BIOMECANICA

ARTICULAŢIEI
UMĂRULUI
■ Umărul este o regiune anatomică structurată pentru
a realiza o mare mobilitate, în toate direcțiile,
orientând în acest fel mâna în cea mai bună poziție
de lucru.
■ Umărul își datorează această mobilitate celor cinci
articulații (3 adevărate și două false), care permit
trei grade de libertate –mișcare în trei planuri sau
pe trei axe, la care se adaugă și combinarea lor în
cadrul circumducției.
■ Articulațiile adevărate sunt:
• Scapulohumerală;
• Acromioclaviculară;
• Sternoclaviculară.
■ Articulațiile false:
• Scapulotoracică;
• Planul de alunecare subdeltoidian.
■ Capsula articulară

■ Are forma unui manșon și este constituită

din două straturi:unul extern,fibros și altul
intern ,sinovial.Stratul fibros al capsulei se
inseră printr-o extremitate pe periferia
cavității glenoidale ,iar prin cea opusă ,pe
colul humeral .și pe colul scapulei .Ea nu
este
■ perfect circulară în partea superioară ,pe o
anumită întindere depășește cadrul
glenoidal și de aceea inserția lungii porțiuni
a bicepsului este intraarticulară ,pe când
cea a lungii porțiuni a tricepsului este
extraarticulară .Inserția humerală este mai
complicată .Ea nu se face strict pe colul
anatomic ,ci coboară și pe cel chirurgical.În
porțiunea superioară ,stratul fibros al
capsulei se inseră la limita cartilajului hialin ,
lăsând înafară cei doi tuberculi .La nivelul
șanțului intertubercular ,stratul fibros al
capsulei trece ca o punte peste acesta ,
transformându-l în canal.
■ Ligamentul coracohumeral –este cel mai important ligament al
acestei articulații se inseră pe baza și pe marginea externă a
procesului coracoid cu un capăt ,iar cu celălalt se fixează pe
tuberculul mare al humerusului și capsula articulară ,după ce a
trecut ca o punte peste șanțul intertubercular.
■ Ligamentele glenohumerale
sunt trei fascicule fibroase care întăresc capsula .Ele se pot pune în
evidență dacă se creează prin excizie ,în partea superioară a
capsulei o Aceste ligamente se inseră cu un capăt pe cadrul
glenoidal ,iar cu celălalt pe colul anatomic al humerusului .Ele au
rolul de a limita mișcările de extensie ,rotație internă și abducție

■ Sinoviala.Stratul intern ,sinovial ,tapetează capsula articulară .

Cum inserțiile acesteia se fac la oarecare distanță de învelișul
cartilaginos al suprafețelor articulare ,ea se recurbează pentru ca
printru-un traiect recurent să se înapoieze către ele .Reflexiunea
este mai vizibilă pe humerus ,unde depărtarea dintre inserția
capsulei
■ 1) ARTICULAȚIA SCAPULOHUMERALĂ

Cadrul glenoidal
La o privire mai atentă a suprafețelor articulare se
constată că între capul humeral și cavitatea glenoidă
există o disproporție evidentă, aceasta din urmă
reprezintă doar un sfert din suprafața capului humeral.
Articulatia scapulo – humerala:
- este de tip sferoidala ce are trei tipuri de libertate
Fete articulare:
- capul humeral care reprezinta 1/3 de sfera
- cavitatea glenoida
- ambele fete articulare sunt captusite de cartilaj
hialin

Cavitatea glenoida are particularitatea ca este mai

mica decât capul humeral, de aceea pe marginile
sale exista un cartilaj care poarta numele de =
labrum glenoidal, de forma D, marindu-i astfel
dimensiunea cavitati glenoide, are doua fete:
- una ce priveste extraarticular pe care se va
insera capsula articulara
- alta ce priveste intraarticular
Capsula articulara:
- se prinde pe marginile extremitatii osoase:
- la nivelul procesului coracoid capsula
ajunge pâna la baza acestuia
- la nivelul humerusului ea urmeaza o linie
ce începe la nivelul colului anatomic superior,
si se termina la nivelul colului chirurgical
inferior, determinând la acest nivel un fund
de sac ce poarta numele de = recesul axilar.
Tuberculii humerusului sunt extracapsulari.

Tendonul capului lung al bicepsului brahial

este intracapsular, formata din trei tipuri de
fibre:
- longitudinale la exterior
- circulare la interior
- oblice stratul mijlociu
Sinoviala:

- captuseste capsula articulara realizând mai

multe burse:
- bursa subacromiala
- bursa subdeltoidiana
- bursa din jurul m. latissimus dorsi
- bursa din jurul m. rotund mare
- bursa din jurul capului lung al m. biceps
brahial

Biomecanica:
- miscari de flexie – extensie
- miscari de abductie – adductie
- miscari de rotatie mediala – laterala
- circumductie
Miscarea de flexie:
Axul – este transversal prin cavitatea glenoida
- m. deltoid fibrele anterioare
- m. coracobrahial
- m. biceps cap scurt
- m. dintat anterior
Muschii de pe fata posterioara a umarului:
- m. supraspinos
- m. infraspinos

Miscarea de extensie:
- m. subscapular
- m. latissimus dorsi
- m. deltoid fibrele posterioare
- cap lung al m. biceps
Miscarea de abductie:
Axul miscarii – este sagital prin capul humeral
- m. supraspinos
- m. deltoid
- m. biceps cap lung
- mecanismul de bascula a scapulei
Muschii adductori:
- m. supraspinos
- m. infraspinos
- m. latissimus dorsi
- cap scurt biceps
- m. rotunzi
- m. pectoral mare
 Mecanismul sinergiei deltoid/coafă
rotatorie în mișcare de ridicare a brațului
Miscarea de rotatie:
- axul miscarii este vertical prin
capul humeral

Muschii rotatori mediali:

- m. pectoral mare
- m. latissimus dorsi
- m. rotund mare
Muschii rotatori laterali:
- m. infraspinos
- m. rotund mic
 Mişcări din articulaţia scapulohumerală
Mişcare Muşchii care realizează mişcarea

Flexie (antepulsie) Deltoid (fibre anterioare),
coracobrahial, biceps brahial,
marele pectoral
Extensie (retroducţia) Marele dorsal, marele rotund, deltoid
(fibre posterioare), triceps brahial
Abducţie Deltoid (fibre mijlocii), supraspinos,
biceps brahial
Adducţie Marele pectoral, marele rotund,
marele dorsal
Rotaţie externă Micul rotund, supraspinos, subspinos

Rotaţie internă Marele rotund, marele pectoral,
subscapular
 Mişcarea glenohumerală
Contact Convex ­ Concav:
 Mişcarea glenohumerală
Planul Scapular :

■ Flexie/extensie - 120 0

■ Abducție/adducție - 1200
■ Rotație Externă/internă
■ Abducție/adducție orizontală
Este controlată de:

■ Restricții passive
• Geometria oaselor
• Labrum
• Structura capsulo­ligamentara
• Presiunea intraarticulara
■ Restricții active
 Structuri capsuloligamentare
Ligamente glenohumerale:

Ligamentul glenohumeral
superior
Ligamentul glenohumeral
mediu
Ligamentul glenohumeral
inferior

■ Ligament coracohumeral
• banda anterioră
• banda posterioară
 Restricţii la Rotaţie Externă
Dependente de poziţia braţului:
■ 00 – Ligamentul glenohumeral
superior, ligamentul coracohumeral
■ 450 - Ligamentul glenohumeral
superior și ligamentul
glenohumeral mediu
■ 900 – Banda anterioră a
ligamentului glenohumeral inferior
 Restricţii la Rotaţie Internă
Dependente de poziţia braţului:

■ 00 - banda posterioară a
ligamentului
glenohumeral inferior
■ 450 - banda anterioară și
posterioară a ligamentului
glenohumeral inferior
■ 900 - banda anterioară și
posterioară a ligamentului
glenohumeral inferior
 Restricţii la Translaţie Inferioară
Dependente de poziţia braţului:

■ 00 - Ligamentul
glenohumeral superior
și ligamentul
coracohumeral
■ 900 - ligamentului
glenohumeral inferior
 Cuplul de forţe care determină
rotaţia în articulaţia umărului

■ Planul transvers – scapularis versus intraspinatus
■ Planul anterior ­ deltoid versus rotatori

Muschii rotatori:
•  Subscapularis,
•  Supraspinatus,
•  Infraspinatus,
•  Teres Minor
 Muşchii Scapulohumerali

■ Deltoid
■ Pectoralis major
■ Latissimus dorsi
■ Teres major
■ Biceps
■ Coracobrachialis
■ Triceps
 Muşchii Scapulohumerali
Rotatori:

■ Subscapularis
■ Supraspinatus
■ Infraspinatus
■ Teres Minor
 Funcţia muşchilor rotatori
■ Supraspinatus
ajută deltoidul în
abducție
■ Subscapularis,
infraspinatus și
teres minor
apasă capul
humeral în
articulație
 Subscapularis

■ Eficient în
restricționarea
mișcării cu brațul
în jos
■ Ineficient în
restricționarea
mișcării cu brațul
în abducție la 90 0
 Infraspinatus/Teres Minor

■ Reduce tensiunea
în banda
anterioară a
ligamentului
glenohumeral
inferior
■ “ischiogambierii”
articulației
glenohumerale
 Porţiunea lungă a bicepsului
■ Forța din tendonul bicepsului
crește rigiditatea torsională a
articulației
■ Nu are efect în tensiunea de
la nivelul ligamentului
glenohumeral inferior

Bicepsul devine cel mai important

stabilizator articular atunci când
stabilitatea ligamentelor capsulare
descrește
2) ARTICULAŢIA ACROMIOCLAVICULARĂ

Articulatia acromio – claviculara:

- este o amfiartroza, iar discul articular este
înlocuit de un fibrocartilaj
Fete articulare:
- fata articulara a acromionului
- extremitatea acromiala a claviculei
Ambele fete sunt ovalare si dispuse într-un ax
sagital, sunt învelite în cartilaj hialin care este
mai subtire central si mai gros periferic.
Capsula articulara:
- se insera la extremitatea celor doua oase,
învelindu-le ca un manson
Sinoviala:
- captuseste la interior capsula articulara
Articulaţia acromioclaviculară
 Articulaţia acromioclaviculară

■ Capsula articulară
■ Ligamente
acromioclaviculare
■ Disc intraarticular
■ ligamente
Coracoclaviculare
• conoid (medial)
• trapezoid (lateral)
 Articulaţia acromioclaviculară
Mişcări:
■ Axial rotație axială a claviculei
■ Angulație între scapulă și claviculă

Cinematica articulației acromioclaviculare:

- Ligamentul conoid: amplitudinea mișcării – 30 0;
- Ligamentul trapezoid: amplitudinea mișcării de
rotație este de 60 0;
- Mărimea arcului de rotație față de ax – 30 0.
3) ARTICULAŢIA STERNOCLAVICULARĂ

■ Fiind o diartroză tip șa, articulația

sternoclaviculară are două grade de libertate:
permite claviculei mișcări de ridicare și coborâre
și mișcări de proiectare înainte și înapoi, iar ca o
rezultantă a acestora și mișcări de circumducție.
 Articulaţia sternoclaviculară
■ Capsula articulară:
■ Anterior și posterior ligamente sternoclaviculare
■ Disc intra-articular
■ Ligament interclavicular
■ Ligament costoclavicular
 Articulaţia sternoclaviculară
Mişcări:

■ antepulsie/retropulsie
■ Ridicare/coborâre
■ Rotație axială
În cadrul articulatiei sterno – claviculare se efectueaza
urmatoarele miscari:
- de ridicare
- de coborâre
- de proiectie anterioara (antepulsie) = axul vertical
prin extrem sternala a claviculei
- de proiectie posterioara (retropulsie)
- de circumductie – însumarea tuturor miscarilor
astfel încât extremitatile claviculei vor desena doua
conuri opuse la vârf
■ Mișcarea de ridicare se realizează pe o înălțime
de 10 cm, fiind limitată de ligamentul
costoclavicular și activitatea mușchiului
subclavicular. Mișcarea de coborâre se face pe o
distanță de 3 cm și se blochează prin contactul
cu prima coastă.
■ Mișcarea de proiecție anterioară se face pe o
distanță de 10 cm spre anterior, iar mișcarea de
proiecție înapoi a umărului se face pe o distanță
de 3 cm spre posterior. Amplitudinea de mișcare
este de 13 cm (corespunzător unei amplitudini
unghiulare de 60 0).
■ Mișcarea de rotație axială a claviculei față de
axul său longitudinal, aprox 50 0 - mai ales la
abducția brațului.
Muschii ridicatori ai claviculei:
- SCM (sterno-cleido-mastoidian)
- m. trapez – fibre descendente
- m. ridicatorul scapulei (levator scapulae)
- m. romboizi mare si mic
Muschii coborâtori ai claviculei:
- m. subclavicular
- m. dintat anterior
- m. pectoral mic
Axul miscarii – sagital prin ligamentul
costoclavicular.
Miscarea de antepulsie este realizata prin contractia
muschilor:
- m. dintat anterior
- m. deltoid (fibre anterioare)
- m. pectoral mic
Miscarea de retropulsie se realizeaza prin contractia
muschilor posteriori ai umarului:
         ­ m. subscapular
         ­ m. supraspinos
         ­ m. infraspinos
         ­ fibrele posterioare ale deltoidului
         ­ m. romboizi
Acestor miscari li se opun ligamentele de pe partea
opusa articulatiei, articulatia cu coasta I si capsula
articultiei de partea opusa.
 LIGAMENTELE PROPRII ALE SCAPULEI
■ Sunt două formațiuni fibroase ,asemănătoare
unor benzi. Ele se inseră exclusiv pe scapulă.
■ 1)Ligamentul coracoacromial –se prezintă ca un
evantai fibros ,de formă triunghiulară ,care se
prinde pe vârful acromionului ,iar prin bază pe
toată marginea laterală a procesului coracoid .El
este dispus sub forma unei bolți ce rotejează
epifiza superioară a humerusului cu mușchii ce
se inseră pe ea .
■ 2)Ligamentul transvers superior al scapulei sau
ligamentul coracoidian trece ca o punte peste
scobitura coracoidiană ,transformând-o într-un
orificiu .Prin aceasta trece nervul suprascapular ,
pe când artera scapulară superioară trece
deasupra lui .Ligamentul se inseră pe
extremitățile lui pe marginile scobiturii coracoide.
 Mişcările scapulei
■ 1) Abducția-adducția
■ 2) Proiecția înainte (flexiunea)și
proiecția înapoi (extensiunea).
■ 3) Circumducția.Rezultă din
executarea alternativă a mișcărilor
precedente
■ 4) Rotația înăuntru și în afară.
Spaţiul subacromial
 Spaţiul subacromial
Relevanţă clinică:

■ Permite un contact articular

eficient atunci când:
• La rotația externă a humerusului se
trece peste tuberositatea humerusului
• La rotația în sus a scapulei se ridică
capătul lateral al acromionului
 Structuri din înteriorul Spaţiului
Suprahumeral
■ Partea lungă a bicepsului
■ Capsulas Superioară
■ Tendonul supraspinatus
■ Marginea superioară a
tendoanelor
subscapularis și
infraspinatus
■ Bursa subacromială
■ Suprfața inferioră a
articulației
acromioclaviculare
Articulaţia Scapulotoracică
 Muşchii Scapulotoracici
■ Trapezius
■ Serratus anterior
■ Rhomboids
■ Levator scapulae
■ Pectoralis minor
■ Subclavius
 Mişcările Scapulotoracice
■ Ridicare/coborâre
■ Proiecția înainte
(flexiunea)și
proiecția înapoi
(extensiunea).
■ Rotațion sus/jos
 Couplul de forţe la
articulaţia Scapulotoracică
■ Serratus anterior produce mișcări
antero-laterale cu unghi mic
■ Trapezul superior împinge scapula în
plan medial
Principalele mişcări ale articulaţiei
umărului
■ 1)Abducția
■ 2).Adducția
■ 3)Flexia
■ 4).Extensia
■ 5).Rotația internă
■ 6).Rotația externă
■ 7).Circumducția
 CINEMATICA UMARULUI

Miscari
principale:

■ Flexie ­ 150 ­ 1800
■ Extensie ­ 50 ­ 60 0
■ Abductie ­  150 ­ 1800
■ Rotatie externa ­ 900
■ Rotatie interna ­ 70 ­ 90 0
■ Abductie orizontala
■ Adductie orizontala
■ Circumductie
 Biomecanica articulației scapulohumerale. Este cea mai mobilă enartroză a
corpului omenesc, prezintă trei grade de libertate.

Direcțiile de mișcare și axele de mișcare ale Axele umărului nu corespund axelor corpului
articulației umărului (G. și Ch. Olivier)
 Influenţa poziţiei braţului asupra
efortului muscular în mişcarea de
ridicare a braţului
 Privire de ansamblu asupra
biomecanicii unităţii cinematice
centură scapulară­umăr­braț
■ Articulația scapulohumerală are o amplitudine
restrânsă și singură nu satisface necesitățile de
mișcare ale membrului superior și de aceea este
necesar să intervină și articulațiile centurii
scapulare. Prin studii radiografice și
cinematografice s-a putut scoate în evidență
partea de contribuție a articulațiilor unității, care
acționează concomitent pentru realizarea
mișcărilor membrului superior. Coloana dorsală
intervine și ea când mișcarea se face de o
singură parte.
 Amplitudinile de mișcare
(tabel recapitulativ)
Mișcarea Umăr Acromio Sterno Coloana Total
claviculară claviculară dorsală

Abducție 72 0=65% 18 0=13% 26 0=19% 5 0=3% 180 0=100%

Flexie 95 0=60% 35 0=40% 26 0=67% 20 0=13,3% 180 0=100%

Extensie 20 0=33,33% 15­20 0  =33%       ­ 20 0=33,3% 35 0=100%

Rotație 95 0=100%          ­       ­         ­ 95 0=100%

internă

Rotație 80 0=100%           ­        ­         ­ 80 0=100%

externă
■ Participarea tuturor segmentelor
unității cinematice centură scapulară
umăr-braț asigură membrului superior
o mare amplitudine de mișcare și în
toate sensurile, conferindu-i libertatea
de deplasare necesară îndeplinirii
multiplelor lui funcții.