Inhibiţia activă Tehnici de refacere a jocului articular Să ne reamintim Modalităţi practice de refacere a amplitudinii de mişcare
Pentru limitări cauzate de ţesutul moale utilizăm:
stretchingul - pentru muşchi şi ţesut conjunctiv inhibiţia activă – pentru muşchi Pentru limitări de mobilitate cauzate de afecţiunea capsulară: mobilizările manipulările Inhibiţia activă Se aplică doar pentru muşchi normal inervaţi şi sub control voluntar normal Tehnica contracţie-relaxare Principiu: inhibiţia autogenică Sherington – un muşchi intră într-o stare de relaxare în mod fiziologic imediat după contracţie ( +reflex de tendon Golgi). Tehnica - articulaţia este dusă la amplitudinea de mişcare maximă - în acest punct muşchiul care trebuie alungit se contractă izometric maximal 5-10 s. - pacientul este solicitat să se relaxeze, apoi terapeutul execută un stretching pasiv al muşchiului - pauză 20-40 sec - repetare de 3-5 ori. Tehnica contracţie-relaxare- contracţie Tehnica -segmentul este dus la amplitudinea de mişcare maximă -în acest punct muşchiul contracturat care trebuie alungit se contractă izometric maximal 5-10 s - urmează relaxarea muşchiul contracturat - în final contracţie concentrică a muşchiului antagonist celui contracturat prin care pacientul execută un stretching activ ajutat de reflexul de inhibiţie reciprocă. Tehnica contracţia agonistului
muşchiul agonist execută mişcarea
în această tehnică muşchiul agonist este muşchiul opus celui contracturat tehnica are la bază inhibiţia reciprocă indicaţii -când muşchiul contractat este dureros -în stadii precoce de vindecare după o leziune Tehnica - muşchiul agonist se contractă puternic împotriva unei rezistenţe fapt ce determină relaxarea muşchiului retracturat, antagonist al mişcării, care poate fi întins. Mobilizările articulaţiilor periferice
= mişcări pasive executate foarte lent, în
mod oscilator sau continuu cu scop de creştere a amplitudinii de mişcare (AM) sau cu scop antialgic. se adresează limitărilor de mobilitate cauzate de leziunea capsulară restabilesc la parametrii normali mişcările jocului articular Mişcările jocului articular rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune sunt mişcări accesorii, fără control voluntar ceea ce vizualizăm şi controlăm voluntar sunt mişcările pendulare (F, E, ABD, ADD, RI, RE) Efectele jocului articular: asigură mişcările segmentelor în articulaţie asigură un stimul trofic pentru ţesuturi blochează dezvoltarea aderenţelor şi a ţesutului fibro-grăsos în articulaţii menţin feedback-ul proprioceptiv articular blochează stimulii algici prin execitaţia proprioceptivă Indicaţii de refacere a jocului articular creşterea amplitudinii de mişcare în limitările prin afectare capsulară scăderea durerii articulare creşterea troficităţii articulare menţinerea feedback-ului proprioceptiv profilaxia limitărilor în amplitudinea de mişcare Precauţii inflamaţia articulară boli osoase: - neoplazii - fracturi proteze totale articulare Tehnici pentru refacerea jocului articular Reguli de aplicare: poziţia pacientului: comodă poziţia articulaţiei: relaxată şi abord optim terapeutul: în poziţie comodă şi abordarea articulaţiei facilă segmentul articular: stabilizat (sistemul de fixare-ajutor/mâna terapeutului) contact manual: larg în timpul mobilizării direcţia de mişcare: - ţine cont de planul de tratament (suprafaţa articulaţiei faţă de care mobilizăm) - este paralelă cu planul de tratament în mişcarea de alunecare şi perpendiculară în mişcarea de tracţiune încălzirea zonei tratate progresivitatea în mişcare testarea amplitudinii de mişcare înainte de fiecare şedinţă dacă mobilizarea într-o direcţie este dureroasă se lucrează pe direcţiile libere Tehnica oscilaţiei gradate: 5 grade 1. Mici amplitudini ritmice la începutul arcului de mişcare 2. Mişcări mai ample, dar care nu ating capetele arcului de mişcare 3. Mişcări ample care ating capetele excursiei de mişcare, dar respectă rezinstenţa tisulară (nu întind nimic). 4. La capătul excursiei de mişcare se fac mici oscilaţii 5. Se adaugă elemente de stretching care forţează rezistenţa tisulară pe amplitudini mici. Gradele 1,2 – reduc durerea, mobilizează lichidul sinovial, cresc troficitatea. Gradele 3,4,5 – sunt necesare pentru întinderea capsulei Sunt singurele care cresc jocul articular. Tehnica jocului articular translator Combină tracţiunea în ax şi alunecare Grad 1: - amplitudinea mică, prin împingere se asigură alunecarea capului articulaţiei concomitent cu tracţiunea Grad 2: - alunecarea se derulează pe toată amplitudinea de mişcare concomitent cu tracţiunea şi eventual tensionând uşor capsula la capătul arcului de mişcare. Grad 3: - realizează stretching, forţează alunecarea, întinde capsula şi chiar ţesutul din jur.