metoda
din exervitiul 20 cap II 2

?Ia valorile crescande a lui beta pana afli ca nu exista nicio solutie t care este congruenta?
modulo,,,, pentru niciun intreg din raza,,,,,,,,,,

Fie beta cel mai mare intreg, astfel incat este un t in acest interval, pentru care ,,,,,,,,,,,,

Fie t1 t 2 2 solutii ale ecuatiei,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

5 In continuare cu aceeasi valoare a lui p ,

6 In timp ce mergi cu procedura de la punctul 5, de fiecare data cand pui un 1 sau schimi 1 cu 2
sau un 2 cu un 3 etc , divide corespondentul tpatrat – n cu p si pastreaza evidenta la ce a ramas

7 In coloana p=2 , daca n este diferit,,,,, apoi simplifica ,,,, pune un 1 nu stiu unde, sa mi bag in
ele

8 Cand termini cu toti primii <= p arunca toate tpatrat – n , mai putin acelea care au devenit 1
dupa diviziunea cu toate puterile a lui p <=P

Se gaseste un tabel al formularului in exemplul 9 in capitolul 3 , in care coloana etichetata cu bi ,

va avea valorile ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, si celelalte coloane vor corespunde valorilor lui p <=P pentru care
n este un rest ( sau rezidu ) al ciurului?

9 Restul procedurii este exact ca in capitolul 3