Articulatia coloanei vertebrale cu capul

-este sub forma unui complex articular format din:

a. articulatia ATLANTO - OCCIPITALA
b. articulatia ATLANTO - AXOIDIANA

a. Articulatia ATLANTO - OCCIPITALA
Alcatuire:
Condilii occipitali cu orientare oblic dinstre antero-medial spre postero-lateral
Mesele laterale ale atlasului care prezinta superior 2 suprafete articulare
Aceste suprafete sunt neconcordante si necesita prezenta unui cartilaj hialin.
Mijloace de unire:
Capsula articulara :
Subtire
Ca un manson la suprafata proceselor articulare si a cartilajului hialin
Este mai groasa capsula laterala
Membrana atlanto occipitala anterioara = un ligament lat care uneste circumferinta
anterioara a gaurii occipitale mari cu marginea superioara a arcului anterior a Atlasului (C1)
limiteaza extensia
Membrana atlanto- occipitala posteriara se prinde pe arcul posterior al atlasului si este
PERFORATA DE ARTERELE VERTEBRALE limiteaza miscarea de flexiune
Sinoviala seroasa ce captuseste capsula articulara

b. Articulatia ATLANTO - AXIALA
Complex format dintr-o articulatie mediana, si 2 laterale
Articulatia Mediana - Se realizeaza intre dintele axisului care patrunde intr-un canal osteofibros al
atlasului
Articulatie trofoida
Inelul osteofibros este alcatuit astfel
o Anterior de foveea dentist si posterior de ligamentul transvers al atlasului
o Foveea dentis este tapetata de cartilaj hialin
o Ligamentul intra in constitutia unui complex lugamentar care ia denumirea de
ligament cruciform care este incrucisat vertical in partea superioara de ligamentul
transvers occipital si In partea inferioara de ligamentul transvers axoidian
Articulatiile laterale reprezinta articularea propriu-zisa intre cele 2 vertebre, constituind o diartroza
planiforma
Alcatuire:
Suprafetele articulare reprezentate de masele laterale ale atlasului care au pe fata inferioara
cate o suprafata articulara si de apofizele articulare superioare ale axisului
Aceste suprafete sunt plane, iar cartilajul hialin care le acopera este mai gros central, ceea
ce face ca cele 2 suprafete sa se intalneasca intr-un singur punct
Ca mijloace de unire a acestor articulatii duble avem :
2 capsule articulare la periferia suprafetelor articulare si a cartilajului hialin
- Membrana atlanto-axoidiana anterioara intre marginea inferioara a arcului
anterior C1 si marginea superioara a corpului C2
- Membrana atlanto-axoidiana a corpului C 2 intre marginea inferioara a
arcului posterior C1 si lamele lui C2 aceasta membrana este perforata de
RAMURA NERVULUI C2
- Sinoviala este subtire si captuseste suprafata interna


Dintele axisului
este un element important al complexului articular pe el se roteaza extremitatea cefalica
Este inconjurat anterior de foveea dentis, posterior de ligamentul tranvers
Este mentinut in pozitia lui printr-un aparat ligamentar complex:
Ligamentul suspensor al dintelui axisului care suspenda varful axisului de
marginea anterioara a gaurii occipitale mari
Ligamentele alare sunt 2 benzi scurte, puternice intre fata mediala a
condililor occipitali si marginile laterale ale dintelui
Membrana tectoria inserata pe fata posterioara a corpului axisului si pe
procesul bazilar si fata interna a condililor occipitali



MISCARILE CAPULUI
- Articulatiile functioneaza impreuna
- ROTATIA se face numai in articulatia atlanto-axoidiana avand axul de
rotatie vertical prin dintele axisului. Acesta ramane pe loc in jurul lui
rotindu-se canalul osteo fibros ( atlasul este aproape sudat la baza
craniului). Rotatia este de maxim 30 de grade, fiind limitata in special de
ligamentele alare. Rotatia mai ampla antreneaza celelalte vertebre cervicale
- FLEXIUNEA SI EXTENSIUNEA este extrem de redusa ( 20 de grade maximul
flexiei, 30 de grade maximul extensiei datorita vertebrelor cervicale). Se
observa aceasta miscare numai cand mimam semnul Da. Aceasta miscare
este limitata de membranele situate opus miscarii.
- INCLINATIA LATERALA este extrem de redusa, 15 grade, avand 2 axe sagitale
prin cei 2 condili occipitali
Agentii motori:
- Rotatorii capului:
o Oblic inferior al capului
o Marele drept posterior al capului
o Lungul capului
o Spleniusul
o Muschii marelui complex
o Sternocleidomastoidianul
o Trapezul
- Flexorii capului:
o Plumbul capului
o Marele drept anterior al capului
o Sternocleidomastoidian
- Extensorii capului:
o Marele drept posterior al capului
o Micul drept posterior al capului
o Oblicul superior
o Trapez
- Miscari de lateralitate:
o Oblic superior
o Drept lateral
o Drept anterior
o SCM
o Splenius
o Trapez

ARTICULATIA SCAPULO HUMERALA
- Este o enartroza sferoidala
Suprafetele articulare
a. Cavitatea glenoida
b. Capul humeral


a. Cavitatea glenoida
- Este o suprafata ovalara marita prin prezenta unui cadru fribrocartilaginos
LABRUM GLENOIDAL
- Pe seciune, labrumul are aspect triunghiular, avand o margine care se insera
pe conturul cavitatii glenoide, o fata externa in raport cu capsula articulara
si sinoviala si o fata interna in raport cu suprafetele articulare
b. Capul humeral
- Este 1/3 de sfera
- Este neconcordant numai cu, cavitatea glenoida necesitand prezenta
labrumului glenoidal deoarece executa miscari largi in articulatie

MIJLOACE DE UNIRE
Capsula articulara :
- Este ca un manson
- Inegala ca grosime
- Sustinuta de fibre musculare = muschi tensori ai capsulei
- Se insera pe extremitatea scapulara a labrumului glenoidale cu mentiunea
ca in partea superioara a cavitatii glenoide paraseste labrumul lasand o zona
prin care patrunde CAPUL LUNG AL BICEPSULUI BRAHIAL ( este tendon
INTRACAPSULAR si EXTRASINOVIAL)
- La nivelul extremitatii humerale capsula are urmatoarele linii de insertie:
o Superior si posterior pe buza superiara a colului anatomic
o Inferior coboara pana la colul chirurgical
o Anterior trece intre crestele tuberculilor ca ligament transvers al
humerusului transformand santul intertubercular intr-un canal =
CULISA BICIPITALA PRIN CARE TREC :
Capul lung al bicepsului brahial
Ramul ascendent al arterei circumflexe humerale anterioare
!!! capsula lasa in afara ei tuberculii si crestele pentru
insertii musculare!!!
- Este o formatiune laxa
- Este intarita prin ligamente anterioare si posterioarare ( ce limiteaza
miscarea inversa)
- Prezinta niste orificii la nivelul santului intertubercular + orificii anterioare si
posterioare in care se va prelungi sinoviala (fraurile sinovialei)
- Prezinta insertii ale unor muschi tensori capsulari:
o Supraspinos
o Infraspinos
o Subscapular
- Este alcatuita din fibre longitudinale superficial, si fibre circulare profunde

Ligamentele:
1. Ligamente CORACO-HUMERALE
- Sunt pe suprafafata superiaora a articulatiei intre varful si marginea laterala
a apofizei coracoide pana la tuberculul mare al humerusului
2. Ligamentul HUMERAL-TRANSVERS
- Ligamentul care delimiteaza ULISA bicipitala
- Aceste fibre transversale din constitutia lui vor uni ligamentul coraco-
humeral cu ligamentul supragleno-suprahumeral
3. Ligamentele GLENO HUMERALE
- Situate anterior
- In numar de 3:
o Supragleno-suprahumeral- intre cavitatea glenoida si tuberculul mic
o Supragleno-prehumeral intre cavitatea glenoida si creasta
tuberculului mic
o Pregleno-prehumeral intre portiunea inferioara a cavitatii
glenoide si colul chirurgical
!!! 1, 2 si 3 limiteaza miscarea de extensie si rotatie externa , si partial ultimele 2 si miscarea de
abductie!!!

Sinoviala:
- Captuseste intim capsula articulara
- Depaseste suprafetele articulare pana la mariginile cartilajului hialin
- Se reflecta ca frauri ale sinovialei
- La nivelul orificiilor capsulare proemina luand denumirea de burse sinoviale,
-
- favoriza , favorizand alunecarea tendoanelor unor muschi (ex
SUBSCAPULAR, CAPUL LUNG AL BICEPSULUI)
MISCARILE:
1. Flexia este favorizata de muschii aflati anterior de ax, axul fiind transversal prin centrul
tuberculului mare pana in centrul cavitatii glenoide
- Amplitudinea este de 120 de grade
- Capul humeral aluneca si se situeaza posterior pe cavitatea glenoida
- Agenti motori:
o Pectoral mare prin fibrele claviculare si sterno-costale(intra in
actiune cand bratul este in extensie fortata)
o Deltoidul considerat cel mai puternic flexor prin fibrele claviculare
o Coracobrahial
o Biceps (cap scurt)
- Limitarea miscarii:
o Triceps brahial
o Rotund mare
o Rotund mic
o Infraspinos
o Ligamentele coraco-humerale
o Capsula articulara
2. Extensia extremitatea proximala a humerusului aluneca anterior iar extremitatea distala este
posterior
amplitudinea este de 30-35 de grade

Agenti motori:
- Deltoidul - prin fibrele lui posterioare (intervine cand bratul este in lungul
trunchiului)
- Latissimus dorsi proiecteaza umarul inapoi si realizeaza o extensie cu
rotatie interna a bratului, extensie care este maxima in momentul in care
membrul superior trece posterior de trunchi
- Rotundul mare - cand bratul este in lungul trunchiului
- Tricepsul (capul lung) face extensia bratului flectant

Limitarea miscarii
- Ligamentele glenohmerale
- Muschii flexori
- Partea anterioara a capsulei articulare

Abductia
- Miscare a carui ax este sagital prin partea inferioara a capului humeral
- Ax mecanic
- Mai multe axuri care se proiecteaza osuprafata ovoidala
- Avem 2 faze:
o Cand bratul este ridicat pana la 90 de grade tuberculul mare
intalneste cavitatea glenoida si acromionul
o Miscarea se continua prin interventia basculei scapulei ( scapula
gliseaza pe peretele posterior toracal, unghiul superior coboara,
unghiul inferior urca, iar unghiul lateral se proiecteaza anterior)
- Agenti motori:
o Deltoidul face contractie in masa (presand capul humeral in
articulatie). Este cel mai puternin abductor dar pentru actiunea lui
este necesara initiere miscarii de catre supraspinos. El are o
structura penata, astfel ca fibrele situate pe acelasi ax fac o actiune
abductorie puternica .ajunge sa se contracte cu o forta de actiune
de 8,2 ori mai mare decat greutatea membrului
o Supraspinos sunt teorii controversate depsre actiunea sa. Prin
studii electro-fiziologice s-a demonstrat ca poate sa faca singur o
abductie si peste 60 de grade
o Biceps (cap lung)
- Limitarea
o Ligamentele supragleno-suprahumeral
o Ligamentele pregleno-prehumeral
o In aceasta miscare se poate realizat luxatia articulatiei umarului
deoarece in miscarea de limitare a abductiei,capul tricepsului apasa
puternic pe capsula articulara anterior si inferior unde capsula este
cea mai subtire
Adductia importanta in ortostatism
- Actioneaza gravitatia si greutatea membrului
- Este limitata de contactul membrului superior cu trunchiul
- In miscarea activa intervin:
o Fasciculul clavicular si abdominal al PECTORALULUI MARE
o Rotundul mare
o Latisimus dorsi
o Capul lung al tricepsului
Rotatia : este realizata de muschii situati fata de axul miscarii in sensul miscarii
1. Interna( mediala)
- Capul humeral se deplaseaza spre posterior
- Este realizat de:
o Latisimus dorsi
o Rotund mare
o Subscapular
o Fibre claviculare ale deltoidului
- Limitare:
o Muschii rotatori laterali
o Fibrele posterioare ale capsulei
- Amplitudine 95 de grade ( pentru aceasta bratul trebuie sa fie situat
posterior de trunchi)
2. Laterala
- Capul humeral aluneca anterior in cavitatea glenoida
- Tuberculii mare/mic se deplaseaza lateral
- Amplitudinea este de 80 de grade
- Este realizat de:
o Deltoid cu fibre inferioare
o Supraspinos
o Infraspinos
o Rotund mic
- Pentru a mari amplitudinea miscarii este necesara proiectia articulatiei
sterno-claviculare anterior
- Limitare:
o Ligamentele gleno-humerale
o Muschii rotatori mediali
3. Circumductia
- Miscarea combinata de flexie + extensie + rotatie mediala + rotatie laterala
+ abductie
- Axul miscarii este multiplu deoarece se realizeaza o miscare TRONCONICA in
care axul este dat de GENERATOAREA CONULUI (varful tronconic este la
glenoida)
- Humerusul are o miscare redusa proximal si mult mai ampla distal