Topica cursului

Inhibiţia activă
Tehnici de refacere a jocului
articular
 Să ne reamintim
Modalităţi practice de refacere a amplitudinii de
mişcare

Pentru limitări cauzate de ţesutul moale utilizăm:

stretchingul - pentru muşchi şi ţesut conjunctiv
inhibiţia activă – pentru muşchi
Pentru limitări de mobilitate cauzate de afecţiunea
capsulară:
mobilizările
manipulările
 Inhibiţia activă
Se aplică doar pentru muşchi
normal inervaţi şi sub control
voluntar normal
 Tehnica contracţie-relaxare
Principiu: inhibiţia autogenică Sherington – un muşchi
intră într-o stare de relaxare în mod fiziologic imediat
după contracţie ( +reflex de tendon Golgi).
Tehnica
- articulaţia este dusă la amplitudinea de mişcare maximă
- în acest punct muşchiul care trebuie alungit se contractă
izometric maximal 5-10 s.
- pacientul este solicitat să se relaxeze, apoi terapeutul
execută un stretching pasiv al muşchiului
- pauză 20-40 sec
- repetare de 3-5 ori.
 Tehnica contracţie-relaxare-
contracţie
Tehnica
-segmentul este dus la amplitudinea de mişcare
maximă
-în acest punct muşchiul contracturat care trebuie
alungit se contractă izometric maximal 5-10 s
- urmează relaxarea muşchiul contracturat
- în final contracţie concentrică a muşchiului
antagonist celui contracturat prin care pacientul
execută un stretching activ ajutat de reflexul de
inhibiţie reciprocă.
 Tehnica contracţia agonistului

muşchiul agonist execută mişcarea

în această tehnică muşchiul agonist este muşchiul opus
celui contracturat
tehnica are la bază inhibiţia reciprocă
indicaţii -când muşchiul contractat este dureros
-în stadii precoce de vindecare după o leziune
Tehnica
- muşchiul agonist se contractă puternic împotriva unei
rezistenţe fapt ce determină relaxarea muşchiului
retracturat, antagonist al mişcării, care poate fi întins.
 Mobilizările articulaţiilor
periferice

= mişcări pasive executate foarte lent, în

mod oscilator sau continuu cu scop de
creştere a amplitudinii de mişcare (AM)
sau cu scop antialgic.
se adresează limitărilor de mobilitate
cauzate de leziunea capsulară
restabilesc la parametrii normali mişcările
jocului articular
 Mişcările jocului articular
rulare, alunecare, răsucire, compresie,
tracţiune
sunt mişcări accesorii, fără control voluntar
ceea ce vizualizăm şi controlăm voluntar
sunt mişcările pendulare (F, E, ABD,
ADD, RI, RE)
Efectele jocului articular:
asigură mişcările segmentelor în articulaţie
asigură un stimul trofic pentru ţesuturi
blochează dezvoltarea aderenţelor şi a
ţesutului fibro-grăsos în articulaţii
menţin feedback-ul proprioceptiv articular
blochează stimulii algici prin execitaţia
proprioceptivă
Indicaţii de refacere a jocului
articular
creşterea amplitudinii de mişcare în
limitările prin afectare capsulară
scăderea durerii articulare
creşterea troficităţii articulare
menţinerea feedback-ului proprioceptiv
profilaxia limitărilor în amplitudinea de
mişcare
 Precauţii
inflamaţia articulară
boli osoase:
- neoplazii
- fracturi
proteze totale articulare
 Tehnici pentru refacerea jocului
articular
Reguli de aplicare:
poziţia pacientului: comodă
poziţia articulaţiei: relaxată şi abord optim
terapeutul: în poziţie comodă şi abordarea articulaţiei facilă
segmentul articular: stabilizat (sistemul de
fixare-ajutor/mâna terapeutului)
contact manual: larg în timpul mobilizării
direcţia de mişcare:
- ţine cont de planul de tratament (suprafaţa articulaţiei faţă
de care mobilizăm)
- este paralelă cu planul de tratament în mişcarea de
alunecare şi perpendiculară în mişcarea de tracţiune
încălzirea zonei tratate
progresivitatea în mişcare
testarea amplitudinii de mişcare înainte de
fiecare şedinţă
dacă mobilizarea într-o direcţie este
dureroasă se lucrează pe direcţiile libere
 Tehnica oscilaţiei gradate:
5 grade
1. Mici amplitudini ritmice la începutul arcului de mişcare
2. Mişcări mai ample, dar care nu ating capetele arcului de
mişcare
3. Mişcări ample care ating capetele excursiei de mişcare,
dar respectă rezinstenţa tisulară (nu întind nimic).
4. La capătul excursiei de mişcare se fac mici oscilaţii
5. Se adaugă elemente de stretching care forţează
rezistenţa tisulară pe amplitudini mici.
Gradele 1,2 – reduc durerea, mobilizează lichidul sinovial,
cresc troficitatea.
Gradele 3,4,5 – sunt necesare pentru întinderea capsulei
Sunt singurele care cresc jocul articular.
 Tehnica jocului articular
translator
Combină tracţiunea în ax şi alunecare
Grad 1: - amplitudinea mică, prin împingere se
asigură alunecarea capului articulaţiei concomitent cu
tracţiunea
Grad 2: - alunecarea se derulează pe toată
amplitudinea de mişcare concomitent cu tracţiunea şi
eventual tensionând uşor capsula la capătul arcului de
mişcare.
Grad 3: - realizează stretching, forţează
alunecarea, întinde capsula şi chiar ţesutul din jur.

Gradele 1,2 – reduc durerea, mobilizează lichidul sinovial,

cresc troficitatea.
Gradul 3 – întinde capsula, creşte jocul articular.
Rembrandt - Apogeul artei gravurii