1.

Pulsul la artera tibiala posterioara se percepe:

C.inapoia maleolei interne

2.Semnele ischemiei acute periferice în faza initiala cuprind:

B. Paloarea
D.Absenta pulsului

3.în evolutia clinica a ischemiei cronice sunt valabile urmatoarele:

D.In stadiul DI durerea apare si în repau
E.în stadiul I durerea apare la eforturi mari

4.Sindromul Leriche este cauzat de obstructia:

B.Bifurcatiei aortei

5.Urmatoarele afirmatii privind explorarile paraclinice în obstructiile arteriale sunt corecte:

A.Arteriografia este utila pentru reconstructiile arteriale.
C.Arteriografia se poate complica cu tromboze si hematoame.

6.în patogenia trombangeitei obliterante sunt implicate:

A.Spasmul
C.Tromboza
E.Inflamatia

7.Semnele hematoamelor arteriale acute includ:

B.Freamat sistolic
D.Pulsatii

8.Sindromul de contractura ischemica Volkmann este caracterizat de:

B.Aparitia sa posibila în urma aplicarii incorecte a aparatului gipsat

9.Sindromul Raynaud este produs prin:

E.Spasme arteriolare declansate de frig

10.Printre semnele infectiilor arteriale se numara:

A.Febra
C.Eritemul si petesiile

11.In ischemia acuta periferica sunt valabile urmatoarele:

A.Depistarea sa în primele 6-8 ore de la debut permite cura chirurgicala conservatoare a membrului
B.In necroza extensiva este necesara amputatia
D.In cazuri selectionate pot fi utilizate fibrinolitice
E.Tergiversarea amputatiei poate duce la instalarea socului septic

12.Urmatoarele afirmatii privind structura peretelui arterial sunt corecte:

C.Tunica interna are în alcatuire un endoteliu
D.Tunica externa contine un tesut conbjunctiv
E.Tunicile sunt separate de lame elastice
13.în tratamentul ischemiei cronice periferice sunt valabile urmatoarele:
A.in stadiul I este indicat tratamentul conservator
C.In stadiul III sunt indicate interventiile chirurgicale conservatoare ale membrului
D.în cazul unor leziuni ireversibile devin necesare amputatiile
E.în cazuri selectiunate în stadiul IV cu leziuni limitate se pot încerca dezobstructii arteriale

14.In patogenia arteriopatiei diabetice intervin urmatoarele:

A.Ateroscleroza
B.Microangiopatia
E.Neuropatia

15.Leziunile arteriale prin electrocutare sunt caracterizate de urmatoarele afirmatii:

A.Apar necroze endoteliale extinse
B.Survine obliterarea arterelor
C.Se instaleaza ischemia acuta

16. Care din urmatoarele afectiuni fac parte din asa zisele boli de sustinere colagenica:
A.Piciorul plat
B.Herniile

17.Varicele sunt:
C.Dilatatii anevrismale, sacciforme ale venelor superficiale ale membrului inferior

18.Boala varicoasa este mai frecventa la:

A.Femei
E.Gravide

19.Care din factorii de mai jos pot produce varice:

A.Ortostatismul prelungit
B.Sarcina

20.Varicele secundare pot fi produse prin:

A.Ligatura unui ax venos principal
B.Traumatism safen intern
C.Boala tromboembolica profunda
D.Tumori pelvine compresive
E.Degenerescenta hipotrofica a peretelui venos

21.Mecanismele patogenice în formarea varicelor recunosc urmatoarele etape:

A.Ineficienta izolata a venelor superficiale
B.Ineficienta venelor superficiale asociate ineficientei comunicantelor
C.Ineficienta venelor superficiale, profunde si a comunicantelor
22.Edemul în boala varicoasa este produs de:
A.Ineficieta venelor superficiale
B.lneficieta venelor profunde
E.Insuficienta limfatica

23.Stimularea fibroblastica în boala varicoasa este produsa de:

B.Metabolismul anaerob si acidoza tisulara

24.Microscopic în boala varicoasa apar urmatoarele modificari venoase*.

A.Hipertrofia musculara venoasa
B.Hiperplazia tesutului conjunctiv
C.Fibroza mediei

25.Proba celor trei garouri investigheaza:

D.Circulatia superficiala si profunda

26.Semnele clinice în boala varicoasa cuprind:

B.Gambe de plumb

27.Diagnosticul diferential al bolii varicoase se face cu:

A.Hernia femurala
D.Adenopatia inghinala

28.Complicatiile bolii varicoase sunt:

A.Ruptura spontana
B.Flebita superficiala
C.Ulcerul varicos
D.Hematom posttraumatic

29.Ulcerul varicos se localizeaza la nivelul:

C.Supramaleolar intern

30.Tratamentul sclerozant este indicat:

D.La varicele restante postoperatorii

31.Tratamentul chirurgical consta în:

B.Smulgerea safenei interne si îndepartarea pachetelor varicoase

32.Varicocelul poate fi:

C.Primitiv si secundar

33.Cauzele determinante ale varicocelului esential sunt:

A.Vena spermatica stg. este avalvulata
B.Compresia sigmoidiana
D. Refluxul venos din vena renala stg
34.Diagnosticul diferential al varicocelului se face
A.Hidrocelul
B.Chistul dc cordon
E.Chistul epididimar

35.Cura radicala a varicocelului esential cuprinde

C.Ligatura venei spermatice

36.Contuzia musculara se produce prin:

A.actiunea agentilor externi
B.actiunea agentilor interni
C.prin ambele mecanisme

37.Stupoarea musculara este:

A.consecinta contuziilor minime
C.se vindeca spontan

38.Echimoza musculara:
A.necesita tratament local

39.Hematomul muscular se produce prin:

C.leziuni vasculare

40.Ce este hernia musculara ?

C.hernierea musculaturii prin aponevroze rupte

41.Plagile musculare se vindeca prin:

A.osificare
B.tesut conjunctiv fibros

42.Cel mai frecvent interesati muschi în rupturi musculare sunt:

B.muschiul biceps brahial
C.muschiul deltoid

43.Tratamentul rupturilor musculare comporta:

B.Antibioterapie
D.antialgice

44.Piomiozita este:
A.infectie acuta nespecifica

45.Piomiozita - afirmatii corecte:

A.cauzata de stafilococul aureu
B.leucocite crescute
D.poate evolua spre abcedare cu fluctuenta
46.Calea de inoculare septica a abcesului muschiului psoas este:
A.focar vertebral osos
B.cancer de colon

47.Exteriorizarea puroiului din abcesul muschiului psoas apare în:

B.triunghiul Scarpa

48.Tratamentul abcesului muschiului psoas este:

A.drenaj inghinal
B.tratament antibiotic conform antibiogramei
D.tratamentul focarului septic primar

49.Semnele clinice ale miozitelor acute neclostridiene cuprind:

A.febra
B.dureri
C.bule de gaze
D.edem

50.Miozita osificanta cronica progresiva:

B.Are caracter autozomal dominant
D.Are tratament medical

51.Miozita cronica tuberculoasa:

A.este secundara unui proces tuberculos osos

52.Miozita cronica luetica apare în:

A.faza primara a luesului
B.faza secundara a luesului
C.faza tertiara a luesului
D.în toate fazele luesului

53.Ruptura spontana a muschiului în febra tifoida se produce

A.ziua 7

54.Miozita tifica:
A.poate produce semnele unui abdomen acut
B.poate produce rupturi musculare spontane

55.Rabdomiosarcornul este:
B.cu zone hemoragice pe suprafata de sectiune
C.tratabila chirurgical si radioterapie

56.Cele mai frecvente modalitati de producere a arsurilor sunt:

A.Flacarile localizate
B.Flacarile generalizate
57.Precizati care din urmatoarele afirmatii privind tehnica de calcul a suprafetelor arse conform „regulii
lui 9" sunt false:
B.Membre superioare 18% x 2
C.Membre inferioare 9% x 2
E.Perineu 9%

58.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la gradele de apreciere ale profunzimii arsurii:

A.în arsura de gradul I clinic apare o zona eritematoasa
C.In arsura de gradul II apar flictene cu continut sanguinolent
E.In arsura de gradul IV clinic apar escare

59.Care dintre urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia arsurilor sunt adevarate:

A.Prima etapa este dominata de actiunea socului hipovolemic
B. A doua etapa este dominata de procese inflamatorii si sepsa
E.Scaderea volemiei va declansa o reactie neuroendocrina catecolaminica intensa

60.La nivelul aparatului cardiovascular a bolnavului ars se poate decela:

A.Tahicardie
C.Tulburari de ritm
E.Tulburari ischemice cardiace

61.Insuficienta prerenala din cadrul socului hipovolemic ce se instaleaza la bolnavul ars se caracterizeaza
prin:
A.Azotemie
C.Oligurie
E.Acidoza

62.Stadiul I, al primelor trei zile la arsi se caracterizeaza prin:

A.Plasmoragie
B.Hipovolemie
D.Anemie

63.Stadiul II al arsilor se caracterizeaza prin:

A.Iesirea din socul termic
B.HDS
C.Complicatii tromboembolice
E.Sindrom hepatorenal

64.Alegeti afirmatiile corecte:

A.Arsurile de gradul I se vindeca cu restitutio ad integrum
D.Arsurile de gradul IV se caracterizeaza prin aparitia escarelor brune, cenusii
E.Vindecarea escarelor din arsurile de gradul IV necesita excizii cu grefare imediata

65.Alegeti afirmatiile false:

A.La IP 40 - 60 cazurile complicate si necomplicate se egalizeaza
B.La IP 60 - 80 pot sa apara complicatii, dar de regula se vindeca
66.Care dintre afirmatiile de mai jos privind bolnavul ars sunt corecte:
A.In cazul leziunilor mici, cu profunzime mica, bolnavul va fi tratat ambulator
C.Arsurile cailor respiratorii se interneaza de urgenta
E.Arsurile electrice sunt internate de urgenta

67.în cazul bolnavului ars nu se face:

A.Manevrarea intempestiva, brutala a pacientului
B.Administrarea de lichide în cantitate mare per os
D.Dezbracarea incompleta a bolnavului
E.Lasarea corpilor straini în plagi

68.Tratamentul general la bolnavii cu arsuri include:

A.Reechilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica
C.Tratamentul disfunctiilor respiratorii
E.Prevenirea insuficientei renale

69.Tratamentul local al arsurilor cuprinde:

A.în anestezie generala de scurta durata se vor îndeparta hainele
B.Se îndeparteaza flictenele si corpii straini
D.Plagile arse se vor pansa steril

70.In arsurile mâinilor:

A.Bolnavii sunt întotdeauna internati
B.Sunt foarte grave
D.în caz de edeme importante se practica incizii de relaxare
E.Chirurgia plastica este suverana

71.Caracteristice perioadei de expunere la frig sunt:

A.Clinic senzatii de întepaturi, senzatia de deget mort
B.Local tegumente reci palide

72.în perioada degeraturilor constituite apar:

A.Necroza tesuturilor
B.Gangrene uscate
D.Edem

73.In perioada de reîncalzire, sau rosie:

B.Tegumentele sunt rosii, calde
C.DureRile sunt intense

74.Alegeti afirmatiile corecte privind degeratura de gradul I:

A.Cuprinde modificari eritematoase, edematoase
C.Se vindeca fara sechele
75.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:
B.In degeratura de gradul III apar necroze profunde
C.In degeratura de gradul III coloratia tegumentara este rosie violacee, care se modifica la vitropresiune
D.In degeratura de gradul I eritemul nu dispare la compresiune digitala
E.In degeratura de gradul II leziunile se vindeca cu cicatrici
76.Riscul cardiac se calculeaza luând în considerare urmatorii parametrii:
B.Infarctul miocardic acut
C.Tulburari de ritm cardiac - FA, flutter
E.Stare generala medicala improprie.

77.Bolnavii cu risc cardiac crescut vor fi:

B.amânati daca se poate
C.dupa pregatire corespunzatoare vor fi operati

78.Riscul pulmonar este maxim când:

A.Presiunea partiala a C02 este peste 45 mmmHg
C.consumul de 02 sub 15ml/kgc/min
E.bolnavul este fumator înrait.

79.Cresterea ureei si a creatininei apare atunci când rezerva unctionala renala este:
E.peste 75%.

80.Cauzele infectioase ale febrei perioperatorii sunt:

B.Faringita
C. Pneumonia

81.Cauzele hemoragiilor precoce postoperatorii sunt:

A.hemostaza incompleta
B.manevrele intempestive în postoperator
C.hemostaza la un bolnav cu hipotensiune arteriala
D.Derapajul unei ligaturi vasculare

82.Durerile aparute la nivelul gambei sunt specifice:

C.tromboflebitelor profunde

83.Factori patogeni incriminati în producerea tromboflebitelor profunde sunt:

A.scaderea vâscozitatii sângelui
B.cresterea vâscozitatii sanguine
C.încetinirea circulatiei sanguine
D.modificari vasculare

84.Cauzele care duc la declansarea edemului pulmonar sunt.

A.supraîncarcarea volemica
B.insuficienta cardiaca

85.Embolia grasoasa apare mai frecvent dupa

B.fracturi osoase
C.operatii prostatice
D.operatii largi hepatice
86.Tratamentul tulburarilor de ritm nou aparute comporta:
A.controlul echilibrului hemodinamic
D.stabilirea originii aritmiei

87.Cauzele amânarii interventiilor chirurgicale:

A.modificari acute miocardice pe ECG
C.angine pectorale recent aparute
D.hipertensiune grava

88.Cauzele supuratiilor plagilor sunt:

B.sutura plagilor chirurgicale infectate
D.nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie
E.sutura plagilor cu materiale nesterile

89.Cauza parezelor intestinale prelungite sunt:

A.inflamatiile intestinale
B.anastomoze intestinale deficitare
E.Manipulari intraoperatorii intempestive

90.Cauzele fistulelor anastomotice sunt:

A.ischemia pe transa de anastomoza
B.deficiente de montaj intestinal
D.pregatirea incorecta a intestinului
E.tensiuni pe transa de anastomoza

91.Sindromul dumping este caracterizat prin aparitia:

A.Crampelor
B.ametelilor

92.Cauzele diareilor postvagotomie sunt:

B.pasajul brutal al ilei în intestin
C.suprapopulare bacteriana intestinala

93.Cauzele coleperitoneului sunt:

A.derapajul ligaturii cistice
B.leziunile canalului biliar

94.Tratamentul crizei tireotoxice cuprinde:

C.administrare de betablocante
D.administrare de tonicardice

95.Tratamentul de urgenta al hem atomului cervical posttiroidectomi€ cuprinde:

A.reinterventie de urgenta
B.hemostaza de urgenta
C.transfuzie de sânge

1.Glanda mamară conţine:

B.18 lobi
2.Următoarele grupe ganglionare fac parte din cele 5 grupe axilare:
A.Ganglionii mamari externi
B.Ganglionii apicali
D.Ganglionii scapulari

3.Semnele de alarmă ale examenului clinic mamar cuprind:

A.Asimetria mamelonară
C.Scurgeri mamelonare
E.Tumori mamare

4.Semnul "cojii de portocală"este characteristic pentru:

C.Neoplasmul mamar

5.Neoplasmul mamar are următoarele caracteristici palpatorii:

B.Tumori mari delimitate
E.Tumori cu suprafeţe neregulate

6.Mamografîa precizează diagnosticul de tumoră mamară, în procent de:

E.96%

7.Ultrasonografia poate evidenţia tumori sub:

A.1 cm
B.0,9 cm
E0,8 cm

8.Ginecomastia este:
C.Hipertrofia galandei mamare la bărbaţi

9.Mastoza fibrochistică mamară este frecventă la:

A.Femei între 30-50 ani

10.Fibroadenoamele mamare au următoarele caracteristici:

A.Nu apar la femeile virgine
B.Apar la fete tinere
C.Sunt formaţiuni tumorale bine delimitate
D. Sunt nedureroase

11Mamela secretantă cuprinde:

A.Scurgeri seroase
B.Scurgeri purulente
C.Scurgeri sangvinolente

12.Factorii de risc în apariţia cancerului mamar sunt:

A.Factorii genetici
D.Menarha timpurie
13.Diseminarea tumorilor mamare este:
A.Din aproape în aproape
C.Calea limfatică

14.Stadiul neoplazic -I- cuprinde

C.Tumori până la 2 cm

15.Metastazele frecvente de cancer mamar sunt:

A.Ovariene
B.Pleuropulmonare
D.Hepatice

16.Carcinomul ductal este:

A.Cea mai frecventă formă de cancer mamar
D.Caracterizată prin prezenţa celulelor carcinomatoase în "şirag dE mărgele"

17.Tumora phyllodes are:

A.Potenţial de malignizare
E.O creştere rapidă

18.Investigaţia de elecţie în papilomul intraductal este:

E.Galactografia

19.Carcteristicile intervenţiilor chirurgicale pentru neoplasmul mamar sunt:

B.Anestezie generală întotdeauna
D.Sectorectomie cu examen histopatologic extemporaneu

20.Tratamentul cancerului mamar cuprinde:

E.Tratament chirurgical, citostatic, radioterapie, hormonal

21.Următoarele afirmaţii privind plăgile penetrante sunt corecte:

A.Străbat mamela până la fascia pectorală
B.Străbat muşchii pectorali până la plastronul costal
C.Străbat toate straturile până la pleura parietală
D.Străbat pleura parietală
E.Pot afecta viscerele intratoracice

22.Printre fenomenele fiziopatologice prezente în ARDS-ul posttraumatic numără:

A.Edemul pulmonar interstiţial
B.Edemul pumonar alveolar
C.Alterarea surfactantului
D.Edemul pulmonar cardiogen
E.Spasmul bronşic

23.Pneumotoraxul este caracterizat clinic prin:

A.Dispnee
B.Emfizem subcutanat la palpare
C.Matitate la percuţie
D.Tahipnee
E.Abolirea murmurului vezicular la ascultaţie

24.Hemotoraxul este caracterizat de;

D.Abolirea murmurului vezicular la ascultaţie
E.Semnele anemiei acute

25.Voletul costal este caracterizat prin următoarele fenomene fiziopatologi-

A.Compresiune pulmonară
B.Instabilitate toracică
C.Respiraţie paradoxală
D.Insuficienţă respiratorie
E.Balans mediastinal

26.Principala complicaţie a hematomului pulmonar este:

D.Infectarea cu formarea unui abces pulmonar

27.Rupturile bronşice de gradul II sunt caracterizate de următoarele afirmaţii:

C.Sunt extrapleurale
E.Interesează bronhia stângă proximală

28.Pneumomediastinul apare în:

C.Perforaţiile esofagului toracic
E.Rupturile traheo-bronşice

29.Printre semnele incluse în triada Triada Beck se numără:

B.Hipotensiunea arterială
D.Zgomotele cardiace diminuate

30.Cel mai important examen paraclinic în leziunile traheobronşice este:

E.Bronhoscopia

31.Principalele fenomene fiziopatologice respiratorii survenite în traumtismele toracice includ:

A.Instabilitatea toracică
B.Afectarea traheo-bronşică obstructivă
D.Compresiunea pulmonară

32.Următoarele afirmaţii privind pneumotoraxul închis sub tensiune sunt corecte:

B.Are loc instalarea insuficienţei respiratorii progresive
E.Se instalează sindromul de compresiune pulmonară

33.Printre semnele clinico-paraclinice ale hemotoraxului major se numără:

B.Echografia arată prezenţa lichidului pleural
E.Are loc scăderea hemoglobinei
34.Avantajele traheostomiei includ următoarele:
B.Scurtcircuitarea obstacolului supraglotic
C.Ocolirea obstacolului reprezentat de edemulsau spasmele glotice
E. Reducerea efortului respirator.

35.Indicaţiile toracotomiei precoce includ:

A.Leziuni majore traheo-bronşice
B.Tamponada pericardică acută
C.Perforaţia esofagiană
E.Insuficienţă cardiacă postruptură de valve.

36.Organul cel mai frecvent lezat din totalitatea traumatismelor abdominale, este:
A.splina

37.Clasificarea traumatismelor abdominale în TA închise (contuzii) şi deschise (plăgi), se tace în funcţie

de:
C.lezarea integrităţii tegumentare

38.Leziunile parietale abdominale sunt reprezentate de:

A.hematoame
B.revărsat Morel-Lavalle
C.rupturi musculare
D.rupturi musculoaponevrotice

38.Leziunile organelor parenchimatoase pot să fie:

A.punctiforme
C.rupturi parţiale
D.rupturi complete

39.Hemoragia internă poate să producă:.

A.hemoperitoneu
B.hematoame retroperitoneale
C.hematoame peritoneale
D.hematoame interstiţiale

40.Revărsatul sero-hemoragic Morel-Lavelle se produce mai ales în lovituri tangenţiale ale flancurilor
rezultând un hematom:
A.supraaponevrotic

41.Hemoragia internă intra sau retroperitoneală se poate produce în urma Lezări

A.unui organ parenchimatos
B.mezenter
E.vaselor mari

42.Frecvenţa traumatismelor intestinului subţire se întâlneşte faţă de totalul traumatismelor

abdominale deschise penetrante, în proporţie de:
C.30%
43.Pentru stabilirea diagnosticului de leziune hepatică posttraumatică, investigaţiile paraclinice utile pot
fi:
A.ecografîe abdominală
B.computer tomograf
E.puncţie peritoneală

44.PerfOraţiile posttraumatice de intestin, pot determina:

C.peritonită generalizată
D.peritonită localizată

45.în cazul leziunilor traumatice rectale, se asociază frecvent leziuni de:

A.vezică urinară
B.prostată
E.uretră

46.Care din investigaţiile de mai jos sunt utile în diagnosticul leziunilor posttraumatice intestinale:
A.CT-ul
B.radiografia cu substanţă de contrast
C.Rx abdominal nativ

47.Transfuzia în centrele de traumatologie se efectuează cu:

A.masă eritrocitară
C.plasmă congelată proaspătă
D.masă trombocitară
E.arginin sorbitol

48.Vasele care nu se pot ligatura sunt:

B.a. mezenterică superioară
D.a. hepatică proprie
E.a. aortă

49.Cauzele aritmiilor şi accidentelor cardiace majore sunt:

A.acidoza metabolică refractară
B.coagulabilitate crescută
C.hipotermia

50.Creşterea presiunii intraabdominale după laparorafie la bolnavul cu coNtuzie abdominală se

datorează:
A.edemului renal
C.lichidului intraperitoneal

51.Măsurarea presiunii intraabdominale se face prin:

C.manometrie intravezicală urinară
52.Complicaţiile leziunilor colice operate sunt:
B.fistulele colice
D.abcesele intraabdominale
E.Complicaţiile stomei

53.Manevra Pringle este:

C.pensarea pediculului hepatic

55.Cauzele abdomenului acut chirurgical sunt:

A.Apendicita acută
B.Ulcerul perforat

56.Cauzele abdominale ale peritonitei sunt:

A.Chistul ovarian rupt

57.Simptomatologia abdomenului acut chirurgical nu cuprinde:

B.Icterul

58.Translaţia dureroasă este:

E.Durerea care se mută dintr-o regiune în alta a abdomenului

59.Durerile în abdomenul acut pot să apară:

A.Brusc
B.Progresiv

60.Tuşeul rectal este important în diagnosticul abdomenului acut chirurgical din cauză că:
B.Descoperă colecţii în Douglas
D.Pune în evidenţă sânge

61.Hiperleucocitoza cu devierea formulei spre stg. este relevantă pentru:

C.Afecţiuni inflamatorii acute

62.Bariul pasaj se indică în:

D.Ulcer duodenal în puseu acut

63.Diagnosticul diferenţial în abdomenul acut se va face cu:

A.Infarctul miocardic acut
B.Colica renală
C.Anevrismul disecant al aortei
E.Pleurezia bazală

64.Diagnosticul pozitiv al abdomenului acut chirurgical se pune pe baza

A.Examenului laparoscopic
B.Examenul clinic şi tuşeul rectal
D.Echografîa abdominală
E.CT abdominal
65.Nivelele hidroaerice apar la bolnavii cu:
A.Ocluzii intestinale
B.Oamenii sănătoşi cu colite acute sau aerofagi
C.Bolnavi cu sclerodermie trataţi cu cortizon
D.Bolnavii la care s-au efectuat clisme

66.Diagnosticul diferenţial al ocluziilor intestinale se face cu:

B.Infarctul mezenteric
C.Peritonitele generalizate

67.Ocluziile înalte sunt:

A.Jejunale
D.Pilorice

68.Ocluziile înalte sunt caracterizate de:

B.Dureri abdominale intense
C.Vărsături precoce
E.Meteorism precoce puţin exprimat

69.Ocluziile prin obstrucţie sunt cauzate de:

C.Calcul biliar impactant
D.Ghem de ascarizi

70. Forme clinice de strangulare sunt:

A.Volvuîusul intestinal
B.Invaginaţia intestinală
C.Strangulări prin bride postoperatorii

71.Cauzele peritonitelor acute difuze secundare sunt:

A.Perforaţia gastrică
B.Apendicita acută

72.Peritonitele localizate secundare genneralizate pornesc de la abcese:

C.Subfrenice
E.Subfrenice

73.Durerile insidios apărute într-o peritonită acută pledează pentru:

B.Apendicită acută
E.Diverticulita Meckel

74.Palparea în cazul peritonitelor acute difuze poate surprinde:

C.Contractară musculară
D.Apărarea musculară

75.Tratamentul peritonitelor prin perforaţie de organ se face:

A.sutura stomacului
B.sutura duodenului
E.rezecţie şi anastomoză T-T pentru leziunea limitată de intestin subţire
76.Afecţiunile cauzatoare de subocluzie sunt:
A.porfîria
B.amiloidoze
E.vasculopatii.

77.Periodicitatea colicilor abdominale în funcţie de intestinul interesat este:

C.3-5 minute jejunul
D.10-15 minute colonul

78.Scorul Ranson la internare cuprinde:

D.leucocite peste 16.000/ml
E. glicemia peste 200mg%

79.Tratamentul pancreatitei acute edematoase este:

B.medical cu remisia bolii

80.Pereţii canalului inghinal cuprind:

A.Tendonul conjunct
B.Ligamentul inghinal
C.Aponevroza oblicului extern

81.Caracterele specifice herniilor simple sunt:

A.Reductibilitatea
B.Expansiunea la tuse
D.Impulsiunea la tuse
E.Protruzionarea în ortostotism

82.Următoarele afirmaţii privind herniile inghinale congenitale sunt corecte:

B.Pot să apară şi mai târziu
D.Sacul este înconjurat de elementele runiculare

83.Organele herniate pot să fie:

A.Anse intestinale
B.Apendice
D.Stomac
E.Epiploon

84.Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte în cazul herniilor ombilicale ale adultului:
B.Apar la femeile obeze
C.Pot fi însoţite de infecţii tegumentare ombilicale

85.Următoarele afirmaţii privind tratamentul unei hernii femurale simple sunt corecte:
A.Este urgent din cauza complicaţiilor posibile

86.Caracteristice herniilor strangulate sunt:

D.Posibilitatea opririi tranzitului intestinal
87.Herniile interne sunt:
D.Caracterizate de prezenţa în cavitatea abdominală a orificiului şi a sacului hemiar.

88.Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

C.Hernia obturatorie este rară

89.Următoarele afirmaţii privind hernia ombilicală a copilului sunt corecte:

B.Operaţia poate fi temporizată până la 5 ani
D.Trebuie operată de urgenţă în cadrul ştrangulării

90.încarcerarea este:
A.Nereponibilitatea conţinutului herniar din cauza aderenţelor intrasaculare
E.Cauzată de inflamaţia frecventă a conţinutului sacular

91.Eventraţiile protruzionează subcutanat prin zone de slabă rezistenţă a peretelui musculo-aponevrotic

B.Traumatică
D.Operatorie

92.Printre cauzele eventraţiilor postoperatorii se numără:

A.Supuraţiile postoperatorii
B.Utilizarea unor materiale de sutură inadecvate

93.Evisceraţiile sunt caracterizate de următoarele afirmaţii:

C.Sunt însoţite adesea de leziuni viscerale
D.Prezintă o mortalitate mare, de peste 20 %
E.Sunt însoţite adesea de stări de şoc

94.Eventraţia ştrangulată este caracterizată de:

A.Durere la nivelul eventraţiei
B.Oprirea tranzitului intestinal

95.Tratamentul eventraţiei ştrangulate este:

B.Medical şi chirurgical de urgenţă

96.Evisceraţiile sunt:
A.Exteriorizări ale organelor a abdominale prin plăgi abdominale
D. desea consecinţe ale defectelor de tehnică chirurgicală

97.Următoarele afirmaţii privind tratamentul evisceraţiilor sunt corecte:

A.Se operează în urgenţă imediată

98.Prognosticul evisceraţiei este:

B.Rezervat din cauza leziunilor organelor abdominale
C.Rezervat din cauza bolilor sistemice ale bolnavilor
D.Rezervat cu mortalitate mare
99.Tratamentul evisceraţiei cuprinde:
A.Repunerea anselor tratamentul leziunilor interne şi plastia cât mai fermă a plăgii

1. Sterilizarea în aparatul Poupinel se realizează prin:

D.Aer supraîncălzit
E.Căldură uscată

2.Autoclavul utilizează:

B.Vaporii de apă sub presiune

C.Căldura umedă

3.Soluţia de Cidex este:

A.Bactericidă
B.Virulicidă
C.Sporocidă
D.Tuberoulicidă
E.Germicidă
4. Antisepticele sunt utilizate la nivelul:

A.Pielii
D.Mucoaselor
E.Plăgilor
5. Apa oxigenată are efect:

A.Hemostatic
B.Oxidant
D.Bactericid
6.Betadina nu este indicată la:

E. Dezinfecţie în general
7. Spirtul medicinal este:

C.Bactericid
E.O combinaţie de alcool etilic şi albastru de metilen

8.Pentru toaleta plăgilor se po utiliza:

B.Soluţia de betadină
C.Rivanolul
D.Apa oxigenată
9. Printre bacteriile responsabile de infecţiile nozocomiale se numără:

A.Staphilococcus sp.
B.Pseudomonas sp.
D.Bacteroides sp.
10. Următoarele afirmaţii privind contaminarea în infecţiile nozocomiale

A. Sursa poate fi reprezentată de purtătorii sănătoşi de germeni pa¬togeni

C. instalaţiile de aer condiţionat din sălile de operaţii trebuie prevă¬zute cu filtre antibacterieme
E. Adesea sunt incriminate manevrele terapeutice incorecte
11.Infecţiile cu HIV se propagă prin:

A.Secreţie vaginală
B.Sânge
E.Spermă
12.Infecţiile plăgilor operate sunt produse cel mai frecvent de:

B. Stafilococ aureu
C.Streptococi
E.Germeni gram negativi aeroBI

13.Profilaxia anti HIV se face cu:

A.AZT
C.3TC
14.Profilaxia antibiotică-principii:

A.Se administrează când există riscuri infecţioase

D.Se administrează în doze adecvate

15.Durata antibioprofilaxiei cuprinde:

A. Primele 24 ore

l6.O hemoragie în care s-au pierdut 1600 de ml. de sânge este inclusă în clasa:

C.Mare
17.Hemoperitoneul netraumatic este o hemoragie:

C.Internă intracavitară
D.Neexteriorizabilă
18.Limita dintre teritoriile tubului digestiv din care provin HDS şi HDI este:

C. Joncţiunea duodeno-jejunală
19.Hematochezia este:

B. Caracteristică pentru HDI colorectală

C. Uneori expresia unui HDS cu tranzit rapid
D. Evacuarea transanală de sânge roşu, proaspăt

20.Hemobilia este:

B. O sângerare cu sursa în arborele biliar

C. Exteriorizată prin HDS
E. Prezenţa sângelui în bilă

21.IN cadrul mecanismelor compensatorii ale hemoragiei, prin "centralizarea circulaţiei", sunt favorizate
următoarele organe:

A.Creierul
C.Cordul

22.In clinica hemoragiei se constată:

B.Creşterea frecvenţei pulsului

D.Scăderea TA

23.Printre caracteristicile hematoamelor arteriale se numără:

B.Perceperea pulsaţiilor la palparea pseudoturnorii

D.Apariţia adeseori posttraumatică
E.Posibilitatea evoluţiei spre pseudoanevrisme

24.In hemoragii se constată:

B. Scăderea hematocritului
D.Scăderea hemoglobinei
E.Scăderea PVC

25.Regula de aur în hemostaza provizorie este:

E.Realizarea unui pansament compresiv

26.Următoarele afirmaţii privind explorările paraclinice în hemoragii sunt corecte:

A.Radiografia toracică evidenţiază prezenţa lichidului în spaţiul pleural în hemotorax

D.La un pacient cu hematochezie este recomandată efectuarea unei
rectocolonoscopii

27.în fiziopatologia şocului hemoragie au loc următoarele:

A.Scăderea aportului de oxigen la nivel tisular.

B.Acumularea cataboliţilor toxici
E.Colaps energetic celular

28.In faza decompensată a şocului hemoragie sunt valabile următoarele:

B.Tensiunea arterială se prăbuşeşte

C.Se instalează o gravă hipoperruzie tisulară
E.în evoluţie apare MSOF.

29.Printre măsurile profilactice preoperatorii ale complicaţiilor hemoragiilor se numără:

A.Corecţia trombocitopeniei
B.Efectuarea de transfuzii la pacienţii cu anemie severă
D.Pregătirea sângelui pentru transfuzia intraoperatorie
E.Stabilizarea cardio-circulatorie şi volemică.

30.In cazul unei hemoragii intraoperatorii produse prin lezarea unui vas mare se practică:

B.Dacă vasul nu trebuie prezervat se ligaturează.

C.Ligatura trebuie să fie transfixiantă.

31.Plăgile tăiate sunt caracterizate de următoarele afirmaţii:

A.Au marginile drepte

E.Au versanţii netezi şi fundul îngust

32.Plăgile cu cel mai bun potenţial de vindecare sunt cele:

B.Tăiate

33.Printre factorii care nu influenţează negativ vindecarea plăgilor se numără:

D.Aportul corespunzător de vitamine.

34.Seroamele survenite în cursul vindecării plăgilor conţin:

A.Plasmă, Urata şi sânge.

35.Cicatricea hipertrofică este caracterizată de următoarele afirmaţii:

A.Histologic se constată o abundenţă a fibroblaştilor

C.La 1 -2 ani revine în planul tegumentar
E.Histologic se constata lipsa hialinizării fibrelor de colagen

36.Sutura per primam este indicată în:

A.Plăgi cu vechime mai mică de 6 ore

D.Plăgi faciale

37.Următoarele afirmaţii privind profilaxia antitetanică sunt corecte:

C.Este obligatorie în plăgile contuze

D.Este obligatorie în toate plăgile recente
E.Se efectuează prin administrarea a 3 doze de ATP A la interval de 2 săptămâni între doze

38.Plăgile muşcate de animale necesită:

A.Tratament deschis chirurgical

B.Profilaxie antitetanică
D.Profilaxie antirabică
E.Toaleta riguroasă a plăgii

39.In cazul escarelor de decubit sunt valabile următoarele afirmaţii:

A.Apar mai frecvent la persoanele imobilizate la pat

B.Urina macerează tegumentele si grăbeşte instalarea escarelor
40.Printre măsurile de prevenire a escarelor se numără:

A.Patul având saltea cu apă

C. Frecţii cu alcool ale tegumentelor
D. Mişcări pasive
E. Mişcări active
41.Plăgile se clasifică în:

A.Plăgi acute
B.Plăgi cronice
C.Plăgi mecanice
42.Caracteristicile plăgilor contuze sunt:

B.Margini neregulate
C.Puternic contaminate

43.Vindecarea plăgilor suturate este cea mai bună:

A.Intre firele de sutură

44.Cicatricea cheloidă prezintă următoarele simptome:

A.înţepături
B.Dureri sub formă de arsură
D.Limitează mişcările ţesuturilor subiacente

45.O plagă facială veche de 14 ore:

A. Se va sutura
E. Se va administra ATPA

46.Următoarele bacterii sunt aerobe gramnegative:

A. Escherichia coli
D.Klebsiella spp.

47.Următoarele bacterii se localizează preponderent la nivelul colonului în infecţiile postoperatorii:

C.Escherichia Coli
E.Bacteroides spp.

48.Penicilina G este activă asupra unor germeni cum sunt:

A.Streptococcus spp.
C.Clostridium tetanii.
49.Dintre cefalosporinele de generaţia a IV-a fac parte următoarele:

A.Cefepima
C.Ceipiroma

50.Imipenemul este activ asupra următorilor germeni:

A.Enterococcus faecalis
B.Clostridium perfringens
D.Actynomices spp.
E. Pseudomonas aeruginosa

51.Spectrul de acţiune al aztreonamului include:

D.Aerobi gramnegativi

52.Spectrul de acţiune al Gentamicinei cuprinde:

A.Enterobacteriacee
C.Stafilococi producători de penicilinază

53.Spectrul de acţiune al Ciprofloxacinului cuprinde:

A.Multe bacterii purtătoare de plasmide şi secretoare de betalactamaze.

B.Enterobacteriacee.
C.Stafilococi.
E.Pseudomonas aeruginosa.

54.Metronidazolul este indicat în infecţiile cu:

A.Clostridium spp.
B.Bacteroides spp.
D.Fusobacterium spp.
E.Entamoeba hystolitica

55.Printre indicaţiile Vancomicinei se numără infecţiile cu:

A.Clostridium difficille
C.Germeni cauzatori ai colitei pseudomembranoase postantibioterapie
D.Staphylococcus aureus meticilinorezistent
E. Enterococcus faecium
56.Printre antibioticele active asupra Stafilococului auriu meticilinorezistent se numără:

C.Vancomicina
D.Linezolidul

57.Printre antibioticele active asupra Pseudomonas aeruginosa bacilul piocianic se numără:

A.Ticarcilina
B.Gentamicina
C.Ciprofloxacinul
D. Imipenemul

58.Printre antibioticele active asupra Enterococcus faecalis se numără:

A.Vancomicina
B.Imipenemul
E.Linezolidul

59.Escherichia coli şi Klebsiella pneumoniae producătoare de ESBL sunt rezistente la:

B.Gentamicina
D.Cefotaxim

60.Printre antibioticele active asupra Clostridium difficile se numără următoarele:

D.Vancomicina
E.Metronidazolul

61.Linezolidul este activ asupra:

A.Enterococcus faecaliss
B.Enterococcus faecium
D.Clostridium perfringens
E.Bacteroides fragilis

62.In tratamentul colitei pseudomembranoase postantibioterapie pot fi utile următoarele antibiotice:

A.Vancomicina
D.Metronidazolul
E.Bacitracina
63.Bacteroides fragilis este rezistent la:

B.Penicilină

64.Antibioprofilaxia este indicată în următoarele situaţii:

A.Operaţii pe colon
B.Operaţii pe rect
D.Plăgi contuze murdărite
E. Pacienţi cu valvulopatii

65.Următoarele principii de antibioterapie sunt corecte:

A.Regula de bază este antibioterapia în funcţie de antibiogramă

D.Primul gest este recoltarea de produse biologice urmat imediat de instituirea unei antibioterapii
conforme suspiciunilor clinico-Paraclinice
E.Dacă evoluţia pacientului este net favorabilă clinic şi paraclinic, nu se schimbă antibioticele
administrate

66.Următoarele bacterii sunt anaerobe:

C.Clostridium difficile
D.Clostridium perfringens
E. Bacteroides fragilis.

67.Printre bacteriile cele mai des întâlnite la nivelul tegumentului în infecţiile postoperatorii se numără:

A.Staphylococcus aureus
C.Clostridium
D.Streptococcus

68.Histoplasma capsulatum face parte dintre:

C.Fungi

69.Cefoperazona este o cefalosporină de generaţia:

C.AIII-a

70.Printre germenii problemă, plurirezistenţi la antibiotice, se numără:

A.Pseudomonas aeruginosa
B.Staphylococcus aureus meticilinorezistent
D.Clostridium difficile
71.Tratamentul local al abcesului presupune:

A.Incizia
C.Antibioterapie
E.Drenaj

72.In stările septice, hemoleucograma poate prezenta următoarele modificări:

A.Leucocitoză-peste 12.000/mm3
B.Leucopenie
E.VSH crescut

73.Numărul de germeni maxim admis pe centimetru pătrat pe instrumentele chirurgicale este:

D.O

74. Imunitatea celulară este asigurată de:

A.Macrofage
B.Neutrofile
C.LimfociteT

75.Rezistenţa mucoasei faţă de acţiunea agenţilor patogeni, este realizată prin:

A.Secreţia de imunoglobuline (IgA)

C.Secreţia de lizozim
D.Cili vibratili
E.Ph-ul acid

76. Septicopioemia este:

D.Circulaţia bacteriilor în sânge şi formarea de microabcese diseminate pe cale hematogenă

77.în foliculita bărbii se indică următoarele:

A.Badijonări cu alcool sanitar.

B.Bărbierire cu maşina electrică.
78.Furunculul este produs cel mai frecvent de:

D.Stafîlococul auriu.

79.Abcesul perianal este caracterizat de următoarele afirmaţii:

B.Semnele sale clinice includ durerile intense locale şi febra

C.Poate interesa sfîncterul anal

80.Tratamentul abcesului rece cuprinde următoarele:

A.Puncţia evacuatorie oblică în ţesut sănătos.

C.Tratamentul focarului TBC iniţial.
D.Instilaţii cu streptomicină.
E.Adrninistrarea de tuberculostatice.

81.Printre panariţiile profunde se numără următoarele forme:

B.Tenosinovial
D.Articular
E.Osos

82.Propagarea panariţiilor tenosinoviale spre palmă şi spaţiul Pirogov-Parona se face pe calea tecilor
sinoviale ale degetelor:

E.I şi V

83.Limfangitele tronculare sunt caracterizate de următoarele semne:

C.Traecte liniare roşii

E.Simptomatologia focarului septic

84.Gangrena gazoasă este caracterizată de următoarele:

A.Plăgi anfractuoase cu secreţie maronie, fetidă

D.CrepiTaţii în jurul plăgii

85.Tratamentul gangrenei gazoase include următoarele :

B.Infiltraţii locale cu ser antigangrenos

C.Penicilină în doze mari
E.Deschiderea largă a plăgii cu necrectomie
86.Semnele clinice ale formei uşoare a tetanosului cuprind:

B.Trismus
D.Contracturi musculare uşoare

87.Hidrosadenita este infecţia:

D.Glandei sudoripare

88.Abcesul mamar apare frecvent la:

C.Femei în lactaţie

89.Cauzele abcesului fesier postinjecţional sunt:

A.Manipularea defectuoasă a acului seringii

B.Injectarea unor medicamente nu intramuscular
C.Contaminarea minoră la bolnavi cu imunodeficienţă
E.Nerespectarea regulilor de antisepsie

90.Complicaţiile locale ale flegmoanelor palmare sunt:

A.Limfangita şi limfadenita regională

B.Formarea abceselor palmare
C.Tromboze vasculare palmar

91.Diagnosticul diferenţial al celulitei se face cu:

A.Flegmonul incipient
B.Erizipelul

92. Erizipelul poate fi:

B.Bronzat
C.Flictenular
E.Flegmonos

93.Complicaţiile generale ale erizipelului sunt:

B.Reumatismul
D.Septicemia
94.Caracteristicile erizipeloidului:

A.Este cauzat de clostridium tetani

B.Este cauzat de Erizipelothrix
C.Apare la măcelari
D.Prezintă burelet net

95.Panariţiile superficiale cuprind:

A.Panariţiile tenosinoviale
B.Panariţiile subunghiale
E.Panariţiile periunghiale.

96.Tratamentul unghiei încarnate cuprinde;

E.Excizia jgheabului unghial.

97.Chisturile cervicale laterale apar:

A.Congenital

98.Chisturile cervicale laterale sunt reminiscenţe:

B.Branhiale

99.Tratamentul chirurgical este indicat:

B.După vârsta de 3 ani

100.Chisturile cervicale mediane sunt:

D.Reminiscenţe ale canalului tireoglos

101.Diagnosticul diferenţial al chisturilor cervicale mediane se face cu

A.Adenomul piramidei Lalouette

B.Tiroida ectopică
C.Lipoame cervicale
D.Nodul delphian
E.Adenopatii cervicale
102.Tratamentul chirurgical se indică la persoanele:

C.Peste 6 ani

103.Traumatismele închise cervicale cuprind:

A.Echimozele
B.Hematoamele
C.Leziunile profunde vasculare
E.Leziunile traheale

104.Torticolisul posttraumatic se produce prin lezarea muşchiului:

D.Steraocleidomastoidian

105.Emfizemul subcutanat cervical posttraumatic apare din cauza:

C.Leziunilor trahea

106.Care din afirmaţiile de mai sus sunt corecte în cazul traumatismelor cervicale vertebromedulare:

A.Durere intensă cervicală

C.Bolnavul îşi ţine capul cu mâinile
D.Redoarea cefei

107.Primul gest medical în faţa unui bolnav cu traumatism cervical constituit este:

B.Testarea verbală a sensibilităţii nervoase subcervicale

C.Rugăm bolnavul să-şi mişte mâinile şi picioarele

108.Plăgile venoase cervicale pot produce:

A.Hemoragii grave
B.Embolii gazoase
D.Anemie acută

109.Tratamentul plăgilor arteriale constă în:

B.Hemostază provizorie prin compresie digitală

C.Hemostază provizorie prin compresie pe planul dur vertebral
D.Hemostază provizorie prin pensare
110.Avantajele traheostomiei sunt:

A.Protejează căile respiratorii superioare lezate

B.Micşorează spaţiul mort respirator
D.Uşurează aspiraţia traheobronşică

111.Dezavantajele trahcostomiei sunt:

A.Pierderea vocii
D.Dispariţia filtraţi ei nazale

112.Complicaţiile mortale ale traheostomiei sunt:

B.Obstrucţii ale căilor respiratorii superioare

C.Traheobronşite acute cu piogeni
D.Stenoze de decubit ale traheei
E.Stop cardiac reflex în timpul efectuării operaţiei

113.Indicaţiile traheostomiei sunt:

A.Obstrucţii faringiene
B.Leziuni ale laringelui

114.Abcesele submentoniere sunt cauzate de:

C.Infecţii ale glandelor sublinguale

115.Abcesul submandibular este cauzat de:

A.Infecţia glandei submandibulare

C.Adenite supurate